Procedură : 2019/2734(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0012/2019

Texte depuse :

RC-B9-0012/2019

Dezbateri :

PV 18/07/2019 - 5.1
CRE 18/07/2019 - 5.1

Voturi :

PV 18/07/2019 - 7.3
CRE 18/07/2019 - 7.3

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0006

<Date>{17/07/2019}17.7.2019</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0012/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0016/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0018/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0022/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0025/2019</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 189kWORD 59k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0012/2019 (Verts/ALE)

B9-0016/2019 (ECR)

B9-0018/2019 (S&D)

B9-0022/2019 (PPE)

B9-0025/2019 (Renew)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la Rusia, în special la situația activiștilor de mediu și a prizonierilor politici ucraineni</Titre>

<DocRef>(2019/2734(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Michael Gahler, Antonio Tajani, Tomáš Zdechovský, Romana Tomc, Eva Maydell, Andrius Kubilius, Roberta Metsola, Adam Jarubas, Krzysztof Hetman, Milan Zver, Ivan Štefanec, Andrey Kovatchev, Peter Pollák, Vladimír Bilčík, Michal Wiezik, Michaela Šojdrová, Željana Zovko, Róża Thun und Hohenstein, David McAllister, Andrzej Halicki, Isabel Wiseler-Lima, Loránt Vincze, Karoline Edtstadler, Dubravka Šuica, David Lega, Arba Kokalari, Sandra Kalniete, Luděk Niedermayer, Stanislav Polčák, Jiří Pospíšil, Inese Vaidere</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Kati Piri, Isabel Santos</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Ramona Strugariu, Andrus Ansip, Petras Auštrevičius, José Ramón Bauzá Díaz, Jordi Cañas, Catherine Chabaud, Olivier Chastel, Dacian Cioloș, Pascal Durand, Laurence Farreng, Valter Flego, Luis Garicano, Cristian Ghinea, Klemen Grošelj, Christophe Grudler, Bernard Guetta, Irena Joveva, Pierre Karleskind, Ondřej Kovařík, Ilhan Kyuchyuk, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa, Dragoș Pîslaru, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Stéphane Séjourné, Michal Šimečka, Susana Solís Pérez, Nicolae Ștefănuță, Irène Tolleret, Dragoș Tudorache, Marie-Pierre Vedrenne</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew Europe</Commission>

<Depute>Catherine Rowett, Sergey Lagodinsky, Alyn Smith, Markéta Gregorová, Reinhard Bütikofer, Gina Dowding, Hannah Neumann, Petra De Sutter, Viola Von Cramon-Taubadel</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Anna Fotyga, Karol Karski, Ruža Tomašić, Zdzisław Krasnodębski, Assita Kanko, Evžen Tošenovský, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Jan Zahradil, Alexandr Vondra</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Rusia, în special la situația activiștilor de mediu și a prizonierilor politici ucraineni

(2019/2734(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia și la situația din Crimeea, în special cea din 11 iunie 2015 referitoare la situația strategică militară din bazinul Mării Negre în urma anexării ilegale a Crimeii de către Rusia[1]; cea din 10 septembrie 2015 referitoare la Rusia, îndeosebi la cazurile lui Eston Kohver, lui Oleg Sențov și al lui Alexander Colcenko[2]; cea din 4 februarie 2016 referitoare la situația drepturilor omului din Crimeea și în special la tătarii din Crimeea[3]; cea din 12 mai 2016 referitoare la tătarii din Crimeea[4]; cea din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea[5]; cea din 5 octombrie 2017 referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena[6]; cea din 8 februarie 2018 referitoare la Rusia, cazul lui Oyub Titiev și Centrul pentru drepturile omului „Memorial”[7]; cea din 14 iunie 2018 referitoare la Rusia, în special cazul deținutului politic ucrainean, Oleg Sențov[8], cea din 25 octombrie 2018 referitoare la situația din Marea Azov[9], cea din 14 februarie 2019 referitoare la situația din Cecenia și cazul lui Oyub Titiev[10], cea din 12 decembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina[11] și cea din 12 martie 2019 referitoare la situația relațiilor politice dintre UE și Rusia[12],

