Procedură : 2016/3026(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-1346/2016

Texte depuse :

RC-B8-1346/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/12/2016 - 6.1

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0505

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 434kWORD 52k
14.12.2016
PE596.616v01-00}
PE596.606v01-00}
PE596.623v01-00}
PE596.626v01-00}
PE596.629v01-00}
PE596.631v01-00} RC1
 
B8-1346/2016}
B8-1350/2061}
B8-1353/2016}
B8-1356/2016}
B8-1359/2016}
B8-1361/2016} RC1

depusă în conformitate cu articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

ECR (B8-1346/2016)

EFDD (B8-1350/2061)

Verts/ALE (B8-1353/2016)

PPE (B8-1356/2016)

ALDE (B8-1359/2016)

S&D (B8-1361/2016)


referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti (2016/3026(RSP))


Cristian Dan Preda, Elmar Brok, László Tőkés, Eva Paunova, Thomas Mann, Stanislav Polčák, Luděk Niedermayer, Tomáš Zdechovský, Lefteris Christoforou, Jarosław Wałęsa, Bogdan Brunon Wenta, Csaba Sógor, Ivan Štefanec, Pavel Svoboda, Marijana Petir, Tunne Kelam, Romana Tomc, Milan Zver, Eduard Kukan, Jaromír Štětina, Giovanni La Via, Dubravka Šuica, Jeroen Lenaers, Ildikó Gáll-Pelcz, David McAllister, Sven Schulze, Laima Liucija Andrikienė, Michaela Šojdrová, Deirdre Clune, József Nagy, Adam Szejnfeld, Brian Hayes, Ivana Maletić, Ivo Belet, Therese Comodini Cachia, Patricija Šulin, Lars Adaktusson, Krzysztof Hetman, Seán Kelly, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Andrey Kovatchev, Jiří Pospíšil, Inese Vaidere în numele Grupului PPE
Pier Antonio Panzeri, Jo Leinen, Victor Boștinaru, Knut Fleckenstein, Josef Weidenholzer, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Soledad Cabezón Ruiz, Andrea Cozzolino, Andi Cristea, Isabella De Monte, Doru-Claudian Frunzulică, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Neena Gill, Ana Gomes, Theresa Griffin, Sylvie Guillaume, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Afzal Khan, Jeppe Kofod, Cécile Kashetu Kyenge, Arne Lietz, Krystyna Łybacka, David Martin, Costas Mavrides, Alex Mayer, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Demetris Papadakis, Liliana Rodrigues, Daciana Octavia Sârbu, Monika Smolková, Tibor Szanyi, Claudia Țapardel, Marc Tarabella, Julie Ward, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho în numele Grupului S&D
Mark Demesmaeker, Charles Tannock, Raffaele Fitto, Jana Žitňanská, Valdemar Tomaševski, Branislav Škripek, Ruža Tomašić, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Karol Karski, Tomasz Piotr Poręba, Monica Macovei, Arne Gericke în numele Grupului ECR
Nathalie Griesbeck, Nedzhmi Ali, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Gérard Deprez, Martina Dlabajová, María Teresa Giménez Barbat, Marian Harkin, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Carolina Punset, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Hannu Takkula, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen, Cecilia Wikström, Valentinas Mazuronis în numele Grupului ALDE
Molly Scott Cato, Ulrike Lunacek, Barbara Lochbihler în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Isabella Adinolfi, Beatrix von Storch în numele Grupului EFDD

Propunere de rezoluție a Parlamentului European referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti (2016/3026(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Tibetul, în special Rezoluția din 25 noiembrie 2010 referitoare la Tibet și la planurile de a transforma limba chineză în principala limbă de predare(1), Rezoluția din 27 octombrie 2011 referitoare la Tibet, în special la autoincendierea călugărițelor și călugărilor(2), și Rezoluția din 14 iunie 2012 referitoare la situația din Tibet(3),

