Procedură : 2018/2968(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0568/2018

Texte depuse :

RC-B8-0568/2018

Dezbateri :

PV 13/12/2018 - 7.2
CRE 13/12/2018 - 7.2

Voturi :

PV 13/12/2018 - 9.9

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0526

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 460kWORD 59k
12.12.2018
PE631.590v01-00}
PE631.591v01-00}
PE631.598v01-00}
PE631.600v01-00}
PE631.601v01-00}
PE631.602v01-00}
PE631.603v01-00} RC1
 
B8-0568/2018}
B8-0569/2018}
B8-0576/2018}
B8-0578/2018}
B8-0579/2018}
B8-0580/2018}
B8-0581/2018} RC1

depusă în conformitate cu articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

în locul următoarelor propuneri de rezoluție:

B8-0568/2018 (Verts/ALE)

B8-0569/2018 (ECR)

B8-0576/2018 (EFDD)

B8-0578/2018 (GUE/NGL)

B8-0579/2018 (S&D)

B8-0580/2018 (ALDE)

B8-0581/2018 (PPE)


referitoare la Egipt, în special la situația apărătorilor drepturilor omului (2018/2968(RSP))


Cristian Dan Preda, Barbara Matera, Tomáš Zdechovský, Elisabetta Gardini, Jarosław Wałęsa, Tunne Kelam, Csaba Sógor, Pavel Svoboda, Roberta Metsola, Milan Zver, Lorenzo Cesa, Adam Szejnfeld, Patricija Šulin, Deirdre Clune, Ivana Maletić, Anders Sellström, Andrey Kovatchev, Seán Kelly, Dubravka Šuica, Ivo Belet, Marijana Petir, Laima Liucija Andrikienė, Inese Vaidere, László Tőkés, Krzysztof Hetman, Jiří Pospíšil, Stanislav Polčák, Elmar Brok în numele Grupului PPE
Elena Valenciano, Soraya Post, Pier Antonio Panzeri în numele Grupului S&D
Monica Macovei, Pirkko Ruohonen-Lerner, Branislav Škripek, Ruža Tomašić, Valdemar Tomaševski, Charles Tannock, Raffaele Fitto în numele Grupului ECR
Marietje Schaake, Pavel Telička, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, María Teresa Giménez Barbat, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Gesine Meissner, Louis Michel, Javier Nart, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Carolina Punset, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Robert Rochefort, Jasenko Selimovic, Hilde Vautmans, Mirja Vehkaperä în numele Grupului ALDE
Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat, Estefanía Torres Martínez, Lola Sánchez Caldentey, Xabier Benito Ziluaga, Tania González Peñas, Eleonora Forenza, Barbara Spinelli, Patrick Le Hyaric, Dimitrios Papadimoulis, Luke Ming Flanagan în numele Grupului GUE/NGL
Jordi Solé, Bodil Valero, Judith Sargentini în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Isabella Adinolfi, Ignazio Corrao în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Egipt, în special la situația apărătorilor drepturilor omului (2018/2968(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, în special cea din 8 februarie 2018 referitoare la execuțiile din Egipt(1), cea din 10 martie 2016 referitoare la Egipt, în special la cazul lui Giulio Regeni(2), cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Ibrahim Halawa, care riscă pedeapsa cu moartea(3), și cea din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Egipt(4),

–  având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura, libertatea de exprimare și apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din august 2013 și februarie 2014 referitoare la Egipt,

–  având în vedere Acordul de asociere încheiat în 2001 între UE și Egipt, care a intrat în vigoare în 2004 și a fost consolidat prin Planul de acțiune din 2007; având în vedere, de asemenea, prioritățile parteneriatului UE-Egipt pentru perioada 2017-2020, adoptate la 25 iulie 2017, declarația comună emisă în urma reuniunii din 2017 a Consiliului de asociere UE-Egipt și declarația comună emisă în urma celei de a 5-a reuniuni a Subcomitetului UE-Egipt pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație, din ianuarie 2018,

