Ευρετήριο 
 Προηγούμενο 
 Επόμενο 
 Πλήρες κείμενο 
Πληρη πρακτικα των συζητησεων
Τρίτη 23 Οκτωβρίου 2018 - Στρασβούργο Αναθεωρημένη έκδοση

5. Συζήτηση με τον Πρόεδρο της Ρουμανίας, Klaus Iohannis, σχετικά με το μέλλον της Ευρώπης (συζήτηση)
PV
MPphoto
 

  Presidente. – Do il benvenuto, a nome del Parlamento, al Presidente della Repubblica di Romania, Klaus Iohannis, che sarà oggi protagonista della discussione sul futuro dell'Europa (2018/2732(RSP)).

Lo ringrazio per aver accettato il nostro invito a discutere con noi, in un vero dibattito, quali sono le proposte della Romania per il futuro dell'Europa, per preparare insieme – Parlamento europeo, Commissione e Stati membri – una strategia per rilanciare il sogno europeo, che nonostante le difficoltà che incontra rimane l'unica possibilità per i nostri concittadini. Ecco perché sono molto lieto di avere oggi con noi il Presidente della Romania, alla vigilia del semestre di Presidenza dell'Unione europea, e durante la Presidenza rumena si svolgeranno anche le elezioni. Quindi oggi avremo la possibilità di confrontarci con lui dopo averlo ascoltato.

Prima di dare la parola al Presidente Iohannis vi ricordo che è possibile richiedere il "catch the eye" usando il dispositivo per il voto elettronico.

 
  
MPphoto
 

   President Iohannis, thank you very much for coming, and now you have the floor.

(Applause)

 
  
MPphoto
 

  Klaus Iohannis, President of Romania. – Domnule Președinte, stimați membri ai Parlamentului European, doamnelor și domnilor, este o onoare şi un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European. Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene.

Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea, de la criza financiară și economică, criza migrației, atacurile teroriste, până la ascensiunea mișcărilor populiste. A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să „învețe să se adapteze din mers”. Pe fondul acestor provocări, Uniunea a fost marcată de căutarea unei viziuni comune, definită prin nevoia unui echilibru „înțelept” între realitățile specifice din fiecare stat membru și dorința de a consolida împreună o Uniune veritabilă, o Uniune orientată spre viitor.

Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare, pentru că universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator.

Parcurgem un nou capitol în devenirea și consolidarea proiectului european, în care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii. Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. Cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână „unitatea”. Pentru România, acest principiu reprezintă însăşi esenţa proiectului european, care i-a dat acestuia capacitatea de a face faţă provocărilor multiple cu care Uniunea s-a confruntat până în prezent.

Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realități, atât la nivelul statelor membre, cât şi din plan global, impun o dezvoltare și o consolidare a proiectului european și, în niciun caz, o repunere în discuție a principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european. Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar şi indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii.

Președintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să își regăsească suflul, să respire cu ambii plămâni, cel vestic și cel estic. Eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă. O inimă care bate prin noi toți, care ne unește, de la est la vest și de la nord la sud, care face ca cetățenii noștri să se identifice și să se definească în mod natural ca europeni. Trebuie să ne asumăm acest ideal comun şi, dacă este necesar, să ne adaptăm şi să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem.

Am încredere că în noua etapă în care va intra Uniunea Europeană începând cu anul 2019 și pe care România, în calitatea sa de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituțiile europene, va fi una fructuoasă. Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 va reprezenta un reper în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive şi mai democratice. Depinde de puterea, înțelepciunea și voința noastră - state membre, instituții europene și cetățeni europeni - ca acest obiectiv să devină realitate.

Doamnelor și domnilor, Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundației acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist. Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea și implicarea directă și activă a cetățenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetățenii europeni.

Cetățenii vor măsuri concrete și rezultate tangibile. Vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate. De asemenea, cetățenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja şi consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda Euro, piața internă, spațiul Schengen și libertatea de circulație.

În același timp, cetățenii noștri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea nu este doar ambiția noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergență economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii. Coeziunea este unitate, este expresia acțiunii comune, concertate și coordonate la nivelul Uniunii. Trebuie să ne întoarcem la esența principiului coeziunii, așa cum este acesta reflectat în tratatele Uniunii - forța centripetă a unei comunități de viziune și acțiune, generatoare de plusvaloare pentru întreaga Uniune.

Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economică. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența unei viziuni și acțiuni comune în crearea și consolidarea unei uniuni economice și monetare. Siguranța economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o uniune economică și monetară puternică, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor, dar și să facă față unor noi provocări.

În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de măsuri și decizii cuprinzătoare, care să garanteze participarea tuturor statelor membre la eforturile comune de realizare a unei zone euro mai puternice, mai stabile și mai competitive. Pentru România, aderarea la zona euro cât mai curând posibil, când toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv național fundamental.

Anul acesta sărbătorim 25 de ani de piață internă. Am parcurs un drum lung în ceea ce privește libertățile și oportunitățile de a călători, de a studia și de a lucra în cadrul Uniunii Europene pentru cetățenii noștri. Nu putem să ne imaginăm Uniunea Europeană fără piaţa unică şi fără cele patru libertăţi fundamentale ale acesteia, libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor. Avem nevoie de o piață internă funcțională, competitivă și incluzivă. O piaţă internă în care cetățenii resimt în viața de zi cu zi beneficiile acesteia.

În același timp, Europa este și trebuie să rămână un lider pe plan internațional în multiple domenii, cu precădere în ceea ce privește revoluția tehnologică și digitală. Europa are capacitatea și forța de a se transforma și de a fi lider în conectivitate. Creșterea și stabilitatea, competitivitatea, securitatea şi îmbunătăţirea calității vieţii tuturor europenilor depind de cât de ambițioasă şi hotărâtă este Europa în privința digitalizării, respectiv cercetării și inovării.

În același timp, trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței noastre de muncă la nevoile, cerințele și evoluțiile pieței interne, pentru a garanta că progresul social și competitivitatea merg mână în mână.

Trebuie să fim, de asemenea, conştienţi de faptul că transformarea digitală a societăţii nu va putea fi înfăptuită fără o investiţie masivă în educaţie şi în noile aptitudini necesare. Toți cetățenii - din orice regiune și orice grup social - trebuie angrenați în aceste evoluții. Acesta trebuie să fie angajamentul nostru, al celor ce conduc Europa, și în această diversitate și cuprindere va sta tăria continentului nostru în competiția globală ce va urma.

Vorbim şi de un viitor în care Uniunea își va recâştiga propriii cetăţeni, prin întărirea sentimentului lor de securitate, aici, acasă, în interiorul Uniunii. Provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toţi. Trebuie să acționăm astfel încât proiectul european să reclădească siguranța cetățenilor, să acordăm o atenție sporită combaterii terorismului și radicalizării.

Este necesar să acționăm astfel încât să devenim mai proactivi și să mărim capacitatea de prevenire a Uniunii. Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu constituie o modalitate eficientă și, în această cheie, avem nevoie de soluții durabile.

Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, în care toți cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spațiul comunitar, unde tinerii să poată călători, studia, beneficiind astfel pe deplin de unul dintre cele mai vizibile și ambițioase proiecte ale construcției europene - spațiul Schengen.

Pentru România, aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv important. Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune.

Corolarul unei Uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită, pentru că mărimea conferă putere - o noțiune cât se poate de adevărată și relevantă într-un context global foarte competitiv. Iar politica de extindere a Uniunii și-a demonstrat în mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind, de o manieră incontestabilă, la prosperitatea și securitatea continentului.

Lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generațiile viitoare, ci continuă să fie o necesitate reală, în care statele candidate și potențialii candidați trebuie să își ancoreze eforturile de continuare a reformelor și de asumare autentică și consecventă a valorilor și principiilor europene.

Onorați parlamentari europeni, nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global dacă nu reușim să influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră. Păstrarea statelor din vecinătatea sudică și estică ancorate ferm în valorile europene și menținerea angajamentului lor pentru reforme structurale ireversibile depind și de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele în raport cu ele.

Nu în ultimul rând, vorbim şi de un viitor în care Uniunea va avea un rol de prim-plan pe scena internaţională, un viitor în care statele membre vor sprijini, pe baza intereselor împărtășite și a solidarității reciproce, afirmarea Uniunii ca actor global, cu o contribuție decisivă la promovarea sistemului multilateral bazat pe reguli.

Implementarea Strategiei globale a Uniunii Europene a înlesnit deja evoluții importante atât în domeniul securității și apărării, cât și în ceea ce privește consolidarea legăturilor dintre politicile interne și externe ale Uniunii.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că, în anii care vin, Uniunea va dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde noilor provocări. Continuarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune în condiții care să asigure cooperarea strânsă și evitarea paralelismelor cu NATO, consolidarea rezilienței Uniunii și a partenerilor săi, îmbunătățirea comunicării strategice sunt obiective care necesită o atenţie sporită şi acţiuni constante.

Consistența politicii Uniunii în vecinătatea sa, menținerea parteneriatului transatlantic solid, onorarea angajamentelor - de la continuarea politicii de extindere în parametrii agreați, până la consolidarea relației instituționale cu ONU şi susţinerea fermă a multilateralismului şi virtuților sale - sunt tot atâtea domenii în care Uniunea va fi chemată să demonstreze că poate să acționeze eficient.

Distinși membri ai Parlamentului European, în urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă simțeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important pentru ţara mea. Anul viitor, când România preia pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru familia noastră europeană.

Este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei. Alături de toți românii, mă simt mândru în calitate de cetățean român și, în egală măsură, de cetățean european. Pentru că mândria națională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate şi nici realităţi paralele. Este o stare asumată, care întreține și dă forță și conținut acestei identități. Pentru că Europa este parte din fibra noastră. O Europă care însumează din diversitatea noastră. O Europă clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate. De aceea Europa este România și România este Europa.

2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecții de viitor. În acești 100 de ani, am învățat unele lecții importante, trecând prin experiențe și perioade nefericite. Iar lecția democrației este una dintre cele mai importante. De aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene.

Din acest motiv, România este o ţară profund atașată proiectului european. Avem o societate vibrantă şi dinamică, în continuă evoluție. Suntem o democrație tânără, care are resursele pentru a se perfecționa. Românii sunt conectați activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar și și-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept și democrația.

(Aplauze puternice)

Românii au voința și forța de a merge mai departe pe drumul european pe care și l-au asumat. Este ambiția de a depăși orice obstacol pentru a rămâne puternic ancorați în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental.

Tânăra generație crede în Europa și se implică în dezbateri privind viitorul nostru de o manieră pozitivă şi, mai ales, optimistă. Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrănește şi optimismul nostru privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la responsabilitate. Avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul rând, din forța lui de a inspira și a retrezi reflexul apărării democrației, care nu este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra și promova.

România este în prezent o ţară dinamică şi orientată spre viitor, care a îmbrăţişat rapid şi a valorificat noile tendinţe tehnologice și servicii digitale. Una dintre companiile românești este de câțiva ani lider mondial în soluții de apărare și securitate cibernetică. Pe de altă parte, o companie inițiată de doi tineri ingineri a devenit, în această primăvară, primul „unicorn” românesc. În numai șase luni, compania și-a triplat valoarea, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro, a devenit unul dintre liderii globali în roboți software, automatizare și inteligență artificială.

Peste tot în România, de la Iași la Timișoara, de la Cluj la București, de la Craiova și Constanța, mii de ingineri români talentați - femei și bărbați - lucrează pentru a avansa tehnologiile digitale, fie că e vorba de mașini conectate și sisteme inteligente de transport, de telecomunicații 5G și internetul lucrurilor, de cercetare și inovare în blockchain, tehnologii spațiale sau agricultură digitală. Economia datelor este viitorul, iar sectoarele românești de IT&C și creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul național din întreaga Uniune. Nu trebuie, așadar, să mire pe nimeni că România își dorește și are capacitatea să contribuie la consolidarea rolului global al Uniunii în acest domeniu.

