Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2054(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0266/2018

Texte depuse :

A8-0266/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 29
CRE 10/09/2018 - 29

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0327

Dezbateri
Luni, 10 septembrie 2018 - Strasbourg Ediţie revizuită

29. Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE (prezentare succintă)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Przewodniczący. – Kolejnym punktem porządku dziennego jest sprawozdanie sporządzone przez Krzysztofa Hetmana w imieniu Komisji Rozwoju Regionalnego w sprawie zwiększania wzrostu gospodarczego i spójności w regionach przygranicznych UE (2018/2054(INI)) (A8-0266/2018).

 
  
MPphoto
 

  Krzysztof Hetman, sprawozdawca. – Panie Przewodniczący! Pani Komisarz! Wewnętrzne regiony przygraniczne w Unii Europejskiej stanowią czterdzieści procent jej terytorium i są zamieszkałe przez sto pięćdziesiąt milionów osób. Niestety wciąż borykają się z licznymi specyficznymi problemami które sprawiają, że radzą sobie gorzej niż regiony wewnątrz krajów. Ich potencjał gospodarczy nie jest w pełni wykorzystany. Cieszę się, że Komisja Europejska dostrzegła ten problem i przeprowadziła badanie tych barier prawnych i administracyjnych oraz konsultacje społeczne, których wynikiem jest komunikat na temat zwiększenia wzrostu gospodarczego i spójności w regionach przygranicznych Unii Europejskiej wskazujący dziesięć głównych przeszkód i proponuje rozwiązania dla tych problemów. Chciałbym jednak podkreślić, iż uważam za szczególnie istotne przeprowadzenie podobnego przeglądu dla regionów na granicach zewnętrznych. Musimy bowiem pamiętać, iż rozwiązań zaproponowanych w dyskutowanym obecnie przeglądzie nie możemy w wielu przypadkach w prosty sposób przenieść na te właśnie regiony.Wynika to z ich całkiem odmiennej specyfiki, jak choćby brak strefy Schengen, nieuczestniczenie we wspólnym rynku i wielu innych. Dlatego też chciałbym się zwrócić do Komisji z prośbą o przygotowanie oddzielnej analizy zarówno dla regionów zewnętrznych, jak i regionów morskich. Jestem przekonany, że najpotężniejszym narzędziem przezwyciężenia obciążeń dla rozwoju regionów przygranicznych jest wzajemne zaufanie i wola polityczna wszystkich właściwych organów, w tym zwłaszcza władz lokalnych i regionalnych. Potrzeba do tego zarówno elastyczności, jaki i niekiedy wprowadzenia szczególnych uregulowań, aby zapewnić spójność pomiędzy różnymi systemami prawnymi, gdyż często nawet ta sama dyrektywa jest transponowana w odmienny sposób w dwóch sąsiednich krajach. Należy więc podkreślić, że szereg pilnych kwestii wymaga bardziej ukierunkowanych intensywnych działań podejmowanych zarówno na szczeblu państw członkowskich, jak i Unii Europejskiej, które pozwolą władzom lokalnym na bardziej efektywną współpracę. Pracownicy transgraniczni muszą mieć uznawane kwalifikacje, należy ich dobrze poinformować o przysługującym im zabezpieczeniu społecznym. Należy również usunąć bariery dla przedsiębiorców transgranicznych, ponieważ obecnie przedsiębiorstwa prowadzące działalność transgraniczną mają o sześćdziesiąt procent większe koszty niż przedsiębiorstwa prowadzące działalność na terenie jednego kraju. Chciałbym zwrócić uwagę na ogromną pozytywną rolę, jaką w przezwyciężaniu barier odgrywały programy Europejskiej Współpracy Terytorialnej. Chciałbym wyrazić swoje pełne poparcie dla ich kontynuowania, a wręcz wzmocnienia po 2021r. Interreg to program, który dzięki oddolnemu podejściu udowodnił swoją skuteczność w nawiązywaniu współpracy m. in. w dziedzinie zdrowia, edukacji, ochrony środowiska, a także przyczynił się do budowania zaufania pomiędzy lokalnymi społecznościami po dwóch stronach granicy. Doceniając rolę Programu Współpracy Transgranicznej, chciałbym też zwrócić uwagę na nie do końca może jeszcze wykorzystany potencjał europejskich ugrupowań współpracy terytorialnej. Jestem przekonany, że dzięki temu instrumentowi jesteśmy w stanie pokonać wiele problemów, z którymi borykają się obecnie regiony przygraniczne.