 având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 25 mai 2018 privind cazurile mai multor persoane reținute în sau din teritoriile anexate ilegal Crimeea și Sevastopol, din 10 ianuarie 2019 privind cazurile de lipsire de libertate în mod ilegal a unor cetățeni ucraineni, din 17 ianuarie 2019 privind lipsirea în continuare de libertate în mod ilegal a unor militari ucraineni de către Rusia, din 22 martie 2019 privind condamnarea lui Pavlo Hrib și din 17 aprilie 2019 privind lipsirea de libertate în mod ilegal și prelungită a unor militari ucraineni;

 având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din 28 iunie 2018 referitoare la cetățenii ucraineni reținuți ca prizonieri politici de către Federația Rusă,

 având în vedere Rezoluția APCE din 24 ianuarie 2019 referitoare la escaladarea tensiunilor în zona Mării Azov și a strâmtorii Kerci, precum și la amenințările la adresa securității europene,

 având în vedere Rezoluția APCE din 25 iunie 2019 referitoare la consolidarea procesului decizional al Adunării Parlamentare privind acreditarea și votul,

 având în vedere hotărârea pronunțată de Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (TIDM) din 25 mai 2019 în cauza nr. 26 privind reținerea a trei nave ale marinei ucrainene,

 având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

 având în vedere Constituția Federației Ruse, în special capitolul 2 privind drepturile și libertățile individuale și cetățenești,

 având în vedere Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și Rezoluția 71/205 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 intitulată „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol (Ucraina)”,

 având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și protocolul la aceasta, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene,

 având în vedere articolul 5 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), la care Federația Rusă este parte, ca și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care prevăd că nimeni nu poate fi supus nici torturii, nici pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, articolul 9 din DUDO, care prevede că nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar, precum și articolele 19 și 20 din DUDO, care prevăd libertatea de opinie și de exprimare și respectiv libertatea de întrunire și de asociere pașnică,

 având în vedere raportul Comisiei de la Veneția din 18 martie 2019 referitor la finanțarea asociațiilor,

 având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 13 iunie 2016 referitor la Legea federală a Rusiei nr. 129-FZ (Legea federală privind activitățile indezirabile ale organizațiilor neguvernamentale străine și internaționale),

 având în vedere Convenția de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția civililor în timp de război,

A. întrucât Federația Rusă, obligată prin Declarația universală a drepturilor omului și Convenția europeană a drepturilor omului și în calitate de membră cu drepturi depline a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, s-a angajat să respecte principiile democrației și ale statului de drept și să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului;

B. întrucât Uniunea Europeană nu recunoaște punerea în execuție a legislației ruse în Crimeea și în Sevastopol și se așteaptă ca toți cetățenii ucraineni lipsiți de libertate în mod ilegal în Peninsula Crimeea și în Rusia să fie eliberați imediat;

C. întrucât UE continuă să sprijine pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional și reiterează importanța crucială a politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeii și a Sevastopolului;

D. întrucât autoritățile ruse și conducerea politică rusă își continuă regimul represiv și autoritar îndreptat împotriva propriilor lor cetățeni, a societății civile, a opoziției politice și a lucrătorilor din mass-media; întrucât evoluția situației din Rusia către o conducere autoritară a avut un impact negativ asupra relațiilor dintre UE și Rusia și asupra stabilității în Europa și în lume; întrucât această represiune a adoptat diverse forme, cum ar fi descalificarea de la alegeri a candidaților opoziției, așa cum se întâmplă în prezent în cazul candidaților municipali, cum ar fi Ilia Yașin, Liubov Sobol și Ivan Jdanov, în cazul alegerilor de la Moscova;

E. întrucât „Legea privind organizațiile indezirabile” din 2015 a acordat Procurorului General al Rusiei competența de a interzice organizațiile străine și internaționale considerate „indezirabile” fără nicio procedură judiciară; întrucât această lege este folosită din ce în ce mai des pentru a penaliza ONG-urile ruse și activiștii societății civile din Rusia;