România susține activ o Uniune care investește în siguranța cetățenilor săi. Unitatea europeană este esențială când vorbim de consolidarea securității interne a Uniunii. Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale Uniunii Europene, securitatea este un domeniu prioritar, în care am demonstrat deja că performăm în toate privințele. Suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru întreaga Uniune, aşa cum o facem deja în cadrul NATO. Ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanță specială continuării măsurilor menite să reducă fragmentarea spațiului european de securitate.

Avem datoria să protejăm toți cetățenii, indiferent dacă aceștia se află sau nu în statele din spațiul Schengen. Acest lucru este posibil doar printr-o aplicare integrală la frontiera externă a Uniunii, de către toate statele membre, a instrumentelor de securitate de ultimă generație.

Distinşi membri ai Parlamentului European, Uniunea Europeană s-a clădit pe o dorinţă cât se poate de umană şi profundă, aceea de pace pe continentul european. Această pace internă - cu toate ingredientele sale: cooperarea între statele membre, principiul statului de drept, drepturi şi libertăţi fundamentale, diversitate, prosperitate, standarde sociale, de muncă - a devenit un bun de export extrem de prețios.

A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior şi să arătăm cetăţenilor noştri ce am reuşit să creăm împreună. Să vedem cum protejăm, împreună, pacea şi cum se traduce nevoia de pace astăzi, la nivelul intereselor cetățeanului.

Am mereu în minte cuvintele extrem de actuale ale lui Jean Monnet. Citez:

«... il n’y a pas pour les peuples d’Europe d’autre avenir que dans l’union»

Vă îndemn să păstrăm unitatea drept cuvânt de ordine al viitorului. O unitate însă care nu va veni de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm şi să o consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne, în același timp, de diversitatea atât de caracteristică culturii europene.

Vă mulțumesc.

(Adunarea, în picioare, l-a aplaudat pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Jean-Claude Juncker, Président de la Commission. – Monsieur le Président de la République, cher Klaus, Monsieur le Président du Parlement européen, c’est pour Madame Crețu, commissaire roumaine, et moi-même, un grand honneur d’avoir pu vous écouter, nous qui vous connaissons et vous aimons bien.

C’est pour le Parlement européen un grand moment, parce que c’est la première fois, si je ne m’abuse, qu’un président roumain en exercice s’exprime, à la veille de la présidence de son pays – la première présidence roumaine – devant les représentants du peuple européen.

Dragi români,

I’m not fluent in Romanian but I did understand.

Mon roumain imparfait veut dire «mes chers Roumains», puisqu’ils nous observent et nous regardent. C’est aussi pour moi aussi un moment de forte émotion, puisque j’ai avec la Roumanie et avec son Président exercice, une longue histoire. Elle est d’abord personnelle, entre nous deux, puisque nous nous connaissons depuis des siècles. Le Président roumain a été maire de Sibiu Hermannstadt, et il y a entre Hermannstadt et le Luxembourg, une vieille histoire. Parce que contrairement à ce que prétendent les historiens allemands, ceux qui ont peuplé la Transylvanie n’étaient pas les Saxons mais les Luxembourgeois. Ce qui fait que nous pouvons nous parler dans un luxembourgeois approximatif; enfin, il y a entre nous une union qui fait que l’histoire ancienne perdure dans les temps qui sont les nôtres et pour les décennies et siècles devant nous.

Il y a trop peu de Roumains dans cette salle.

En décembre 1997, j’ai présidé le Conseil européen à Luxembourg sous la présidence luxembourgeoise, et c’est alors que nous avons ouvert grandement les portes pour les pays qu’on appelait à l’époque «pays candidats», dont la Roumanie. Et, sous une autre présidence luxembourgeoise, en avril 2005, j’ai pu signer au nom de l’Union européenne, le traité d’adhésion de la Roumanie à l’Union européenne. Ce furent pour moi des moments inoubliables, parce que ce jour-là, la réconciliation entre l’histoire et la géographie européennes était définitivement accomplie et pour moi la Roumanie n’est donc pas un pays neutre, mais un pays vers lequel me portaient mes sentiments les plus profonds, les rares qualités de cœur que je peux avoir, et donc oui, bienvenue au Parlement et re-bienvenue en Europe, Monsieur le Président.

Je pense au peuple roumain, que j’aime bien puisque, à travers ses autorités, il m’a couvert de distinctions et d’honneurs auxquels j’ai été sensible, alors qu’en règle générale, on dit qu’on n’est pas sensible à ce genre de décorations et d’honneurs.

Je pense au peuple roumain qui, depuis le début, a su s’intégrer dans la sphère de solidarité et de complicité européenne comme si la Roumanie avait été un État membre fondateur. Et donc, oui, la Roumanie aujourd’hui et depuis longtemps – même avant son adhésion à l’Union européenne – a été et est devenue un fournisseur de stabilité et non pas un consommateur de stabilité dans une région tourmentée, difficile, dramatiquement éprouvée, à travers son histoire, jusqu’au sang, et donc oui, sans la Roumanie, l’Union européenne ne serait pas complète.

(Applaudissements)

La Roumanie, dès le premier jour de son adhésion, a su se placer à la tête de l’intégration européenne. Je sais que le Président n’aime pas trop l’Europe des cercles concentriques, une Europe d’avant-garde et une Europe qui serait à la traîne. Il n’aime pas cela du tout, tout comme moi je n’aime pas ces concepts. Mais la Roumanie a prouvé dans les faits qu’elle n’a rien à craindre d’un tel scénario qui, du reste, n’est pas le mien, parce qu’elle s’est toujours classée à la tête du mouvement. J’en prends pour exemple l’accord de la Roumanie sur la mise en place d’un parquet européen. D’autres, même des États membres fondateurs, n’ont pas le courage de faire cela. La Roumanie était parmi les premiers à dire oui à la mise en place d’un brevet européen, alors que d’autres n’avaient pas cette volonté d’avant-garde.

La Roumanie fêtera le 1er décembre de l’année en cours son centenaire, le centenaire de la grande union, comme disent nos amis Roumains. Je voulais dire au Président que c’est bien sûr une fête romaine, mais c’est aussi une fête européenne, parce que tout ce qui concerne la Roumanie concerne l’Europe. Tout ce qui est propre à la Roumanie n’est pas étranger à l’Union européenne et donc ce jour-là nous fêterons ensemble un grand moment de l’histoire roumaine et un grand moment de l’histoire européenne.

Dès 2014, en me présentant devant ce Parlement, le 15 juillet – c’est une date que vous n’avez pas retenue mais moi oui –, j’ai dit que la Roumanie sous le mandat de la Commission qui est la mienne, devrait faire partie de la zone Schengen.

Seit Juli 2014 plädiere ich dafür, dass Rumänien Teil der Schengen-Zone wird, und ich hätte gerne, dass wir dies bewerkstelligen, bevor das Mandat dieser Kommission endet.

(Applaus)

Ich sage das aus allgemeinen Gründen, ich sage das aber auch aus Rumänien-spezifischen Gründen. Allerdings möchte ich darauf aufmerksam machen – und das ist eine Bemerkung, die ich nicht so sehr an die Adresse des Präsidenten richte, sondern eher an die Adresse der rumänischen Regierung und des rumänischen Parlaments: Man darf das nicht dadurch in Gefahr bringen, dass man von rechtsstaatlichen Prinzipien Abstand nimmt.

(Applaus)

Mein Herzenswunsch wäre es, dass man in Rumänien vor Eintritt in die Präsidentschaft der Europäischen Union einen nationalen Konsensus hinkriegt, was Rechtsstaatlichkeit und Kampf gegen die Korruption anbelangt. Dies ist absolut notwendig.

(Applaus)

Ansonsten wird es der Kommission schwerfallen, die zielgerichtete Empfehlung, was den Schengen-Raum anbelangt, einvernehmlich vorschlagen zu können.

And then we have the problem of the budget. I have had more than three talks with my friend the president, insisting on the need to put into place the negotiation boxes after the Austrian Presidency, which will achieve it. Concluding this chapter would be a major performance and much-needed achievement under the Romanian Presidency, in the light of the perspective of the summit in Sibiu.

This chapter on the financial perspective has to be concluded before the European elections because we would lose more than the momentum, we would lose several dimensions. It would be a major win for us if we were able to put the financial perspectives in place. I know that the Romanian president, my dear friend Klaus, is very committed to achieving this, together with his government. It will be no ordinary summit in Sibiu (Hermannstadt). It will be the moment when and where we have to deliver European perspectives, talking to those who called for the European elections in May 2019.

Ich bin sehr davon überzeugt, dass der Herr Präsident und die rumänische Regierung, das rumänische Parlament, alles in ihren Kräften Stehende tun werden, um Sibiu zu einem großen Moment europäischer Zukunftsgestaltung zu machen. Ich hatte letztes Jahr vorgeschlagen, dass wir diesen Gipfel in Hermannstadt/Sibiu haben sollten, weil ich der Auffassung bin, wenn es ein Land, das erst 2007 mit großer Verspätung im europäischen Geschichtsverlauf der Europäischen Union beigetreten ist, schaffen würde, die nächsten sieben Jahre rumänisch – sprich europäisch –, europäisch – sprich rumänisch – zu gestalten, trüge dies eine Symbolkraft in sich, die man nicht unterschätzen sollte.

(Beifall)

 
  
MPphoto
 

  Manfred Weber, on behalf of the PPE Group. – Mr President, I would like to welcome the President of Romania. Mr President, it is good to have you here within the format of the Future of Europe discussions in the European Union.

The first lesson, I would say, that we can learn when we listen to you, as a representative of this great country, is optimism: Europe works, Europe delivers. I only want to mention one figure out of the last 20 years: the economic development of Romania, so the growth rate, increased by more than 490% on the GDP base, four times higher than Moldova, for example. So to be part of this Europe, to be part of the European Union, works – on the question of the economy, but also on the question of developing towards a modern society in Romania. Congratulations on this.

But, I must say that Europe is not yet really unified. We cannot talk today about an already really united European Union. Romania is a Member of the European Union but the living conditions inside of our Union differ a lot. The European People’s Party (the PPE) does not want to accept this. We want to change this. We want to really have, in the future, a united Europe where people have an equal standard of living.

There is no Europe of east and west. There is no Europe of north and south. No Europe of poor and rich. There are only Europeans. And that is why, as the PPE, we want to continue our efforts under cohesion policy – you mentioned this – and we have to invest again in infrastructure, but I think new priorities are also needed. In research, for example. Let’s build, for example, the next supercomputer of the European Union in some of the countries in the central and eastern European Member States, and not always in the traditional Western countries, and let’s dream the dream that in the future an Austrian or a French student goes to Krakow or Bucharest to study and not to Oxford or Munich anymore. That is probably one of the dreams we should really dream.

Another element is that Romania is a Member of the European Union but also in terms of the conditions, not yet fully. That is why we welcome the engagement to join the euro, which is for us a crucial element for surviving as Europeans in a globalised world, and we fully support the enlargement process on the Schengen Area. Let’s be engaged. We also fully support what President Jean-Claude Juncker said today, that we should get started; probably the first step is opening the airports already before the European elections in 2019. We have to move on these questions.

I want to show respect also towards the citizens of Romania, because I think it is clear that there is still a need of modernisation, of modernising the country in the direction of a country which fights strongly for fundamental principles and fights against corruption. I want to clarify that this is not only a Romanian problem, but it is also a Romanian problem, and people care about this, people care about the situation in the country. The government has to change the direction.

We discussed this a few weeks ago here in Strasbourg as well. For my political family, I have to underline that today’s government already crossed some of the red lines which are defined in our common understanding about values and I want to thank you, as President, because you gave the people in Romania who demonstrated opposition, who demonstrated too their readiness to go forward for a modern Romania, a voice. You defended modernisation. You are the President of a modern Romania and that is good.

