Stenograma dezbaterilor

Luni, 1 octombrie 2018 - Strasbourg

21. Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante

  La Présidente. – L’ordre du jour appelle les interventions d’une minute sur des questions politiques importantes (article 163 du règlement).

  Daniel Buda (PPE). – Doamnă președintă, așa cum s-a arătat de altfel și în dezbaterea anterioară, iată că politica agricolă comună și politica de coeziune sunt pietrele de temelie ale Uniunii Europene. Solidaritatea, creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă, înlăturarea disparităților sociale nu ar fi posibile fără ca cele două politici să fie puternic finanțate și susținute prin fapte și nu prin vorbe.

Preconizatele tăieri din aceste politici sunt o consecință a Brexitului. Mai mult însă, ele sunt generate și de incapacitatea unor state membre de a înțelege nevoia de a contribui la bugetul Uniunii Europene la un nivel care să îi permită acesteia să facă față noilor provocări, să asigure siguranța și securitatea cetățeanului, un pact sustenabil și o politică de coeziune eficientă. Fără resurse financiare, fermierii nu vor fi capabili să ofere o hrană ieftină și de calitate, mulți dintre aceștia fiind condamnați la faliment. În același timp, decalajele dintre regiunile Uniunii Europene se vor adânci semnificativ, iar depopularea anumitor zone ar fi masivă.

De aceea, țări precum Austria sau Olanda, și nu numai, trebuie să înțeleagă că Uniunea Europeană puternică nu poate exista fără o finanțare consistentă.

  John Howarth (S&D). – Madam President, on 12 August, my former Reading Borough Council Park ward colleague, Christine Borgars, who had given great service to the community, died after a long illness. In April, when Christine and I last met, she said to me that if she lived in a civilised country, she could choose to end her own life when it became intolerable because it was, after all, her life. As her time approached, she expressed the same view.

Christine and many others have expressed this view to me over the years and, on their behalf, I raise this issue again in this House. Every day, terminally ill people face suffering that they would choose to end, but are denied the right to die with dignity by most Member States. The right to life is recognised as a human right. To live according to one’s own beliefs is recognised as a human right. It is high time that the right to choose to die with dignity was recognised as a fundamental human right of every European.

  Ruža Tomašić (ECR). – Gospođo predsjedavajuća, Bosnu i Hercegovinu 7. listopada očekuju opći izbori. Budući da se održavaju prema postojećem izbornom zakonu ponovno postoji opasnost preglasavanja Hrvata kao konstitutivnog naroda koji, nažalost, u ovakvoj BiH nema pravo sam birati svoje političke predstavnike već mu ih biraju mnogobrojniji Bošnjaci. Sramotno je da usred Europe izbornim inženjeringom može razvlastiti cijeli jedan narod, a pogotovo je uznemirujuće što se to događa u Bosni i Hercegovini, državi vrlo delikatne strukture i narušenih međuetničkih odnosa.

Sarajevo opstrukcijom promjene izbornog zakona i željom da utiša sve glasove koji ne pristaju na unitarnu državu pod bošnjačkom dominacijom pokazuje da nije doraslo rješavanju političke krize. Europski parlament donosio je rezolucije o BiH u kojima se upozoravalo na unitarističke i separatističke opasnosti. Želimo li stabilnu BiH, trebamo podržati pravilan izborni zakon i održivo ustavno uređenje. Ovo sad to nije.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – Señora presidenta, me gustaría contribuir con este minuto a evitar tragedias como las que costaron la vida a Irune Fautsman, a Idurre, a Laura, a Jesús..., a las decenas de personas que fallecen cada año en pasos a nivel en el Estado español. La última, un menor, el pasado 11 de septiembre, en Gaintxurizketa.

Algunas de estas infraestructuras son puntos negros que esperan soluciones. Para propiciarlas, reclamo que las investigaciones sobre estos siniestros las realicen autoridades independientes ―como exige la legislación europea para los accidentes graves―, porque algunas de las que he supervisado son tan parciales y deficientes que animan a la sospecha. Implican, además, una segunda victimización para las familias de los fallecidos. Y dificultan la elaboración de un mapa que permita identificar y priorizar obras urgentes para evitar los riesgos más evidentes.

Además, deben aplicarse tecnologías de control visual y frenado automático, ya disponibles, para detectar y evitar obstáculos en la vía. Solo podremos hablar de «accidentes» cuando hayamos tomado todas las medidas posibles para evitarlos.

