Procedură : 2019/2569(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0104/2019

Texte depuse :

RC-B8-0104/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 150kWORD 49k
12.2.2019
PE635.329v01-00}
PE635.330v01-00}
PE635.331v01-00} RC1
 
B8-0104/2019}
B8-0105/2019}
B8-0106/2019} RC1

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul următoarelor propuneri de rezoluție:

B8‑0104/2019 (Verts/ALE)

B8‑0105/2019 (S&D)

B8‑0106/2019 (GUE/NGL)


referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței (2019/2569(RSP))


Sylvia‑Yvonne Kaufmann în numele Grupului S&D
Eva Joly, Judith Sargentini, Philippe Lamberts în numele Grupului Verts/ALE
Marie‑Christine Vergiat, Marina Albiol Guzmán, Patrick Le Hyaric, Martin Schirdewan, Barbara Spinelli în numele Grupului GUE/NGL
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la dreptul de a protesta pașnic și la folosirea proporțională a forței (2019/2569(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP),

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC),

–  având în vedere studiul comparativ privind dispozițiile legislative de la nivel național care vizează libertatea de întrunire pașnică, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de a 99-a sesiuni plenare (Veneția, 13-14 iunie 2014),

–  având în vedere Manualul privind drepturile omului în contextul supravegherii manifestațiilor de către poliție, elaborat de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul OSCE,

–  având în vedere Orientările privind libertatea de întrunire pașnică elaborate de Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR,

–  având în vedere Principiile de bază ale ONU pentru recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către agenții însărcinați cu asigurarea respectării legii și Codul de conduită al ONU pentru agenții însărcinați cu asigurarea respectării legii,

–  având în vedere raportul ONU privind gestionarea corespunzătoare a întrunirilor, redactat în comun de către raportorul special pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere și de raportorul special pe probleme de execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017(1),

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectului pentru drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați;

B.  întrucât, având în vedere că își au originea în tradițiile constituționale comune ale statelor membre, drepturile fundamentale trebuie să constituie principii generale ale dreptului Uniunii și întrucât trebuie respectate instrumentele internaționale din domeniul drepturilor omului;

C.  întrucât la articolul 12 din cartă și la articolul 11 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și la articolul 21 din PIDCP se prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică;

D.  întrucât la articolul 4 din cartă și la articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și la articolul 7 din PIDCP se prevede că nicio persoană nu trebuie supusă torturii sau unor tratamente ori pedepse inumane ori degradante;

E.  întrucât libertatea de întrunire merge mână în mână cu libertatea de exprimare, astfel cum o garantează articolul 11 din cartă și articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și articolul 19 din PIDCP, la care se prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică;

F.  întrucât, în conformitate cu jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, toate restricțiile referitoare la drepturile fundamentale și libertățile civile trebuie să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității;

G.  întrucât autoritățile de aplicare a legii din mai multe state membre au fost criticate pentru că au subminat dreptul la libertatea de întrunire pașnică și au făcut uz de forță excesivă;

H.  întrucât utilizarea de arme și dispozitive mai puțin letale, cum ar fi lansatoarele de tip „flash-ball” și lansatoarele de gloanțe defensive și LBD 40, grenadele de tip „sting-ball” și grenadele GLI F4, a cauzat un număr ridicat de răniri grave în cursul demonstrațiilor care au avut loc recent în UE,

1.  invită statele membre să respecte dreptul la libertatea de întrunire pașnică și dreptul la libertatea de exprimare, care includ și dreptul de a protesta pașnic;

2.  subliniază că existența unor dezbateri publice deschise este vitală pentru funcționarea societăților democratice; consideră că recurgerea la violență împotriva protestatarilor pașnici nu poate reprezenta în niciun caz o soluție;

3.  condamnă adoptarea de către o serie de state membre, în ultimii ani, a unor legi care limitează libertatea de întrunire;

4.  condamnă recurgerea la intervenții violente și disproporționate de către autoritățile statului în timpul protestelor și demonstrațiilor pașnice; încurajează autoritățile competente să asigure desfășurarea unor anchete transparente, imparțiale și eficace în cazurile în care se suspectează sau se acuză utilizarea într-o măsură disproporționată a forței; reamintește că autoritățile de aplicare a legii trebuie să răspundă în toate cazurile pentru îndeplinirea atribuțiilor lor și pentru respectarea cadrului juridic și a celui operațional aplicabil;

