Procedură : 2018/2527(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0082/2018

Texte depuse :

RC-B8-0082/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 08/02/2018 - 12.10
CRE 08/02/2018 - 12.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0040

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 433kWORD 50k
7.2.2018
PE614.391v01-00}
PE614.393v01-00}
PE614.400v01-00}
PE614.401v01-00}
PE614.404v01-00}
PE614.406v01-00}
PE614.412v01-00} RC1
 
B8-0082/2018}
B8-0084/2018}
B8-0091/2018}
B8-0092/2018}
B8-0095/2018}
B8-0097/2018}
B8-0103/2018} RC1

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

ECR (B8-0082/2018)

Verts/ALE (B8-0084/2018)

S&D (B8-0091/2018)

ALDE (B8-0092/2018)

EFDD (B8-0095/2018)

GUE/NGL (B8-0097/2018)

PPE (B8-0103/2018)


referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia (2018/2527(RSP))


Cristian Dan Preda, Renate Sommer, David McAllister, Julia Pitera, Laima Liucija Andrikienė, Esther de Lange, Lorenzo Cesa, Bogdan Andrzej Zdrojewski în numele Grupului PPE
Kati Piri, Victor Boştinaru, Elena Valenciano, Knut Fleckenstein în numele Grupului S&D
Anders Primdahl Vistisen, Valdemar Tomaševski, Charles Tannock, Jan Zahradil, Ruža Tomašić în numele Grupului ECR
Nadja Hirsch, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Patricia Lalonde, Louis Michel, Javier Nart, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Takis Hadjigeorgiou, Josu Juaristi Abaunz, Merja Kyllönen, Patrick Le Hyaric, Dimitrios Papadimoulis, Kostadinka Kuneva, Stelios Kouloglou, Martina Michels, Marisa Matias, Kateřina Konečná, Miguel Urbán Crespo, Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez, Tania González Peñas, Xabier Benito Ziluaga, Marie-Pierre Vieu, Marie-Christine Vergiat în numele Grupului GUE/NGL
Rebecca Harms, Terry Reintke, Bodil Valero în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Isabella Adinolfi în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia (2018/2527(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special cea din 27 octombrie 2016 referitoare la situația jurnaliștilor în Turcia(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Turcia(2),

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante, Federica Mogherini, și a comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, din 2 februarie, cu privire la ultimele evoluții din Turcia, din 14 iulie 2017, la un an după tentativa de lovitură de stat din Turcia și cea din 13 martie 2017 referitoare la avizul Comisiei de la Veneția privind modificările aduse Constituției Turciei, precum și evenimentele recente,

–  având în vedere declarațiile Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 8 iunie 2017 referitoare la știrea detenției șefului Organizației Amnesty International în Turcia, Taner Kiliç, din 8 iulie 2017 privind detenția apărătorilor drepturilor omului de pe insula Büyükada în Turcia și cea din 26 octombrie 2017 referitoare la cazurile de încălcare a drepturilor omului în Turcia;

–  având în vedere dialogul politic la nivel înalt UE-Turcia din 25 iulie 2017,

–  având în vedere observațiile scrise depuse de Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei prezentate Curții Europene a Drepturilor Omului din 2 noiembrie 2017, privind un grup de douăsprezece cereri referitoare la libertatea de exprimare și dreptul la libertate și securitate al parlamentarilor din Turcia și din 10 octombrie 2017 privind un grup de zece cereri referitoare la libertatea de exprimare și dreptul la libertate al jurnaliștilor în Turcia,

–  având în vedere Rezoluția 2156 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la funcționarea instituțiilor democratice în Turcia,

–  având în vedere faptul că valorile fondatoare ale UE includ statul de drept și respectarea drepturilor omului, valori care se aplică, de asemenea, tuturor țărilor candidate;

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), la care Turcia este parte,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Parlamentul European a condamnat cu fermitate tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016; întrucât, la 18 ianuarie 2018, parlamentul turc a prelungit starea de urgență în Turcia cu încă trei luni; întrucât starea de urgență este utilizată în prezent pentru a reduce la tăcere oponenții și depășește cu mult măsurile legitime de combatere a amenințărilor la adresa securității naționale; întrucât, în conformitate cu dreptul internațional, măsurile de urgență trebuie să fie necesare și proporționale în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata;

B.  întrucât Turcia este un partener important al UE și se așteaptă ca această țară, în calitate de țară candidată, să susțină cele mai înalte standarde în materie de democrație, inclusiv respectarea drepturilor omului, statul de drept, libertățile fundamentale și dreptul universal la un proces corect;

