PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Ungaria
8.6.2015 - (2015/2700(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
ALDE (B8‑0532/2015)
GUE/NGL (B8‑0533/2015)
Verts/ALE (B8‑0535/2015)
S&D (B8‑0536/2015)
Birgit Sippel, Péter Niedermüller, Liliana Rodrigues în numele Grupului S&D
Sophia in ‘t Veld, Louis Michel, Cecilia Wikström, Filiz Hyusmenova, Gérard Deprez, Petr Ježek, Nathalie Griesbeck, Jean-Marie Cavada, Ramon Tremosa i Balcells, Marielle de Sarnez, Frédérique Ries, Ivo Vajgl, Pavel Telička, Ilhan Kyuchyuk, Urmas Paet în numele Grupului ALDE
Marie-Christine Vergiat, Cornelia Ernst, Kostas Chrysogonos, Stelios Kouloglou, Patrick Le Hyaric, Barbara Spinelli, Sofia Sakorafa, Marisa Matias în numele Grupului GUE/NGL
Ulrike Lunacek, Judith Sargentini, Igor Šoltes, Helga Trüpel în numele Grupului Verts/ALE
Laura Ferrara, Ignazio Corrao, Marco Affronte, Rosa D’Amato, Piernicola Pedicini, Marco Zullo, Tiziana Beghin, Giulia Moi, Dario Tamburrano, Eleonora Evi, Fabio Massimo Castaldo, Marco Zanni, Marco Valli, Isabella Adinolfi, Laura Agea
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Ungaria
Parlamentul European,
– având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea paragraf și paragrafele patru-șapte,
– având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) legate de respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,
– având în vedere articolele 1, 2 și 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Protocolul nr. 13 la Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele,
– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, convențiile, recomandările, rezoluțiile și rapoartele Adunării Parlamentare, ale Comitetului de miniștri, ale comisarului pentru drepturile omului și ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria (ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 16 februarie 2012)[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[2],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),
– având în vedere raportul Comisarului Consiliului Europei pentru drepturile omului din 16 decembrie 2014, ca urmare a vizitei sale în Ungaria, în perioada1-4 iulie 2014,
– având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale reuniunii statelor membre în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014 referitoare la asigurarea respectării statului de drept,
– având în vedere audierea privind situația drepturilor omului în Ungaria, organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la 22 ianuarie 2015,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei prezentate în cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 11 februarie 2015 pe tema cadrului UE pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale,
– având în vedere schimbul de opinii care a urmat după decizia Conferinței președinților din 30 aprilie 2015 privind posibilele efecte, inclusiv asupra drepturilor sale și a statutului de membru al Uniunii Europene, care ar rezulta dacă un stat membru ar decide să reintroducă pedeapsa cu moartea, organizat la 7 mai 2015 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere declarațiile Consiliului și ale Comisiei prezentate în cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 19 mai 2015 cu privire la situația din Ungaria,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);
B. întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;
C. întrucât abolirea pedepsei cu moartea este o condiție preliminară pentru aderarea la Uniunea Europeană, UE adoptând o poziție fermă și principială împotriva pedepsei cu moartea, abolirea acesteia constituind un obiectiv-cheie al politicii sale în materie de drepturile omului;
D. întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în conformitate cu TUE și TFUE;
E. întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană a drepturilor omului au fost încorporate pe deplin în Constituția Ungariei; întrucât recentele evoluții din Ungaria constituie, însă, un motiv de îngrijorare în ceea ce privește situația din țară;
F. întrucât, la 28 aprilie 2015, în urma evenimentelor recente din Ungaria, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a făcut o declarație privind necesitatea unei dezbateri publice pe tema pedepsei cu moartea; întrucât, la 30 aprilie 2015, Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a publicat un comunicat de presă în care afirma că Viktor Orbán l-a asigurat că guvernul ungar nu intenționează să ia nicio măsură pentru a reintroduce pedeapsa cu moartea și că va respecta și onora în întregime tratatele și legislația europeană; întrucât Viktor Orbán a făcut însă declarații similare la 1 mai 2015, într-un interviu la radioul public național, adăugând că decizia de a reintroduce pedeapsa cu moartea ar trebui să fie de competența exclusivă a statelor membre, abătându-se prin aceasta de la dispozițiile tratatelor UE;
G. întrucât, în mai 2015, guvernul Ungariei a lansat o consultare publică privind migrația, astfel cum a procedat deja în mai multe rânduri în trecut cu privire la alte chestiuni; întrucât consultările publice pot reprezenta un instrument important și valoros pentru ca guvernele să elaboreze politici care să poată conta pe sprijinul populației; întrucât întrebările au fost ținta unor critici din cauza caracterului lor sugestiv și retoric, stabilind o legătură directă între fenomenele migrației și amenințările la adresa securității;
H. întrucât în cursul schimbului de opinii din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne majoritatea grupurilor politice au împărtășit părerea potrivit căreia atât reintroducerea pedepsei cu moartea, cât și întrebările formulate în cadrul consultării publice sunt inacceptabile;
I. întrucât în declarația sa din cadrul dezbaterii în plen desfășurate la Parlamentul European la 19 mai 2015 pe tema situației din Ungaria, Președinția Consiliului Uniunii Europene a declarat că Consiliul nu a discutat situația din Ungaria și, prin urmare, nu a adoptat o poziție oficială în această privință;