Herr Präsident, Sie werden in ein paar Monaten die Präsidentschaft übernehmen. Da gibt es noch ein paar Punkte, die uns wichtig sind. Das erste ist, dass wir bis dahin versuchen müssen, Antworten zu geben. In der Migrationsfrage, in der Fragestellung des Budgets für die Europäische Union müssen wir liefern, und wir müssen auch über die Erfolge, die wir haben, reden, den Menschen auch vermitteln, dass Europa in ihrem Alltag wirkmächtig und positiv ist.

Das Zweite, was aber auch wichtig ist, ist, dass in Ihrer Ratspräsidentschaft die Europawahlen stattfinden werden. Wir alle vertreten ein demokratisches Europa. Wir sind die Kammer der Bürger der Europäischen Union. Für ein demokratisches Europa braucht man Kandidaten und man braucht ein Programm, man braucht Inhalte, man braucht Ideen. Das werden wir praktizieren als Abgeordnete, als Parteien auf diesem Kontinent in den nächsten Jahren. 2014, bei der letzten Wahl, hatten wir beispielsweise zum ersten Mal Spitzenkandidaten nominiert, wie Jean-Claude Juncker, auch Guy Verhofstadt hat kandidiert, Ska Keller hat kandidiert, wir hatten verschiedene Kandidaten. Und wir wollen beim nächsten Mal noch mehr die Programmvielfalt deutlich machen – dass ich für Ceta gestimmt habe und Ska Keller gegen Ceta gestimmt hat beispielsweise –, die Unterschiede deutlich machen.

Worum ich Sie bitte, ist, dass Sie im Anschluss Ihren Beitrag dazu leisten, dass dieses demokratische Europa, die Willensbildung der Bürger Europas dann auch nach den Europawahlen Ausdruck findet in einem gemeinsamen Programm für die Zukunft dieses Kontinents und in den Entscheidungen, die dann zu fällen sind.

Ich habe mit dem Verweis auf den Optimismus begonnen, den Sie praktizieren, und ich möchte damit auch schließen. Vor 28 Jahren, am Beginn der Neunziger, hat ein junger Mann in Sibiu vor der Entscheidung gestanden, sein Land entweder zu verlassen und in der Ferne seine Zukunft zu suchen, oder dazubleiben und aufzubauen. Er hat sich für das Letztere entschieden, fürs Anpacken. Er hat zunächst seine Stadt in die Zukunft geführt, die Arbeitslosigkeit reduziert und den Menschen einen guten Platz zum Leben geschaffen. Heute steht der gleiche Mann vor uns, nämlich der heutige Präsident Rumäniens, Klaus Iohannis. Und deswegen ist die Botschaft, die Sie mitbringen, Optimismus. Mit viel Arbeit, mit Seriosität, mit Willen und Ideen kann man sein Land und Europa in eine gute Zukunft führen. Danke für diese Botschaft!

(Beifall)

 
  
MPphoto
 

  Josef Weidenholzer, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident! Willkommen im Europäischen Parlament, Herr Präsident! Es ist wichtig, dass Sie sich heute der Debatte über die Zukunft Europas stellen. Nicht nur, weil Ihr Land in wenigen Wochen von Österreich die Ratspräsidentschaft übernehmen wird, sondern auch wegen der Entwicklungen in Zentral- und Osteuropa.

Die Euphorie, die sich vor mehr als zehn Jahren breitgemacht hat, ist verflogen. Überwunden geglaubte Gräben tun sich auf und neue kommen dazu. Das hängt auch mit nicht eingehaltenen Zusagen zusammen, wie etwa mit dem immer wieder verschobenen Schengen-Beitritt Ihres Landes. Generell betrachtet gibt es vor allem im ökonomischen Bereich Schieflagen, die auf den gesamten Osten zutreffen. Auch die demografische Situation stellt eine Herausforderung dar. Die meisten osteuropäischen Staaten sind mit einem gewaltigen brain drain konfrontiert. Wir sollten diese Entwicklungen viel offener, direkter ansprechen, selbstkritisch. Auch um zu verhindern, dass der latente Unmut von Demagogen instrumentalisiert wird, um die europäische Wertegemeinschaft auszuhöhlen.

Oft wird – und auch Sie haben das heute getan – im Zusammenhang von Ost- und Westeuropa ein Bild zitiert, wonach Europa mit zwei Lungen atmen müsste. Rechtsstaatlichkeit, Demokratie und Menschenrechte, das sind die Luft, die wir zum atmen brauchen, und das verbindet uns.

Herr Präsident, es ist gut zu hören, dass auch Sie die europäischen Werte nicht infrage stellen und Ihr Handeln danach ausrichten wollen. Rumänien ist ein wichtiger Mitgliedstaat der Union – ein sehr wichtiger – mit großem Potenzial. Das Wirtschaftswachstum liegt weit über dem EU-Durchschnitt, vor allem auch dank eines starken Engagements im IT-Sektor. Auch die rumänische Diaspora trägt wesentlich zur wirtschaftlichen Entwicklung anderer Mitgliedstaaten bei.

Rumänien hat einen weiten Weg zurückgelegt. Die Ausgangssituation war schwieriger als in den anderen ehemals kommunistischen Ländern. Die erzielten Fortschritte waren vor allem auch deswegen möglich, weil das Land gemeinsam mit der Europäischen Kommission im Kooperations- und Kontrollmechanismus zusammenarbeitet. Die Bekämpfung der Korruption und die Unabhängigkeit des Justizwesens sind dabei prioritär. Nur wenn das gelingt, dann lässt sich die positive wirtschaftliche Entwicklung des Landes auch nachhaltig absichern. Nur wenn die Korruption beseitigt ist, kommt der wirtschaftliche Erfolg auch bei den einfachen Menschen an. In dieser Hinsicht ist noch viel zu tun.

Die S&D-Fraktion wird hier ein kritischer Begleiter sein. Für uns stehen Demokratie und Rechtsstaatlichkeit im Zentrum. Diese Prinzipien sind universell und gelten für alle Mitgliedstaaten, egal ob im Osten oder im Westen.

Wenn Sie etwas mehr Disziplin hätten, dann würden Sie mich auch ausreden lassen.

Deshalb zählen wir auch darauf, dass Sie das Europäische Parlament dabei unterstützen, endlich den von uns vorgeschlagenen Rechtsstaats- und Grundrechtsmechanismus, über den wir heute Nachmittag diskutieren werden, umzusetzen.

Herr Präsident, mit Sorge beobachten wir die innenpolitische Situation in Ihrem Land, die sich immer wieder zuspitzt. Es steht uns nicht zu, uns in innenpolitische Vorgänge einzumischen, aber es ist nicht gut, wenn sich eine Gesellschaft immer mehr fragmentiert und sich unüberbrückbare Gegensätze verfestigen. Wir hoffen, dass Sie kraft Ihres Amtes und Ihrer Persönlichkeit zu deren Überwindung und zu mehr Gemeinsamkeit beitragen. Deswegen ersuchen wir Sie auch, die Rolle der Geheimdienste, des letzten Überbleibsels der Ceauşescu-Jahre, zu überdenken. Bei ordentlichen Gerichtsverfahren sollten secret protocols keine Rolle spielen. Das wäre ein wichtiger Schritt in Richtung eines modernen, liberalen und europäischen Rumänien.

 
  
MPphoto
 

  Monica Macovei, în numele grupului ECR. – Bun venit, domnule Președinte Iohannis! La 11 ani de la aderare, românii vor în Europa - 65 % la sută dintre noi vrem ca România să rămână în Uniune și peste 60 % din cetățenii statelor membre vor și ei în Uniune - un nivel record în ultimii 25 de ani.

Liderii politici europeni nu trebuie să piardă această încredere a oamenilor, ci trebuie să o consolideze. Românii își pun încrederea în Uniune în special acum, când trăiesc de luni de zile coșmarul unei guvernări netransparente, care atacă permanent justiția independentă și slăbește lupta anticorupție. Românii sunt însă un popor viu și nu ezită să iasă în stradă pentru a apăra justiția, dreptatea și democrația.

În acest timp, Parlamentul European a adoptat noi directive pentru combaterea spălării banilor, pentru confiscarea extinsă a averilor, dar ele nu sunt transpuse în România, nici la timp, nici corect, ci dimpotrivă, de multe ori invers decât prevăd directivele. Asta, de acest guvern PSD-ALDE.

Pentru a-și păstra valorile, Europa trebuie să sancționeze derapajele de la democrație. Președintele Iohannis a criticat și sancționat public derapajele guvernului PSD-ALDE, asaltul asupra justiției și modificarea legislației penale. Dar discursul PSD-ALDE, ca și discursurile altor politicieni populiști, încearcă să manipuleze opinia publică, insistând că România sau alte state membre își pierd identitatea. Nu spun însă nimic despre avantajele apartenenței la Uniune. Discursul extremist divizează societăți, în timp ce politicienii extremiști își văd de afacerile cu bani publici, urmând exemplul Kremlinului. Trebuie să învingem extremismul și populismul.

Înaintea preluării președinției, guvernul trebuie să respecte toate recomandările Comisiei de la Veneția și avertismentele Comisiei Europene legate de modificarea codurilor și legilor justiției. Ar fi un semn de respect pentru români, pentru partenerii străini și pentru democrație.

În 2019 va fi prima dată de la aderare când România preia Președinția Consiliului Uniunii Europene. Primul summit al Uniunii, fără Marea Britanie, va avea loc la Sibiu în mai 2019.

Pentru a-și păstra valorile și Europa trebuie să sancționeze derapajele de la democrație, cum am spus. România are ocazia, preluând Președinția Consiliului European, de a fi în atenția întregii lumi în prima jumătate a anului 2019. Îmi doresc ca România să îndeplinească acest rol în mod responsabil și cu profesionalism.

 
  
MPphoto
 

  Guy Verhofstadt, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, the first time that I went to your country, President Iohannis, to Bucharest, was in December 1989 in one of those old Tarom airplanes. I have to tell you, it was torture. With no leg-room, it was a little bit like flying with Ryanair today. For me it was the first time that I went to a Communist country, because before the fall of the Berlin Wall, we liberals were not allowed to go. In Bucharest – I remember it very well – I met the historical leader of the Romanian liberals, Radu-Anton Câmpeanu, in an empty building, in an empty office with one table and one chair. He had just returned from exile in Paris in December 1989. When I came back here, what I did was immediately to send a truck full of office furniture and computers. A few months later these capitalist gifts were destroyed by a furious mob of miners, the henchmen of Iliescu. So I had to send a second truck to Romania to help Mr Câmpeanu build up his liberal and democratic movement. Not only did I send office furniture and computers, I also sent material for a radio station that became one of the first private radio stations in your country – Radio Contact – with the same name as a station in Belgium.

The reason why I’m telling you this story is very simple, because today, so many years later – nearly 30 years later – I am again worried about what is happening in Romania.

First of all, these dubious reforms were undermining the judiciary – I said that to your Prime Minister here a few weeks ago. The same applies to the weakening of the Criminal Code, undermining the fight against corruption. Then there was the discovery of secret protocols, which I have never heard about in any other country, between the secret service on the one hand and some parts of the judiciary on the other. My plea to the Prime Minister, but also to you – because you have to work together in this respect – is certainly not to follow that path in the near future and certainly not to follow the examples of countries like Poland and Hungary, which have embarked on illiberal paths, I should say, towards autocracy. I think that only good cooperation between you, as the President of the Romanian Republic, and the Prime Minister, the Government and the majority can avoid this. And I think there is huge support in this House to support you in this endeavour.