C.  întrucât cei 148 de semnatari ai petiției „Cadre universitare pentru pace” se confruntă cu punerea sub acuzare pentru difuzarea de „propagandă teroristă” și așteaptă ședințele de judecată în mai 2018;

D.  întrucât, potrivit Federației europene a jurnaliștilor, în urma tentativei de lovitură de stat, 148 de jurnaliști se află în continuare în închisoare; întrucât represiunea dizidenților politici prin intermediul platformelor de comunicare socială continuă; întrucât 449 de persoane au fost reținute pentru postarea de comentarii pe platformele de comunicare socială, în care își exprimau atitudinea critică față de intervenția militară a guvernului turc în enclava siriană Afrin; întrucât, potrivit Organizației Amnesty International, autoritățile turce au închis sute de organizații ale societății civile și birourile a peste 160 de posturi de televiziune, ziare, reviste, editori și companii de distribuție;

E.  întrucât autoritățile turce au concediat 107 000 de persoane începând cu iulie 2016; întrucât „Comisia de anchetă privind practicile stării de urgență” instituită la recomandarea Consiliului Europei a primit 104 789 de cereri de la 18 ianuarie 2018 și până în prezent a emis decizii numai în 3 110 de cazuri, care nu au fost făcute publice;

F.  întrucât, în ultimii ani s-au înregistrat o extindere a controlului puterii executive asupra sistemului judiciar și de urmărire penală, arestarea pe scară largă, concedierea și transferul arbitrar de judecători și procurori, precum și atacurile repetate împotriva avocaților;

G.  întrucât, conform datelor furnizate de către Human Rights Association (HRA), în primele 11 luni ale anului 2017 un număr total de 2 278 de persoane au suferit acte de tortură și rele tratamente;

H.  întrucât situația din regiunea de sud-est a țării rămâne extrem de îngrijorătoare; întrucât se estimează că, conform relatărilor, 2 500 de persoane au fost ucise în contextul operațiunilor de securitate și circa o jumătate de milion de persoane au fost strămutate din iulie 2015; întrucât 68 de primari kurzi se află încă în detenție;

I.  întrucât în rândul jurnaliștilor arestați se află, de exemplu, jurnalistul germano-turc Deniz Yücel, cadrul universitar și editorialistul Mehmet Altan, jurnalistul Șahin Alpay, precum și numeroși ziariști și membri ai personalului cotidianului „Cumhuriyet”, inclusiv Ahmet Șık;

J.  întrucât, în urma ridicării imunității parlamentare a unui mare număr de membri ai parlamentului, numeroși parlamentari ai opoziției s-au confruntat cu proceduri judiciare și detenție; întrucât zece parlamentari sunt încă în detenție, inclusiv copreședinții partidului HDP, Figen Yüksekdağ și Selahattin Demirtaș, căruia nu i s-a permis să se prezinte în tribunal din motive de securitate, și deputatul CHP Enis Berberoğlu, iar șase deputați și-au pierdut mandatul parlamentar, inclusiv laureata premiului Saharov, Leyla Zana, în urma unui vot în parlamentul turc;

K.  întrucât, în iulie 2017, autoritățile turce au arestat zece activiști pentru drepturile omului („cei zece de la Istanbul”), care au fost ulterior eliberați pe cauțiune; întrucât, la 1 februarie 2018, instanța din Istanbul a anulat decizia sa de a îl elibera pe Taner Kılıç, președintele Amnesty International Turcia, ținându-l în detenție pe durata procesului său;

L.  întrucât unul dintre principalii lideri ai societății civile din Turcia, Osman Kavala, a fost arestat la 18 octombrie 2017 și se află în închisoare de atunci sub acuzația că „a încercat să răstoarne guvernul” prin sprijinirea protestelor din parcul Gezi, din decembrie 2013;

M.  întrucât, la 19 noiembrie 2017, Biroului guvernatorului Ankarei a decis să impună o interdicție pe termen nedefinit cu privire la orice eveniment organizat de organizațiile LGBTI;

N.  întrucât, în pofida faptului că în Constituția Turciei se prevăd libertatea de credință, de cult și diseminarea privată a ideilor religioase și se interzice discriminarea pe motive religioase, minoritățile religioase se confruntă în continuare cu atacuri verbale și fizice, cu stigmatizare și presiune socială în școli și în viața publică și cu discriminare și probleme legate de capacitatea de a înființa în mod legal un lăcaș de cult;

O.  întrucât, având în vedere situația din Turcia în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului și libertatea presei, fondurile de preaderare destinate Turciei au fost reduse cu 105 milioane EUR față de propunerea inițială a Comisiei pentru bugetul UE pe 2018, o sumă suplimentară de 70 de milioane EUR fiind păstrată în rezervă până când țara va înregistra „îmbunătățiri măsurabile suficiente” în aceste domenii;