J. întrucât eforturile de a răspunde situației actuale din Ungaria nu ar trebui să izoleze un anume stat membru sau guvern, ci să îndeplinească o obligație colectivă ce le incumbă tuturor instituțiilor UE, și în special Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor, aceea de a asigura aplicarea și respectarea tratatelor și a Cartei în întreaga Uniune și în fiecare stat membru,
1. insistă asupra faptului că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, pe care se întemeiază Uniunea, și asupra faptului că orice stat membru care ar reintroduce pedeapsa cu moartea ar încălca, astfel, tratatele și Carta drepturilor fundamentale a UE; reafirmă la modul cel mai ferm că abolirea pedepsei cu moartea constituie un moment de cotitură în dezvoltarea drepturilor fundamentale în Europa;
2. reamintește că o încălcare gravă de către un stat membru a valorilor menționate în articolul 2 din TUE ar declanșa procedura „articolului 7”;
3. condamnă declarațiile repetate ale prim-ministrului Ungariei Viktor Orbán prin care acesta a dat naștere unei dezbateri privind eventuala reinstituire a pedepsei cu moartea în Ungaria, instituționalizând astfel și alimentând un concept care încalcă valorile pe care se întemeiază Uniunea; ia act, prin urmare, de declarația făcută de Viktor Orbán de a nu reintroduce pedeapsa capitală în Ungaria și subliniază responsabilitatea pe care o are un prim-ministru, în calitate de șef de guvern, de a promova valorile UE și de a conduce prin puterea exemplului;
4. remarcă faptul că statele membre au dreptul suveran de a lansa consultări la nivel național; reamintește, însă, că aceste consultări ar trebui să reflecte voința guvernelor de a exercita puterea în mod responsabil, în scopul de a asigura soluții politice democratice și respectarea valorilor europene fundamentale;
5. condamnă consultarea publică privind migrația și campania prin afișe desfășurată în toată țara la inițiativa guvernului Ungariei în acest context și subliniază că conținutul și limbajul consultării specifice lansate în Ungaria, cu privire la imigrație și terorism, sunt extrem de înșelătoare, părtinitoare și dezechilibrate, stabilind o legătură părtinitoare și directă între fenomenele migrației și amenințările la adresa securității; subliniază că răspunsurile la chestionarul online trebuie completate cu date personale, dezvăluind astfel opiniile politice ale persoanelor, prin aceasta încălcându-se normele privind protecția datelor; solicită, prin urmare, să se anuleze consultarea;
6. regretă faptul că în consultarea publică se aruncă vina pe instituțiile UE și pe politicile acestora, fără însă să se admită responsabilitatea statelor membre în aceste domenii; reamintește că statele membre sunt deplin implicate în procesul legislativ al UE;
7. invită toate statele membre să participe într-un mod constructiv la dezbaterile actuale referitoare la Agenda europeană privind migrația, care afectează în egală măsură politicile interne, externe și de dezvoltare care trebuie puse în aplicare în UE;
8. consideră că toate statele membre trebuie să respecte integral dreptul UE în cadrul practicilor lor legislative și administrative și că întreaga legislație, inclusiv dreptul primar al oricărui stat membru sau țară candidată, trebuie să reflecte și să fie în conformitate cu valorile europene de bază, și anume principiile democratice, statul de drept și drepturile fundamentale;
9. regretă absența unei reacții din partea Consiliului la cele mai recente evoluții din Ungaria și denunță lipsa de angajament din partea statelor membre de a asigura respectarea statului de drept astfel cum se menționează în Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 2014; îndeamnă Consiliul Uniunii Europene și Consiliului European să organizeze o dezbatere și să adopte concluzii privind situația din Ungaria;
10. constată că aceste evoluții recente constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce privește principiile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale în Ungaria în ultimul an și acestea, puse laolaltă, ar putea reprezenta o amenințare sistemică emergentă la adresa statului de drept în acest stat membru;
11. îndeamnă Comisia să activeze prima etapă a cadrului UE pentru consolidarea statului de drept și, prin urmare, să inițieze de îndată un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în Ungaria, evaluând o potențială încălcare gravă sistemică a valorilor pe care se întemeiază Uniunea în conformitate cu articolul 2 din TUE, inclusiv impactul combinat al unei serii de măsuri care exacerbează starea democrației, statului de drept și a drepturilor fundamentale, și analizând emergența unei amenințări sistemice la adresa statului de drept din respectivul stat membru, care ar putea deveni un risc clar de încălcare gravă în sensul articolului 7 din TUE; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport pe această temă înainte de septembrie 2015;
12. invită Comisia să prezinte o propunere pentru instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, ca un instrument pentru asigurarea respectării și executării Cartei și tratatelor astfel cum au fost semnate de toate statele membre, bazat pe indicatori comuni și obiectivi, și să realizeze o evaluare anuală imparțială a situației drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în toate statele membre, nediferențiată și în condiții de egalitate, care să includă și o evaluare din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, alături de mecanisme adecvate obligatorii și corective, pentru eliminarea lacunelor existente și pentru a permite un răspuns automat și progresiv la încălcările statului de drept și ale drepturilor fundamentale la nivelul statelor membre; încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a contribui la dezvoltarea și elaborarea acestei propuneri sub forma unui raport legislativ din proprie inițiativă care să fie adoptat până la sfârșitul anului;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
- [1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0315.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.