PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile din 2016 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului
20.1.2016 - (2015/3035(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
PPE (B8-0050/2016)
ALDE (B8-0052/2016)
Verts/ALE (B8-0063/2016)
EFDD (B8-0064/2016)
S&D (B8-0066/2016)
Andrzej Grzyb, Cristian Dan Preda, Therese Comodini Cachia, Mariya Gabriel, László Tőkés, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Bogdan Brunon Wenta, Fernando Ruas, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Theodoros Zagorakis, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz
în numele Grupului PPE
Pier Antonio Panzeri, Soraya Post, Liisa Jaakonsaari, Tibor Szanyi, Doru-Claudian Frunzulică, David Martin, Richard Howitt, Ana Gomes, Nikos Androulakis, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Nicola Caputo, Andi Cristea, Isabella De Monte, Monika Flašíková Beňová, Eider Gardiazabal Rubial, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvie Guillaume, Miapetra Kumpula-Natri, Miltiadis Kyrkos, Javi López, Costas Mavrides, Sorin Moisă, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Emilian Pavel, Pina Picierno, Tonino Picula, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Siôn Simon, Monika Smolková, Claudia Tapardel, Marc Tarabella, István Ujhelyi, Julie Ward
în numele Grupului S&D
Beatriz Becerra Basterrechea, Marielle de Sarnez, Martina Dlabajová, José Inácio Faria, Fredrick Federley, Marian Harkin, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Ilhan Kyuchyuk, Valentinas Mazuronis, Javier Nart, Norica Nicolai, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen
în numele Grupului ALDE
Barbara Lochbihler, Judith Sargentini
în numele Grupului Verts/ALE
Ignazio Corrao, Fabio Massimo Castaldo
în numele Grupului EFDD
Mark Demesmaeker
Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile din 2016 ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale la acestea,
– având în vedere Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO),
– având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană și Carta drepturilor fundamentale a UE,
– având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la CDO,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la încălcările drepturilor omului, inclusiv rezoluțiile sale referitoare la dezbaterile privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[1],
– având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 18, 21, 27 și 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere raportul anual pe 2015 prezentat de CDO Adunării Generale a ONU,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât 2015 și 2016 sunt ani ai unor aniversări importante legate de drepturile omului, pace și securitate: cea de-a 70-a aniversare a înființării Organizației Națiunilor Unite, cea de-a 50-a aniversare a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și a Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC), 30 de ani de la Declarația ONU privind dreptul la dezvoltare (1986) și 20 de ani de la Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing (1995), precum și cea de-a 15-a aniversare a Rezoluției emblematice a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea (2000) și a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2000);
B. întrucât toate statele au obligația de a garanta respectarea drepturilor omului indiferent de rasă, origine, religie, clasă, castă, sex, orientare sexuală sau culoare; întrucât își reiterează susținerea fermă pentru indivizibilitatea drepturilor omului (fie ele civile, politice, economice, sociale sau culturale), acestea fiind întrepătrunse și dependente unul de celălalt; întrucât privarea de oricare dintre aceste drepturi le afectează negativ în mod direct și pe celelalte; întrucât toate statele au obligația de a respecta drepturile de bază ale populațiilor lor, precum și datoria de a întreprinde acțiuni concrete pentru a facilita respectarea acestor drepturi la nivel național, dar și de a coopera pe plan internațional în vederea eliminării obstacolelor din calea exercitării drepturilor omului în toate domeniile;
C. întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene; întrucât coerența internă și externă în privința drepturilor omului este esențială pentru credibilitatea la nivel internațional a politicii UE în acest domeniu;
D. întrucât acțiunea Uniunii în relațiile sale cu țările terțe se bazează pe articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care reafirmă caracterul universal și indivizibil al drepturilor omului și al libertăților fundamentale și consacră obligația de a respecta, în acțiunile sale pe scena internațională, demnitatea umană, principiile egalității și solidarității, precum și principiile Cartei ONU și dreptul internațional;
E. întrucât respectarea drepturilor omului ar trebui generalizată în toate domeniile de politică legate de pace și securitate, cooperarea pentru dezvoltare, comerț și investiții, acțiunile umanitare, schimbările climatice, migrația și combaterea terorismului, deoarece aceste aspecte nu pot fi tratate separat de respectarea drepturilor omului;
F. întrucât statele membre ale ONU au adoptat Agenda 2030 și s-au angajat să o realizeze, aceasta preconizând o lume a respectului universal pentru drepturile omului și demnitatea umană, pentru statul de drept, pentru justiție, egalitate și nediscriminare;
G. întrucât sesiunile ordinare ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), numirea unor raportori speciali, Mecanismul de evaluare periodică universală (EPU) și procedura specială pentru tratarea situațiilor specifice ale unor țări sau a aspectelor tematice contribuie împreună la eforturile internaționale pentru promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;
H. întrucât unii dintre membrii Consiliului pentru Drepturile Omului se numără printre țările care încalcă cel mai grav drepturile omului și au o reputație dubioasă în ceea ce privește cooperarea cu Procedurile speciale ale ONU și respectarea cerințelor de raportare față de organismele ONU pentru protecția drepturilor omului;
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
1. salută numirea ambasadorului Choi Kyong-lim ca președinte al CDO pentru 2016;
2. salută raportul anual al CDO către Adunarea Generală a ONU, care cuprinde sesiunile 28, 29 și 30;
3. își reiterează poziția conform căreia membrii CDO ar trebui aleși din rândul statelor care garantează respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației și solicită insistent statelor membre ale ONU să promoveze, printre altele, pentru toate statele care urmează să fie alese ca membri ai CDO, criterii bazate pe performanța în domeniul drepturilor omului; își exprimă îngrijorarea în legătură cu abuzurile în materie de drepturile omului din mai multe state nou-alese ca membre ale UNHRC; consideră că statele membre nu ar trebui să susțină alegerea în CDO a țărilor care nu susțin respectarea drepturilor omului;