  Ana Miranda (Verts/ALE). – Senhora Presidente, gostaria de falar de um problema que preocupa muitos lares: a fatura da luz. O Eurostat diz que a Espanha tem a luz mais cara da Europa. Na Galiza é ainda muito mais cara. Os números assinalam que somos os consumidores europeus com a luz mais cara segundo o preço de mercado. O preço é fixado com base na cotização horária da eletricidade no mercado dos fornecedores energéticos. Dez anos de subidas nos quais a fatura aumentou 55 %. Tão cara como na Alemanha, com a diferença de que o nível de rendimentos é menor.

15 % dos consumidores não podem satisfazer as suas necessidades domésticas como ligar a luz, lavar-se com água quente ou pôr o aquecimento porque uma parte do seu rendimento é pagar a eletricidade. Isto é pobreza energética, frio e uma redução da qualidade de vida.

A energia é um bem comum básico em que há muito negócio e devia ser proibido cortar a luz. Devemos promover na Europa o acesso gratuito a um bem comum básico como a luz para os lares mais carenciados. Perante os cortes de luz e eletricidade a preço de ouro, continuaremos a lutar por uma tarifa elétrica justa a preços justos.

  Maria Lidia Senra Rodríguez (GUE/NGL). – Senhora Presidente, quero denunciar aqui e hoje a falta de pluralidade, a manipulação e o controlo que o Governo galego tem sobre a rádio e a televisão pública galega. Isto levou trabalhadoras e trabalhadores da companhia a mobilizarem-se. São já dezanove jornadas de viernes negro. Pedem o fim do controlo, por parte do Governo galego, da rádio e da televisão públicas, que se respeitem a imparcialidade e a pluralidade que devem ter todos os meios de comunicação e que se respeitem os direitos laborais das trabalhadoras e dos trabalhadores.

A Comissão Europeia e este Parlamento devem intervir com urgência para que o Governo galego ponha fim a anos de controlo e de manipulação que converteram a rádio e a televisão galega no gabinete de comunicação do Governo e do Partido Popular.

  Gerard Batten (EFDD). – Madam President, however people voted in the 2016 referendum, they’re entitled to know what’s happening, but a withdrawal agreement is still nowhere near being agreed. There never was going to be the mythical good deal offered by the European Union. It has absolutely no incentive to offer one.

Some say that Ms May is totally incompetent, but maybe she knows exactly what she’s doing. Ms May is a remainer who does not want to leave. She leads a political class that does not want to leave. At the last minute she will pull a withdrawal agreement from the hat whereby we leave in name, but not in reality, and it will be trumpeted as a great diplomatic triumph. Britain will have been betrayed. Brexit will have been betrayed. The real fight to free Britain from the European Union will then begin in earnest, and it will be led by the UK Independence Party.

  Gilles Lebreton (ENF). – Madame la Présidente, l’Indonésie a été frappée le 28 septembre par un tsunami qui a fait plus de 1 200 morts. Des villes entières ont été détruites.

Face à l’ampleur de la catastrophe, la solidarité internationale doit s’organiser. Des États européens comme la France ont déjà proposé leur aide. Je me réjouis que l’Union européenne soit intervenue à son tour en débloquant un million et demi d’euros d’aide humanitaire. Le Parlement européen a lui-même manifesté sa compassion à l’égard des victimes en observant une minute de silence.

Cet événement doit nous faire prendre conscience de deux choses. La première, c’est que l’Union européenne ne survivra que si elle se transforme en Europe des nations en privilégiant le respect des États et des peuples, plutôt que la jungle du mondialisme ultralibéral. La seconde, c’est que les catastrophes climatiques comparables à celle qui vient de frapper l’Indonésie vont se multiplier.

Outre les considérations humanitaires, il est dans l’intérêt de l’Europe d’aider les États qui en seront victimes afin d’éviter de subir une nouvelle submersion migratoire, climatique celle-là.

  Corina Crețu, Member of the Commission. – Madam President, I just want to respond that today in the daily news you can see that the Commission has already taken the decision to release EUR 1.5 million for the victims of the Indonesian earthquake. You can see this in today’s daily news.