–  având în vedere Rezoluția sa anterioară din 26 noiembrie 2009 referitoare la China: drepturile minorităților și aplicarea pedepsei cu moartea(4), și cea din 10 martie 2011 referitoare la situația și patrimoniul cultural din Kashgar (regiunea autonomă Xinjiang Uyghur)(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 privind relațiile dintre UE și China(6),

–  având în vedere cele nouă runde de negocieri care au avut loc între 2002 și 2010 între înalte oficialități ale guvernului chinez și Dalai Lama; având în vedere Cartea albă a Chinei referitoare la Tibet, intitulată „Drumul spre dezvoltare al Tibetului este condus de un flux istoric irezistibil” și publicată de Biroul de Informare al Consiliului de Stat chinez la 15 aprilie 2015; având în vedere Memorandumul privind o autonomie reală din 2008 și nota din 2009 la acest memorandum, ambele prezentate de reprezentanții celui de-al 14-lea Dalai Lama,

–  având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea credinței religioase, precum și articolul 4, care consacră drepturile „naționalităților minoritare”,

–  având în vedere precizările făcute de Donald Tusk, Președintele Consiliului European, la 29 iunie 2015, la conferința comună pe care a avut-o cu prim-ministrul chinez Li Keqiang în urma celui de-al 17-lea summit UE-China, în care și-a exprimat „preocupările privind libertatea de exprimare și de asociere în China, inclusiv privind situația persoanelor care aparțin minorităților, precum tibetanii și uigurii” și „a încurajat China să reia dialogul constructiv cu reprezentanții lui Dalai Lama”;

–  având în vedere cel de-al „Șaselea Forum de lucru pentru Tibet” organizat de Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), care a avut loc în august 2015,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al SEAE din 23 septembrie 2014, în care condamnă sentința de închisoare pe viață pronunțată împotriva profesorului de economie Ilham Tohti și solicită eliberarea sa imediată și necondiționată,

–  având în vedere dialogul UE-China privind drepturile omului, lansat în 1995, precum și cea de a 34-a rundă organizată la Beijing, la 30 noiembrie și 1 decembrie 2015,

–  având în vedere faptul că, la 11 octombrie 2016, Ilham Tohti a primit premiul Martin Ennals pentru apărarea drepturilor omului, iar în septembrie 2016 a fost nominalizat pentru Premiul Saharov pentru libertatea de gândire,

–  având în vedere parteneriatul strategic dintre UE și China lansat în 2003, precum și Comunicarea comună din 22 iunie 2016 a Comisiei Europene și a SEAE către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Elemente ale unei noi strategii a UE privind China”,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul parteneriatului pe termen lung între UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a promova aceste valori în acțiunea sa externă și cu interesul exprimat de China pentru a adera la aceste valori în propria dezvoltare și în cooperarea internațională;

B.  întrucât, în obiectivele sale de dezvoltare, guvernul chinez a indicat că dorește un rol mai important în afruntarea provocărilor globale, precum pacea și securitatea internațională și schimbările climatice, precum și o mai mare influență asupra guvernanței globale, atât la nivel politic, cât și economic, și s-a angajat să consolideze statul de drept;

C.  întrucât, în cadrul celui de al 17-lea summit UE-China din 29 iunie 2015, relațiile bilaterale au căpătat o nouă dimensiune și întrucât, în Cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE își asumă angajamentul de a pune drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici; întrucât la cel de al 18-lea summit UE-China din 12-13 iulie 2016 s-a stabilit că se va organiza o rundă a dialogului pe tema drepturilor omului între UE și China înainte de sfârșitul anului 2016;

D.  întrucât China a înregistrat progrese în ultimele decenii în privința materializării drepturilor economice și sociale, ceea ce reflectă prioritățile sale declarate privind dreptul populației la subzistență și dezvoltare, însă realizările din domeniul drepturilor politice și civile, precum și în promovarea drepturilor omului, sunt limitate;