Uważam też, że powinniśmy odważnie pogłębiać współpracę przygraniczną, dlatego też wzmacnianie nowych narzędzi zarządzania współpracą transgraniczną uważam za potrzebne i uzasadnione. Na koniec chciałbym podkreślić, że cieszę się, że Komisja powołała punkt koordynacyjny do spraw transgranicznych. Wierzę, że będzie on skutecznym narzędziem dla władz krajowych i regionalnych w zmaganiu się z przeszkodami natury prawnej czy administracyjnej na granicach.

 
  
 

Zgłoszenia z sali

 
  
MPphoto
 

  Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, doamnă comisar, doamnelor și domnilor colegi, regiunile transfrontaliere reprezintă o parte esențială a teritoriului european, iar o treime din cetățenii europeni trăiesc în aceste regiuni. Cu toate acestea, ele suferă din cauza obstacolelor de dezvoltare, iar problemele cu care se confruntă acestea sunt, în general, comune.

Prin urmare, se impune un cadru de măsuri care să faciliteze exploatarea acestui potențial prin eliminarea obstacolelor și fructificarea avantajelor existente.

În primul rând, mobilitatea lucrătorilor la nivel transfrontalier reprezintă un factor important în dezvoltarea cooperării, iar statele membre, prin autoritățile regionale, au obligația să faciliteze libera circulație a muncitorilor din aceste regiuni.

Lipsa conectivității este un alt aspect care împiedică dinamizarea activităților la nivel transfrontalier, iar autoritățile din aceste regiuni au rolul de a contribui cu soluții pentru completarea legăturilor lipsă în rețelele de transport.

Autoritățile regionale ar trebui să depună mai multe eforturi în vederea încurajării antreprenoriatului din regiunile transfrontaliere prin crearea de portaluri electronice comune destinate activităților economice de o parte și de alta a frontierelor.

Programele de cooperare teritorială asigură un sprijin semnificativ regiunilor transfrontaliere, iar autoritățile regionale au oportunitatea de a utiliza cât mai mult aceste forme de sprijin.

 
  
MPphoto
 

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, doamna comisar, sunteți unul dintre membrii Comisiei care cunoaște foarte bine problema dezvoltării regionale și a fondurilor de coeziune.

Sigur, s-au făcut multe lucruri în comerțul transfrontalier și în dezvoltarea economică, dar raportorul a prezentat aici câteva propuneri cu care sunt total de acord. În primul rând, trebuie să simplificăm procedurile - la angajările transfrontaliere, mobilitatea forței de muncă. Se vor putea dezvolta noi întreprinderi mici și mijlocii care, la rândul lor, creează, sigur, locuri de muncă și, până la urmă, aduc un profit la bugetul țărilor respective și, evident, la bugetul Uniunii Europene.

Cred că depinde, sigur, foarte mult și de statele membre, dar nu ar strica să venim cu o experiență din partea Comisiei, cu o procedură, cu un exemplu, și să încercăm să creștem și fondurile care sunt alocate pentru dezvoltarea economică transfrontalieră, pentru că – s-a spus aici – o bună parte din cetățenii Uniunii Europene trăiesc în aceste zone. Și, da, sunt de acord să găsim mijloace și pentru frontierele externe, nu numai pentru frontierele interne. Poate odată și odată și România și Bulgaria vor fi în zona Schengen, să nu mai avem două piețe interne.

 
  
MPphoto
 

  Aleksander Gabelic (S&D). – Herr talman, kommissionär Creţu! Sammanhållningspolitiken är nära människor. Tillsammans bygger europeiska regioner infrastrukturer, skapar tillväxt och ger förutsättningar till mer grön innovation. Europeiska regioners gränsöverskridande samarbete utgör ett konkret exempel på det stora mervärdet av Europasamarbetet. Självklart ska vi därför slå vakt om lärdomar och goda exempel från europeiska regioner nu när den nya programperioden förhandlas. Det är därför svårt att förstå varför kommissionen vill riva upp den nuvarande strukturen för sammanhållningspolitiken. Jag tycker precis som kommissionen att vi ska ha ett effektivt EU och jag ser nyttan av existerande samarbete som i dag underlättar för pendlare genom gemensamma transportnätverk, som till exempel mellan Tallinn och Helsingfors, eller som får ungdomar att mötas genom transregionala ungdomsnätverk. Kommissionens förslag att lägga regionsamarbetet vid havsgräns under transnationella program är därför oroande, då exempel som dessa kan gå förlorade.

 
  
 

(Koniec zgłoszeń z sali)

 
  
MPphoto
 

  Corina Crețu, Membră a Comisiei. – Mulțumesc foarte mult pentru această dezbatere. Este un subiect care îmi este foarte aproape de suflet. S-au spus foarte multe aici, dar, dincolo de avantajele cooperării transfrontaliere în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, creșterea economică, având în vedere posibilitățile de dezvoltare, eu văd și un alt rol al cooperării transfrontaliere mai important decât orice, acela de a vindeca rănile pe care încă le avem pe harta Uniunii Europene, pe harta continentului nostru.