P.  întrucât Parlamentul a solicitat, în noiembrie 2016, ca procesul de aderare cu Turcia să fie înghețat și, în iulie 2017, să fie suspendat în cazul în care modificările constituționale erau puse în aplicare neschimbate;

1.  își reiterează condamnarea fermă a loviturii de stat din 16 iulie 2016 și își exprimă solidaritatea cu cetățenii Turciei; recunoaște dreptul și responsabilitatea guvernului turc de a lua măsuri pentru aducerea responsabililor în fața justiției, garantând, în același timp, respectarea statului de drept și dreptul la un proces echitabil; subliniază, cu toate acestea, că lovitura de stat militară eșuată este în prezent folosită pentru a reprima opoziția pașnică și legitimă și a împiedica ziariștii și mass-media să își exercite în mod pașnic libertatea de exprimare, prin acțiuni și măsuri disproporționate și ilegale;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea continuă a drepturilor și a libertăților fundamentale și a statului de drept în Turcia, precum și la lipsa de independență a justiției; condamnă utilizarea detenției arbitrare și a hărțuirii judiciare și administrative pentru a persecuta zeci de mii de persoane; îndeamnă autoritățile turce să elibereze imediat și în mod necondiționat toate persoanele care au fost arestate doar din cauză că și-au desfășurat activitatea lor legitimă și și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare și de asociere și care sunt deținute fără dovada irefutabilă a unei activități infracționale; solicită ridicarea stării de urgență din țară și abrogarea ordonanțelor de urgență;

3.  solicită autorităților turce să respecte Convenția europeană a drepturilor omului, care include respingerea clară a pedepsei capitale, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv principiul prezumției de nevinovăție;

4.  invită insistent guvernul turc să ofere tuturor persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive, căi de atac și un control judiciar adecvate și reale, în conformitate cu principiile statului de drept; subliniază că prezumția de nevinovăție este un principiu fundamental în orice stat constituțional; invită guvernul turc să revizuiască de urgență „Comisia de anchetă privind practicile stării de urgență” astfel încât aceasta să devină o comisie solidă și independentă, capabilă să acorde atenția cuvenită fiecărui caz în parte, să prelucreze cu eficacitate numărul enorm de cereri pe care le primește și să asigure că controlul jurisdicțional nu este întârziat în mod nejustificat; solicită Comisiei de anchetă să își facă publice deciziile; invită autoritățile turce să permită sindicatelor să exercite activități sindicale legitime;

5.  subliniază că terorismul constituie în continuare o amenințare directă la adresa cetățenilor din Turcia; reamintește, cu toate acestea, că legislația turcă împotriva terorismului, definită în sens larg, nu ar trebui utilizată pentru a pedepsi cetățenii și mass-media pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare; condamnă, în acest sens, arestarea și judecarea a cel puțin 148 de cadre universitare de la universitățile publice și private care au semnat petiția „Cadre universitare pentru pace” și condamnă, de asemenea, cele mai recente arestări ale unor ziariști, activiști, medici și cetățeni pentru faptul că și-au exprimat opoziția față de intervenția militară turcă din Afrin;

6.  este profund îngrijorat de rapoartele referitoare la maltratarea și torturarea deținuților și invită autoritățile turce să desfășoare o anchetă detaliată a acestor acuzații; reiterează solicitarea sa de a face public raportul Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii (raportul CPT);

7.  condamnă cu hotărâre decizia luată de parlamentul turc de a retrage în mod neconstituțional imunitatea unui mare număr de deputați, deschizând calea pentru arestarea recentă a zece parlamentari ai opoziției, inclusiv a copreședinților Partidului Democrat Popular (HDP), Figen Yüksekdağ și Selahattin Demirtaș, și revocând mandatele a șase deputați din opoziție, inclusiv, foarte recent, mandatul laureatei premiului Saharov, Leyla Zana; condamnă încarcerarea a 68 de primari kurzi; critică înlocuirea arbitrară a reprezentanților aleși la nivel local, acțiune care subminează într-o și mai mare măsură structura democratică a Turciei;

8.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la închiderea a peste 160 de organe de mass-media prin decret executiv în condiții de stare de urgență; condamnă presiunea politică asupra jurnaliștilor; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la monitorizarea platformelor de comunicare socială și închiderea conturilor pe platformele de comunicare socială de către autoritățile din Turcia; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor celor deținuți fără dovadă, inclusiv cetățeni ai UE precum jurnalistul german Deniz Yücel, care a fost încarcerat timp de un an, inclusiv nouă luni în regim de izolare, în timp ce nicio acuzație oficială nu a fost adusă împotriva sa; salută faptul că unii jurnaliști și membri ai personalului ziarului de opoziție Cumhuriyet au fost eliberați după luni de închisoare și solicită, de asemenea, eliberarea imediată a celor patru jurnaliști de la Cumhuriyet care se află încă în spatele gratiilor;