4. subliniază că este importantă susținerea independenței și integrității Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OICDO), astfel încât să i se garanteze posibilitatea de a-și exercita în continuare mandatul în mod eficace și imparțial; solicită, în acest sens, să se acorde OICDO un sprijin și o finanțare adecvată; își reafirmă sprijinul în favoarea procedurilor speciale și a statutului independent al titularilor mandatelor de tipul raportorilor speciali, pentru a le permite să își exercite funcțiile în deplină imparțialitate, și invită toate statele să coopereze în cadrul acestor proceduri; regretă lipsa de cooperare de care au dat dovadă unele state membre;
5. reafirmă importanța universalității evaluării periodice universale (EPU) în vederea unei depline înțelegeri a situației drepturilor omului din toate statele membre ale ONU și își reiterează sprijinul pentru cel de-al doilea ciclu al evaluării, care se axează în special pe aplicarea recomandărilor acceptate pe parcursul primului ciclu; solicită din nou, cu toate acestea, ca recomandările care nu au fost acceptate de state pe parcursul primului ciclu să fie reanalizate în fazele următoare ale procesului EPU;
6. subliniază că este necesară participarea deplină, în toate aspectele activității OICDO, a unei game largi de actori, în special a societății civile, și își exprimă îngrijorarea cu privire la limitările grave care împiedică participarea societății civile la procesul EPU; solicită statelor membre ale ONU, inclusiv statelor membre ale UE, să folosească EPU ca un mijloc de evaluare a propriei situații a drepturilor omului și să prezinte recomandări în acest sens;
7. invită UE să urmeze recomandările EPU în dialogurile sale de politică cu țările în cauză, în scopul găsirii unor modalități și mijloace practice de aplicare a recomandărilor prin intermediul unor strategii specifice țărilor și regiunilor;
8. salută Inițiativa pentru schimbare lansată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, menită să îmbunătățească și să întărească prezența birourilor ONU pentru drepturile omului prin crearea a opt centre regionale care vor proteja și vor promova respectarea drepturilor omului, colaborând direct cu partenerii pentru a transforma recomandările formulate în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului în schimbări reale pe teren; solicită, cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a CDO, o evaluare a impactului acestuia, inclusiv cu privire la mandatul său și la implementării rezoluțiilor și a altor decizii adoptate;
Drepturile civile și politice
9. își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea constituției întreprinsă în unele țări pentru a crește limita stabilită pentru numărul de mandate prezidențiale, problemă care a condus uneori la violențe în contextul alegerilor; reafirmă faptul că respectarea drepturilor civile și politice, inclusiv a libertății de exprimare individuale și colective și a libertății de întrunire și de asociere, constituie indicatori ai unei societăți democratice, tolerante și pluraliste;
10. reafirmă faptul că organizarea periodică de alegeri libere și autentice, bazate pe sufragiu universal și egal, constituie un drept fundamental de care ar trebui să se bucure toți cetățenii, conform Declarației universale a drepturilor omului (articolul 21 alineatul (3)) și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice (articolul 25); reafirmă că existența libertății de exprimare și a unui mediu activ, favorabil unei societăți civile independente și pluraliste, reprezintă condiții necesare pentru încurajarea respectării drepturilor omului;
11. consideră că tehnologiile digitale contemporane oferă avantaje, dar pun și probleme pentru protecția vieții private, pentru exercitarea libertății de exprimare în mediul online în întreaga lume, precum și pentru securitate, deoarece tehnologiile digitale actuale pot fi folosite de extremiști și teroriști ca mijloace de propagandă și canale de recrutare; salută, în acest context, numirea unui Raportor special al ONU pentru dreptul la viață privată în era digitală, al cărui mandat include aspecte legate de supraveghere și viața privată, care afectează persoanele în mediul online și offline;
12. invită statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să urmeze recomandările Raportorului special al ONU cu privire la formele contemporane de rasism, discriminare rasială sau xenofobie și intoleranța subiacentă, pentru a combate răspândirea urii rasiale, etnice și xenofobe și instigarea prin internet și prin rețelele de socializare, luând măsuri legislative adecvate, cu deplina respectare a libertății de exprimare și de opinie;
Apărătorii drepturilor omului
13. condamnă continuarea hărțuirilor și a plasării în detenție a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților opoziției de către forțele guvernamentale dintr-o serie de țări terțe; își exprimă îngrijorarea cu privire la existența unor dispoziții legislative injuste și restrictive, de exemplu restricțiile impuse finanțării externe, ceea ce conduce la reducerea spațiului destinat activităților societății civile; invită toate guvernele să promoveze și să sprijine libertatea mass-mediei, organizațiile societății civile și activitățile apărătorilor drepturilor omului și să le permită să-și desfășoare activitățile fără teamă, represiuni sau intimidare;
14. consideră că continuarea hărțuirilor și a plasării în detenție a apărătorilor drepturilor omului și a personalităților opoziției de către unii membri ai CDO îi subminează credibilitatea; îndeamnă UE și statele sale membre să promoveze o inițiativă la nivelul ONU care să reprezinte un răspuns coerent și global la provocările importante cu care se confruntă la nivel mondial apărătorii drepturilor omului a căror activitate vizează drepturile femeilor, apărarea dreptului mediului, dreptului funciar și a drepturilor popoarelor indigene, corupția și impunitatea, religia, jurnaliștii, precum și alți apărători ai drepturilor omului care utilizează media, inclusiv de cea online și platformele sociale, și să denunțe în mod sistematic asasinarea acestora;
15. se arată extrem de îngrijorat de atacurile din ce în ce mai frecvente asupra personalului umanitar și a centrelor medicale; atrage atenția că astfel de atacuri sunt interzise de dreptul umanitar internațional și solicită părților în conflict să respecte dispozițiile acestuia; subliniază importanța îmbunătățirii securității personalului umanitar pentru a reacționa mai eficace la atacuri;
Pedeapsa cu moartea
16. reafirmă toleranța zero a UE pentru pedeapsa cu moartea, precum și opoziția sa de lungă durată față de pedeapsa cu moartea, tortură, pedepsele și tratamentele crude, inumane sau degradante, în toate cazurile și în orice circumstanță; subliniază că este important ca UE să continue să promoveze moratoriul privind pedeapsa cu moartea și subliniază încă o dată faptul că abolirea pedepsei capitale contribuie la consolidarea demnității umane; își reiterează poziția conform căreia, pentru a obține sprijin în lupta lor împotriva drogurilor, cum ar fi asistență financiară, asistență tehnică și asistență pentru dezvoltarea capacităților, țările terțe trebuie să excludă recurgerea la pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri; își exprimă sprijinul pentru înființarea unui mandat de raportor special pentru drepturile omului și politica de combatere a drogurilor;