–  având în vedere declarația comună din 10 octombrie 2017 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și a Secretarului General al Consiliului Europei privind Ziua europeană și mondială împotriva pedepsei cu moartea, precum și declarația din 2 noiembrie 2018 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) cu privire la atacul împotriva pelerinilor creștinilor copți din Egipt,

–  având în vedere declarația comună din 26 ianuarie 2018 a experților Organizației Națiunilor Unite, inclusiv a lui Nils Melzer, raportorul special privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care îndeamnă autoritățile egiptene să oprească execuțiile iminente, declarația din 4 decembrie 2018 a raportorului special al ONU privind condițiile de locuit adecvate, Leilani Farha, și a raportorului special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Forst, și declarația din 9 septembrie 2018 a Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care condamnă pedeapsa colectivă cu moartea pronunțată împotriva a 75 de persoane,

–  având în vedere Constituția Egiptului, în special articolele 52 (privind interzicerea torturii sub toate formele și de toate tipurile), 73 (privind libertatea de întrunire) și 93 (privind caracterul obligatoriu al dreptului internațional al drepturilor omului) din aceasta,

–  având în vedere Protocoalele 6 și 13 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

–  având în vedere articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Principiile și orientările africane privind dreptul la un proces echitabil și la asistență juridică, care interzic procesele militare ale civililor în toate circumstanțele,

–  având în vedere noul Cadru strategic al UE și Planul de acțiune privind drepturile omului, care urmăresc să pună protecția și monitorizarea drepturilor omului în centrul tuturor politicilor UE,

–  având în vedere Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenția privind drepturile copilului și Carta arabă a drepturilor omului, care au fost toate ratificate de Egipt,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), la care Egiptul este parte, în special articolele 14 și 18 din acesta, și al doilea protocol opțional privind pedeapsa cu moartea,

–  având în vedere decizia camerei inferioare a Italiei, Camera Deputaților, de a-și suspenda relațiile cu Parlamentul egiptean, din cauza lipsei de progrese înregistrate în ancheta privind moartea studentului italian Giulio Regeni,

–  având în vedere impactul asupra drepturilor omului, atât la nivel intern, cât și regional, al sancțiunilor instituite în iunie 2017 de Arabia Saudită, Egipt, Bahrain și Emiratele Arabe Unite împotriva Qatarului și raportul privind impactul crizei din Golf asupra drepturilor omului publicat de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) în decembrie 2017,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Guvernul egiptean și-a intensificat acțiunile de reprimare a organizațiilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor pașnici, a avocaților, a bloggerilor, a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor lucrătorilor și a sindicaliștilor, inclusiv prin arestarea și dispariția forțată a unora dintre aceștia și prin utilizarea sporită a legilor de combatere a terorismului și a stării de urgență; întrucât, de la sfârșitul lunii octombrie 2018, cel puțin 40 de lucrători din domeniul drepturilor omului, avocați și activiști politici au fost arestați, unii dintre ei dispărând forțat; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii care apără drepturile persoanelor LGBTQI din Egipt continuă să se confrunte cu diferite forme de hărțuire condusă de stat, în special prin intermediul unor campanii defăimătoare și al urmăririi judiciare;

B.  întrucât avocatul pentru drepturile omului Ezzat Ghoneim, conducătorul organizației Coordonarea egipteană pentru drepturi și libertăți (ECRF), este arestat preventiv din martie 2018, fiind acuzat de „terorism al drepturilor omului”; întrucât din 4 septembrie 2018, când o instanță judecătorească i-a dispus eliberarea, nu se știe unde se află; întrucât avocatul pentru drepturile omului Ibrahim Mewally Hegazy, cofondator al Ligii familiilor persoanelor dispărute, a fost victima dispariției forțate și a torturii, fiindu-i apoi impus arestul preventiv arbitrar, și este în continuare închis în regim de izolare; întrucât Centrul El Nadeem a fost obligat să se închidă în 2017;

C.  întrucât apărătoarea drepturile omului Amal Fathy a fost condamnată la doi ani de închisoare în septembrie 2018, sub acuzația de „răspândire de știri false” cu intenția de a aduce prejudicii statului egiptean și de „indecență publică” pentru că a postat pe rețelele de socializare o înregistrare video în care critică incapacitatea guvernului de a combate violența sexuală; întrucât doamna Fathy se află în arest preventiv, în așteptarea anchetării unui al doilea set de acuzații la adresa sa, legate de securitatea națională;