9.  este foarte îngrijorat de reprimarea masivă a organizațiilor societății civile din Turcia și, în special, arestarea unuia dintre principalii lideri de ONG, Osman Kavala; îndeamnă guvernul turc să îl elibereze imediat pe Kavala, deoarece arestarea sa este politizată și arbitrară;

10.  ia act cu îngrijorare de deteriorarea principiilor și valorilor laice istorice ale Turciei; este profund îngrijorat de lipsa de respect pentru libertatea religioasă, inclusiv de intensificarea discriminării împotriva creștinilor și a altor minorități religioase; condamnă confiscarea a 50 de biserici, mănăstiri și cimitire aramiene în Mardin; solicită Comisiei să dezbată de urgență aceste aspecte cu autoritățile turce; îndeamnă guvernul turc să îl elibereze pe pastorul Andrew Brunson și să-i permită să se întoarcă acasă;

11.  reamintește, de asemenea, principiul nediscriminării minorităților, inclusiv a romilor, care au drepturi egale de a-și exprima propria cultură și de a avea acces la serviciile sociale;

12.  condamnă declarația Biroului guvernatorului Ankarei din 19 noiembrie 2017 cu privire la decizia de a impune o interdicție pe termen nedefinit privind ,orice eveniment organizat de organizațiile LGBTI, în urma a trei interdicții consecutive a manifestării Istanbul Pride; invită autoritățile turce să revoce interdicția; salută eliberarea lui Ali Erol, lider activist LGBTI;

13.  își reafirmă profunda îngrijorare cu privire la situația din sud-estul Turciei, în special în zone în care sunt impuse restricții de trafic, unde se utilizează o forță excesivă și se aplică pedepse colective; îndeamnă Turcia să prezinte un plan de reintegrare efectivă a unei jumătăți de milion de persoane strămutate în interiorul țării; condamnă încă o dată revenirea la violență a PKK, care se află pe lista organizațiilor teroriste a UE începând cu 2002, și îndeamnă grupul să depună armele și să utilizeze mijloace pașnice și democratice pentru a-și exprima așteptările; reamintește că guvernul turc are responsabilitatea de a-i proteja pe toți cetățenii săi; regretă practica larg răspândită de expropriere, inclusiv a proprietăților aparținând comunelor; este convins că numai o soluție politică justă a problemei kurde poate aduce stabilitate și prosperitate sustenabile, atât în zonă, cât și în Turcia în ansamblul său și, prin urmare, invită ambele părți să se întoarcă la masa negocierilor;

14.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la funcționarea sistemului juridic din Turcia, după ce Curtea penală din Istanbul a hotărât să mențină în detenție doi ziariști încarcerați, Mehmet Altan și Șahin Alpay, după ce Curtea Constituțională solicitase eliberarea acestora, pe motiv că drepturile le fuseseră încălcate în timpul detenției; ia act de faptul că aceasta constituie o deteriorare suplimentară a statului de drept; regretă profund recenta rearestare a președintelui Amnesty International Turcia, Taner Kılıç, considerată de mulți drept o parodie de justiție, și solicită să se renunțe la acuzațiile care i se aduc lui și co-acuzaților săi („cei zece de la Istanbul”), deoarece nu au fost încă depuse probe concrete împotriva acestora;

15.  își reiterează poziția din noiembrie 2017 prin care a solicitat ca fondurile destinate autorităților turce în cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II) să fie condiționate de îmbunătățiri în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, și, dacă este posibil, să fie redirecționate către organizațiile societății civile; își reiterează solicitarea adresată Comisiei ca, în cadrul revizuirii fondurilor IPA, să ia în considerare evoluțiile din Turcia, precum și să prezinte propuneri concrete cu privire la modul în care se poate crește sprijinul pentru societatea civilă turcă;

16.  invită Înaltul Reprezentant, SEAE, Comisia și statele membre să abordeze în continuare cu interlocutorii lor turci situația apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor politici, a avocaților, a ziariștilor și a cadrelor didactice universitare aflați în detenție și să ofere sprijin diplomatic și politic acestora, inclusiv observarea proceselor și monitorizarea cauzelor;

17.  cere traducerea prezentei rezoluții în limba turcă;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Turciei.

 

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0423.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0306.

Ultima actualizare: 7 februarie 2018Notă juridică