17. salută progresele importante înregistrate până în prezent, multe țări suspendând pedeapsa capitală, în timp ce altele au luat măsuri legislative în vederea abolirii pedepsei cu moartea; își exprimă, cu toate acestea, regretul cu privire la reinstituirea în ultimii ani a execuțiilor de către unele țări; invită statele care au abolit pedeapsa cu moartea sau care au instituit de mult timp un moratoriu asupra pedepsei cu moartea să-și mențină angajamentul în acest sens și să nu o reintroducă;
Libertatea religioasă
18. reamintește că libertatea de gândire, de conștiință, de religie și de convingere este un drept fundamental al omului, astfel cum este recunoscut în Declarația universală a drepturilor omului și garantat de articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; reamintește, de asemenea, corelația acestui drept cu alte drepturi și libertăți fundamentale ale omului, care includ dreptul de a crede sau de a nu crede, libertatea de a practica în egală măsură convingeri teiste, non-teiste sau ateiste și dreptul de a adopta, de a schimba sau de a abandona o convingere sau de a reveni la aceasta; își exprimă îngrijorarea față de faptul că unele țări încă nu respectă standardele ONU și utilizează represiunea de stat, care poate include pedeapsă fizică, condamnarea la închisoare, amenzi exorbitante și chiar pedeapsa cu moartea, încălcând astfel libertatea de religie sau de convingere; este preocupat de persecuțiile tot mai numeroase ale minorităților din cauza religiei sau a credinței acestora, precum și de prejudiciile ilegale aduse locurilor de întrunire a acestor comunități; sprijină raportul întocmit de Raportorul special al ONU pentru libertatea de religie sau de credință cu privire la violențele comise „în numele religiei”; invită UE să-și pună în practică recomandările cu privire la inițiativele pentru dialoguri între religii;
19. salută angajamentul UE de a promova libertatea de religie sau de credință în cadrul forumurilor internaționale, inclusiv prin sprijinirea mandatului Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de credință; sprijină pe deplin practica UE de a-și asuma un rol de lider în ceea ce privește rezoluțiile tematice pe acest subiect în cadrul CDO și al Adunării Generale a ONU; solicită luarea unor măsuri concrete pentru a proteja minoritățile religioase, necredincioșii, apostații și ateii care sunt victimele legilor privind blasfemia; consideră că ar trebui să se realizeze acțiuni atât în forumurile internaționale, cât și regionale, prin menținerea unui dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile și comunitățile religioase, în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
Drepturile sociale și economice
20. ia act de eforturile CDO de a plasa toate drepturile omului pe picior de egalitate, acordându-le o atenție egală, prin crearea de titulari de mandate pentru procedurile speciale în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale; subliniază, în acest context, importanța ratificării protocolului opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, prin care se creează mecanisme de depunere a plângerilor și mecanisme de anchetă;
21. își exprimă îngrijorarea profundă față de creșterea proporției sărăciei extreme, ceea ce pune în pericol exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului; salută, în această privință, prezentarea Raportorului special al CDO privind sărăcia extremă și drepturile omului (A/HRC/29/31) și sprijină propunerile sale privind eliminarea sărăciei extreme; consideră că, pentru combaterea sărăciei în general și pentru promovarea drepturilor sociale și economice prin facilitarea accesului la hrană, apă, educație, servicii de îngrijire a sănătății și la locuință, este important să se soluționeze inegalitățile în creștere;
22. consideră că evaziunea fiscală, corupția, gestiunea defectuoasă a bunurilor publice și lipsa de răspundere reprezintă amenințări la adresa exercitării în mod egal a drepturilor omului și subminează procesele democratice, statul de drept, administrarea echitabilă a justiției și serviciile publice precum educația și serviciile esențiale de sănătate; consideră că măsurile menite să asigure respectarea drepturilor omului, în special a dreptului la informare, la libertatea de exprimare și de întrunire, la un sistem judiciar independent și la participarea democratică la afacerile publice sunt esențiale pentru a combate corupția;
23. subliniază faptul că, în țările terțe, comunitățile minoritare au nevoi specifice și ar trebui promovată egalitatea acestora în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale;
24. îndeamnă statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să solicite ca toți titularii de mandate pentru Procedurile speciale să acorde o atenție deosebită chestiunilor care afectează femeile, fetele și persoanele cu dizabilități indigene și să informeze CDO cu privire la aceste chestiuni; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Comisia și statele membre să sprijine participarea popoarelor indigene la toate sesiunile CDO; invită SEAE și statele membre să sprijine în mod activ dezvoltarea planului de acțiune la nivelul întregului sistem privind populațiile indigene, în special în ceea ce privește organizarea unor consultări periodice cu populațiile indigene;
Mediul de afaceri și drepturile omului
25. sprijină punerea în aplicare efectivă și integrală a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; îndeamnă toate statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să elaboreze și să pună în practică planuri de acțiune naționale; consideră că comerțul și drepturile omului sunt compatibile și că mediului de afaceri îi revine un rol important în promovarea drepturilor omului și a democrației; repetă că este important ca întreprinderile din UE și cele multinaționale să joace un rol de frunte în promovarea unor standarde internaționale în ceea ce privește afacerile și drepturile omului;
26. solicită ONU și UE să ridice, împreună cu întreprinderile multinaționale și europene, problema acaparării terenurilor și a activiștilor pentru drepturile de utilizare a terenurilor, care sunt victime ale unor acte de represiune, inclusiv amenințări, hărțuire, arestări arbitrare, agresiuni și asasinări;
27. salută inițiativa Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului de a întări proiectul privind răspunderea și măsurile reparatorii pentru a contribui la un sistem de căi de atac legale la nivel național, care să fie echitabil și mai eficace, în special în cazurile de încălcare gravă a drepturilor omului în sectorul afacerilor; invită toate guvernele să-și îndeplinească obligațiile în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor omului și a accesului la justiție pentru victime, acestea confruntându-se atât cu dificultăți practice, cât și juridice în accesul la căile de atac de la nivel național și internațional în legătură cu încălcări ale drepturilor omului legate de activitățile de afaceri;
28. constată că grupul de lucru interguvernamental fără limită de membri, creat la 26 iunie 2014 prin intermediul unei rezoluții a CDO în scopul elaborării unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile omului și corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, s-a reunit pentru prima dată în iulie 2015; invită UE să sprijine eforturile de aliniere a politicilor sale la orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și recomandă UE și statelor sale membre să participe constructiv la dezbaterea privind instituirea, în cadrul sistemului ONU, a unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind întreprinderile și drepturile omului;