Am început dezbaterea din această seară cu raportul privind beneficiile politicii de coeziune în Irlanda de Nord, un caz foarte clar în care vedem cât de greu se construiește pacea și cât de ușor se poate pierde. În cei aproape 4 ani de când sunt comisar european pentru politică regională am vizitat foarte multe proiecte transfrontaliere și am fost foarte emoționată, de pildă, când am vizitat proiecte dintre Polonia și Germania, între Šlovice și Frankfurt(Oder), de asemenea între Bratislava și Austria de jos și alte proiecte în jurul granițelor, unde acum aproape 30 de ani au murit atâtea mii de oameni în căutarea unei vieți mai bune.

De aceea, facem tot ce putem și am făcut tot ce am putut în această perioadă pentru a îmbunătăți această cooperare transfrontalieră, care uneori merge foarte ușor, în ciuda diferențelor de limbă, alteori, cum este cazul între Belgia și Franța de pildă, deși e aceeași limbă, din cauza faptului că cele două țări nu se înțeleg să adopte o legislație comună în cooperarea transfrontalieră, aceasta este mai greoaie.

De asemenea, sunt întristată să văd câte proiecte transfrontaliere sunt blocate din cauza orgoliilor unor state. În fond și la urma urmei, acest program Interreg și de cooperare transfrontalieră a fost creat pentru a îmbunătăți comunicarea dintre oameni. Suntem în septembrie 2018 și foarte multe dintre proiectele de cooperare transfrontalieră dintre statele membre sunt blocate, banii sunt necheltuiți pentru că statele membre nu se înțeleg în privința proiectelor asupra cărora să cheltuiască acești bani.

I will continue in English. Thank you very much for this enriching debate. I would also like to thank the rapporteur for this report and for what I see as a very positive approach towards the Commission’s initiative in favour of European border regions. I of course share this assessment of the situation faced by border regions and the call for continued attention to be paid to them.

As I said, this is what the Commission is doing. Since the adoption of the communication on border regions in September last year, a number of concrete measures have already been initiated. I have in mind, in particular, the border focal point that was established in January 2018 and is now operational. It coordinates action between the Commission services responsible, but also has a mission to liaise and interact with external stakeholders. This hands—on approach has been reinforced with the launch of online exchange platforms for border stakeholders and institutions, and we have also recently selected ten pilot projects to identify ways in which certain legal and administrative obstacles can be resolved. Besides, we have been carrying out targeted work on specific cross—border issues, be it a recent study on missing rail links, a merging of cross—border healthcare or a regional border workshop for businesses and citizens.

All this work mirrors the Commission’s commitment to ensuring that no region is left behind. It also underpins our proposal for the next programming period. As you know, a new legal instrument to resolve border obstacles was proposed by the Commission on 29 May 2018 and is currently being considered by Member States and in Parliament in the relevant committees. The draft proposals for the Interreg Programmes post—2020 also contain elements that will facilitate the prevention and lifting of border obstacles. Notably, it is proposed that each cross—border cooperation programme dedicates at least 15% of its budget to institutional cooperation, including the resolution of legal and administrative issues. Member States will, of course, continue to have a strong role to play in this process. The Commission will support them in their endeavour to improve the socio—economic development of their border regions by making good practices widely available and by ensuring that future cross—border cooperation programmes are tailored to the specific needs of border regions.

To conclude, allow me to make a specific call both to the Council and to you, the European Parliament. I know you were working very hard on our budgetary proposal over the summer, but it is crucial to progress as speedily as possible. Indeed, the future generation of cross—border programmes and the new legal instrument to resolve border obstacles are crucial to further growth and cohesion in our internal border region.

Thank you very much for having this important subject on our agenda. Hopefully we will have the Multiannual Financial Framework as soon as possible in order to be able to start the implementation of the programmes from the first day of the new programming period, from 1 January 2021. We should draw from the lesson that we have now of all the operational programmes in the project being so delayed due to the late adoption of the legislation for the programming period 2014—2020.

 
  
MPphoto
 

  Przewodniczący. – Dziękuję Pani Komisarz za te godziny spędzone z nami. Gdyby chciała Pani z nami dalej zostać, bardzo proszę.

Zamykam debatę.

Głosowanie odbędzie się we wtorek 11 września 2018 r.

 
Ultima actualizare: 9 noiembrie 2018Notă juridică