So what we need, I think, exactly 30 years after the Romanian revolution, at European level is exactly what is also at stake in Romania. There will be, in 2019, a fight between liberal democracy and the tendency in a number of countries – unfortunately mainly eastern European countries – to go the way of illiberal autocracy. It will be a fight between tolerance and racism, a fight of openness against protectionism, and a fight by all the – I should say – true Europeans against all the kinds of narrow-minded nationalists and populists that we have seen in the four corners of Europe. And I think that, just as it did in 1989, Romania will have an important role to play in winning the fight in 2019.

This also gives me the opportunity to come back to the debate on the future of the Union.

If there is one real reform to be made for the future of the European Union, Mr President, then it is to get rid of the unanimity rule in the European Union. Look again at the Khashoggi case that we have today. On Saturday all the Ministers of Foreign Affairs, together with Mogherini, produced what? A weak condemnation, a soft declaration instead of common action, which is impossible because of the unanimity rule in foreign affairs. What is needed is not a soft declaration or a weak condemnation; what is needed is a ban – a European ban – on exports of weapons to Saudi Arabia. That is what is needed and it can be achieved only...

(Applause)

... and this is what I want to hear in this debate about the future of Europe – if we get rid of the unanimity rule, if we can get rid – and Romania is ready to do so – of this veto power, this veto right that all Member States still cherish, but which is in fact the real obstacle to a re-foundation of the European Union.

And I’m pleased that Romania and the President will be on our side in this fight for that reform.

 
  
MPphoto
 

  Ska Keller, on behalf of the Verts/ALE Group. – Mr President, I would like to thank President Juncker very much for joining this debate on the future of Europe. With the European elections getting close, it is even more important to discuss how that future should look – our common future.

That is the question that we need to ask ourselves, but not just those of us in this room. Every citizen of Europe needs to ask themselves what kind of Europe they want to live in. Do we want a Europe where we fight for our common values, where we defend democracy, civil liberties and freedom, or do we let Europe go down a slippery slope of nationalism and governments that hollow out the key foundations of our Union and of democracy?

Unfortunately, some governments seem to be going exactly in that way. How the situation looks in a Member State also defines what the European Union as such, and as a whole, looks like. Right now, when our common values are being trampled upon in many Member States, every voice that defends civil liberties and every voice that defends freedom and the rule of law counts, regardless of political affiliation.

Therefore, President Juncker, we count on you! The Romanian people count on you! The Romanian people showed in a referendum two weeks ago that they do not want an authoritarian state that discriminates and that tries to play people off against one another. They also protested in their thousands against corruption. They protested against a government that de facto legalises corruption and does not even shy away from weakening a judiciary system to make it easier for some politicians to put public money – the money of all Romanians - into their own pockets. But, instead of listening, the Romanian Government sent tear gas against those people protesting. And now the Government even wants to replace a strong anti-corruption chief prosecutor with somebody who has, let us say, not such a strong record of working against corruption. This is a slap in the face for Romanian citizens. Mr President, it now depends on you to stop that.

Mr President, we need you as a strong voice for democracy and the rule of law in Romania and throughout the European Union. Two weeks ago, the Constitutional Court of Romania declared over 60 articles of the new criminal procedure code unconstitutional. On Friday, the Venice Commission warned that the reform would jeopardise the fight against corruption and also against organised crime. Mr President, why don’t you take the lead and call on all political parties to put the recommendations of the Venice Commission into practice? Romania needs to start a broad reassessment of the law reform with all stakeholders involved. Since Romania will take over the presidency in a couple of months, it would be even more important to have a role model at the head of the Presidency for good governance to show how it can be done.

Let us be courageous together and stand up for democracy and the rule of law, and let us not be intimidated by all of those who flagrantly undermine that very rule of law and our freedom.

 
  
MPphoto
 

  Tania González Peñas, en nombre del Grupo GUE/NGL. – Señor presidente, gracias, señor Iohannis por estar aquí para intercambiar impresiones con el Parlamento Europeo.

Rumanía se unió a la Unión Europea en el año 2007, y en aquel momento comenzaba un período de grandes esperanzas y de estrechamiento de lazos entre el pueblo rumano y el resto de países de la Unión Europea. Sin embargo, los últimos acontecimientos parecen mostrar que la dignidad del pueblo rumano está poniendo en jaque al Gobierno.

Hablamos del futuro de Europa. Yo querría echar la vista atrás y recordar aquella campaña presidencial de 2014. En aquel momento, señor Iohannis, su partido se centró en la lucha contra la corrupción y en mejorar el sistema judicial. Cualquiera que mirara por un retrovisor se asombraría con respecto a las decisiones que el Gobierno de su país está tomando en los últimos tiempos.

Usted tiene la prerrogativa de dirigirse a su Parlamento en cuestiones de interés nacional, así como de salvaguardar el cumplimiento de la Constitución y de los derechos fundamentales. Y en este sentido, debe ser firme y claro en la defensa de la democracia y de las libertades y no llegar a ser cómplice de la deriva de su Gobierno, que parece que está siguiendo la estela de otros, como el polaco o el húngaro.

Asistimos con sorpresa a algunas involuciones democráticas propias de otros tiempos. En concreto, voy a mencionar tres casos muy conocidos.

En primer lugar, el referéndum contra los matrimonios homosexuales, convocado por la extrema derecha y la iglesia ortodoxa, referéndum que apoyó el Gobierno rumano participando en una campaña de odio y homofobia que ha mostrado el lado más retrógrado de un gobierno socialdemócrata, que debería abochornar aquí al Grupo S&D. Afortunadamente los ciudadanos y las ciudadanas de Rumanía mostraron su dignidad de manera rotunda con una abstención tan alta que impidió siquiera que saliese adelante.

En segundo lugar, en agosto miles de sus compatriotas tomaron las calles en contra de la corrupción endémica actual del Gobierno. La ciudadanía rumana se resiste a los intentos de los gobernantes actuales de controlar el poder judicial para diluir el relativo éxito de la lucha contra la corrupción.

Y, en tercer lugar, las reformas de la ley que regula las ONG. La Conferencia de ONG Internacionales del Consejo de Europa señaló que existen claras deficiencias con respecto al cumplimiento de las normas y de las buenas prácticas internacionales.

Desde el Grupo GUE/NGL queremos preguntar también al Grupo S&D sobre estos tres elementos y su opinión, y queremos animarle, señor Iohannis, a ser firme; a ser firme en la defensa de la democracia y de las libertades y en la lucha contra la corrupción; a escuchar la voz de su pueblo antes que otras voces y a no continuar con esa confrontación con el sentido común que está llevando a cabo su Gobierno. Por suerte los hechos de los últimos meses dan cuenta de que los ciudadanos y las ciudadanas rumanas saben hacerse escuchar. Desde aquí lo celebramos. Le mostramos nuestro apoyo para defender los derechos y las libertades conquistadas con tanto sufrimiento.

 
  
MPphoto
 

  Rosa D'Amato, a nome del gruppo EFDD. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, Presidente Iohannis, quando penso alla Romania penso ai tanti rumeni che vivono in Italia, ai tanti che conosco e che ho incontrato. Nei loro racconti c'è l'immagine di un grande paese, ricco di bellezze e tradizioni, ma anche di un paese che deve fare i conti con annosi problemi, a partire da quello della corruzione. Lo abbiamo visto quest'estate con le proteste che hanno invaso le strade di Bucarest.

Non si allarmi, Presidente, qui nessuno vuole fare il maestrino, sappiamo tutti come la corruzione sia un fenomeno che riguarda tutta l'Europa, nessun paese escluso. Si stima che il suo costo per l'intera Unione sia di 120 miliardi l'anno. È evidente a tutti come la corruzione distrugga l'economia e la giustizia sociale, colpendo i cittadini e le imprese che operano onestamente, punendo chi merita e premiando chi è amico del potere. La corruzione è il furto più grave che si possa commettere in uno Stato perché ruba il futuro.

Li capisco bene, Presidente, perché anch'io vengo da una terra di emigrazione e di corruzione. Per decenni mi sono sentita dire che contro tutto questo c'è poco da fare, che bisogna accettarlo perché tutti i politici sono uguali, perché questa è la politica, e la pubblica amministrazione e lo Stato non cambieranno mai.

Ma non è così! La politica, quella buona, può e deve combattere la corruzione. Come? Con le leggi, come quella che abbiamo appena approvato in Italia, aumentando le pene per corrotti e corruttori, proteggendo chi denuncia e introducendo un principio chiaro: chi è condannato per corruzione non può avere nulla a che fare con la pubblica amministrazione, men che meno ricevere fondi pubblici. Si tratta di misure e principi che sarebbe bene applicare a livello europeo, come le misure sui whistler blower, che il Parlamento ha sollecitato un anno fa ma che sono lettera morta.

E a proposito di lettere morte, dato che il tema è il futuro dell'Europa, sarebbe bene che l'Unione europea cominciasse a pensare a garantire un futuro ai suoi cittadini, invece di arroccarsi sulla difesa di regole fallimentari. Mi riferisco a quanto sta avvenendo in queste ore con gli attacchi scomposti alla manovra economica proposta dal governo italiano: abbiamo assistito a commissari europei che hanno bocciato il testo prima ancora di leggerlo, invocando punizioni atroci da parte dei mercati. C'è stato persino un commissario che, appena dopo le elezioni, aveva già preannunciato che l'alta finanza avrebbe fatto cambiare idea agli italiani su chi votare.

La verità è che l'austerity e le sue regole hanno fallito. Ci è stato detto che per ridurre il debito pubblico bisognava tagliare la spesa sociale e gli investimenti. In Italia è stato fatto, ma il debito pubblico è rimasto pressoché invariato. Ci è stato detto che con i conti in ordine sarebbero ripartite la crescita e l'occupazione, ma la realtà è che l'economia è stagnante da anni, le famiglie stanno corrodendo i loro risparmi, le imprese falliscono e i giovani emigrano.

Il governo di cui fa parte il mio movimento, il Movimento 5 Stelle, ha detto basta. L'austerity sta uccidendo l'Unione europea e l'eurozona, se vuole sopravvivere, ha bisogno di nuove regole di bilancio, ma nell'attesa di cambiarle uno Stato non può impiccare se stesso e i suoi cittadini al rispetto di vincoli sbagliati.

Pensate, anche un istituto, l'Istituto tedesco per la ricerca economica, conferma la bontà della manovra del governo italiano. Il direttore dell'istituto dice che il problema dell'Italia non è il deficit di quest'anno ma la sua depressione economica.

L'Europa dovrebbe ammettere che una maggiore spesa pubblica e più deficit sono utili se concentrati su crescita e occupazione quali priorità assolute. Anche queste sono per caso parole di un pericoloso populista?

A chi sostiene che si violano le norme europee ricordo che il cambiamento dei parametri è perfettamente compatibile con le regole europee, in quanto l'Italia si trova ancora in una situazione eccezionale di cui tenere conto: 17 milioni e mezzo di persone a rischio di povertà ed esclusione sociale, 5 milioni di poveri assoluti sono o no una situazione di vera emergenza? Secondo gli economisti sì. Serve quindi un sostegno forte ai ceti più poveri per la stabilità sociale e per rilanciare i consumi. È quello che abbiamo fatto con il reddito di cittadinanza, una misura che questo Parlamento ha sostenuto soltanto un anno fa con un voto a grande maggioranza su una nostra risoluzione.

Gli ultimi sei mesi, Presidente, di questa legislatura saranno a Presidenza rumena: siate coraggiosi anche voi! Caro Presidente, cari colleghi, il cambiamento quindi è possibile. In Italia c'è un governo che lo sta promuovendo, lo hanno capito anche in Germania, lo capiscano anche a Bruxelles, una volta per tutte!

 
  
MPphoto
 

  Nicolas Bay, au nom du groupe ENF. – Monsieur le Président, chers collègues, par son fonctionnement, ou plutôt ses dysfonctionnements, mais aussi et surtout par ses orientations politiques, l’Union européenne non seulement n’assure pas l’avenir des nations européennes – c’est le débat qui nous occupe aujourd’hui – mais elle devient en réalité, de plus en plus, une anti-Europe.