E.  întrucât, în timpul celui de al 34-lea Dialog UE-China privind drepturile omului care a avut loc la Beijing, la 2 decembrie 2015, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, în special în Tibet și în Xinjiang, precum și cu privire la respectarea libertății de religie și de convingeri; întrucât cazul lui Ilham Tohti a fost discutat în timpul celui de al 34-lea Dialog UE-China privind drepturile omului;

F.  întrucât Institutul Larung Gar, cel mai mare centru budist tibetan din lume, înființat în 1980, se confruntă actualmente cu demolări extinse ordonate de guvernul chinez, al căror scop este diminuarea acestuia cu 50%, evacuând forțat 4 600 de rezidenți și distrugând în jur de 1 500 de locuințe; întrucât, potrivit autorităților chineze, aceste demolări sunt necesare pentru a realiza „corectări și rectificări”;

G.  întrucât persoanele expulzate urmează să fie înrolate în așa-zise „exerciții patriotice”; întrucât trei călugărițe din academie s-au sinucis în semn de protest contra amplelor demolări în curs din Larung Gar;

H.  întrucât există informații că, din 2009, numeroși tibetani, în majoritate călugări și călugărițe, și-au dat foc pentru a protesta împotriva politicilor chineze restrictive din Tibet și a susține revenirea lui Dalai Lama și dreptul la libertate religioasă în regiunea Aba/Ngaba din provincia Sichuan și în alte regiuni ale platoului tibetan;

I.  întrucât emisarii Sfinției Sale Dalai Lama au abordat guvernul Republicii Populare Chineze pentru a găsi o soluție pașnică și reciproc benefică la problema Tibetului; întrucât nu s-a realizat niciun progres în soluționarea crizei Tibetului în ultimii ani, având în vedere că ultima rundă de negocieri a avut loc în 2010 și că acestea sunt în prezent înghețate;

J.  întrucât profesorul de economie Ilham Tohti a fost condamnat la detenție pe viață la 23 septembrie 2014 pentru acuzația de separatism, după ce fusese arestat în luna ianuarie a aceluiași an; întrucât șapte dintre foștii săi studenți au fost de asemenea arestați și condamnați la detenție de la trei la opt ani pentru presupusa colaborare cu dl Tohti;

K.  întrucât există acuzații că garanțiile procedurale nu au fost respectate, în special în ceea ce privește dreptul la o apărare adecvată;

L.  întrucât regiunea Xinjiang, care este locația principală a populației uigure, o minoritate etnică musulmană, s-a confruntat în mod repetat cu episoade de tulburări și violențe etnice; întrucât Ilham Tohti a respins întotdeauna separatismul și violența și a urmărit o reconciliere bazată pe respectarea culturii uigure;

1.  solicită insistent autorităților chineze să pună capăt demolărilor din Larung Gar și evacuării forțate a locuitorilor, respectând în acest mod libertatea religioasă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate în domeniul drepturilor omului;

2.  solicită autorităților chineze să deschidă dialogul și să se implice constructiv în evoluțiile din Larung Gar, alături de comunitatea locală și de liderii religioși, precum și să țină seama de preocupările legate de institutele religioase supraaglomerate, permițând tibetanilor să înființeze mai multe institute și să construiască mai multe clădiri; solicită acordarea unor compensații adecvate și a unor noi locuințe tibetanilor care au fost evacuați forțat în timpul demolărilor din Larung Gar, în locul pe care și-l aleg pentru a-și continua activitățile religioase;

3.  își exprimă dezaprobarea totală pentru condamnarea a zece tibetani de către Tribunalul Interimar al Poporului din Barkham la detenție de 5 până la 14 ani, pentru a fi participat la celebrarea celei de-a 80-a aniversări a Sfinției sale Dalai Lama în regiunea Ngaba;