  Dobromir Sośnierz (NI). – Pani Przewodnicząca! Chciałbym zwrócić uwagę na raport rzecznika praw obywatelskich Unii, który dopiero co ukazał się i który wskazuje na fatalny stan praworządności w Unii Europejskiej. Zwraca uwagę na to, że stanowisko sekretarza generalnego zostało obsadzone przy pogwałceniu wszelkich procedur. Wiedzieliśmy to już wcześniej. Raport wyraźnie to potwierdza, w dodatku jest tam smutna konstatacja, że nikt z komisarzy się temu nie przeciwstawił, zwłaszcza że wiemy, że chodzi o pana Selmayra, który już wcześniej znany był z makiawelicznego postępowania na granicy prawa. I co? I nikomu jakoś włos z głowy z tego powodu nie spada, mimo że pogwałcone zostało prawo. Pan Selmayr zostaje na swoim stanowisku, a tymczasem Unia poucza inne kraje jak Polskę na temat praworządności i legalności działań respektowania wyroków sądów. No to jest bardzo niedobrym prognostyk.

  Michaela Šojdrová (PPE). – Paní předsedající, včera bylo 30. září a my jsme si v České republice připomněli 80 let od chvíle, kdy mladá Československá republika zažila velký šok, ponížení a zradu od svých spojenců. O nás a bez nás se rozhodlo tehdy v Mnichově. Pánové Chamberlain, Daladier a Mussolini uvěřili Hitlerovi, že ústupek zabrání válce. A nezabránil.

Dnes si můžeme toto smutné datum připomenout proto, abychom věděli, že mír a svoboda byly vykoupeny miliony obětí. Mladé generaci toto datum musíme připomínat, aby chápali, proč tolik bráníme Evropskou unii jako společenství, kde se nerozhoduje o nás a bez nás. Je důležité nezapomínat.

  Eric Andrieu (S&D). – Madame la Présidente, je veux traiter ce soir de la question du chlordécone, ce pesticide qui a été utilisé pour éliminer le charançon du bananier et qui a été reconnu cancérigène en 1979 par l’OMS, mais utilisé dans les Antilles françaises jusqu’en 1993.

C’est certes un scandale d’État pour la France, mais c’est devenu un véritable problème mondial, tant il est vrai que, comme le glyphosate ou l’amiante, ce produit reste présent dans le sol et dans l’eau. Il reste présent également dans les poissons, les crustacés, les mollusques et autres produits de la mer ou d’eau douce. C’est devenu un problème mondial parce qu’il a été utilisé en Amérique du Sud, en plus des Antilles françaises, mais également en Afrique, et nous importons ici en Europe bon nombre de ces produits qui contiennent encore ce type de molécules.

Il est urgent de revoir la législation européenne pour baisser les seuils maximums de résidus de pesticides dans les aliments que nous consommons. Je m’adresse ici à la Commission européenne pour qu’elle le fasse en urgence, car il y a urgence pour la santé des 500 millions d’Européens.

  Νότης Μαριάς (ECR). – Κυρία Πρόεδρε, οι πολιτικές της τρόικας που εφαρμόστηκαν επί οκτώ χρόνια στην Ελλάδα δημιούργησαν ένα απέραντο κοινωνικό νεκροταφείο, με στρατιές ανέργων και με εκατομμύρια φτωχούς. Οι συνταξιούχοι έχασαν το 40% των συντάξεών τους. Ήδη 1.157.000 συνταξιούχοι, δηλαδή το ένα τέταρτο από αυτούς, ζουν με συντάξεις κάτω από 500 ευρώ μεικτά, ενώ συνεχίζεται η λεηλασία 80.000 συντάξεων χηρείας. Και σαν να μην έφτανε αυτό, οι δανειστές απαιτούν και νέα μείωση συντάξεων από 1ης Ιανουαρίου 2019.

Η κυβέρνηση ΣΥΡΙΖΑ-ΑΝΕΛ, αντί να καταργήσει τον νόμο για τις νέες περικοπές συντάξεων, συνεχίζει να εμπαίζει τους συνταξιούχους. Έτσι σήμερα κατέθεσε στη Βουλή προσχέδιο κρατικού προϋπολογισμού με δύο σενάρια: με περικοπές και χωρίς περικοπές συντάξεων. Και ως νέος Πόντιος Πιλάτος παραπέμπει η κυβέρνηση το ζήτημα της μείωσης ή μη των συντάξεων στο Εurogroup της 3ης Δεκεμβρίου. Οι Έλληνες συνταξιούχοι στέλνουν μήνυμα στην κυβέρνηση: «Κάτω τα χέρια απ’ τις συντάξεις! Φτάνει πια!» Οι συνταξιούχοι απαιτούν αξιοπρέπεια, απαιτούν να στηριχθεί ο μόχθος τους!