Quoiqu’ils s’en défendent, certains ne sont sans doute pas mécontents de cette évolution, puisqu’ils n’ont jamais cherché à assurer à l’échelle continentale, l’indépendance et la puissance. En réalité, ils conçoivent la construction européenne comme une simple étape vers un village global et vers une gouvernance mondiale.

Mais pour ma part, je suis convaincu qu’il est encore temps de sauver l’Europe des dérives actuelles de l’Union européenne. Avec nos alliés et les forces nationales qui progressent partout sur notre continent, nous voulons construire une Europe qui soit à la hauteur du génie de notre civilisation et qui permette à nouveau à nos nations de rayonner à travers le monde, d’être fortes et respectées sur la scène internationale, que ce soit individuellement ou collectivement.

Cette Europe ne passe pas par une Commission européenne qui décide de tout et de rien, à la fois toute-puissante et en même temps impotente. Incapable, par exemple, de protéger nos entreprises aussi bien contre le dumping chinois que contre l’extra-territorialité du droit américain. J’en profite d’ailleurs pour souligner que l’Union européenne est toujours pressée de donner des leçons d’état de droit à la Pologne, à la Hongrie ou, demain, à la Roumanie, de donner des leçons de droits de l’homme à la Russie, mais elle se montre d’un silence assourdissant s’agissant du meurtre barbare du journaliste Khashoggi sur ordre de Riyad dans le consulat d’Arabie Saoudite à Istanbul.

Alors oui, il faut mettre fin à cette bureaucratie hors sol et sans légitimité démocratique. La Commission, elle, se prétend transparente et indépendante dans les décisions qu’elle prend au quotidien et qui concernent plus de 500 millions d’Européens. Mais c’est dans l’opacité la plus totale qu’elle conclut des traités de libre-échange tous azimut. Ces traités organisent la concurrence déloyale, provoquant la désindustrialisation de nos pays et la ruine de notre agriculture, qu’il s’agisse du CETA, déjà en vigueur sans pourtant avoir été ratifié par les parlements nationaux, des projets actuellement en discussion avec le Mercosur ou avec les pays d’Océanie, ou encore de l’accord signé cet été par Jean-Claude Juncker en catimini avec le Japon et, pas plus tard que vendredi dernier, avec Singapour.

Soumise au marché, l’Europe de la Commission, c’est aussi l’Europe de la démission car ses dirigeants n’assument pas les fonctions et obéissent moins aux peuples qu’aux fonctionnaires non élus qui les entourent, ainsi qu’aux juges de la Cour européenne des droits de l’homme et de la Cour de justice de l’Union. On nous parle régulièrement de protectionnisme européen, mais en 1997 le traité d’Amsterdam a abrogé l’article 44, paragraphe 2, du traité de Rome, qui prévoyait le développement d’une préférence naturelle entre les États membres. Et la Cour de justice de l’Union européenne a retoqué quelques-unes des rares mesures anti-dumping prises par la Commission à l’époque. C’est ce que l’essayiste français Éric Zemmour a appelé «le coup d’État des juges». En effet, depuis les années 70, le pouvoir politique se laisse peu à peu déposséder de ses prérogatives par le pouvoir judiciaire, d’abord à l’échelon national et aujourd’hui à l’échelle européenne. Ainsi, au-delà de notre souveraineté, c’est bien la démocratie et ses fondements qui sont en péril.

On ne peut pas non plus prétendre à la solidarité européenne avec une Commission punitive qui cherche à sanctionner les États membres qui ne se soumettent pas à son idéologie, en particulier sur la migration, dont on voudrait désormais faire un nouveau droit de l’homme.

Nous avons besoin de véritables coopérations sur les grands défis comme la protection des frontières extérieures ou encore les enjeux énergétiques et environnementaux. Mais non! on ne peut pas prétendre vouloir préserver notre écosystème, tout en encourageant sans cesse un libre-échange transcontinental effréné, qui est par nature profondément anti-écologique.

Voilà pourquoi il est temps de refonder la construction européenne et de la réorienter, loin des utopies et des dogmes.

 
  
MPphoto
 

  Cătălin Sorin Ivan (NI). – Domnule Președinte, într-un context atât de complicat pentru România, intern și extern, dar la fel de complicat și pentru Uniunea Europeană, mesajul dumneavoastră de astăzi este un mesaj optimist, un mesaj de stabilitate, o gură de oxigen, dacă vreți, pentru dezbaterea europeană din aceste zile.

Sunt de acord că este nevoie de o recalibrare a proiectului european. După mai bine de zece ani de zile de tensiuni, de eșecuri, de crize una după alta, este nevoie să arătăm cetățenilor europeni că am învățat din aceste greșeli, că ne-am învățat lecțiile și că putem intra într-un nou capitol european mult mai hotărâți, mult mai bine pregătiți, mult mai adaptați realităților din fiecare țară membră.

Vreau să vă mulțumesc că ați amintit de cei peste o sută de mii de tineri excepționali din România care lucrează în industria IT, care dezvoltă proiecte pe blockchain, care folosesc tehnologiile moderne. Nu întâmplător, în aceste zile s-a lansat în România primul proiect politic pe blockchain, primul partid blockchain din Europa. Îmi pun mari speranțe într-o Europă digitalizată, pentru că prin digitalizare putem lupta împotriva corupției și împotriva sărăciei.

În final, vreau să vă mulțumesc că ați amintit nu doar de unitatea Uniunii Europene, nu doar de importanța acestei unități, ci mai mult, de „unitate în diversitate”. Faptul că v-ați reîntors la crezul primordial al Uniunii Europene, acela că uniți suntem mai puternici, dar uniți în diversitatea noastră, păstrând specificul național, păstrând valorile noastre naționale.

 
  
MPphoto
 

  Presidente. – Ricordo a tutti i colleghi che la discussione di oggi è sul futuro dell'Europa, non è una discussione sulla situazione in Romania, visto che l'abbiamo avuta nella scorsa tornata.

 
  
MPphoto
 

  Klaus Iohannis, President of Romania. – Domnule Președinte, onorați membri ai Parlamentului European, în primul rând, dați-mi voie să mulțumesc tuturor vorbitorilor, începând de la Președintele Comisiei, până la cei care au vorbit în numele grupurilor politice.

Ați atins mai multe subiecte, dintre care cel care mie îmi e cel mai drag - țara mea, România. În decembrie 1989, noi, românii, am decis că nu mai suportăm dictatura comunistă și am înlăturat-o. De atunci, construim o democrație pe care noi, românii, ne-o dorim bazată pe ceea ce se numește valorile democrației europene, valorile Uniunii Europene.

În acești aproape 30 de ani România s-a schimbat. România s-a schimbat profund. Suntem o țară din estul Europei care în continuare crede în democrația de tip european. România este o țară cu o economie în creștere. România este o țară care reprezintă un pol de stabilitate în regiunea geografică în care ne găsim. România este o țară care aspiră la statutul de lider în domenii precum cele pe care le-am menționat în prima parte a discursului meu. România este o țară apreciată și respectată pentru securitatea pe care o livrează și în regiune și în NATO și în altă parte. Noi am înțeles, noi, românii, am înțeles de mult că nu putem să rămânem receptori de ajutor și de securitate, ci trebuie să ne asumăm un rol mult mai greu, dar în care credem - cel de furnizor de securitate - și asta facem.

România este un stat de drept. România este un stat democratic. În România există o dezbatere politică și în România există ceea ce am denumit „o democrație foarte vie”. Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne din România, dar pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor și principiilor unui stat de drept și continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupției.

(Aplauze puternice)

Cred că în Europa avem mai multe probleme. Una dintre ele este conexiunea între cetățean și politician. De multe ori, această conexiune este una slabă, cetățenii nu înțeleg ce fac politicienii și, din păcate, unii politicieni nu înțeleg ce vor cetățenii. În România cetățenii au spus clar ce vor, iar eu - care am fost ales de un număr semnificativ de români - am înțeles că ei doresc să continui acest mesaj cu care am început, pentru o Românie democratică, pentru o Românie europeană, o Românie integrată profund în Uniunea Europeană, o Românie care păstrează intact statul de drept și care luptă - și trebuie să spun, cu rezultate notabile - împotriva corupției. Că există controverse este adevărat, dar spuneți-mi ce democrație parlamentară ar fi aceea fără controverse? Iar eu sunt hotărât că din această luptă va câștiga România europeană, România democratică și mă voi implica pentru acest lucru.

Am vorbit în prima parte a întâlnirii noastre despre cum văd eu viitorul Uniunii Europene. Mai multe luări de poziții s-au referit mai degrabă la viitorul apropiat al Uniunii Europene și atunci dați-mi voie să spun câteva cuvinte și despre cum vedem noi în România, cum văd eu viitorul apropiat al Uniunii Europene și mă refer la prima parte a anului 2019, când România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ne așteaptă o perioadă extrem de dificilă. Avem dosare extrem de grele, pe care dorim să le tratăm într-un mod echitabil, dar și cu foarte multă determinare, spre un rezultat pozitiv sau optimist. Nu întotdeauna va fi posibil. Unul din dosare se numește Brexit și aici, cu siguranță, lucrurile sunt încă într-o fază care depinde foarte mult de negocierea care se poartă, însă noi ne dorim să ajungem la un acord cu Marea Britanie și dorim să avem acest acord foarte repede. România se va implica atât cât Președinția Consiliului poate să se implice în acest lucru. Și dați-mi voie să spun că aici avem, în ce privește negocierea Brexitului, o primă dovadă palpabilă, clară și transparentă a eficienței colaborării. Faptul că cei 27 au lucrat strict împreună, au acceptat o singură echipă de negociere, a adus rezultate notabile. Iată că unitatea nu este un concept al visătorilor, ci unitatea este un concept al politicienilor cu viziune.

Avem un dosar pe care știu că l-ați discutat în Parlament și care vă este drag și ne este drag, este vorba de cadrul financiar multianual. Trebuie să ajungem la un progres pe acest dosar. Faptul că dumneavoastră, în Parlament, ne încurajați pe noi, din Consiliu, să mergem spre o creștere a bugetului este, în opinia României, un lucru bun, dar negocierea va trebui să continue practic - și aici România se va implica și sperăm să avem, dacă nu chiar finalizarea negocierilor, măcar progrese semnificative în zone sensibile pe acest buget.

Un dosar care a fost menționat și de mine și de unii vorbitori: migrația. Trebuie să ajungem cât se poate de repede la o abordare comună. Dacă nu reușim să definim o politică europeană în acest domeniu, atunci vom avea o problemă majoră. Și România se va implica pentru a progresa în aceste negocieri. La momentul acesta, știți foarte bine, în ce privește reforma Dublin, avem 28 de păreri din 28 de state, foarte diferite. Eu cred că putem să apropiem aceste opinii și să ajungem la primele concluzii comune care, pe urmă, ne permit un tratament pe mai multe paliere al acestui fenomen, un tratament care va diferi fundamental de felul cum am acționat până acum. Până acum am acționat în urma unei crize; noi trebuie să acționăm înaintea unei crize - asta am vrut să spun când am spus că Uniunea Europeană trebuie să acționeze preventiv. Noi știm cum funcționează lumea, dar trebuie să ne și pregătim, să facem față la efectele acestei funcțiuni.

Și în fine, în timpul Președinției României vor avea loc alegerile europene și în timpul campaniei pentru alegerile europene vom avea summitul de la Sibiu. Acest summit este extrem de important pentru România și pentru Uniunea Europeană și nu neapărat prin faptul că este orașul meu natal, ci prin faptul că acel summit are tema unică și clară - viitorul Uniunii Europene. Vom discuta și vom creiona o gândire despre Uniunea Europeană clară, limpede, de înțeles pentru cetățeanul european, nu numai pentru politicianul european.

