Procedură : 2019/2822(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0050/2019

Texte depuse :

RC-B9-0050/2019

Dezbateri :

PV 19/09/2019 - 4.2
CRE 19/09/2019 - 4.2

Voturi :

PV 19/09/2019 - 7.2

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0018

<Date>{18/09/2019}18.9.2019</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9‑0050/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0081/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0086/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0087/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0091/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0092/2019</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 166kWORD 54k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9‑0050/2019 (ECR)

B9‑0081/2019 (Verts/ALE)

B9‑0086/2019 (S&D)

B9‑0087/2019 (Renew)

B9‑0091/2019 (GUE/NGL)

B9‑0092/2019 (PPE)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la Myanmar/Birmania, în special la situația populației rohingya</Titre>

<DocRef>(2019/2822(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Michael Gahler, Tomáš Zdechovský, David Lega, Antonio López‑Istúriz White, Loránt Vincze, Vladimír Bilčík, David McAllister, Željana Zovko, Arba Kokalari, Lefteris Christoforou, Loucas Fourlas, Romana Tomc, Karoline Edtstadler, Ivan Štefanec, Michaela Šojdrová, Vangelis Meimarakis, Milan Zver, Manolis Kefalogiannis, Isabel Wiseler‑Lima, Tomasz Frankowski, Sandra Kalniete, Esther de Lange, Stanislav Polčák, Stelios Kympouropoulos, Francisco José Millán Mon, Rosa Estaràs Ferragut, Inese Vaidere, Andrey Kovatchev</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Kati Piri, Agnes Jongerius</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Urmas Paet, Atidzhe Alieva‑Veli, Abir Al‑Sahlani, Andrus Ansip, Petras Auštrevičius, Phil Bennion, Izaskun Bilbao Barandica, Sylvie Brunet, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Chris Davies, Anna Júlia Donáth, Laurence Farreng, Fredrick Federley, Valter Flego, Klemen Grošelj, Christophe Grudler, Irena Joveva, Ondřej Kovařík, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Karen Melchior, Javier Nart, Lucy Nethsingha, Bill Newton Dunn, Dragoș Pîslaru, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Michal Šimečka, Susana Solís Pérez, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans, Marie‑Pierre Vedrenne, Chrysoula Zacharopoulou</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew Europe</Commission>

<Depute>Heidi Hautala, Hannah Neumann, Ernest Urtasun, Saskia Bricmont, Klaus Buchner, Bronis Ropė, Ville Niinistö, Catherine Rowett, Erik Marquardt, Anna Cavazzini, Viola Von Cramon‑Taubadel, Kim Van Sparrentak, Tineke Strik, Ellie Chowns</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Anna Fotyga, Karol Karski, Raffaele Fitto, Ruža Tomašić, Witold Jan Waszczykowski, Evžen Tošenovský, Valdemar Tomaševski, Assita Kanko</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

<Depute>Marisa Matias, Younous Omarjee, Stelios Kouloglou, Dimitrios Papadimoulis</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

<Depute>Fabio Massimo Castaldo, Miroslav Radačovský</Depute>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Myanmar/Birmania, în special la situația populației rohingya

(2019/2822(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania și la situația populației rohingya, în special cele adoptate la 21 mai 2015[1], 7 iulie 2016[2], 15 decembrie 2016[3], 14 septembrie 2017[4], 14 iunie 2018[5] și 13 septembrie 2018[6],

 având în vedere concluziile Consiliului din 26 februarie 2018 referitoare la Myanmar/Birmania și cele din 10 decembrie 2018,

 având în vedere cel de-al cincilea dialog privind drepturile omului dintre Uniunea Europeană și Myanmar/Birmania, care a avut loc la Nay Pyi Taw, Myanmar/Birmania, la 14 iunie 2019,

 având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,

 având în vedere Convenția ONU din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid,

 având în vedere raportul final și recomandările Comisiei consultative privind statul Rakhine, conduse de Kofi Annan,

 având în vedere Raportul Secretarului General al ONU prezentat în fața Consiliului de Securitate al ONU privind violențele sexuale asociate conflictelor, publicat la 23 martie 2018 (S/2018/250),

 având în vedere Raportul A/HRC/42/50 al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 8 august 2018 conținând constatările detaliate ale misiunii internaționale independente de informare privind Myanmar/Birmania (UNIFFM), Rezoluția A/HRC/RES/39/2 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 3 octombrie 2018 privind situația drepturilor omului în cazul musulmanilor rohingya și al altor minorități din Myanmar/Birmania și Raportul A/HRC/42/66 al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU din 7 august 2019 privind mecanismul de anchetă independent pentru Myanmar/Birmania,

 având în vedere Raportul A/HRC/42/CRP.4 al UNIFFM din 22 august 2019 cu privire la violența sexuală și bazată pe gen din Myanmar/Birmania și impactul de gen al conflictelor etnice de pe teritoriul său,

 având în vedere Convenția de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la aceasta,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

 având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, din 2017, peste 700 000 de rohingya au fugit din Myanmar/Birmania ca să se refugieze în țara vecină, Bangladesh, ca urmare a represiunii, a încălcărilor continue și grave ale drepturilor omului, inclusiv crime în masă, violuri și incendierea satelor pe scară largă comise de grupările armate din Myanmar/Birmania în statul Rakhine, unde locuiau peste 1 milion de rohingya;