  João Pimenta Lopes (GUE/NGL). – Senhor Presidente, o salário mínimo em Portugal é dos mais baixos da União Europeia, uma realidade que não se desliga das imposições da troika e da política de direita, que impôs a perda de rendimentos e o aumento da pobreza, e das políticas de baixos salários que a União Europeia promove.

Se o salário mínimo está hoje fixado em 580 euros tal é indissociável da luta dos trabalhadores portugueses e da rejeição das políticas de direita. Mas além de insuficiente, a sua expressão na massa salarial tem vindo a aumentar sendo já auferido por um quarto dos trabalhadores em Portugal.

Os baixos salários continuam a ser a opção política predominante configurando uma das causas das enormes e gritantes desigualdades sociais, uma realidade que exige o aumento do salário mínimo para os 650 euros já em janeiro, contributo necessário à reposição do poder de compra perdido enquadrado em políticas de aumento geral de salários, seja no público, seja no privado.

  László Tőkés (PPE). – Elnök asszony! Dühös indulatokat kavar Romániában a december 6–7-ére kitűzött demokratikus alkotmánymódosító népszavazás, mely a család alapját egy férfi és egy nő szabad akaratnyilvánításából létrejött házasságban határozza meg. Az emberi és a kisebbségi jogokra hivatkozó balliberális, globalista támadásokkal szemben a kezdeményezők kiállnak a normalitás mellett. Az egyházak által is egyöntetűen támogatott kezdeményezés nem valaki vagy valami ellen, hanem a hagyományos keresztény házasság- és családmodell védelmére irányul. A nemzeti és vallási identitásában megingott Európában a házasság és a család sokrétű válságával is szembe kell szállnunk, és az isztambuli egyezmény genderszemléletével szemben természetes biológiai identitásunkat is meg kell védelmezni!

  Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D). – Doamnă președintă, stimați colegi, începând cu 1 ianuarie 2019, România va exercita președinția rotativă a Uniunii Europene. Astfel, sub președinția României va fi votat bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021- 2027.

Remarc și apreciez că politica de coeziune este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene portofoliul cu cea mai mare sumă alocată în viitorul buget, respectiv 373 de miliarde de euro, iar România, Bulgaria și Grecia au prevăzută o creștere de peste 10 % a fondurilor de coeziune alocate față de sumele actuale. Este un semnal important pentru cetățenii statelor care au aderat mai târziu și unde așa-zisul plan al Europei cu mai multe viteze nu a fost primit foarte bine.

Pe această cale, salut inițiativa Comisiei Europene, care dă un semnal pozitiv: acela că în pofida tuturor discuțiilor din ultimii ani privind viitorul Europei, suntem hotărați să trăim și să ne dezvoltăm împreună, cu diferențe cât mai mici între statele membre.

Europa împreună este și trebuie să rămână obiectivul nostru.

  Mirosław Piotrowski (ECR). – Pani Przewodnicząca! W bardzo wielu dokumentach poddawanych pod głosowanie w naszej izbie jak i obecnie znajdujących się w przygotowaniu występują zapisy o dekarbonizacji, i to całkowitej. Ich autorzy powołują się na porozumienie paryskie. Przypomnieć więc trzeba, że przewiduje ono dobrowolność, własną politykę surowcową i własną ścieżkę dojścia do celu, jakim jest redukcja emisji CO2 dla krajów sygnatariuszy. Porozumienie paryskie nie może więc równać się całkowitemu odejściu od węgla, gdyż emisję dwutlenku węgla możemy redukować między innymi poprzez stosowanie najnowszych technologii przy budowie nowych bloków energetycznych. W transporcie na przykład możemy zwiększać udział wodoru jako paliwa alternatywnego, co również pozwoli dojść do tak zwanych ambitnych celów klimatycznych Unii Europejskiej. Wodór można pozyskiwać między innymi w procesie gazyfikacji węgla. W Polsce na przykład już wytwarza się z innych surowców milion ton wodoru rocznie, a zdaniem specjalistów wystarczy to na zasilenie około pięciu milionów samochodów w skali roku.

  Marie-Pierre Vieu (GUE/NGL). – Madame la Présidente, voici un an que le traité de libre-échange entre le Canada et l’Union européenne est provisoirement entré en vigueur. Que constatons-nous? Dans nos assiettes, c’est l’arrivée du colza OGM, du saumon transgénique, de céréales produites avec de l’atrazine, herbicide interdit en Europe car jugé cancérigène, mais autorisé au Canada comme 41 autres pesticides.