F. întrucât, în numeroase cazuri, au fost semnalate utilizarea torturii și a tratamentelor crude și degradante; întrucât, până în prezent, aceste acuzații nu au fost investigate în mod adecvat; întrucât s-a recurs la tortură pentru a se obține mărturisiri și probe de vinovăție false; întrucât, în acest sens, au fost și sunt vizați, de asemenea, avocații din Crimeea care le oferă asistență juridică victimelor, apărătorii drepturilor omului care semnalează cazuri de dispariții forțate motivate politic în Crimeea, precum și jurnaliștii care raportează cu privire la situația tătarilor din Crimeea;

G. întrucât numeroși prizonieri și deținuți sunt supuși unor condiții aspre și inumane în închisori, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihologică; întrucât prizonierii necesită asistență medicală și tratament de urgență;

H. întrucât, la 25 noiembrie 2018, au fost capturați 24 de marinari ucraineni, iar cele trei nave pe care își desfășurau activitatea au fost capturate de către Federația Rusă în apropierea Strâmtorii Kerci folosind forța militară; întrucât acești soldați ucraineni au fost lipsiți de libertate în mod ilegal încă din 25 noiembrie 2018;

I. întrucât forțele separatiste sprijinite de Rusia dețin cel puțin 130 de prizonieri ucraineni în regiunea Donbas, inclusiv cel puțin 25 de soldați;

J. întrucât, în hotărârea sa din 25 mai 2019, TIDM a decis, cu 19 voturi pentru și un vot împotrivă, că Federația Rusă „trebuie să elibereze imediat navele marinei ucrainene Berdyansk, Nikopol și Yani Kapu și să le returneze în custodia Ucrainei” și că „trebuie să îi elibereze imediat pe cei 24 de militari ucraineni prizonieri și să le permită să se întoarcă în Ucraina”, precum și că ambele părți „trebuie să se abțină de la orice acțiune care ar putea agrava sau extinde litigiul”;

K. întrucât, ca răspuns la escaladarea din strâmtoarea Kerci și Marea Azov, inclusiv la detenția ilegală a 24 de militari ucraineni, Uniunea Europeană a adăugat la 15 martie 2019 opt funcționari ruși pe lista sa de persoane și entități care fac obiectul măsurilor restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

L. întrucât, potrivit raportului Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 25 iunie 2019, Rusia a efectuat la 27 martie 2019 26 de percheziții la domiciliu și, ulterior, a arestat 24 de persoane, dintre care majoritatea sunt activiști tătari din Crimeea, care riscă în prezent pedepse ilegale cu închisoarea de până la 20 ani; întrucât cel puțin 37 de cetățeni ucraineni au fost arestați în mod ilegal de Rusia în Crimeea ocupată ilegal în primele șase luni ale anului 2019; întrucât aproape toți sunt reprezentanți ai populației indigene tătare din Crimeea;

N. întrucât, de la începutul lunii iunie 2018, peste 70 de cetățeni ucraineni au fost lipsiți de libertate din motive politice în diverse regiuni ale Federației Ruse și în Crimeea ocupată; întrucât, potrivit estimărilor Centrului pentru drepturile omului „Memorial” din martie 2019, 297 de persoane sunt în prezent reținute ca prizonieri politici în Rusia, față de 50 acum patru ani, inclusiv realizatorul de film Oleg Sențov, laureat în 2018 al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire;

N. întrucât, în decembrie 2017, Andrei Rudomaha, șeful organizației neguvernamentale „Environmental Watch for the North Caucasus”, și colegii săi Victor Cirikov, Aleksandr Saveliev și Vera Holodnaia au fost atacați în mod brutal de bărbați mascați, domnul Rudomaha fiind apoi diagnosticat cu o comoție cerebrală și cu fracturi faciale multiple; întrucât, deși autoritățile au la dispoziție probe materiale, inclusiv înregistrări video CCTV și amprente ale atacatorilor, ancheta nu a produs rezultate concrete, iar făptașii și organizatorii atacului brutal continuă să se bucure de impunitate; întrucât, în schimb, în momentul de față dl Rudomaha face obiectul unei anchete penale pentru „defăimarea” unui membru al Dumei de Stat;