B. întrucât populația rohingya este considerată în general drept una dintre cele mai persecutate minorități și constituie cel mai mare grup de apatrizi din lume, iar mulți membri ai ei trăiesc în prezent în cea mai mare tabără de refugiați din lume, Kutupalong din Cox’Bazaar, Bangladesh;

C. întrucât taberele de refugiați din Bangladesh sunt supraaglomerate, au condiții insalubre, oferă acces limitat la îngrijiri pentru mame și asistență medicală pentru femei și copii și sunt extrem de expuse în cazul unor dezastre naturale, inclusiv alunecări de teren și inundații; întrucât populația rohingya care trăiește în taberele de refugiați se confruntă în continuare cu amenințări grave și, din cauza alimentelor și a apei de proastă calitate, este supusă unui risc serios de boli și infecții; întrucât copiii rohingya nu au acces suficient la educația formală; întrucât, în ultimele săptămâni, refugiații rohingya din Bangladesh au suferit restricții privind drepturile lor la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere; întrucât perioadele de interdicție a circulației și de întrerupere a accesului la sistemele de comunicație ar putea facilita abuzuri și mai grave în materie de drepturi ale omului împotriva acestora;

D. întrucât se estimează că aproximativ 600 000 de etnici rohingya continuă să trăiască în statul Rakhine, fiind supuși constant unor politici și practici discriminatorii, încălcărilor sistematice ale drepturilor lor fundamentale, arestărilor arbitrare, izolării în tabere supraaglomerate, lipsei libertății de circulație și accesului limitat la educație și la asistență medicală;

E. întrucât, din iunie 2019, autoritățile din Myanmar/Birmania au suprimat serviciile de telecomunicații în nordul și centrul statului Rakhine și în Paletwa, din statul Chin; întrucât au fost introduse controale militare stricte care limitează accesul în statul Rakhine și acoperirea mediatică în această regiune;

F. întrucât Myanmar/Birmania și Bangladesh au anunțat planuri de repatriere, care au fost anulate din cauza lipsei garanțiilor; întrucât refugiații au suferit traume grave și se tem să se întoarcă în țara lor; întrucât toate returnările trebuie să fie voluntare și să aibă loc în condiții sigure, demne, sustenabile și conforme cu principiul nereturnării;

G. întrucât, la 27 august 2018, UNIFFM a publicat un raport care a concluzionat că împotriva populației rohingya au fost comise cele mai grave încălcări ale drepturilor omului și cele mai grave crime conform dreptului internațional, inclusiv crime împotriva umanității și posibil genocid; întrucât, la 10 decembrie 2018, Consiliul și-a exprimat profunda îngrijorare pe marginea constatărilor UNIFFM; întrucât Myanmar/Birmania a refuzat până în prezent accesul pe teritoriul său al a unei misiuni de informare instituite de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU precum și al Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania;

H. întrucât, în conformitate cu cel mai recent raport al UNIFFM din 16 septembrie 2019, acțiunile guvernului din Myanmar/Birmania continuă să facă parte dintr-un atac generalizat și sistematic, fiind echivalente cu persecuția și alte crime împotriva umanității îndreptate împotriva minorității rohingya rămase în statul Rakhine; întrucât, de asemenea, în raportul său din 22 august 2019, UNIFFM a semnalat acte deliberate, grave și recurente, de violență sexuală și bazată pe gen, inclusiv violuri sistematice, violuri în grup și acte sexuale forțate comise de forțele militare și de securitate ale statului Myanmar/Birmania împotriva femeilor rohingya, a copiilor și persoanelor transgen ca parte a unei campanii de epurare pentru a teroriza și pedepsi minoritățile etnice; întrucât violența sexuală este utilizată pentru a diviza comunități întregi și a descuraja femeile și fetele să se întoarcă la casele lor; întrucât în taberele de refugiați victimele violurilor au de înfruntat excluziunea socială din partea propriilor comunități;

I. întrucât UE a solicitat în mod constant ca persoanele responsabile de astfel de infracțiuni să fie trase la răspundere și a prezentat și a susținut rezoluțiile adoptate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 27 septembrie 2018 și în cadrul Comisiei a III-a a Adunării Generale a ONU din 16 noiembrie 2018; întrucât autoritățile din Myanmar/Birmania refuză să investigheze în mod serios încălcările drepturilor omului comise împotriva populației rohingya și să îi tragă la răspundere pe autorii lor; întrucât Myanmar/Birmania continuă să nege existența acestor încălcări ale drepturilor omului; întrucât responsabilii militari de rang înalt care au supervizat atacurile împotriva populației rohingya rămân în posturile lor; întrucât autoritățile refuză să coopereze cu mecanismele ONU;