La Commission s’en émeut-elle? Non, elle persiste et signe. Cet été, elle contractait avec le Japon un nouvel accord commercial de grande ampleur. Il y a quelques jours, elle décidait de revoir significativement à la hausse les quotas d’importation de bœuf américain, dans un contexte de réduction du budget PAC et de mise à mal des agriculteurs. Opacité des négociations, déni social et écologique, totale absence de démocratie alimentaire, justice d’exception pour les multinationales... Il faut vraiment entendre l’opposition des peuples au libre-échange.

  Stanislav Polčák (PPE). – Paní předsedající, já bych se chtěl vyjádřit k tématu, které je pro mě mimořádně důležité, a to je oslabování kohezní politiky zejména ve vazbě na přípravu nového víceletého finančního rámce. Je to skutečně citlivá otázka a vyjma toho, že je obecně kohezní politika oslabována krácením rozpočtového podílu, tak mají přijít i nové podmínky, které mají omezovat, respektive podmiňovat čerpání těchto peněz, které mají sloužit k odstraňování a vyrovnávání rozdílů mezi regiony. Mají přijít tedy podmínky, které jsou skutečně třeba politicky citlivé, musím zmínit přijímání uprchlíků.

Já bych chtěl říci, že s některými podmínkami souhlasím, ale u některých, jako je například ta již zmíněná, toto hledisko považuji za cestu skutečně do pekel. Pokud chceme zachovat roli kohezní politiky jako velmi dominantního nástroje z těch evropských politik, tak není možné přijímat podmínky, které podmiňují čerpání těchto prostředků vysoce politickým tématem, to si myslím, že skutečně nepatří do nového rámce a byl bych velmi rád, kdyby se nám to podařilo společně změnit.

  Maria Gabriela Zoană (S&D). – Doamnă președintă, s-a cerut audierea premierului României în Parlamentul European, considerându-se că în România s-a încălcat statul de drept ca urmare a intervenției jandarmeriei la ultimul protest de la București, care, atenție, era neautorizat și unde o parte din protestatari au forțat intrarea în clădirea Guvernului.

Două evenimente similare au avut loc în acest week-end: vineri, 28 septembrie, în Bruxelles, Belgia, protestatarii au forțat intrarea în Parlament și au atacat forțele de ordine, acestea ripostând cu gaze lacrimogene, bastoane și tunuri de apă, iar al doilea, sâmbătă, 29 septembrie, în Barcelona, Spania, forțele de ordine folosind bastoanele pentru a liniști protestatarii care perturbau o manifestație autorizată. Nimeni nu va cere însă audierea premierilor celor două țări în Parlamentul European pe simplul motiv că astfel de acțiuni de restabilire a ordinii publice folosind bastoanele, gazele lacrimogene și tunurile de apă sunt legale, conform legislației europene și a celei naționale.

Opriți, doamnă președintă și stimați colegi, aplicarea dublului standard în Uniunea Europeană: ce este legal în Belgia și Spania este legal și în România. Nu mai vreau dublu limbaj în funcție doar de numele statului aflat în discuție.

  Lynn Boylan (GUE/NGL). – Madam President, on Wednesday, a major rally will take place in Dublin to highlight the emergency housing crisis. Ten years after the banking crash in Ireland, the EU poster child of economic recovery is nothing more than a facade. Tonight at least 9527 people, of which 3700 are children, are homeless in Ireland. Children ashamed to tell their school friends that they have no home; children doing their homework in the toilet because there’s nowhere else quiet to go; eating junk food because their parents have nowhere to cook.

A lack of security of tenure means thousands more are living in terror that they will be next to join the homeless numbers, and all the while the Irish government pays exorbitant subsidies to the private rental sector in place of building public housing. Now, as a final insult, they want to transfer public lands to private developers to build houses that low and middle income families will never afford. This human tragedy will leave a legacy for years to come, and it is brought to you courtesy of the so-called stable politics of Fine Gael and their pals in the EPP.