O. întrucât, potrivit legii ruse privind „agenții străini”, ONG-urile care primesc finanțare din străinătate și care desfășoară o „activitate politică” trebuie să depună o cerere pentru a fi incluse pe o listă guvernamentală specială a agenților străini, făcând obiectul unui control suplimentar și mai strict din partea guvernului, fiind obligate să includă în toate publicațiile, comunicatele de presă și rapoartele lor precizarea că aceste materiale au fost produse de un agent străin;

P. întrucât una dintre cele mai vechi și mai importante apărătoare ale mediului din țară, Alexandra Koroleva, șefa ONG-ului Ekozaschita! (Ecoapărare!), cu sediul în Kaliningrad, a fost nevoită să fugă din țară și să solicite azil în străinătate, având în vedere acuzațiile penale îndreptate împotriva sa pentru neplata unor amenzi legate de refuzul permanent al grupului de a se înregistra ca „agent străin”; întrucât, în cazul în care este găsită vinovată, riscă o pedeapsă de până la doi ani de închisoare;

Q. întrucât Ekozaschita! este unul dintre cele 49 de ONG-uri ruse care au cereri pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 9988/13), în care susțin că legea privind agenții străini încalcă mai multe norme privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește libertatea de exprimare și de asociere, concluzie susținută de Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei;

R. întrucât, în ultimele luni, au fost deschise cel puțin două cauze penale împotriva apărătorilor de mediu Andrei Borovikov și Viaceslav Iegorov pentru încălcări repetate ale legislației privind întrunirile publice în conexiune cu protestele ecologice din regiunile Arhanghelsk și Moscova;

S. întrucât Uniunea Europeană și Ucraina, în declarația lor comună după cel mai recent summit UE-Ucraina din 8 iulie 2019, au solicitat eliberarea imediată a tuturor cetățenilor ucraineni lipsiți de libertate în mod ilegal și închiși în Peninsula Crimeea și în Rusia, inclusiv a activiștilor tătari din Crimeea;

T. întrucât patru deținuți politici ucraineni - Oleg Sențov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din 2018, Alexander Kolchenko, Alexander Șumkov și Volodimir Balukh - au intrat în greva foamei în iunie 2018, în semn de protest împotriva privării de libertate în continuare a prizonierilor politici ucraineni de către Rusia;

U. întrucât APCE a permis delegației Federației Ruse să revină în Consiliul Europei, principala organizație a drepturilor omului din Europa, iar la 25 iunie 2019 a restabilit dreptul ei de vot, insistând asupra faptului că această reînnoire a angajamentului trebuie însoțită de respectarea valorilor și a normelor sale;

1. invită autoritățile ruse să elibereze fără întârziere și necondiționat toți cetățenii ucraineni lipsiți de libertate în mod arbitrar și ilegal[13], atât în Rusia, cât și în cadrul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, și să asigure întoarcerea lor în condiții de siguranță, inclusiv în ceea ce privește tătarii din Crimeea, persoanele reținute de curând la manifestația pașnică din Piața Roșie din 10 iulie 2019, cetățenii ucraineni reținuți în baza unor acuzații motivate politic și cei 24 de membri ai echipajului de pe navale ucrainene;

2. invită autoritățile ruse să înceteze imediat și necondiționat orice act de hărțuire, inclusiv la nivel judiciar, împotriva Alexandrei Koroleva și a organizației Ekozaschita! și împotriva tuturor apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor din domeniul mediului din țară și să le permită să își desfășoare activitatea legitimă fără nicio interferență;

3. îndeamnă autoritățile ruse să retragă așa-numita „lege privind agenții străini” și să solicite sprijin și să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în conformitate cu obligațiile sale internaționale în acest sens;

4. invită Rusia să publice o listă completă a prizonierilor reținuți din teritoriile ucrainene ocupate din Donbas și Luhansk și să faciliteze contactul acestora cu familiile și avocații;

5. condamnă ferm încălcările continue ale principiilor și normelor fundamentale de drept internațional comise de Rusia, în special refuzul acesteia de a se conforma hotărârilor tribunalelor și curților internaționale; îndeamnă Federația Rusă să pună în aplicare deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea drepturilor omului în cazul persoanelor private de libertate în peninsula Crimeea și în Federația Rusă;