Iar alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor ne vor oferi o radiografie, ne vor arăta dacă noi toți am fost credibili, dacă am știut să generăm proiecte credibile, dacă știm să desenăm un viitor pentru Uniunea Europeană, sau dacă mai avem un pic de lucrat.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
  
 

Procedura "catch the eye"

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Gerb. pirmininke, prezidente, sveikiname Jus Europos Parlamente. Kaip Jūs, kaip mes visi žinome, kitų metų pirmąjį pusmetį Rumunija pirmą kartą pirmininkaus Europos Sąjungos Tarybai. Darbotvarkė tikrai įtempta. Laukia įtempta darbotvarkė todėl, kad balandžio pabaigoje prasidės oficiali Europos Parlamento rinkimų kampanija. Todėl ypatingai svarbu iki jos pradžios padaryti sprendimus pasiekti susitarimus, nuo kurių priklausys visos Europos Sąjungos ateitis. Turiu galvoje ir naująją finansinę perspektyvą. Iš Europos Parlamento labai gerai matoma, kas vyksta Rumunijoje. Mes matėme šimtus tūkstančių Jūsų piliečių, išėjusių į gatves su labai aiškia žinia – stabdykite korupciją. Mūsų parama visiems, kurie kovoja už įstatymo viršenybę ir kurie pasisako prieš korupcijos legalizavimą. Nuo to, kas laimės šią kovą, priklauso ne tik tai Jūsų valstybės ateitis – mes visi esame susiję Europos Sąjungoje. Todėl Jūsų pozicija ypatingai svarbi. Linkiu Jums drąsos ir ištvermės šiame nelengvame kelyje. Ačiū.

 
  
MPphoto
 

  Liliana Rodrigues (S&D). – Senhor Presidente, agradeço a presença do Presidente do Roménia aqui hoje connosco e queria fazer duas declarações de interesse: a primeira que só por mera desonestidade intelectual é que alguém pode comparar a situação da Roménia com a Hungria ou com a Polónia e a segunda é que tenho um sobrinho a estudar na Roménia.

A Roménia tem, de facto, um sistema semipresidencialista complexo, uma Constituição também ela complexa e tenho duas questões muito concretas para lhe fazer, Sr. Presidente.

Primeiro, que papel tem tido o Presidente na melhoria do sistema democrático e da separação dos poderes e de que forma isso será visível durante a Presidência romena, isto é, o respeito pelo Estado de Direito e o combate à corrupção, que não são apenas um desígnio do seu país, mas de toda a União Europeia.

A segunda questão diz respeito àquilo que já disse sobre o Quadro Financeiro Plurianual e, porque também temos aqui a Sra. Comissária do Desenvolvimento Regional, gostaria de lhe perguntar se a Roménia está preparada para, de facto, no primeiro semestre de 2019, ter um acordo sobre a regulamentação da política de coesão, ou seja, que estratégia política tem, está desenhada ou se está já desenhada e se poderemos saber em que é que incide.

 
  
MPphoto
 

  Marek Jurek (ECR). – Panie Przewodniczący, Panie Prezydencie, Panie i Panowie Posłowie! Przede wszystkim chcę wyrazić wielkie uznanie dla Rumunii jako kraju, który ma kluczowe znaczenie dla naszego bezpieczeństwa w regionie tak wrażliwym jak basen Morza Czarnego. Pracujemy z wieloma kolegami, tutaj, na tej sali czy w komisjach, którzy wnoszą bardzo realny wkład w nasze wspólne stanowisko i w troskę o to, żebyśmy nawzajem umacniali niepodległość swoich państw. Pan powiedział bardzo cenne słowa o tym, że nie powinniśmy dublować struktur bezpieczeństwa Europy. Trzy czwarte naszych państw jest sprzymierzonych w przymierzu atlantyckim i wspólna polityka bezpieczeństwa powinna polegać przede wszystkim na solidarności na forum NATO, na prezentowaniu wspólnego stanowiska. Szkoda, że znowu wyszedł pan Verhofstadt. On tutaj mówił, że musimy odejść od traktatów europejskich, zlikwidować zasadę jednomyślności. Jeżeli tak kocha większość, to niech jego kraj przyłączy się do reakcji dyplomatycznych w sprawie Skripala. Bo Rumunia zademonstrowała solidarność; ojczyzna pana Verhofstadta – niestety nie.

 
  
MPphoto
 

  Renate Weber (ALDE). – Domnule Președinte, ați vorbit frumos de Uniunea Europeană și mă bucur, pentru că sunt o mare susținătoare a proiectului european. Dar vorbind de responsabilitate, ați omis să menționați abuzurile săvârșite în timpul mandatului dumneavoastră în numele unei cauze corecte și care trebuie să continue - lupta anticorupție - dar care, din păcate, a fost folosită adesea pentru jocuri de putere.

În timpul mandatului dumneavoastră a fost semnat un nou protocol secret între Serviciul Român de Informații și Parchetul General, prin care procurorii deveneau supușii Serviciului de Informații, fiind obligați să raporteze evoluțiile din anchetele lor. O consecință a acestor protocoale secrete a fost situația a zeci de procurori și judecători, inclusiv de la Curtea Constituțională, acuzați de fapte inexistente, hărțuiți ani de zile, fiind achitați în final. Așa a fost afectată independența magistraților.

Asumați-vă această responsabilitate, domnule Președinte, ca să fim siguri că abuzurile nu se vor mai repeta.

 
  
MPphoto
 

  Terry Reintke (Verts/ALE). – Mr President, President Iohannis, you have said that all citizens should feel heard and welcome in the European Union and that they should enjoy freedom of movement, and I am sure that this also means that minorities should feel heard and at home inside the European Union. You also said that we should not have a Europe of several paces and that there should not be too big a difference between Member States. Romania is one of the few countries in the European Union where we still don’t have any legislation on civil partnership or same-sex legislation. A couple of weeks ago there was even a referendum which sometimes consisted of homophobic rhetoric. My question now to you is: what can you do in order to push Romania to adopt legislation in this field, and what will the Romanian Presidency do in order to make sure that LGBTIs will also feel at home and heard inside the European Union?

 
  
MPphoto
 

  Κωνσταντίνα Κούνεβα (GUE/NGL). – Κύριε Πρόεδρε, η κυβέρνηση της Ρουμανίας, περίπου πριν από έναν χρόνο, αποφάσισε να καταργήσει τις εργοδοτικές εισφορές και να μεταφέρει το κόστος των εισφορών μόνο στους εργαζόμενους. Ως αντάλλαγμα, κάλεσε τις επιχειρήσεις να προχωρήσουν σε αυξήσεις μισθών. Κύριε Πρόεδρε της Ρουμανίας, θα σας παρακαλούσα να μας πείτε εάν αυτή η πρωτοφανής ασφαλιστική μεταρρύθμιση είχε το παραμικρό όφελος για τους εργαζόμενους, εάν τελικώς οι επιχειρήσεις έκαναν ανάλογες αυξήσεις ή μήπως οι εργαζόμενοι πτώχευσαν ακόμη περισσότερο. Σας παρακαλώ να μου απαντήσετε, για να ξέρουμε ή εάν θα εργαστείτε υπέρ μιας Ευρώπης της κοινωνικής προστασίας και της δίκαιης κατανομής των ασφαλιστικών βαρών.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (ENF). – Herr Präsident! Grüß Gott, Herr Präsident Iohannis, schön, dass Sie heute hier sind.

Schade, dass so wenige Kollegen anwesend sind. Es wäre wichtig gewesen, durch ihre Präsenz und ihr Interesse – gerade in der schwierigen demokratiepolitischen Situation –Aufmerksamkeit zu zeigen. In weiten Bereichen, Herr Präsident, konnte ich Ihren Ausführungen folgen, sie nachvollziehen, wenngleich Sie ein bisschen allgemein geblieben sind.

EU-Standards haben Sie bemüht: Konsolidierung, Kohäsion, die berühmten europäischen Werte. Doch es ist, glaube ich wichtig, auch ein bisschen ins Detail zu gehen und da vermisse ich doch Ihre klaren Aussagen zu Rechtsstaatlichkeit, unabhängigen Gerichten und vor allem korruptionsfreien Politik und Verwaltung, so wie Herr Juncker es ja auch angeschnitten hat.

Persönlich darf ich Ihnen als Alt-Österreicher für die Zukunft alles Gute wünschen und natürlich dem Mitgliedstaat Rumänien für die Herausforderung der ersten Ratspräsidentschaft eine rasche politische Konsolidierung.

 
  
MPphoto
 

  Udo Voigt (NI). – Herr Präsident! Ich habe eine klare Frage an Sie. Ich habe in Ihren Ausführungen vermisst, dass Sie dazu Stellung nehmen, was auf Ihrem Boden stattgefunden hat, als amerikanische Geheimflugzeuge in Bukarest, in Rumänien gelandet sind. Es gab Folterungen, es gab Verhöre, es gab Ermordungen und Verschleppungen. Sie sprechen von einer Fortsetzung der transatlantischen Allianz. Ist es das, was Sie unter transatlantischer Allianz verstehen, dass Sie weiterhin billigen, dass eine raumfremde Macht wie die Vereinigten Staaten von Amerika auf europäischem Boden Folterknechte und Foltergefängnisse betreibt?

Ferner habe ich da noch eine Frage: Wie gedenken Sie, mit den bereits eingeleiteten Vertragsverletzungsverfahren gegen Polen, gegen Ungarn umzugehen? Und auch gegen Rumänien wird ja Ähnliches debattiert. Wenn wir über die Zukunft Europas sprechen, dann müssen wir natürlich auch über die Vielfalt der Völker in Europa sprechen; das haben Sie heute getan. Aber wir sprechen nicht über die Vielfalt einer multikulturellen, multirassischen Gesellschaft, sondern wir fördern den Kampf, den Wettbewerb der Völker untereinander und wollen nicht Millionen von Fremden nach Europa holen. Wie stehen Sie dazu?

 
  
MPphoto
 

  Adina-Ioana Vălean (PPE). – Domnule președinte, domnule Președinte Iohannis, apreciez felul în care România, prin dumneavoastră, privește viitorul Europei. Vocea proeuropeană a Estului, pe care o reprezentați, este extrem de importantă în acest moment când încrederea în proiectul european trebuie reclădită.

Cred, ca și dumneavoastră, că Europa cu două viteze este extrem de periculoasă și poate crea falii în interiorul Uniunii care vor fi greu de reparat. Mai cred că succesul Uniunii Europene depinde de succesul fiecăruia dintre statele membre, iar România trebuie să facă mai mult și mai bine pentru a contribui la întărirea și viitorul proiectului european.

În acest context, cred că ar fi interesant pentru noi dacă ne-ați putea spune câteva dintre prioritățile interne pe care România le are pentru a recupera din decalajele față de celelalte state membre și a contribui, prin ea însăși, la viitorul Uniunii.

 
  
MPphoto
 

  Andi Cristea (S&D). – Domnule Președinte, domnule Președinte Iohannis, bine ați venit în Parlamentul European! Nu ați vorbit rău - aici, înainte de a fi membrii unui partid politic, suntem cetățenii unei țări - și vă felicit pentru abordarea proeuropeană pe care dumneavoastră ați expus-o - toți românii sunt proeuropeni, sunt buni europeni - însă vreau să vă întreb următoarea chestiune. Eu știu că, pentru memoria instituțională a Bucureștiului, Republica Moldova este cel de al doilea stat românesc. Dumneavoastră ați vorbit despre prioritățile naționale, ați vorbit despre viitorul Europei și nu ați menționat Republica Moldova. Întrebarea mea - sper să nu sune dramatic, dar v-o adresez - ați abandonat cumva Republica Moldova? Pentru că în ultimii patru ani de mandat dumneavoastră ați fost o singură dată la Chișinău.