D.  întrucât Ola al-Qardawi, cetățean al Qatarului, și soțul ei Hosam Khalaf, cetățean egiptean, sunt reținuți în condiții înfiorătoare în Egipt începând din 30 iunie 2017, fără să fi fost formulate niciun fel de acuzații împotriva lor; întrucât, în iunie 2018, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a constatat că cei doi au fost supuși unor tratamente crude, inumane sau degradante, care pot fi considerate tortură, le-a declarat detenția arbitrară și a făcut apel la Guvernul egiptean să îi elibereze;

E.  întrucât, la 2 februarie 2016, cadavrul lui Giulio Regeni, care dispăruse la Cairo la 25 ianuarie în același an, a fost găsit purtând urmele unor torturi îngrozitoare și dovezi că a suferit o moarte violentă; întrucât autoritățile egiptene nu au dezvăluit încă adevărul cu privire la moartea sa și nu i-au adus pe toți cei vinovați în fața justiției; întrucât Egiptul a respins din nou cererea Parchetului italian de identificare a agenților implicați în dispariția și moartea lui Regeni;

F.  întrucât organizația Reporteri fără frontiere a identificat cel puțin 38 de lucrători din mass-media care se află în prezent în detenție în Egipt din cauza activității lor, pe baza unei urmăriri penale politizate și a mai multor încălcări ale dreptului la un proces echitabil; întrucât lucrătorii din mass-media străină sunt, de asemenea, vizați, mai mulți corespondenți ai presei internaționale fiind deportați sau refuzându-li-se intrarea pe teritoriul Egiptului; întrucât fotojurnalistul Mahmoud „Shawkan” Abu Zeid a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în urma unui proces colectiv, pentru activitățile sale profesionale legitime, iar în prezent execută încă o pedeapsă suplimentară de șase luni pentru neplata unei amenzi substanțiale; întrucât Ismail al-Iskandarani, jurnalist cunoscut și unul dintre puținii care relatează despre încălcările drepturilor omului în peninsula Sinai, a fost reținut în noiembrie 2015 și a fost condamnat la zece ani de închisoare de către un tribunal militar în mai 2018;

G.  întrucât în iulie 2018 a fost adoptată o nouă lege privind mass-media, prin care se extinde definiția presei, incluzând toate conturile de pe platformele de comunicare socială urmărite de peste 5 000 de persoane; astfel de conturi devin pasibile de urmărire penală pentru publicarea de „știri false” sau alte materiale considerate incitări la încălcarea legii; întrucât respectarea libertăților civile, inclusiv a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, reprezintă o parte esențială a bazei unei societăți democratice, iar jurnaliștii ar trebui să se bucure de libertatea de a-și exercita profesia fără teama de urmărire penală sau de închisoare;

H.  întrucât întreprinderi cu sediul în mai multe state membre ale UE continuă să exporte tehnologie de supraveghere în Egipt, facilitând pirateria informatică și programele malware, precum și alte forme de atac la adresa apărătorilor drepturilor omului și ale activiștilor societății civile pe platformele de comunicare socială; întrucât acest lucru a condus la reprimarea libertății de exprimare online;

I.  întrucât, anul trecut, Egiptul a inițiat o bătălie juridică împotriva ONG-urilor printr-o lege care impune ca finanțarea lor, de origine națională sau străină, să fie aprobată de agențiile de securitate a statului interzicându-le, practic, în consecință; întrucât, la 15 noiembrie 2018, președintele Al-Sisi a solicitat revizuirea legii privind ONG-urile pentru a o face mai „echilibrată” și a însărcinat parlamentul să revizuiască legea; întrucât 16 inculpați din „cauza finanțării străine” 173/2011 sunt programați pentru rejudecare pe 20 decembrie 2018, fiind acuzați de înființarea și operarea unor filiale ale unor organizații internaționale, fără autorizație guvernamentală;

