Malnutriția infantilă în țările în curs de dezvoltare

12.11.2014

Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000083/2014
adresată Comisiei
Articolul 128 din Regulamentul de procedură
Linda McAvan, în numele Comisia pentru dezvoltare

Peste 165 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani sunt subnutriți sau rahitici și aproximativ 52 de milioane de copii suferă de malnutriție severă. Daunele fizice și cognitive provocate de subnutriție în primele 1 000 de zile din viața unui copil sunt ireversibile și nu mai pot fi tratate. Subnutriția este o problemă economică care afectează potențialul global al societății, reducând productivitatea economică, venitul potențial al persoanelor și capitalul uman al națiunilor. Cel mai frecvent însă subnutriția se datorează lipsei unor acțiuni corespunzătoare și eficace. Programele de combatere a malnutriției nu sunt doar acțiuni umanitare, ci constituie în primul rând o investiție rentabilă pentru donatori, întrucât subnutriția conduce, în lume, la conflicte, sărăcie și insecuritate socială.

În ultimii ani, a fost realizat un progres enorm: în septembrie 2010, șefii de guvern din peste 20 de țări, susținuți de peste 100 de parteneri, au lansat Mișcarea SUN (Mișcarea pentru îmbunătățirea nutriției).

În mai 2012, Consensul de la Copenhaga a identificat prevenirea malnutriției ca prima acțiune de întreprins și ca strategia de investiții cea mai rentabilă.

Comunicarea recentă a Comisiei, intitulată „Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe: un cadru de politică al UE” evidențiază necesitatea unei mai bune coordonări între ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare. Aliniindu-se la obiectivele stabilite de Adunarea Mondială a Sănătății, comunicarea urmărește, pe de o parte, reducerea cu 40% (sau cu șapte milioane) până în 2025 a numărului de copii cu vârsta sub cinci ani care prezintă retard de creștere. Pe de altă parte, comunicarea prevede reducerea și menținerea sub pragul de 5% a emacierii copiilor cu vârsta sub cinci ani. Comunicarea preconizează și o abordare multisectorială, aliniind politicile în materie de dezvoltare rurală, agricultură sustenabilă, sănătate publică, apă și canalizare, protecție socială și educație.

1. Intenționează Comisia să includă în strategia sa o evaluare la jumătatea perioadei a măsurilor întreprinse? Dacă aceasta este intenția sa și în cazul în care este necesar, a prevăzut Comisia posibilitatea reorientării fondurilor alocate (3,1 miliarde EUR pentru intervențiile așa-numite „sensibile” și 400 de milioane EUR pentru acțiuni specifice de nutriție) pentru a-și atinge obiectivele până în 2025?

2. Preconizează Comisia să promoveze acest aspect în forurile internaționale de resort? În acest cadru, intenționează Comisia să pledeze pentru o eficacitate crescută a ajutorului, cu alte cuvinte, o mai bună coordonare a acestuia?