Înapoi la portalul Europarl

Choisissez la langue de votre document :

  • bg - български
  • es - español
  • cs - čeština
  • da - dansk
  • de - Deutsch
  • et - eesti keel
  • el - ελληνικά
  • en - English
  • fr - français
  • ga - Gaeilge
  • hr - hrvatski
  • it - italiano
  • lv - latviešu valoda
  • lt - lietuvių kalba
  • hu - magyar
  • mt - Malti
  • nl - Nederlands
  • pl - polski
  • pt - português
  • ro - română (selecţionat)
  • sk - slovenčina
  • sl - slovenščina
  • fi - suomi
  • sv - svenska
Întrebări parlamentare
PDF 188kWORD 16k
30 iunie 2017
E-004380-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-004380-17
adresată Comisiei
Articolul 130 din Regulamentul de procedură
Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D) , Ioan Mircea Paşcu (S&D) , Viorica Dăncilă (S&D) , Maria Grapini (S&D) , Norica Nicolai (ALDE) , Daciana Octavia Sârbu (S&D) , Sorin Moisă (S&D) , Victor Negrescu (S&D) , Emilian Pavel (S&D) , Claudia Țapardel (S&D) , Csaba Sógor (PPE)

 Subiect:  Discrepanțele dintre statele membre referitoare la indicatorii privind cancerul
 Răspuns scris 

Potrivit raportului referitor la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind depistarea cancerului (din mai 2017), cancerul este o povară importantă pentru sănătatea publică din statele membre, fiind o afecțiune care provoacă peste un milion de decese în fiecare an. Cu toate acestea, există discrepanțe între țările membre ale UE referitoare la rata de incidență a cancerului la sân și a cancerului de col uterin și la cea a mortalității provocată de aceste tipuri de cancer, în esență din cauza accesului inegal la programele de depistare a tipurilor de cancer menționate, care să fie conforme cu standardele de calitate. În România nu există un program național de depistare a cancerului la sân. În Bulgaria, Grecia și Slovacia există doar programe care nu sunt destinate populației. Unele dintre cele mai vechi programe din lume de depistare a cancerului de col uterin, care sunt destinate populației, se derulează în două dintre țările membre ale UE (Finlanda și Suedia). România are cele mai scăzute valori în ceea ce privește indicatorii referitori la rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer (56 % în cazul cancerului de col uterin și 63,9 % în cazul cancerului la sân), precum și o mortalitate ridicată și valori crescute ale rapoartelor de incidență cauzate de infrastructura precară de sănătate, lipsa unor servicii medicale integrate, dificultatea accesării noilor tratamente și programe precare de educație privind sănătatea.

Care este strategia pe care Comisia o urmează pentru a reduce aceste diferențe considerabile dintre statele membre?

Ar putea Comisia să aplice recomandări suplimentare/ specifice, să monitorizeze parametrii esențiali și să pună la dispoziție sprijin financiar pentru sistemele de sănătate în țările care au cele mai scăzute valori ale indicatorilor privind cancerul?

Limba originală a întrebării: EN 
Notă juridică