J.  întrucât starea de urgență este în vigoare în Egipt din aprilie 2017, fiind prelungită cu trei luni începând din 21 octombrie 2018; întrucât, potrivit mass-mediei de stat, starea de urgență a fost introdusă pentru a contribui la combaterea „pericolelor terorismului și a finanțării acestuia”; întrucât președintele și cei care acționează în numele lui au puterea de a trimite civili în fața instanțelor de urgență pentru securitatea statului pe durata perioadei de trei luni; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a criticat tentativele de acordare a imunității penale pentru infracțiunile pe care se presupune că le-au comis membrii forțelor de securitate, ceea ce subminează încrederea poporului egiptean în capacitatea guvernului de a face dreptate pentru toți;

K.  întrucât Legea egipteană privind combaterea terorismului din 2015 utilizează o definiție amplă a terorismului, care include „încălcarea ordinii publice, periclitarea siguranței, intereselor sau a securității societății, obstrucționarea dispozițiilor Constituției și ale dreptului, sau prejudicierea unității, a păcii sociale sau a securității naționale”, creând riscul ca opozanții pașnici, activiștii pro-democrație și apărătorii drepturilor omului să fie etichetați ca teroriști și condamnați la moarte;

L.  întrucât, de când este la putere președintele el-Sisi, instanțele egiptene au recomandat cel puțin 2 443 condamnări la moarte preliminare, inclusiv pentru cel puțin 12 copii, și au confirmat cel puțin 1 451 condamnări la moarte; întrucât cel puțin 926 dintre condamnările la moarte confirmate sunt rezultatul unor procese colective, în care au fost judecate 15 sau mai multe persoane simultan; întrucât, în aceeași perioadă, Egiptul a efectuat cel puțin 144 execuții; întrucât pedeapsa cu moartea, în special în cazul proceselor colective, a fost frecvent aplicată unor persoane care își exercitau drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de întrunire;

M.  întrucât în august o instanță din Egipt a confirmat sentințele a peste 739 persoane, în legătură cu protestele care au avut în Piața Rabaa după lovitura de stat din 2013; întrucât instanța a ratificat 75 de condamnări la moarte și a confirmat pedepse cu închisoarea pe viață pentru alte 47 persoane; întrucât pe parcursul procesului au fost denunțate numeroase nereguli, iar Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a descris acest proces ca fiind o denegare de dreptate gravă;

N.  întrucât, la sfârșitul lunii noiembrie, Egiptul a anunțat înființarea unei „Înalte comisii permanente pentru drepturile omului”, declarând că va avea rolul de a „răspunde plângerilor” depuse cu privire la situația drepturilor omului din Egipt și de a „formula o viziune egipteană unită”; întrucât principalii membri ai acestei comisii sunt reprezentanți ai ministerelor afacerilor externe și interne, ai armatei și ai serviciilor de informații;

O.  întrucât, cu toate că în Constituție cultura coptă este recunoscută ca un „pilon” al țării, începând cu anul 2011 au crescut violența și discriminarea împotriva egiptenilor de origine coptă, care reprezintă majoritatea celor nouă milioane de creștini din Egipt; întrucât creștinii copți, care reprezintă aproximativ 10 % din populația egipteană, majoritar musulmană, au fost cei mai loviți de violența sectară; întrucât, la 2 noiembrie 2018, un atac comis de militanți islamici asupra unui autobuz de pelerini creștini copți în Minya a ucis șapte persoane și a rănit alte 19, demonstrând cu ce provocări în materie de securitate se confruntă Egiptul;

P.  întrucât Consiliul de asociere UE-Egipt urmează să se reunească la 20 decembrie 2018; întrucât este programată o misiune a Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European în Egipt, înainte de reuniunea Consiliului de asociere; întrucât Egiptul nu a invitat oficial această delegație;

Q.  întrucât Egiptul s-a confruntat cu o serie de evoluții majore după revoluția din 2011, iar comunitatea internațională sprijină țara să abordeze provocările economice, politice și de securitate; întrucât există provocări serioase la adresa securității în Egipt, în special în Sinai, unde grupările teroriste au organizat atacuri asupra forțelor de securitate; întrucât în Egipt au avut loc mai multe atacuri teroriste devastatoare;