6. subliniază faptul că instanțele din Rusia, fie acestea militare sau civile, nu au competența de a lua o decizie privind faptele comise în afara teritoriului Rusiei recunoscut la nivel internațional și subliniază faptul că procedurile judiciare în astfel de cauze nu pot fi considerate legitime;

7. solicită Federației Ruse să garanteze accesul neîngrădit la teritoriile ucrainene ocupate ale Crimeii și Donbas pentru organizațiile interguvernamentale internaționale, în special pentru misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului, pentru misiunea OSCE de evaluare a drepturilor omului în Crimeea, pentru Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, pentru alte convenții și mecanisme instituționale ale Consiliului Europei, precum și pentru organizațiile umanitare internaționale, în special pentru Comitetul Internațional al Crucii Roșii;

8. invită autoritățile ruse să asigure cooperarea deplină cu procedurile speciale ale ONU, inclusiv prin a trimite o invitație de a vizita țara și Raportorului special pentru drepturile omului și mediu, Raportorului special pentru situația apărătorilor drepturilor omului și reprezentantului special pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere, astfel încât aceștia să poată raporta cu privire la situația apărătorilor drepturilor omului și ai mediului;

9. subliniază că apărătorii drepturilor omului din Federația Rusă, inclusiv activiștii din domeniul mediului, fac adesea obiectul hărțuirii, supravegherii, atacurilor fizice, amenințărilor, raziilor și percheziționărilor birourile și locuințele lor, campaniilor de calomniere și defăimare, hărțuirii judiciare, reținerii arbitrare și relelor tratamente, precum și încălcărilor drepturilor la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire;

10. propune Uniunii Europene să ia în considerare introducerea unei monitorizări permanente a proceselor victimelor persecuțiilor politice din Federația Rusă și din Crimeea ocupată și solicită delegației UE în Rusia și ambasadelor statelor membre să monitorizeze și să participe în continuare la procesele activiștilor pentru drepturile omului și ale prizonierilor politici ucraineni, să organizeze misiuni din care să facă parte medici independenți pentru cetățenii ucraineni deținuți din motive politice în Federația Rusă și în Crimeea ocupată, cu scopul de a monitoriza condițiile lor de detenție și starea lor de sănătate;

11. îndeamnă autoritățile ruse de la toate nivelurile să recunoască rolul crucial al apărătorilor mediului în protejarea mediului și în asigurarea respectării drepturilor de mediu și să condamne în mod public toate atacurile, intimidarea, hărțuirea și incriminarea apărătorilor mediului;

12. îndeamnă autoritățile ruse să nu mai restrângă activitățile pașnice și legitime ale organizațiilor de protecție a mediului inventând dosare penale împotriva activiștilor locali din domeniul mediului, arestând participanții la proteste locale pașnice și impunându-le acestora amenzi disproporționat de mari;

13. invită autoritățile ruse să ia măsurile legale corespunzătoare și să utilizeze toate instrumentele juridice disponibile pentru a preveni atacurile împotriva activiștilor din domeniul mediului și pentru a pune capăt acestor atacuri; îndeamnă autoritățile ruse să asigure o anchetare și o tragere la răspundere eficace în cazul lui Andrey Rudomakha, precum și în alte cazuri de atacuri împotriva apărătorilor mediului;

14. invită reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, delegația UE în Rusia și ambasadele statelor membre ale UE să supravegheze în permanență situația apărătorilor mediului; solicită UE și statelor sale membre să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini apărătorii drepturilor omului și ai mediului din Rusia;

15. își exprimă îngrijorarea în legătură cu rapoartele privind condițiile de detenție, inclusiv privind acuzațiile de tortură și rele tratamente și refuzul accesului la asistență medicală de bază și, prin urmare, le solicită din nou autorităților ruse să garanteze respectarea deplină a drepturilor tuturor persoanelor reținute, să se asigure că toți prizonierii beneficiază de îngrijiri și tratamente medicale adecvate și să respecte etica medicală, în special să nu impună un tratament nedorit sau alimentarea forțată persoanelor aflate în greva foamei, ceea ce ar putea constitui cazuri de tortură și de rele tratamente;