 
  
MPphoto
 

  László Tőkés (PPE). –Elnök Úr, fogadja őszinte elismerésemet azért, hogy az EU múlt heti brüsszeli csúcstalálkozóján állást foglalt az illegális migrációval és az emberkereskedelemmel szemben, odahaza pedig határozottan fellépett a korrupció ellenében és a romániai jogállamiság védelmében. Európa jövője érdekében arra kérem, hogy Magyarországgal és a visegrádi négyekkel összefogva keljenek védelmére az európai értékeknek, európai keresztény identitásunknak, nemzeteink szuverenitásának. Erdélyi magyarként Önt mint német-szász honfitársamat arra kérem, hogy országunk centenáriumi időszakában ne csak a korrupcióval, hanem a nacionál-kommunista vétetésű magyarellenességgel szemben is védelmezze a jogállamiságot, nehogy mi is az elfogyatkozott erdélyi szászok sorsára jussunk, akiket a Ceausescu-diktatúra űzött el szülőföldjükről.

 
  
MPphoto
 

  Maria Gabriela Zoană (S&D). – Domnule președinte, eu sunt hotărâtă să îmi apăr țara, sunt o mare susținătoare a proiectului european. Ați vorbit despre unitate și coeziune, v-ați inspirat din discursul Președintelui Juncker - Europa cu doi plămâni, estul și vestul Europei, o singură inimă - ați vorbit despre onoare. Onoare este că reprezentați o țară minunată ca România, domnule Președinte Iohannis, dar dumneavoastră aveți în țară un limbaj cu totul diferit, dumneavoastră instigați la dezbinare, limbajul dumneavoastră duplicitar a împărțit țara în două, instigă la ură între liberali și social-democrați, a creat o ruptură între generații, între românii cu opțiuni politice diferite. Aici, în plenul Parlamentului European, și acum câteva zile în Italia ați lăudat realizările guvernului României. De ce nu faceți același lucru și în România, atunci când ajungeți acasă? Unde este unitatea pentru România, domnule Președinte Iohannis, în contextul în care dumneavoastră dezbinați, destabilizați România?

 
  
MPphoto
 

  Mirosław Piotrowski (ECR). – Prezydent Rumunii mówił dzisiaj, że Unia Europejska potrzebuje wizji w celu konsolidacji – jak stwierdził – prawdziwej unii, która patrzy w przyszłość. Pytanie brzmi jednak, czym jest prawdziwa unia. Wielu przywódców krajów europejskich kreśliło inne wizje od wizji Pana Prezydenta, a przed Panem również swoich kilka scenariuszy przedstawiał szef Komisji Europejskiej Jean-Claude Juncker, który przy okazji zachęcał, żeby były one dyskutowane w krajach członkowskich, w różnych środowiskach. Chcę powiedzieć, że takie obywatelskie dyskusje, inicjatywy już powstają w Polsce i na Litwie. Działa od dwóch lat ruch Europa Christi, który jasno precyzuje swoje oczekiwania co do przyszłego funkcjonowania Unii Europejskiej – prawdziwej unii, o której mówił pan prezydent. Po pierwsze, powrót do wartości podstawowych, czyli chrześcijaństwa, do którego odniesienie powinno być wpisane w bazowych dokumentach unijnych. Warunkiem sine qua non musi być ochrona ludzkiego życia od chwili poczęcia do naturalnej śmierci, także ochrona tradycyjnego modelu rodziny musi być zagwarantowana w dokumentach unijnych. Wdzięczny byłbym za wzięcie tego pod uwagę.

 
  
MPphoto
 

  Stefan Eck (GUE/NGL). – Herr Präsident! Herzlich willkommen, Herr Präsident Iohannis! Ich war seit Herbst 2014 fünf Mal in Rumänien, um mit Tierschützern und Politikern, auch mit dem damaligen Premierminister Cioloş, über die grausamen Massentötungen von Streunerhunden und über die Hintergründe dafür zu sprechen. Die Bevölkerung wurde 2013 von Politikern und Medien manipuliert, um das Massaker an den Hunden zu rechtfertigen, das zu einem lukrativen Geschäft wurde, an dem bis heute korrupte Behörden und Politiker mitverdienen. Sie, Herr Präsident, sprachen sich vor Ihrer Wahl gegen die Massentötungen aus und bezeichneten sie als barbarisch. Viele Rumänen haben Sie deshalb gewählt. Aber immer noch werden Streunerhunde eingefangen und brutal getötet, jeden Tag.

Machen Sie endlich Ihren politischen Einfluss geltend für ein humanes und modernes Populationsmanagement, bei dem berücksichtigt wird, dass Tiere fühlende Wesen sind, so wie es im Vertrag von Lissabon unter Artikel 13 steht! Was in Rumänien trotz weltweiter Proteste mit den Streunerhunden geschah und geschieht, ist eine Schande und hat nichts mit unseren zivilisatorischen Werten in Europa zu tun. Herr Präsident, für Massentötungen von Streunerhunden ist in unserem Europa einfach kein Platz.

Also, wenn Rumänien die Ratspräsidentschaft übernommen hat, kann es zeigen, ob ihm alle Werte am Herzen liegen – und Tierschutz ist definitiv ein europäischer Wert.

 
  
MPphoto
 

  Siegfried Mureşan (PPE). – Domnule Președinte, domnule Președinte Iohannis, bine ați venit aici, în plenul Parlamentului European. Vorbind despre viitorul Uniunii Europene, ați pus un accent deosebit pe securitate și prosperitate. Și eu cred că aceste două componente sunt foarte importante, deoarece în următorii ani noi, Uniunea Europeană, trebuie să livrăm exact ceea ce cetățenii așteaptă de la noi - și cred că oamenii așteaptă, în primul rând, siguranță și prosperitate.

Trebuie să fim conștienți că trăim într-o lume în schimbare, iar ritmul schimbării se va accelera în următorii ani. În următorii ani, cetățenii europeni vor consuma noi categorii de produse, de servicii, vor apărea noi meserii și multe din meseriile pe care le-am făcut până acum vor dispărea. De aceea, cred că următoarele patru elemente sunt esențiale pentru prosperitatea în Europa în viitor: educație, inovare, tineret și digitalizare. Trebuie să pregătim tinerii europeni să lucreze cot la cot - tineri români, alături de tineri portughezi, irlandezi, suedezi și estonieni - și trebuie să spunem tinerilor că în Europa, în viitor, izolarea nu este o soluție. Euroscepticismul, politicile antieuropene nu sunt o soluție, Europa este casa noastră. Construind Europa, construim viitorul nostru și Europa va aduce prosperitate.

 
  
MPphoto
 

  Victor Boştinaru (S&D). – Domnule Președinte, se întâmplă rar în acest Parlament ca cele mai multe voci din România să exprime consensul în jurul unei idei centrale - aceea a locului și rolului țării noastre în Uniunea Europeană. De aceea, nu fac decât să salut contribuția dumneavoastră și să spun că ar fi bine ca această dezbatere să o continuăm acasă pentru că da, - și pentru colegii din Parlamentul European e cazul să spunem - România nu își vede locul în afara proiectului european și al alianței NATO și acesta este un fapt istoric, care este împărtășit de elitele politice, de intelectualii țării, de elitele economice.

Am două întrebări pentru dumneavoastră, ambele vor avea deznodământul la summitul de la Sibiu. Brexitul - acolo se va accepta acordul. Cum vede însă țara dumneavoastră și țara mea viitoarele relații cu Marea Britanie? Și doi, despre viitorul uniunii apărării - European defence - cum ar trebui din perspectiva țării noastre să evolueze această nouă politică europeană în care țara noastră are interese enorme și care va fi viitorul uniunii pentru apărare cu alianța NATO?

 
  
MPphoto
 

  Romeo Franz (Verts/ALE). – Herr Präsident! Danke schön, Herr Präsident Iohannis. Wir machen uns große Sorgen um die Situation der Roma in Rumänien: Ausgrenzung, Segregation, Ausbeutung. Gleichberechtigte Teilhabe ist für einen großen Teil Ihrer Bürger mit Roma-Hintergrund nicht gegeben, und hier werden auch die Menschenrechte massiv verletzt – auch die Kinderrechte. Die Situation dieser Menschen ist zum Teil entmenschlicht. Was möchten Sie dagegen tun, und was möchten Sie für die Inklusion tun?

Ich fahre demnächst nach Tinca, das ist eine kleine Stadt in Ihrem Land. Da gibt es große Vorkommnisse mit diesen Menschenrechtsverletzungen. Ich würde Sie gern darüber informieren wollen.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE). –Domnule Președinte, domnule Președinte Iohannis, e o bucurie să avem aici în Parlamentul European o voce din România care apără Uniunea și care se gândește la viitorul ei. Din păcate, acum trei săptămâni am avut o altă voce din România, cea a șefei guvernului, care a atacat instituțiile și care a arătat fățiș că nu vrea să coopereze cu instituții europene.

Aveți dreptate când spuneți că Uniunea nu trebuie să lase în urmă vreun stat membru, dar cred că e la fel de adevărat să spunem că e nevoie ca și guvernele din statele membre să nu uite Europa, să nu o lase în urmă. Și, din păcate, ceea ce se întâmplă în România de doi ani încoace este tocmai acest lucru - Europa e uitată. Nu știu vreun guvern din numeroasele echipe propuse de PSD-ALDE care să fie apărat vreodată Uniunea Europeană, care să fi vorbit despre ce înseamnă Europa în mod concret. Niciunul, nu există un ministru care să fi făcut asta. Dumneavoastră spuneți că va fi o președinție fructuoasă. Eu mă tem că nu va fi. Cu cine să apărăm Europa, domnule Președinte? Cu Daea? Cu Andrușcă? Cu Olguța? Cu Tudorel Toader? Îi vedeți prezidând vreo reuniune a omologilor lor? No way, Mister President. Îmi pare rău că a plecat domnul Verhofstadt pentru că i-aș fi spus că în România securiștii corupți apără independența justiției vorbind despre servicii secrete. Asta e realitatea, nu e un punct de vedere liberal. Iar domnul Verhofstadt ne-a povestit că în 1990 a făcut cadou un radio în România - i l-a făcut lui Călin Popescu-Tăriceanu, a uitat să menționeze proprietarul. Și, până în ziua de astăzi, îl ține în brațe pe Tăriceanu, orice ar face. Rușine familiei liberale, rușine familiei socialiste, amândouă țin în brațe corupți!

 
  
MPphoto
 

  José Blanco López (S&D). – Señor presidente, realmente este no es un debate para hablar de lo que ocurre en su país: es un debate para hablar del futuro de la Unión Europea. De eso le quiero hablar yo, señor presidente, porque en el próximo periodo ustedes la van a presidir y, al inicio de este mandato, nos habíamos fijado un objetivo, que es que el peso de la industria alcance el 20 % de nuestro producto interior bruto y, lamentablemente, estamos viendo cómo industrias —sobre todo de la siderurgia y del aluminio— están cerrando día sí y día también en el conjunto de la Unión Europea.

Nuestro peso industrial disminuye y, a pesar de algunas medidas que se han adoptado por parte de la Comisión, no alcanzan a poner coto a las prácticas comerciales desleales y al dumping de países como China.