4.  este profund îngrijorat de deteriorarea situației drepturilor omului în Tibet, care a condus la o multiplicare a cazurilor de autoincendiere; critică intensificarea desfășurărilor militare pe platoul tibetan, care nu vor conduce decât la escaladarea tensiunilor în regiune; condamnă extinderea utilizării sistemelor de supraveghere în casele tibetanilor;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la regimul din ce în ce mai represiv la care sunt supuse diferitele minorități, în special tibetanii și uigurii, în măsura în care se impun restricții suplimentare asupra garanțiilor constituționale ale dreptului lor la libertatea de expresie culturală și de religie, la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere, ceea ce pune sub semnul întrebării angajamentul declarat al Chinei față de statul de drept și respectarea obligațiilor internaționale; solicită autorităților să respecte aceste libertăți fundamentale;

6.  își exprimă îngrijorarea cu privire la adoptarea pachetului legislativ privind securitatea și la impactul acestuia asupra minorităților din China, în special cu privire la legea privind combaterea terorismului, care ar putea conduce la sancționarea expresiilor pașnice ale culturii și religiei tibetane, precum și cu privire la legea privind managementul ONG-urilor internaționale, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017 și care va plasa grupurile care militează pentru drepturile omului sub controlul strict al guvernului, aceasta fiind o abordare strict vertical descendentă, în locul încurajării parteneriatul între guvernul local și central și societatea civilă;

7.  solicită insistent guvernului chinez să modifice dispozițiile pachetului legislativ privind securitatea, care limitează spațiul de manevră al organizațiilor societății civile și crește controlul guvernului asupra practicilor religioase; invită guvernul chinez să creeze și să garanteze un mediu sigur și echitabil pentru toate ONG-urile și apărătorii drepturilor omului, pentru a-și desfășura liber activitatea în țară, ceea ce ar putea completa în mod semnificativ furnizarea de servicii sociale de stat cu o abordare vertical ascendentă și ar contribui la progresul drepturilor economice, sociale, civile și politice;

8.  solicită guvernului chinez să reia dialogul cu reprezentanții tibetani, care a fost întrerupt de China în 2010, pentru a găsi o soluție politică integratoare la criza din Tibet; solicită respectarea libertății de exprimare, de asociere și de religie a populației tibetane, consacrate în Constituție; consideră că respectarea drepturilor minorităților este un element esențial al democrației și al statului de drept, indispensabil pentru stabilitatea politică;

9.  condamnă categoric trimiterea lui Ilham Tohti în închisoare, care ispășește o pedeapsă de detenție pe viață pentru acuzații de separatism; își exprimă dezaprobarea totală pentru faptul că garanțiile procedurale nu au fost respectate și nu a beneficiat de o apărare adecvată; solicită insistent autorităților chineze să respecte regula acordării unei vizite pe lună pentru membrii familiei;

10.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Ilham Tohti și a susținătorilor săi aflați în detenție ca urmare a legăturii cu cazul său; solicită, de asemenea, anularea retragerii autorizației de predare în învățământ și garantarea libertății de circulație a lui Ilham Tohti în interiorul și în afara Chinei;

11.  reamintește că este important ca Uniunea Europeană să ridice problema încălcării drepturilor omului în China, în special în cazul minorităților din Tibet și Xinjiang, în toate dialogurile politice și privind drepturile omului cu autoritățile chineze, în concordanță cu angajamentul UE de a avea un mesaj solid, clar și unitar în privința acestei țări, inclusiv în dialogurile anuale pe tema drepturilor omului; reamintește, de asemenea, că prin procesul său de reformă în curs și prin implicarea sa tot mai intensă la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului, și solicită, prin urmare, continuarea dialogului cu China în vederea îndeplinirii acestor angajamente;

12.  regretă faptul că cea de a 35-a rundă a dialogului UE-China privind drepturile omului nu va avea loc probabil înainte de sfârșitul anului 2016, după cum se convenise; solicită insistent guvernului chinez să își dea acordul cu privire la un dialog la nivel înalt în primele săptămâni ale anului 2017;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze.

(1)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 118.

(2)

JO C 131 E, 8.5.2013, p. 121.

(3)

JO C 332 E, 15.11.2013, p. 69.

(4)

JO C 285 E, 21.10.2010, p. 80.

(5)

JO C 199 E, 7.7.2012, p. 185.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0458.

Notă juridică