Migrația și refugiații
29. își exprimă alarmarea cu privire la cea mai gravă criză umanitară de la cel de-al Doilea război mondial încoace, creată de numărul tot mai mare de persoane care, din cauza persecuțiilor, a conflictelor armate, a violențelor generalizate și a schimbărilor climatice, sunt obligate să-și părăsească locuințele și își riscă viețile în călătorii periculoase în căutarea protecției și a unei vieți mai bune; solicită acțiuni efective și coordonate de soluționare a cauzelor originare ale procesului de migrație; solicită, de asemenea, mai multe eforturi la nivelul ONU pentru a aborda crizele migrației actuale și viitoare prin asigurarea de fonduri suficiente pentru CDO, PAM și alte organisme ale ONU implicate în asigurarea serviciilor de bază pentru refugiați în zonele de conflict și în afara acestora; subliniază importanța activității Raportorului special al ONU pentru respectarea drepturilor omului în cazul migranților, inclusiv a recomandărilor sale;
30. invită toate țările să abordeze migrația din perspectiva drepturilor omului, care garantează drepturile migranților și ale refugiaților prin intermediul politicilor privind migrația și modalităților de gestionare a acesteia, acordând o atenție specială situației grupurilor marginalizate și defavorizate de migranți și refugiați, precum femeile și copiii; invită toate statele să combată violența legată pe gen care afectează femeile și fetele și insistă asupra importanței de a elabora politicile în materie de migrație ținând cont de perspectiva de gen pentru a putea răspunde nevoilor speciale ale acestora;
31. reamintește că toate statele au obligația de a respecta și de a proteja drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor, indiferent de naționalitatea sau originea lor și indiferent de statutul lor de imigrant; reamintește că orice strategie globală privind migrația este strâns legată de politicile de dezvoltare și de ajutor umanitar, în special în ceea ce privește crearea de coridoare umanitare și eliberarea de vize pe motive umanitare; își reiterează apelul de a se garanta faptul că toate acordurile de cooperare și readmisie în materie de migrație încheiate cu statele din afara UE respectă dreptul internațional; reamintește că returnarea migranților ar trebui să fie realizată numai în conformitate deplină cu drepturile migranților, pe baza unor decizii în cunoștință de cauză și numai în cazul în care protecția drepturilor lor este garantată în țara de proveniență; invită guvernele să pună capăt arestării și reținerii arbitrare a migranților; își exprimă îngrijorarea cu privire la discriminarea migranților și a refugiaților și la încălcarea drepturilor acestora; invită, în acest context, statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să respecte dreptul de a căuta și a obține azil;
Schimbările climatice și drepturile omului
32. salută acordul convenit la Paris în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care prevede acțiuni de adaptare, de atenuare, de transfer și dezvoltare a tehnologiilor și de dezvoltare a capacităților; invită toate statele semnatare ale acordului să-și îndeplinească angajamentele; regretă faptul că în CCONUSC nu există nicio trimitere la Declarația universală a drepturilor omului și solicită ca toate politicile și acțiunile CCONUSC să se bazeze pe drepturile omului;
33. reamintește că efectul negativ al schimbărilor climatice reprezintă o amenințare mondială imediată și potențial ireversibilă la adresa exercitării depline a drepturilor omului, iar impactul schimbărilor climatice asupra grupurilor vulnerabile este considerabil, având în vedere că situația drepturilor lor este deja precară; constată cu îngrijorare că incidentele legate de schimbările climatice, cum ar fi creșterea nivelului mărilor și fenomenele climatice extreme care provoacă secete și inundații, vor avea ca rezultat, probabil, pierderea a și mai multe vieți omenești, dislocarea populațiilor și deficitul de alimente și apă;
34. invită comunitatea internațională să elimine carențele de natură juridică aferente termenului de „refugiat climatic”, printre altele să definească eventual la nivel internațional acest termen;
Drepturile femeilor
35. salută recenta Rezoluție nr. 2242 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care consideră femeile drept axa centrală a tuturor eforturilor de soluționare a provocărilor mondiale, inclusiv proliferarea extremismului violent, schimbările climatice, migrația, dezvoltarea durabilă, pacea și securitatea; salută concluziile studiului global efectuat de ONU privind transpunerea rezoluției nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, în care se subliniază cât sunt de importante rolul central al femeilor și participarea lor la soluționarea conflictelor și la consolidarea păcii, precum și faptul că implicarea femeilor a dus la îmbunătățirea asistenței umanitare, la consolidarea eforturilor forțelor de menținere a păcii, la încheierea negocierilor de pace și la combaterea extremismului violent; invită ONU și toate statele sale membre să întreprindă măsuri concrete pentru a garanta autonomia femeilor și includerea efectivă a acestora în procesele de prevenire și soluționare a conflictelor, precum și în negocierile de pace și în procesele de consolidare a păcii, prin creșterea gradului de reprezentare a femeilor la toate nivelurile decizionale, inclusiv în instituțiile și mecanismele de la nivel național, regional și internațional;
36. își exprimă consternarea cu privire la faptul că, de la apariția grupărilor extremiste violente precum Daesh în Siria și Irak și Boko Haram în vestul Africii, violențele împotriva femeilor au căpătat o nouă dimensiune iar agresiunile sexuale au devenit un element indispensabil al obiectivelor și ideologiei practicate de aceste grupări extremiste și o sursă de venituri pentru ele, confruntând comunitatea internațională cu o nouă problemă importantă; invită toate guvernele și instituțiile ONU să își intensifice eforturile asumate de combatere a acestor infracțiuni abominabile și să reabiliteze demnitatea femeilor pentru ca acestora să li se facă dreptate, să li se acorde despăgubiri și să beneficieze de măsuri de sprijin adecvate;
37. consideră că garantarea autonomiei femeilor prin eliminarea diferențelor aferente dintre femei și bărbați care pun femeile și fetele într-o postură vulnerabilă pe timp de conflict reprezintă o modalitate de combatere a extremismului; subliniază necesitatea de a asigura continuitatea educației pentru fetele aflate în taberele de refugiați, în zonele de conflict afectate de sărăcie extremă și de fenomene extreme de mediu, cum ar fi inundațiile și seceta;
38. subliniază că este important să nu fie compromise realizările obținute prin Platforma de acțiune de la Beijing în ceea ce privește accesul la educație și la sănătate ca drept fundamental al omului; subliniază că accesul universal la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă contribuie la reducerea mortalității infantile și materne; remarcă faptul că planificarea familială, sănătatea mamelor, accesul facil la mijloace de contracepție și la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă în condiții de securitate sunt elemente importante pentru a salva viața femeilor și pentru a le ajuta să-și refacă viața în cazul în care au căzut victime violului; evidențiază necesitatea de a plasa aceste politici în centrul cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe;