R.  întrucât noile priorități ale parteneriatului UE-Egipt pentru 2017-2020, adoptate în iulie 2017, se bazează pe un angajament comun față de valorile universale ale democrației, pe statul de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, și constituie un cadru reînnoit pentru angajamentul politic și cooperarea consolidată, inclusiv în domeniul securității, reformei judiciare și combaterii terorismului, pe baza respectării corespunzătoare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât Subcomitetul pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație din Acordul de asociere dintre Egipt și Uniunea Europeană și-a organizat cea de-a cincea sesiune la Cairo, la 10 și 11 ianuarie 2018, vizând cooperarea în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept; întrucât a 6-a reuniune a Comitetului de asociere Egipt-UE a avut loc la 8 noiembrie 2018;

S.  întrucât UE este primul partener economic al Egiptului și principala sa sursă de investiții străine; întrucât asistența bilaterală a UE pentru Egipt în cadrul Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2017-2020 se ridică la aproximativ 500 de milioane EUR; întrucât, la 21 august 2013, Consiliul Afaceri Externe a încredințat Înaltei Reprezentante sarcina de a revizui asistența acordată de UE Egiptului; întrucât Consiliul a decis că cooperarea UE cu Egiptul va fi reajustată în funcție de evenimentele ce au loc pe teren;

T.  întrucât pe tot parcursul alegerilor prezidențiale din 2018 au fost eliminate căile de opoziție politică pașnică, negându-se în masă dreptul alegătorilor egipteni la participare politică;

U.  întrucât concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE din 21 august 2013 au subliniat că „statele membre au convenit totodată să suspende licențele de export către Egipt pentru toate echipamentele care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă, să reevalueze licențele de export pentru echipamentele care fac obiectul Poziției comune 2008/944/PESC și să își revizuiască asistența pentru Egipt în domeniul securității”; întrucât aceste concluzii au fost reiterate de Consiliul Afaceri Externe în februarie 2014; întrucât VP/ÎR a confirmat într-un răspuns scris din data de 27 octombrie 2015 că aceste concluzii constituie „un angajament politic împotriva oricărui sprijin militar pentru Egipt”;

1.  condamnă cu fermitate restricțiile continue asupra drepturilor democratice fundamentale, în special libertatea de exprimare, atât online, cât și offline, libertatea de asociere și de întrunire, pluralismul politic și statul de drept în Egipt; solicită încetarea tuturor actelor de violență, instigare, incitare la ură, hărțuire, intimidare, dispariție forțată și cenzură îndreptată împotriva apărătorilor drepturilor omului, avocaților, protestatarilor, jurnaliștilor, bloggerilor, sindicaliștilor, studenților, activiștilor din domeniul apărării drepturilor femeii, persoanelor LGBTI, ONG-urilor, oponenților politici și minorităților, inclusiv a nubienilor, executate de autoritățile statului, de forțele și serviciile de securitate și de alte grupări din Egipt; condamnă utilizarea excesivă a violenței împotriva protestatarilor; solicită efectuarea unei anchete independente și transparente privind toate încălcările drepturilor omului și tragerea la răspundere a celor responsabili;

2.  invită guvernul egiptean să elibereze imediat și necondiționat apărătorii drepturilor omului Ahmad Amasha, Hanan Badr el-Din, Amal Fathy, Ezzat Ghoneim, Hoda Abdelmoneim, Ibrahim Metwally Hegazy și Azzouz Mahgoub, lucrătorii din mass-media Mahmoud ‘Shawkan’ Abu Zeid, Hisham Gaafar, Mohammed ‘Oxygen’ Ibraim, Ismail Iskandarani, Adel Sabri, Ahmed Tarek Ibrahim Ziada, Alaa Abdelfattah, Shady Abu Zaid, Mostafa al-Aasar, Hassan al-Bannaand și Moataz Wadnan, și toate celelalte persoane deținute exclusiv pentru exercitarea pașnică a libertății lor de exprimare, cu încălcarea Constituției Egiptului și a obligațiilor sale internaționale; în așteptarea eliberării acestora, invită Egiptul să le permită accesul deplin la familiile lor, la avocați liber aleși și la asistență medicală adecvată, precum și să desfășoare anchete credibile cu privire la orice acuzații de rele tratamente sau tortură; invită UE să pună pe deplin în aplicare regimul său de controlare a exporturilor către Egipt cu privire la bunurile susceptibile de a fi utilizate pentru tortură sau pedeapsa cu moartea;