16. salută decizia Consiliului de a prelungi măsurile restrictive; își reiterează convingerea fermă că UE nu trebuie să își suspende sancțiunile până când Rusia nu își respectă obligațiile internaționale, ceea ce include respectarea acordurilor de la Minsk; solicită statelor membre să rămână ferme și unite în angajamentul lor față de sancțiunile convenite împotriva Rusiei și să ia în considerare măsuri specifice împotriva persoanelor responsabile de reținerea și judecarea prizonierilor politici; invită comunitatea internațională să exercite mai multă presiune pentru a asigura eliberarea tuturor prizonierilor politici din teritoriile ocupate de Rusia;

17. solicită viitorului Vicepreședinte al Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să elaboreze o nouă strategie cuprinzătoare UE-Rusia, care să urmărească consolidarea păcii și a stabilității; subliniază că dialogul necesar ar trebui să se bazeze pe principii ferme, inclusiv pe respectarea dreptului internațional și a integrității teritoriale a vecinilor Rusiei, consolidând, în același timp, contactele interpersonale cu cetățenii Rusiei; subliniază că sancțiunile împotriva Rusiei pot fi ridicate doar atunci când această țară își va respecta pe deplin obligațiile; subliniază însă că UE ar trebui să fie pregătită, de asemenea, să adopte sancțiuni suplimentare, inclusiv sancțiuni personale specifice, și să limiteze accesul la fonduri și tehnologie în cazul în care Rusia va încălca în continuare dreptul internațional;

18. reafirmă că susține un regim european de sancționare a încălcării drepturilor omului, care ar trebui să sancționeze autorii unor încălcări grave ale drepturilor omului și invită Consiliul să-și continue fără întârziere lucrările în acest sens; subliniază că autorii încălcărilor drepturilor omului nu ar trebui să primească vize UE și nu ar trebui să li se permită să păstreze active în statele membre;

19. condamnă din nou cu fermitate actul de agresiune comis de Federația Rusă împotriva Ucrainei la 25 noiembrie 2018 în apropierea strâmtorii Kerci, în largul coastelor Crimeii ocupate; subliniază că Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (TIDM) a impus Rusiei să elibereze imediat și necondiționat navele și militarii; subliniază că neexecutarea ordinului TIDM constituie o altă încălcare gravă a obligațiilor internaționale; consideră că „condițiile” pentru eliberarea navelor și a militarilor prezentate de Rusia în nota sa către Ucraina din 25 iunie 2019 constituie o încălcare clară a acestui ordin și ar putea să îl încalce și mai mult prin agravarea situației sau prin prelungirea litigiului;

20. invită reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului să acorde atenție în mod constant situației drepturilor omului din Crimeea și din regiunile din estul Ucrainei care nu se află sub controlul guvernului;

21. invită Federația Rusă să pună în aplicare pe deplin rezoluțiile Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014, intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”, din 19 decembrie 2016, intitulată „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol (Ucraina)”, din 19 decembrie 2017 și din 22 decembrie 2018, precum și ordinul Curții Internaționale de Justiție privind măsurile provizorii în cazul Ucrainei împotriva Rusiei legat de aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială;

22. reamintește cu îngrijorare că multe dintre hotărârile instanțelor ruse împotriva prizonierilor politici ucraineni sunt legate de spionaj (inclusiv în cazurile Pavlo Hryb, Oleksiy Stogniy, Gleb Shabliy, Volodymyr Prysych, Volodymyr Dudka, Dmitry Shtyblikov, Yevlen Panov, Andriy Zakhtey, Valentyn Vygovskyi, Viktor Shur și Dmytro Dolgopolov), ceea ce reamintește de perioada represivă cuprinsă între anii 1930 și mijlocul anilor 1950 ai secolului trecut, când mulți cetățeni ai fostei Uniuni Sovietice au fost privați de libertate și condamnați din aceste motive;

23. protestează împotriva deciziei prin care procurorul general rus a declarat că Congresul mondial al Ucrainei reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei;

24. se așteaptă ca decizia APCE din 25 iunie 2019 să conducă la o îmbunătățire imediată a respectării drepturilor omului și a standardelor Consiliului Europei în Rusia, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

25. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei.

 

 

 

[1] JO C 407, 4.11.2016, p. 74.

[2] JO C 316, 22.9.2017, p. 198.

[3] JO C 35, 31.1.2018, p. 38.