39. subliniază importanța măsurilor de consolidare a poziției de lider a femeilor și a participării acestora la toate nivelurile procesului decizional; invită statele să asigure o reprezentare egală a femeilor în instituțiile publice și în viața publică, acordându-se o atenție specială includerii femeilor care aparțin minorităților;
40. invită Comisia, SEAE și Vicepreședintele / Înaltul Reprezentant (VP/ÎR) să promoveze în continuare emanciparea politică și economică a femeilor și a fetelor prin integrarea egalității de gen în toate politicile și programele lor externe, inclusiv prin dialoguri structurale cu țările terțe, prin intervenții publice privind aspecte legate de gen și asigurând resurse suficiente în acest scop;
Drepturile copiilor
41. sprijină eforturile UE de promovare a drepturilor copiilor, în special contribuind la asigurarea accesului copiilor la apă, la servicii de salubritate, la asistență medicală și la educație, asigurând reabilitarea și reintegrarea copiilor înrolați în grupări armate, eliminând munca copiilor, tortura, problema vrăjitoriei legate de copii, traficul, căsătoriile copiilor și exploatarea sexuală, ajutând copiii în cazul unor conflicte armate și asigurându-le accesul la educație în zonele de conflict și în taberele de refugiați;
42. reamintește că Convenția cu privire la drepturile copilului, care a fost adoptată în 1989 și reprezintă tratatul internațional în domeniul drepturilor omului ratificat de cel mai mare număr de state, prevede o serie de drepturi ale copilului, printre care dreptul la viață, la sănătate, la educație și la joacă, precum și dreptul la viața de familie, dreptul de a beneficia de protecție împotriva violenței și discriminării și de a-și exprima propriile opinii; solicită tuturor semnatarilor acestui tratat să-și respecte obligațiile ce le revin;
43. salută studiul planificat de ONU care urmează a fi realizat la scară mondială și care va fi lansat pentru a stabili, prin intermediul unei analize bazate pe monitorizare și evaluare, modul în care legislația și standardele internaționale existente sunt puse în aplicare pe teren și pentru a examina posibilitățile concrete de care dispun statele pentru a-a își îmbunătăți politicile și strategiile; îndeamnă toate statele să sprijine realizarea acestui studiu și să participe în mod activ la desfășurarea lui;
44. ia act cu preocupare de faptul că un număr de persoane au fost condamnate la moarte pentru crime comise când aveau sub 18 ani și au fost executate în 2015 în țări din întreaga lume, în ciuda interdicției de a condamna minorii la moarte din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;
Drepturile persoanelor LGBTI
45. își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența practicilor și a legilor discriminatorii, precum și a actelor de violență raportate în diferite țări, îndreptate împotriva anumitor persoane din motive legate de orientarea sexuală și identitatea de gen a acestora; încurajează monitorizarea atentă a situației persoanelor LGBTI în țările în care au fost introduse recent legi împotriva persoanelor cu astfel de orientări sexuale; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu așa-numitele „legi anti-propagandă”, care limitează libertatea de exprimare și de întrunire, inclusiv în țări de pe continentul european;
46. își reafirmă sprijinul pentru activitatea neîntreruptă întreprinsă de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului cu scopul de a promova și a proteja exercitarea efectivă a tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, în special prin declarații, rapoarte și campania „Liberi și egali”; încurajează Înaltul Comisar să-și continue lupta împotriva legilor și practicilor discriminatorii; este preocupat de restricțiile plasate asupra drepturilor fundamentale ale apărătorilor drepturilor omului din domeniul LGBTI și cere UE să mărească sprijinul acordat acestora; consideră că există o șasă mai mare să se respecte drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTI dacă acestea au acces la toate instituțiile juridice;
Integrarea aspectelor referitoare la drepturile omului în politicile UE și coerența în abordare
47. solicită UE să promoveze universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Dispozițiile generale privind acțiunea externă a Uniunii;
48. își reiterează solicitarea adresată UE de a adopta o abordare bazată pe drepturi și de a integra obiectivul referitor la respectarea drepturilor omului în politicile privind comerțul, investițiile, serviciile publice și cooperarea pentru dezvoltare, precum și în politica sa de securitate și apărare comună; subliniază, de asemenea, că politica UE privind drepturile omului ar trebui să fie elaborată astfel încât să asigure coerența dintre politicile interne și cele externe ale UE, în conformitate cu obligațiile prevăzute de Tratatul UE;
49. reamintește, de asemenea, faptul că este important ca UE să se implice în mod activ și consecvent în toate mecanismele privind drepturile omului din cadrul ONU, mai ales în a treia Comisie, Adunarea Generală a ONU și CDO; salută eforturile depuse de SEAE, de delegațiile UE de la New York și Geneva și de statele membre pentru a crește gradul de coerență al UE în cadrul ONU în ceea ce privește aspectele legate de drepturile omului printr-o consultare rapidă și substanțială, și pentru a transmite un mesaj unitar; încurajează UE să își intensifice eforturile de a-și face auzită vocea, inclusiv recurgând mai des la practica din ce în ce mai răspândită a inițiativelor transregionale, prin susținerea și depunerea de rezoluții; reiterează apelul său pentru o mai mare vizibilitate a acțiunilor UE în toate forumurile multilaterale;
50. solicită Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului să crească în continuare eficacitatea, coerența și vizibilitatea politicii UE în domeniul drepturilor omului în cadrul CDO și să dezvolte o cooperare mai strânsă cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și cu procedurile speciale;
51. subliniază cu insistență nevoia de optimizare a procesului de pregătire și coordonare a pozițiilor UE din cadrul sesiunilor CDO și în de găsire a unui răspuns la problema coerenței între politica externă și cea internă din domeniul drepturilor omului;
52. reamintește importanța menținerii practicii instituționalizate de a trimite delegații parlamentare la CDO și Adunarea Generală a ONU;
53. solicită ca implicarea statelor membre ale UE în cadrul CDO să se bazeze mai mult pe principii și să nu fie selectivă;
Dronele și armele autonome
54. își reiterează apelul adresat Consiliului UE privind elaborarea unei poziții comune a UE în legătură cu utilizarea dronelor armate, care să acorde o importanță primordială respectării drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și care să abordeze aspecte precum cadrul juridic, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența; îndeamnă UE, încă o dată, să interzică producerea, dezvoltarea și utilizarea unor arme pe deplin autonome, cu ajutorul cărora se pot lansa atacuri fără intervenție umană; insistă că drepturile omului ar trebui să facă parte din toate dialogurile cu țările terțe privind combaterea terorismului;