  Tomáš Zdechovský (PPE). – Paní předsedající, paní komisařko, já bych Vás chtěl upozornit na případ obyčejného člověka. Je to případ Jiřího Sagana, který byl nedávno odsouzen ve Francii za údajné pašování 15 Iráčanů. Člověk, který 15 let jezdí s kamionem, který v životě neměl žádný problém s policií. Jedná se o bezúhonného občana České republiky žijícího ve Španělsku, kde žije se svojí manželkou, která je vážně nemocná.

Francouzské úřady mu daly 18 měsíců natvrdo vězení za údajné pašeráctví lidí. Ti lidé potvrdili, že mu vlezli do kamionu, aniž by o tom věděl. Toto je právní stát? Toto je paní komisařko Evropská unie, za kterou já mám bojovat a kterou mám vysvětlovat lidem? Opravdu Vám přijde 18 měsíců člověku, který nic neudělal, za spravedlivé a ospravedlnitelné? Prosím Vás, abyste se tou věcí v rámci Komise zabývala a pomohla jste Emmanuelovi Macronovi pochopit, co to je právo a spravedlnost.

  Julie Ward (S&D). – Madam President, in Liverpool, which was the 2010 European Capital of Culture, a poignant piece of artwork has been consistently damaged by racist vandals this summer. The artwork lists the names of 34 361 migrants who have died trying to reach safety in Europe. It stood as a reminder of the horrifying risks that people are forced to undertake in order to seek safety and a sustainable life. This memorial was desecrated by right-wing thugs. Since the referendum in June 2016, there has been a 57% increase in reports of hate crime in the UK. In Greater Manchester, in my constituency, a third of people recently surveyed have reported being the victims of hateful abuse based on their ethnicity.

Last week, however, at the Fundamental Rights Forum in Vienna, I met a successful young business student. He was one of the lucky ones: a Syrian refugee who did not drown as he crossed the Mediterranean. He is building a new life with the support of NGOs and the community which has welcomed him.

  Răzvan Popa (S&D). – Doamnă președintă, stimați colegi, atrag atenția asupra unui fapt grav: este inacceptabilă tendința unor membri ai Parlamentului European de a face din România o țintă de campanie electorală, un mijloc către un scop politic personal, legat de alegerile europene viitoare.

România este o țară stabilă, în care legile sunt respectate, iar instituțiile funcționează. România este o țară cu o clasă politică și cu cetățeni profund atașați valorilor europene și proiectului european. Sunt realități indiscutabile.

Tocmai de aceea mă adresez colegilor din România, din toate grupurile politice, să nu accepte denigrarea țării lor, să nu participe la astfel de acțiuni ce pot afecta imaginea și credibilitatea țării în plan european și să reacționeze la atacurile nedrepte la adresa României.

Încetați să persecutați România, fiindcă acest lucru nu servește decât inamicilor proiectului european care își doresc să vadă Uniunea Europeană dezbinată!

  La Présidente. – Monsieur Popa, pourriez-vous mettre vos écouteurs, s’il vous plaît?

J’aimerais juste vous signaler que la règle voudrait que, lors d’un débat en plénière sur une situation, les interventions d’une minute n’abordent pas ce sujet. Je vous le signale, je vous ai laissé parler mais en règle générale, ce n’est pas ainsi qu’il faut procéder.

  Andrejs Mamikins (S&D). – Cienītā sēdes vadītāja! Komisāri, kolēģi! Viņu šeit nav daudz. Nelielā mazākumā mēs šeit esam, kā vienmēr plenārsēžu debatēs. Bet mums Latvijā ir nelaime. Mums ir bēdas. Esošais Latvijas izglītības ministrs faktiski slēdza minoritāšu skolas ar savu reformu, un tā ir vislielākā nelaime, kura nav saskaņā ar Eiropas Savienības garu, dabu un burtu. Un šobrīd mēs atzīmējam Latvijas brīvvalsts simtgadi.

Pirms simts gadiem Latvijas brīvvalsts bija tik demokrātiska, ka garantēja izglītību vidusskolās astoņās valodās, ieskaitot latviešu. Es tagad speciāli runāju latviski, nevis franciski vai angliski, lai parādītu, ka mēs, Latvijas krievi, pārvaldām latviešu valodu. Bet lūdzu, Eiropas Savienība, deputāti, kolēģi, atbalstiet mūs! Tas ir vitāli svarīgi, jo mums ir slogans “Vienoti daudzveidībā!”. Vienoti daudzveidībā nozīmē, ka tautu vairāk nekā valstu. Latvijas krievi ir daļa no Eiropas. Paldies!

  La Présidente. – Chers collègues, nous avons terminé.