5.  îndeamnă statele membre să nu utilizeze forța excesivă și detenția arbitrară împotriva persoanelor care demonstrează pașnic; invită statele membre să garanteze că autoritățile de aplicare a legii utilizează întotdeauna forța în mod legitim, proporțional, cu necesitate și în ultimă instanță și că sunt protejate viața umană și integritatea fizică; observă că utilizarea fără discernământ a forței împotriva mulțimilor contravine principiului proporționalității;

6.  remarcă rolul important care le revine jurnaliștilor și fotojurnaliștilor atunci când relatează cazuri de violență disproporționată și condamnă cazurile în care aceștia au fost luați drept ținte în mod intenționat;

7.  recunoaște faptul că forțele de poliție, în rândul cărora au fost înregistrate, de asemenea, numeroase victime, își desfășoară activitatea în condiții dificile, în special ca urmare a ostilității anumitor protestatari, dar și din cauza volumului de muncă excesiv; condamnă toate formele de violență îndreptate împotriva persoanelor sau a bunurilor, de care se fac vinovate grupări organizate violente, care compromit legitimitatea protestelor pașnice;

8.  invită statele membre să recurgă la practici alternative care și-au demonstrat deja eficacitatea, și anume cele ce nu presupun contactul fizic cu demonstranții și se bazează pe implicarea specialiștilor în mediere;

9.  reamintește că politicile în materie de asigurare a respectării legii trebuie să acorde o atenție specială persoanelor care sunt deosebit de vulnerabile la consecințele negative ale utilizării forței în general, precum și la efectele produse de armele specifice mai puțin letale, cum ar fi copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, persoanele care suferă de boli mintale sau persoanele care se află sub influența drogurilor sau a alcoolului;

10.  încurajează responsabilii forțelor de ordine ale statelor membre să participe activ la cursurile de formare oferite de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) pe tema menținerii ordinii publice; încurajează statele membre să facă schimb de bune practici în acest domeniu; invită statele membre să încurajeze formarea continuă a autorităților de aplicare a legii în dreptul național și internațional al drepturilor omului;

11.  subliniază că autoritățile de aplicare a legii trebuie să acorde prioritate împrăștierii voluntare a protestatarilor, fără a recurge la forță; insistă asupra faptului că armele de foc nu ar trebui folosite niciodată în mod legal pentru a împrăștia o întrunire, ci pot fi folosite numai dacă este strict necesar pentru a face față unui pericol iminent pentru viață sau de vătămare gravă;

12.  condamnă utilizarea de către forțele de poliție a anumitor tipuri de arme mai puțin letale, cum ar fi proiectilele cu impact cinetic și grenadele cu gaze lacrimogene cu efect instantaneu, împotriva demonstranților pașnici; condamnă, de asemenea, utilizarea gazelor lacrimogene, a tunurilor cu apă, a pistoalelor cu electroșocuri și a unor mijloace similare de împrăștiere a protestatarilor pașnici, care pot provoca vătămări grave cu urmări pentru întreaga viață; observă că numeroase organizații și organisme internaționale au solicitat interzicerea anumitor tipuri de arme mai puțin letale;

13.  este îngrijorat de faptul că statele membre aplică praguri diferite pentru autorizarea recurgerii la forță și la arme; regretă faptul că cetățenii UE sunt tratați în moduri foarte diferite de către autoritățile de aplicare a legii și că drepturile lor fundamentale nu sunt protejate în aceeași măsură în toate statele membre;

14.  salută decizia anumitor state membre și regiuni din statele membre de a suspenda sau de a interzice anumite tipuri de arme mai puțin letale; solicită insistent să fie interzise anumite tipuri de arme și dispozitive mai puțin letale, cum ar fi lansatoarele de proiectile cu impact cinetic, grenadele de tip „sting-ball” și grenadele cu gaze lacrimogene cu efect instantaneu;

15.  invită statele membre să asigure evaluarea și testarea independentă a tuturor armelor înainte de introducerea lor pe piață și colectarea tuturor datelor curente privind cazurile de uz de forță, astfel încât să poată fi adunate dovezi privind utilizarea, utilizarea abuzivă, urmările neașteptate, vătămările, decesele și cauzele acestora;

16.  invită Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să organizeze o audiere privind utilizarea forței și a armelor mai puțin letale împotriva întrunirilor și să pregătească un raport pe această temă în colaborare cu STOA, în vederea elaborării de orientări destinate statelor membre cu privire la utilizarea forței și a armelor mai puțin letale; încurajează Comisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale să participe la acest proces;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

 

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2019)0032.

Ultima actualizare: 13 februarie 2019Notă juridică