[4] JO C 76, 28.2.2018, p. 27.

[5] JO C 263, 25.7.2018, p. 109.

[6] JO C 346, 27.9.2018, p. 86.

[7] JO C 463, 21.12.2018, p. 31.

[8] Texte adoptate, P8_TA(2018)0259.

[9] Texte adoptate, P8_TA(2018)0435.

[10] Texte adoptate, P8_TA(2019)0115.

[11] Texte adoptate, P8_TA(2018)0518.

[12] Texte adoptate, P8_TA(2019)0157.

[13]Lista neexhaustivă îi include pe: Oleh Sentsov, Oleksandr Kolchenko, Oleksiy Chyrniy, Mykola Karpyuk, Stanislav Klykh, Valentyn Vyhivskyi, Yurii Primov, Rustem Vaitov, Ruslan Zeytullayev, Ferat Sayfullayev, Viktor Shur, Andriy Kolomiyets, Roman Sushchenko, Pavlo Hryb, Oleksiy Syzonovych, Enver Mamutov, Rustem Abiltarov, Zevri Abseitov, Remzi Memetov, Henadii Lymeshko, Yevhen Panpv, Hlib Shablii, Volodymyr Prisich, Ihor Kyiashko, Teimur Abdillaiev, Uzeir Adsullaiev, Rustem Ismailov, Aider Saledinov, Emil Dzhemadenov, Volodymyr Balukh, Dmytro Shtyblikov, Muslim Aliyev, Emir Usein Kuku, Vadym Siruk, Inver Bekirov, Refat Alimov, Arsen Dzhepparov, Oleksandr Shumkov, Tofik Abdulgaziev, Izzet Abdullaev, Vladlen Abdulkadyrov, Mejit Abdurakhmanov, Bilyal Adilov, Osman Arifmemetov, Farkhod Bazarov, Servet Gaziev, Dzhemil Gafarov, Reza Izetov, Alim Karimov, Seyran Murtaza, Yashar Muyedinov, Erfan Osmanov, Seytveli Sietabdiev, Rustem Siethalilov, Ruslan Suleymanov, Shaban Umerov, Marlen Asanov, Seiran Sakiiev, Memet Belialov, Tymur Ibrahimov, Server Zekiriaiev, Ernes Ametov, Oleksiy Bessarabov, Volodymyr Dudka, Oleksii Stohnii, Mykola Shyptur, Evhen Karakashev, Nariman Memedeminov, Oleksandr Steshenko, Enver Seitosmanov, Server Mustafaiev, Edem Smailov, Edem Bekirov, Diliaver Gafarov, Renat Suleimanov, Eskender Abdulganiev, Rustem Emiruseinov, Arsen Abkhairov, Raim Aivazov, Aider Dzepparov, Taliat Abdurakhmanov, Seiran Mustafaiev, Arsen Kubedinov, Mustafa Dehermendzhi, Ali Asanov, Arsen Yunusov, Eskender Kantemyrov, Eskender Emirvaliev, Suleiman Kadyrov, Taliat Yunusov, Mykola Semena, Musa Abkerimov, Vitaliy Kuharenko Asan Chapukh, Bekir Dehermendzhi, Kiazim Ametov, Ruslan Trubach, Shaban Umerov, Rustem Seytkhalilov, Riza Izetov, Farid Bazarov, Dzemil Gafarov, Seyran Murtazi, Alim Kerimov, Tofik Abdulgariev, Bilyala Adilov, Medzhit Abdurakhmanov, Rustem Sheykhaliev, Alim Sheykhaliev, Seytveli Seytabdiev, Yashar Muedinov, Asan Yanikov, Enver Ametov, Ruslan Suleymanov, Akim Bekirov, Erfan Osmanov, Server Gaziev, Remzi Bekirov, Osman Arifmetov, Vlaslen Abdulkadyrov, Izzet Abdullaiev, Tair Ibragimov, Ayder Dzepparov, Eldar Kantermirov, Ruslan Mesutov, Ruslan Nagaiev, Enver Omerov, Riza Omerov, Eskander Suleymanov și Lenur Khalilov.

 

Ultima actualizare: 17 iulie 2019Notă juridică