3.  reamintește guvernului egiptean că prosperitatea pe termen lung a Egiptului și a poporului egiptean merge mână în mână cu protejarea drepturilor universale ale omului și cu crearea și consolidarea unor instituții democratice și transparente care sunt implicate în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor; invită, așadar, autoritățile egiptene să pună în aplicare pe deplin principiile convențiilor internaționale la care a aderat Egiptul;

4.  invită autoritățile egiptene să renunțe la toate anchetele penale nefondate ce vizează ONG-uri, inclusiv „cauza finanțării străine”, și să abroge legea draconică privind ONG-urile; încurajează înlocuirea acestei legi cu un nou cadru legislativ, care să fie elaborat prin consultare veritabilă cu organizațiile societății civile, în conformitate cu obligațiile interne și internaționale ale Egiptului, în vederea protejării libertății de asociere;

5.  este foarte îngrijorat de faptul că în instanțele egiptene au loc procese în masă și de numărul ridicat al condamnărilor la moarte și al pedepselor lungi cu închisoarea pronunțate; invită autoritățile judiciare egiptene să nu mai aplice pedeapsa cu moartea, îndeosebi în cazul persoanelor care aveau sub 18 ani în momentul presupusei infracțiuni, și să susțină și să respecte Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Egiptul este parte, în special articolul 14 privind dreptul la un proces echitabil și desfășurat cu celeritate, care să se bazeze pe acuzații clare și să respecte drepturile inculpaților;

6.  își reiterează solicitarea ca Egiptul să semneze și să ratifice Al doilea protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea, precum și Convenția internațională a ONU pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate; încurajează guvernul egiptean să emită o invitație deschisă pentru ca raportorii speciali relevanți ai ONU să viziteze țara;

7.  invită parlamentul egiptean să revizuiască Codul penal, Codul de procedură penală, legislația privind combaterea terorismului și Codul militar al Egiptului; invită autoritățile egiptene să înceteze să judece civili în instanțe militare;

8.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu represaliile împotriva persoanelor care au cooperat sau au încercat să coopereze cu organizațiile internaționale din domeniul drepturilor omului sau cu organismele ONU pentru drepturile omului, de exemplu, recent, cu raportorul special al Organizației Națiunilor Unite privind condițiile de locuit adecvate; reamintește autorităților egiptene că Egiptul are obligația, în calitate de membru al ONU, de a se abține de la astfel de acte;

9.  condamnă persecutarea continuă a grupurilor minoritare din Egipt; își reiterează angajamentul față de libertatea de conștiință și de religie în Egipt și solicită promovarea colaborării internaționale, inclusiv o anchetă independentă a ONU pentru a evalua situația creștinilor copți din Egipt; invită Egiptul să își revizuiască legile privind blasfemia și să asigure protecția minorităților religioase împotriva acestor legi;

10.  îndeamnă guvernul egiptean să pună capăt tuturor măsurilor discriminatorii adoptate după luna iunie 2017 împotriva cetățenilor din Qatar, având în vedere în special cazul lui Ola al-Qaradawi și al soțului său, Hosam Khalaf;

11.  sprijină aspirațiile majorității egiptenilor, care doresc să edifice o țară liberă, stabilă, prosperă, democratică și incluzivă ce își respectă angajamentele naționale și internaționale referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale; reamintește că, într-un moment în care Egiptul încearcă să consolideze democrația și statul de drept, este important să se respecte exprimarea pașnică a opiniilor și a criticilor;

12.  transmite cele mai sincere condoleanțe familiilor victimelor terorismului; își exprimă solidaritatea cu poporul egiptean și își reafirmă angajamentul de a lupta împotriva răspândirii ideologiilor radicale și a grupărilor teroriste;