Lupta împotriva terorismului
55. ia act cu satisfacție de documentul de orientare în ceea ce privește combaterea terorismului elaborat de SEAE și de către Comisie, cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în planificarea și punerea în aplicare, împreună cu țările terțe, a proiectelor de asistență pentru combaterea terorismului; reamintește, în acest context, că respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un element esențial pentru succesul politicilor de combatere a terorismului, inclusiv pentru utilizarea tehnologiilor de supraveghere digitală; subliniază că este necesar să fie dezvoltate strategii de comunicare eficace, pentru a contracara propaganda teroriștilor și a extremiștilor și metodele acestora de recrutare, mai ales online;
Democratizarea
56. recomandă UE să-și intensifice eforturile vizând elaborarea unei abordări mai cuprinzătoare față de procesele de democratizare, alegerile libere și corecte reprezentând doar una dintre dimensiunile acestora, cu scopul de a contribui în mod efectiv la consolidarea instituțiilor democratice; consideră că partajarea celor mai bune practici în materie de tranziție în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar trebui valorificată pentru a sprijini și a consolida alte procese de democratizare din întreaga lume;
Dezvoltarea și drepturile omului
57. subliniază importanța obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 16 referitor la pace și justiție, care face parte din Agenda 2030 și care ar trebui să constituie una dintre prioritățile tuturor acțiunilor externe și interne, în special în cazul finanțării măsurilor de cooperare pentru dezvoltare;
Sportul și drepturile omului
58. este profund îngrijorat că unele evenimente sportive majore sunt organizate în țări cu regimuri autoritare, în care sunt încălcate drepturile omului și libertățile fundamentale; solicită ca ONU și statele membre ale UE să fie active în abordarea acestei chestiuni și să coopereze cu federațiile sportive naționale, cu marile corporații și cu organizațiile societății civile privind modalitățile de participare a acestora la astfel de evenimente, inclusiv în ceea ce privește Cupa Mondială a FIFA care urmează să aibă loc în Rusia în 2018 și în Qatar în 2022 și Jocurile Olimpice din Beijing care urmează să aibă loc în 2022;
Curtea Penală Internațională (CPI)
59. își reafirmă sprijinul deplin pentru activitatea CPI în rolul său de a pune capăt impunității autorilor celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională și de a face dreptate victimelor crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale genocidului; rămâne vigilent în ceea ce privește orice tentativă de subminare a legitimității sau independenței acesteia; îndeamnă UE și statele membre ale acesteia să coopereze cu Curtea și să îi asigure un sprijin diplomatic, politic și financiar puternic, inclusiv la nivelul ONU; solicită UE, statelor membre ale acesteia și reprezentanților speciali ai UE să promoveze activ CPI, executarea hotărârilor acesteia și lupta împotriva impunității pentru crimele prevăzute în Statutul de la Roma, în special prin întărirea și extinderea relației sale cu Consiliul de Securitate și prin promovarea ratificării universale a Statutului de la Roma și a amendamentelor de la Kampala;
Țările care fac obiectul evaluării periodice universale („Universal Periodic Review” - UPR)
Georgia
60. salută aderarea Georgiei la Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) și recenta UPR referitoare la Georgia; ia act de reformele legislative care au permis realizarea unor progrese și îmbunătățiri în ceea ce privește sectorul justiției și al aplicării legii, instituirea Parchetului, lupta împotriva relelor tratamente, protecția drepturilor copiilor și, de asemenea, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și a persoanelor strămutate în interiorul țării (PSI);
61. constată, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește independența completă a autorității juridice și relele tratamente, în special în contextul arestării preventive și al reabilitării victimelor, precum și în ceea ce privește asumarea responsabilității pentru abuzurile efectuate de organismele de aplicare a legii, anchetele privind abuzurile din trecut ale funcționarilor guvernamentali și drepturile femeii; subliniază responsabilitatea care îi revine guvernului, în temeiul legislației internaționale privind drepturile omului, de a proteja toți copiii împotriva violenței și solicită ca guvernul și parlamentul Georgiei să realizeze un control al activității tuturor instituțiilor de caritate ai căror beneficiari sunt copiii; solicită introducerea de dispoziții privind reabilitarea victimelor; își exprimă în continuare îngrijorarea în legătură cu respectarea libertății de exprimare și cu situația mass-mediei, remarcând faptul că observatorilor nu li se permite accesul în regiunile ocupate din Abhazia și Tskhinvali/Oseția de Sud, unde încălcările drepturilor omului rămân larg răspândite; de asemenea, solicită guvernului georgian să ia măsuri adecvate cu scopul de a asigura că se va trece la acțiune în urma recomandărilor formulate în cadrul procesului EPU;
Liban
62. felicită Libanul pentru politica pe care o aplică de mai mulți ani în legătură cu refugiații din Palestina, Irak și Siria, subliniază că în Liban se găsește cea mai mare concentrație de refugiați pe cap de locuitor din lume, fiecare al patrulea locuitor fiind refugiat și îndeamnă Uniunea Europeană să aloce mai multe resurse și să coopereze îndeaproape cu autoritățile libaneze pentru a ajuta această țară să mențină în continuare măsurile de protecție a drepturilor refugiaților și ale solicitanților de azil; își exprimă îngrijorarea, în acest context, în legătură cu numărul ridicat de cazuri de căsătorii ale minorilor și/sau căsătorii forțate care au fost raportate în rândul refugiaților sirieni; încurajează guvernul libanez să examineze posibilitatea realizării unei reforme a legislației care reglementează intrarea în Liban, ieșirea din această țară și șederea pe teritoriul său;
63. sprijină recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW), care a solicitat să se adopte măsuri menite să sensibilizeze femeile migrante care desfășoară activități casnice cu privire la faptul că Convenția CEDAW, pe care Libanul a ratificat-o, prevede obligația respectării drepturilor omului în ceea ce le privește; subliniază, în special, necesitatea de a elimina sistemul „Kafalaˮ și de a asigura accesul efectiv la justiție pentru femeile migrante care desfășoară activități casnice, inclusiv prin garantarea siguranței și a dreptului lor de ședere pe durata procedurilor juridice și administrative legate de statutul lor;
Mauritania