Por eso yo le voy a invitar, señor presidente, a que, conjuntamente con los restantes presidentes de los Gobiernos, impulse una auténtica política industrial europea. Esto es el futuro de Europa: que tenga más peso, y evitar cierres como los que están ocurriendo en estos momentos en nuestro país en el sector del aluminio.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Sógor (PPE). –Tisztelt Elnök Úr! Olyan Európát szeretnénk, ahol – idézem Önt – „nu lasă în urmă niciun cetățean european”. Románia is tagja ennek az Európának, és a romániai kisebbségek is. Remélem, nem mondja, hogy a romániai kisebbségvédelem példaértékű, hiszen pont Ön volt az, aki megpróbálta visszavonni a meglévő kisebbségi jogokat a közigazgatási törvény alkotmánybíróságon való megóvása során. Európa, ahogy Ön mondta „unitar și indivizibil”, vagyis hogy – ezt otthon is sokat halljuk – az alkotmány is írja, de pont az ilyen próbálkozások, mint az Öné, osztják meg a román társadalmat, ahol a kisebbségeket másodrendű polgároknak tartják. Mindketten kisebbségiek vagyunk, Ön német, én magyar. Európa és Románia talán leghűségesebb polgárai, hiszen a helyünkön maradtunk minden beolvasztási kísérlet ellenére. Tegyen meg mindent, hogy 2020-ban, amikor 100 éves lesz Románia, egyetlen polgára se érezze magát másodrendűnek. Tartsa és tartassa tiszteletben a kisebbségek jogait anyanyelvükhöz, szimbólumaikhoz, tulajdonukhoz, szülőföldjükhöz.

 
  
MPphoto
 

  Claudia Țapardel (S&D). – Domnule Președinte, în acest moment foarte important pentru viitorul Uniunii Europene și în care vorbim despre unitatea acesteia, vă solicit ca, în calitate de președinte al celui de al șaselea stat ca importanță și mărime din Uniunea Europeană după ieșirea Marii Britanii și a unui stat care are o creștere economică remarcabilă și care poate fi considerat un adevărat lider regional al Europei, să solicitați în mod ferm ca până la sfârșitul mandatului acestor instituții europene - ca până în mai 2019 - România să devină parte integrantă a spațiului Schengen. Sunt conștientă că ați menționat acest lucru în discursul dumneavoastră, dar vă solicit ca, în calitate de reprezentant al României în Consiliul European, să soluționați această nedreptate pentru România, pentru că acolo avem o situație de blocaj și de rea-voință.

De asemenea, domnule Președinte, democrația se asigură prin respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, a prezumției de nevinovăție, a respectării deciziilor Curții Constituționale și fără ca cetățenii țării noastre să fie ascultați abuziv de către serviciile secrete prin intermediul protocoalelor. Ați avut un mesaj constructiv astăzi, dar haideți să aveți aceeași atitudine constructivă și în țara noastră. Haideți ca împreună să protejăm toți românii, iar aceștia să se bucure de aceleași drepturi și libertăți fundamentale ca și cetățenii europeni.

 
  
MPphoto
 

  Mihai Ţurcanu (PPE). – Domnule Președinte, dragi colegi, trebuie să rețineți că România așa arată, așa gândește, așa se poziționează la și față de Uniunea Europeană, așa cum a transmis astăzi domnul președinte Klaus Werner Iohannis. El este singurul om, singurul român mandatat de către cetățenii români să îi reprezinte, printr-un vot masiv și legitim de peste 50 % dat în 2014. Oricine altcineva în afară de Președintele României își arogă acest drept este un impostor și nu trebuie luat în serios, indiferent de cum se numește. Spre exemplu, cei care guvernează astăzi România au fost votați doar de 18 % din numărul total de cetățeni cu drept de vot și nu au moral acest drept.

 
  
MPphoto
 

  Emilian Pavel (S&D). – Domnule Președinte, doamnă comisar, domnule Președinte Iohannis, trebuie să recunosc, și eu apreciez discursul dumneavoastră și vă mulțumesc pentru el și pot să spun că sunt de acord și cu colegii mei care spun că ne-am dori acasă acest discurs și vă citesc un articol din Constituția României, „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.” Vom gândi ce înseamnă acest articol când ne întoarcem acasă.

Legat de Uniunea Europeană, românii sunt discriminați în cel puțin trei rapoarte la care lucrez în Comisia pentru libertăți civile. Unul este Schengen și punctual aș vrea să ne spuneți în ce condiții ați accepta o intrare în două etape în Schengen pentru România, deși îndeplinim toate condițiile încă din 2011? Al doilea raport este MCV. Sunteți sau nu pentru eliminarea MCV? Al treilea raport se referă la vizele care încă sunt necesare pentru cetățenii români pentru a pleca în SUA. Suntem discriminați din acest punct de vedere, iar Comisia Europeană uită să acționeze, deci practic încalcă legislația europeană. Al patrulea dosar este din Comisia de muncă și afaceri sociale. Când vorbim de social dumping - și am avut un vot în Parlamentul European împotriva social dumping - trebuie să vorbim și despre social dumping cu privire la românii care lucrează în fabricile multinaționalelor în România și primesc undeva la 10 % din cât primesc muncitorii care fac aceeași muncă în țara de unde provin aceste multinaționale.

 
  
MPphoto
 

  Michaela Šojdrová (PPE). – Pane předsedající, vážený pane prezidente, děkuji Vám za Vaše jasná slova o společné a jednotné evropské budoucnosti. Vy jste již zmínil, že očekáváte jednotný postup u brexitu, jednotný postup u víceletého finančního rámce. Zajímá mě, jak vidíte řešení v případě Vašeho předsednictví, pokud bude muset dokončit jednání o azylovém systému, a také Vás čeká dokončení jednání o balíčku mobility, který se týká sociálního zajištění u řidičů. To je téma, které se samozřejmě rumunských pracovníků a podnikatelů také velmi dotýká.

Já si velmi přeji, aby mladí lidé nemuseli odcházet z Východu na Západ, z Rumunska na Západ, z České republiky na Západ. Velmi si přeji, aby se cítili v našich zemích bezpečně, aby zde viděli svoji budoucnost. Vaše paní premiérka bohužel neuklidnila naše obavy o vývoj v Rumunsku a ve Vás vkládáme velkou naději.

 
  
MPphoto
 

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D). – Domnule Președinte, domnule Președinte al României, ați vorbit despre nevoia de unitate și de incluziune în Uniunea Europeană. În același timp, de cadrul financiar multianual. Cu toate acestea, dacă vă uitați la el, se prevăd scăderi de fonduri importante pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună. Cum veți acționa dumneavoastră în așa fel încât nivelul de dezvoltare al României și nivelul de trai al cetățenilor români să se apropie de cel al vechilor membri ai Uniunii Europene?

În același timp, domnule Președinte, vreau să vă spun că noi, toți cetățenii români, așteptăm de 28 de ani un președinte al tuturor românilor, un președinte moderator, un președinte facilitator, un președinte echilibrat față de toți cetățenii, indiferent de opțiunea lor politică. În același timp, domnule Președinte, am văzut că în programul dumneavoastră de astăzi în Parlamentul European nu ați inclus și o întâlnire cu toți eurodeputații români. Domnule Președinte, noi suntem reprezentanții cetățenilor români în Parlamentul European, și o asemenea întâlnire ar fi fost benefică și pentru noi și pentru dumneavoastră.

 
  
 

(Fine della procedura "catch the eye")

 
  
MPphoto
 

  Klaus Iohannis, President of Romania. – Domnule Președinte, mulțumesc tuturor vorbitorilor pentru pozițiile exprimate. Au fost numeroase, mi-aș fi dorit să fi fost mai numeroase. Vă mulțumesc celor care ați găsit cuvinte de apreciere pentru România, vă mulțumesc și celor care au găsit cuvinte de critică constructivă, fiindcă altfel de critică nu îmi imaginez că se poate face în Parlamentul European.

„Unitate în diversitate”, acesta a fost conceptul cu care am încheiat prima mea prezentare și luările de poziție din această sală arată, într-adevăr, că aici trebuie să lucrăm. Abordări foarte diferite, dar, evident, fiecare cu greutatea și cu reprezentativitatea parlamentară a ei. Dați-mi voie să vă propun un demers prin care pot să interacționez cu dumneavoastră, cei care ați luat cuvântul și poate și cu alții care încă nu au făcut-o. Având în vedere diversitatea temelor - și vă asigur că toate sunt importante, mă interesează și avem poziții ferme pe toate - nu pot să intru în toate detaliile și în toate răspunsurile. Împreună cu colegele și cu colegii mei, vom avea grijă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris și cred că în acest fel vom îmbunătăți net dialogul între noi. Încă o dată, mulțumesc pentru luările de poziție.

Dați-mi voie în încheiere, domnule Președinte, onorați membri ai Parlamentului European să revin la câteva cuvinte-cheie, fiindcă astăzi vorbim despre cum vom creiona viitorul Uniunii Europene - unitate și coeziune, apropiere față de cetățean, securitatea internă a Uniunii Europene, securitatea frontierelor Uniunii Europene, greutate în politica internațională a Uniunii Europene, abordări care respectă și cultivă diversitatea, dar permit o acționare unitară înspre exterior - iată temele care ne preocupă pe toți, teme care îi preocupă pe europeni. Cred că este obligația noastră să găsim nu numai răspunsuri, ci să găsim politici și să aplicăm practic ceea ce credem noi că este important pentru cetățenii noștri, dar în același fel și pentru Uniunea Europeană. Vă mulțumesc tuturor.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Presidente. – Grazie ancora, signor Presidente, per aver accettato il nostro invito e per aver partecipato a un dibattito serrato sul futuro dell'Europa, non rifiutando anche di ascoltare e di rispondere a domande che riguardano il Suo paese.

La discussione è chiusa.

Dichiarazioni scritte (articolo 162)

 
  
MPphoto
 
 

  Birgit Collin-Langen (PPE), schriftlich. – In meinen Augen ist es wichtig, dass wir Europa wieder als Ganzes verstehen und nicht gedanklich in Grüppchen aufteilen. Wir alle sind Europa. Ich bin froh darüber, dass Präsidenten Iohannis diesen Punkt hervorgehoben hat. Wir sind nicht West- oder Osteuropa, Visegrad oder Club Med-Länder, sondern ein Europa. Und als Europa ist es auch unsere Aufgabe, auf Missstände in unseren Mitgliedstaaten hinzuweisen und gegen diese vorzugehen. Rumänien hat seit seinem Beitritt zur EU viel Reformwillen gezeigt und viel erreicht. Jedoch gibt es noch zahlreiche Probleme, die bekämpft werden müssen. Rückschritte in der Rechtsstaatlichkeit sind nicht zu akzeptieren, wie die systematische Korruption. Ich wünsche Herrn Iohannis viel Kraft und Mut, diese Probleme zu bekämpfen.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Grapini (S&D), în scris. – Astăzi ar fi trebuit să dezbatem o temă importantă -viitorul Europei. Din păcate am asistat la multe luări de cuvânt cu atacuri directe asupra României în prezența Președintelui României. Tema nu era România, chiar dacă este stat membru al Uniunii Europene. De aceea, eu doresc să-l întreb pe Președintele României dacă, în calitate de reprezentant al Consiliului va susține ca România și cetățenii săi să fie tratați egal prin renunțarea la Mecanismul de Cooperare și Verificare și instituirea unui mecanism de supraveghere al tuturor statelor, având în vedere că, iată, se constată că marea corupție este în alte state, așa cum arată recentul scandal de corupție din 9 state membre. De asemenea, aș dori să ne spună domnul Președinte Iohannis dacă va fi de acord cu noua condiționalitate pentru alocarea fondurilor europene și anume funcționarea statului de drept.

Nu în ultimul rând, pentru că vorbim de viitorul Europei, vă întreb, domnule Președinte, dacă susțineți o lege a răspunderii magistraților în România și în Uniune, având în vedere sumele imense plătite din bugetele naționale cetățenilor nedreptățiți de procurori, capitol la care România este campioană?

 
  
  

(La seduta è sospesa alle 12.54 in attesa del turno di votazioni)

 
  
  

IN THE CHAIR: MAIREAD McGUINNESS
Vice-President

 
Τελευταία ενημέρωση: 11 Ιανουαρίου 2019Ανακοίνωση νομικού περιεχομένου - Πολιτική απορρήτου