13.  îndeamnă guvernul egiptean să se asigure că toate operațiunile din Sinai se desfășoară în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, să investigheze amănunțit toate abuzurile, să permită accesul imediat al observatorilor și jurnaliștilor independenți în regiunea Sinaiului de Nord, să satisfacă nevoile de bază ale rezidenților și să dea voie organizațiilor umanitare independente să le ofere ajutor persoanelor aflate într-o situație dificilă;

14.  invită VP/ÎR să acorde prioritate situației apărătorilor drepturilor omului din Egipt și să condamne situația alarmantă a drepturilor omului din această țară, inclusiv aplicarea pedepsei cu moartea; îndeamnă SEAE să trateze evoluțiile recente din Egipt și să utilizeze toate pârghiile de influență pe care le are la dispoziție pentru a exercita presiuni asupra Egiptului cu scopul de a îmbunătăți situația drepturilor omului și de a stopa execuțiile, să solicite eliberarea promptă a persoanelor aflate în detenție și să încurajeze autoritățile egiptene să își respecte angajamentele față de normele și legile internaționale;

15.  subliniază importanța pe care UE o acordă cooperării sale cu Egiptul ca vecin și partener important; îndeamnă ferm Egiptul să își respecte, în consecință, angajamentul asumat în cadrul priorităților parteneriatului UE-Egipt, adoptate la 27 iulie 2017, de promovare a democrației, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului, în conformitate cu constituția sa și cu standardele internaționale; accentuează că prioritățile parteneriatului cu Egiptul au fost adoptate în 2017 în pofida regresului permanent în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept; îndeamnă VP/ÎR și statele membre să condiționeze cooperarea viitoare cu Egiptul de respectarea drepturilor omului și să includă îngrijorările legate de drepturile omului în toate discuțiile cu autoritățile egiptene, în special în ceea ce privește cele trei priorități existente; repetă că drepturile omului nu ar trebui subminate de acțiunile de gestionare a migrației sau de combatere a terorismului;

16.  reamintește autorităților egiptene că nivelul de implicare a UE în Egipt ar trebui să se bazeze pe stimulente, conform principiului „mai mult pentru mai mult” al politicii europene de vecinătate, și ar trebui să depindă de progresele realizate în legătură cu reformele privind instituțiile democratice, statul de drept și drepturile omului;

17.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să mențină o poziție puternică și unitară în legătură cu atitudinea UE față de drepturile omului în cadrul reuniunii Consiliului de asociere UE-Egipt, programată pentru 20 decembrie 2018, la fel ca în cadrul tuturor forurilor privind drepturile omului și al reuniunilor bilaterale și multilaterale, și să indice clar consecințele asupra guvernului egiptean în cazul în care acesta va continua să se comporte abuziv, de exemplu adoptarea de sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului; solicită, de asemenea, ca UE să facă o declarație fermă la următoarea sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, având în vedere și recomandările pentru evaluarea periodică universală din 2019 a ONU;

18.  își reiterează indignarea persistentă față de torturarea și uciderea cercetătorului italian Giulio Regeni; subliniază că va continua să exercite presiuni pentru ca autoritățile UE să colaboreze cu omologii din Egipt până la aflarea adevărului în legătură cu acest caz și la tragerea la răspundere a făptașilor; reamintește autorităților egiptene că au responsabilitatea de a asigura securitatea echipei juridice italiene și egiptene care anchetează cazul lui Giulio Regeni;

19.  își reiterează solicitarea adresată statelor membre de a opri exporturile de tehnologie de supraveghere și echipamente de securitate către Egipt care pot facilita atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor societății civile, inclusiv pe platformele de comunicare socială;

20.  regretă profund refuzul autorităților egiptene de a organiza o misiune a Subcomisiei Parlamentului pentru drepturile omului la Cairo; se așteaptă ca UE să abordeze refuzul constant al autorităților egiptene de a autoriza această vizită;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Egiptului.

 

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0035.

(2)

JO C 50, 9.2.2018, p. 42.

(3)

JO C 399, 24.11.2017, p. 130.

(4)

JO C 300, 18.8.2016, p. 34.

Ultima actualizare: 13 decembrie 2018Notă juridică