64. subliniază că, deși guvernul Mauritaniei a realizat progrese în ceea ce privește adoptarea de măsuri legislative menite să combată toate formele de sclavie și practicile similare sclaviei, absența măsurilor de punere în aplicare eficace contribuie la menținerea unor astfel de practici; invită autoritățile să adopte un act legislativ pentru a combate fenomenul sclaviei, să inițieze, la nivel național, un proces de colectare sistematică și regulată de date defalcate privind toate formele de sclavie și să efectueze un studiu aprofundat, pornind de la date solide, cu privire la istoricul și natura sclaviei, pentru a putea eradica această practică;
65. îndeamnă autoritățile din Mauritania să garanteze respectarea libertății de exprimare și de întrunire, în conformitate cu convențiile internaționale și cu legislația națională a țării; solicită, de asemenea, ca Biram Dah Abeid, Bilal Ramdane și Djiby Sow să fie eliberați, pentru a-și putea continua campania pașnică împotriva menținerii sclaviei, fără a fi expuși riscului hărțuirii sau intimidării;
Myanmar/Birmania
66. salută faptul că, la 8 noiembrie 2015, au fost organizate alegeri într-un climat de competiție, ceea ce a constituit o etapă importantă în tranziția democratică a țării; salută faptul că alegătorii din Myanmar/Birmania își exprimă sprijinul față de continuarea democratizării acestei țări; constată însă cu îngrijorare cadrul constituțional în care s-au desfășurat alegerile, conform căruia 25% din locurile din parlament sunt rezervate armatei; recunoaște progresele realizate până în prezent în ceea ce privește drepturile omului și identifică, totodată, o serie de domenii care suscită în continuare o preocupare majoră, inclusiv drepturile minorităților, libertatea de exprimare și dreptul de asociere și de întrunire pașnică;
67. condamnă discriminarea gravă și larg răspândită față de minoritatea rohingya, problemă agravată de faptul că această comunitate nu are un statut juridic, precum și de răspândirea pe scară tot mai largă a discursurilor de incitare la ură împotriva minorităților care nu sunt budiste; solicită să se realizeze anchete aprofundate, transparente și independente în toate cazurile în care au fost consemnate încălcări ale drepturilor omului comise împotriva minorității rohingya și consideră că cele patru legi adoptate de parlament în 2015, care vizează „protejarea rasei și a religiei”, conțin aspecte discriminatorii pe criterii de gen; își reiterează solicitarea ca Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului să fie autorizat să înființeze un birou în această țară și își exprimă îngrijorarea în această privință; subliniază că este necesar să se realizeze o evaluare completă a impactului asupra dezvoltării durabile, înainte ca negocierile privind acordul de investiții UE-Myanmar să fie finalizate;
Nepal
68. salută intrarea în vigoare, la 20 septembrie 2015, a noii constituții a Nepalului, care ar trebui să pună bazele viitoarei stabilități politice și dezvoltări economice a țării; își exprimă speranța că preocupările care persistă în ceea ce privește reprezentarea politică a minorităților, inclusiv a daliților, precum și în ceea ce privește legile referitoare la cetățenie vor fi abordate în viitorul apropiat;
69. regretă absența eforturilor de asumare a răspunderii, constatată pe scară largă în ceea ce privește încălcările drepturilor omului comise de ambele părți în timpul războiului civil, în pofida adoptării, în mai 2014, a Legii privind adevărul, reconcilierea și disparițiile; îndeamnă guvernul Nepalului să adere la Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva dispariției forțate; condamnă impunerea unor restricții privind libertățile fundamentale ale refugiaților tibetani; îndeamnă India să ridice embargoul neoficial impus economiei Nepalului, care, alături de cutremurul devastator din aprilie 2015, a declanșat o criză umanitară și a dus la creșterea cu aproape un milion a numărului de cetățeni nepalezi afectați de sărăcie;
Oman
70. felicită Omanul pentru instituirea de către guvern a Comisiei naționale pentru drepturile omului (NHRC), precum și pentru lansarea invitației care a făcut posibilă vizita fără precedent a Raportorului special al ONU pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere, în septembrie 2014; își exprimă speranța că aceste etape constructive vor duce la o implicare mai puternică a Omanului în cooperarea cu reprezentanții ONU pentru drepturile omului și cu organizațiile independente active în domeniul drepturilor omului;
71. încurajează Omanul să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți climatul predominant în această țară, care, potrivit Raportorului special al ONU, poate fi descris ca un climat generalizat de teamă și de intimidare; este în continuare îngrijorat în legătură cu interdicția impusă tuturor partidelor politice și solicită guvernului să reexamineze această inițiativă; solicită instituțiilor UE și statelor membre ale acesteia să ofere asistența tehnică și juridică necesară pentru a-i permite Omanului să instituie un mediu sigur și propice pentru organizațiile societății civile;
Rwanda
72. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului în Rwanda, inclusiv cu privire la restricționarea libertății de exprimare și de asociere, la restrângerea spațiului democratic pentru partidele politice de opoziție și pentru activitățile independente ale societății civile, precum și cu privire la absența unui mediu favorabil care să permită funcționarea independentă a sistemului judiciar; solicită guvernului ruandez să creeze un spațiu democratic în care toate segmentele societății să își poată desfășura activitatea în mod liber;
73. își exprimă îngrijorarea în legătură cu recentele modificări ale constituției, care îi permit președintelui în exercițiu să candideze pentru un al treilea mandat; invită guvernul ruandez să sprijine Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța;
Sudanul de Sud
74. salută Acordul de pace semnat de părțile în conflict la 28 august 2015 pentru a pune capăt războiului civil, care prevede măsuri tranzitorii de împărțire a puterii, acorduri privind securitatea și stabilirea unei instanțe mixte pentru a judeca crimele comise de la începutul conflictului; reamintește că conflictul s-a soldat cu mii de morți și a provocat strămutarea a sute de mii de persoane și de refugiați;
75. solicită tuturor părților să nu mai comită încălcări ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului umanitar internațional, inclusiv cele care sunt considerate crime internaționale, precum execuțiile extrajudiciare, violența comisă pe motive etnice, violențele sexuale produse în contextul conflictului, inclusiv violul, precum și violența bazată pe gen, recrutarea și utilizarea copiilor, disparițiile forțate și arestările și detențiile arbitrare;
76. salută rezoluția CDO din iunie 2015 și desfășurarea unei misiuni a OHCHR menită să monitorizeze situația drepturilor omului din Sudanul de Sud și să raporteze cu privire la aceasta; solicită CDO să sprijine numirea unui Raportor special pentru Sudanul de Sud, cu mandatul de a monitoriza încălcările comise, precum și de a informa publicul cu privire la acestea, să ofere guvernului asistență în punerea în aplicare a recomandărilor pe care le va formula misiunea OHCHR și să formuleze recomandări în ceea ce privește asumarea efectivă a responsabilității de către cei vinovați;
Venezuela
77. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația extrem de gravă a drepturilor omului din această țară în urma înrăutățirii în ultimii ani a climatului economic, politic și social; reiterează faptul că libertatea de exprimare, un sistem judiciar independent și statul de drept reprezintă elemente esențiale ale oricărei societăți democratice; invită autoritățile din Venezuela să-i elibereze imediat pe liderii opoziției și pe toți protestatarii pașnici care au fost privați de libertate în mod arbitrar ca urmare a faptului că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale;
78. salută organizarea alegerilor din 6 decembrie 2015 și instaurarea noii Adunări Naționale; condamnă orice încercare de a submina aplicarea integrală a rezultatelor alegerilor care exprimă voința poporului venezuelan, cum ar fi suspendarea unor deputați aleși în mod democratic; reamintește că noul guvern va trebui să abordeze o gamă largă de probleme legate de drepturile omului, precum impunitatea, tragerea la răspundere pentru execuțiile extrajudiciare, arestările și detențiile arbitrare, procese echitabile, independența sistemului judiciar, libertatea de întrunire și de asociere și libertatea mass-mediei; subliniază faptul că includerea Venezuelei printre membrii CDO pentru o perioadă de trei ani, începând cu 1 ianuarie 2016, implică o responsabilitate specială în domeniul respectării drepturilor omului;
Siria
79. își exprimă preocuparea cu privire la situația umanitară dramatică și în materie de securitate din Siria; subliniază importanța activității Comisiei internaționale independente de anchetă a ONU în ceea ce privește Siria; condamnă ofensivele care vizează în mod deliberat civilii, atacurile generalizate și disproporționate, atacurile asupra civililor și a patrimoniului cultural protejat și impunerea punitivă a asediilor și blocadelor; subliniază necesitatea de a acorda atenție și sprijin în special femeilor victime ale violenței, organizațiilor pentru femei și participării lor la acțiunile de acordare a ajutorului umanitar și de rezolvare a conflictelor; solicită UE și statelor membre să asigure finanțarea corespunzătoare a comisiei de anchetă astfel încât aceasta să poată să își îndeplinească mandatul, care constă în determinarea faptelor și circumstanțelor tuturor încălcărilor grave ale drepturilor omului comise și, dacă este posibil, în identificarea persoanelor responsabile în vederea tragerii la răspundere a autorilor încălcărilor, inclusiv a încălcărilor care pot constitui crime împotriva umanității, chiar prin sesizarea Curții Penale Internaționale;
80. își reiterează convingerea că numai printr-un acord politic global s-ar putea găsi o soluție viabilă la criza siriană, care să determine o tranziție politică adevărată, astfel încât să răspundă aspirațiilor legitime ale poporului sirian și să le permită în mod independent și democratic să-și determine propriul viitor; salută declarația finală din 30 octombrie 2015 privind rezultatele negocierilor Siriei de la Viena; salută adoptarea Rezoluției 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU din 18 decembrie 2015;
81. este preocupat de persecutarea minorităților religioase și etnice din Siria, care sunt nevoite să se convertească și să aducă omagii și sunt atacate, rănite, vândute ca sclavi și vânate pentru organe numai din cauza credinței lor;
Burundi
82. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la atacurile direcționate împotriva apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora; condamnă cu fermitate violențele politice, execuțiile sumare și alte încălcările ale drepturilor omului; solicită autorităților burundeze să pună capăt acestor încălcări și abuzuri ca o chestiune de prioritate esențială și urgentă și să desfășoare anchete imparțiale și independente cu scopul de a aduce în fața justiției pe cei responsabili și de a oferi victimelor căi de atac;
83. rămâne în continuare profund îngrijorat de impactul umanitar al crizei asupra populației civile din țară și din regiune în ansamblul ei; solicită UE să continue să-și continue eforturile pentru a găsi o soluție consensuală între guvern și opoziție în vederea restabilirii unui sistem politic participativ și democratic;
84. salută organizarea, la 17 decembrie 2015, a unei sesiuni speciale a CDO, dedicată modalităților de prevenire a deteriorării suplimentare a situației drepturilor omului în Burundi, însă regretă întârzierea în desfășurarea acesteia; solicită desfășurarea rapidă a misiunii de experți independenți și solicită autorităților burundeze să coopereze pe deplin cu această misiune;
Arabia Saudită
85. continuă să fie deosebit de îngrijorat cu privire la încălcările sistematice ale drepturilor omului din această țară; este profund îngrijorat de rata alarmantă cu care hotărârile curții au dispus condamnarea la moarte și cu care acestea au fost executate în 2015 în Arabia Saudită; regretă execuțiile în masă care au avut loc în ultimele săptămâni; solicită Arabiei Saudite să impună un moratoriu privind pedeapsa cu moartea;
86. solicită autorităților saudite să elibereze toți prizonierii de conștiință, inclusiv pe laureatul Premiului Saharov din 2015, Raif Badawi; solicită UE să monitorizeze îndeaproape acest caz special;
87. reiterează faptul că membrii CDO ar trebui să fie aleși din rândul statelor care asigură respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a democrației, ceea ce nu se întâmplă în prezent în Arabia Saudită; solicită autorităților saudite să coopereze pe deplin cu procedurile speciale ale CDO și cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului;
Belarus
88. salută eliberarea, în august 2015, a deținuților politici rămași și invită guvernul din Belarus să reabiliteze deținuții politici eliberați și să le restituie toate drepturile politice și civile; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la continuarea restricțiilor privind libertatea de exprimare și libertatea de asociere și de întrunire pașnică; condamnă hărțuirea jurnaliștilor independenți și a jurnaliștilor din opoziție și cazurile de hărțuire și de detenție a unor activiști pentru drepturile omului; îndeamnă Belarusul să se alăture unui moratoriu global privind execuția sentințelor la pedeapsa cu moartea, ca un prim pas în direcția abolirii definitive a acesteia; invită guvernul acestei țări să coopereze pe deplin cu Raportorul special și să își asume angajamentul de a realiza o serie de reforme pentru a proteja drepturile omului, inclusiv prin punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Raportorul special și de alte organisme competente în domeniul drepturilor omului;
Procesul de pace din Orientul Mijlociu
89. ia act de concluziile VP/ÎR și ale Consiliului privind procesul de pace din Orientul Mijlociu, adoptate la 18 ianuarie 2016; este în totalitate de acord cu Consiliul în privința faptului că respectarea dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului de toată lumea, inclusiv tragerea la răspundere, constituie o piatră de temelie pentru pace și securitate, și că acțiunile Israelului sunt ilegale din perspectiva dreptului internațional și subminează viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state; regretă profund demisia Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în teritoriile palestiniene, Makarim Wibisono;
o
o o
90. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 69-a Adunări Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2015)0470.