J. întrucât, la 29 aprilie 2019, Consiliul a prelungit cu un an măsurile restrictive față de Myanmar/Birmania, până la 30 aprilie 2020, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru un număr de 14 funcționari militari de rang înalt, polițiști de frontieră și ofițeri de poliție din Myanmar/Birmania, responsabili de încălcările drepturilor omului comise împotriva etnicilor rohingya, a sătenilor și a civililor aparținând minorităților etnice, în statele Rakhine, Kachin și Shan;

K. întrucât populația rohingya este oficial apatridă de la adoptarea legilor privind cetățenia birmană din 1982, ceea ce îi privează pe etnicii rohingya de drepturile civile, politice și socioeconomice de bază, și anume libertatea de mișcare, participarea politică, ocuparea forței de muncă și protecția socială; întrucât, conform estimărilor, 1,1 milioane de rohingya nu au dreptul la cetățenie; întrucât etnicii rohingya care se întorc în țară ar fi obligați să semneze fișele naționale de verificare, ceea ce i-ar priva de cetățenia statului Myanmar/Birmania,

1. condamnă din nou cu fermitate toate încălcările drepturilor omului din trecut și din prezent și atacurile sistematice și pe scară largă, inclusiv crimele, hărțuirea, violurile și distrugerea bunurilor care, în conformitate cu datele prezentate de UNIFFM și de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, constituie genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise de forțele armate împotriva populației rohingya; condamnă cu fermitate reacția disproporționată a forțelor armate și a forțelor de securitate; subliniază că armata a încălcat în mod constant dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar;

2. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conflictul în curs, la încălcările drepturilor și actele de violență sexuală și bazată pe gen raportate, comise de către forțele armate asupra populației rohingya din Myanmar/Birmania; condamnă aceste încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului și își reiterează apelurile adresate guvernului din Myanmar/Birmania, sub conducerea lui Aung San Suu Kyi, și forțelor de securitate să înceteze imediat încălcările în curs, crimele și actele de violență sexuală și bazată pe gen împotriva populației rohingya și a altor grupuri etnice;

3. condamnă discriminarea constantă a etnicilor rohingya și restricțiile severe impuse libertății lor de circulație și privarea lor de serviciile de bază în Myanmar/Birmania; subliniază că libertatea mass-mediei și un jurnalism critic sunt piloni esențiali ai democrației și sunt factori fundamentali în promovarea bunei guvernanțe, a transparenței și a responsabilității; solicită guvernului din Myanmar/Birmania să permită accesul deplin și neîngrădit al observatorilor internaționali în statele Rakhine, Kachin și Shan, inclusiv al Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, al observatorilor independenți și al organizațiilor umanitare și pentru drepturile omului, astfel încât să se asigure anchete independente și imparțiale cu privire la acuzațiile de încălcare gravă a drepturilor omului de către toate părțile și să redeschidă accesul la internet în ultimele patru comune, Pontagyun, Mramk-U, Kyuaktaw și Minbya;

4. invită autoritățile din Myanmar/Birmania să creeze condiții și garanții pentru o returnare voluntară în condiții sigure, demne și sustenabile, sub supravegherea ONU a etnicilor rohingya care doresc să se întoarcă în ținutul natal; îndeamnă guvernele din Myanmar/Birmania și Bangladesh să respecte pe deplin principiul nereturnării; îndeamnă guvernul din Myanmar/Birmania să accepte și să recunoască cetățenia deplină a minorității rohingya, inclusiv drepturile și garanțiile constituționale corespunzătoare, precum și să pună în aplicare fără întârziere recomandările Comisiei consultative privind statul Rakhine; invită, de asemenea, guvernul din Myanmar/Birmania să intre în dialog cu reprezentanții rohingya și să recunoască etnicii rohingya ca fiind unul dintre cele 135 de grupuri etnice recunoscute de lege în Myanmar/Birmania;

5. ia act de lucrările celui de-al cincilea dialog privind drepturile omului dintre Uniunea Europeană și Myanmar/Birmania; ia act de faptul că discuțiile au acoperit o gamă largă de aspecte legate de drepturile omului, inclusiv responsabilitatea pentru încălcările drepturilor omului, situația din statele Rakhine, Kachin și Shan, inclusiv accesul umanitar, drepturile și libertățile fundamentale, nevoile persoanelor strămutate, drepturile economice și sociale, migrația și cooperarea în domeniul drepturilor omului în cadrul forurilor multilaterale; regretă faptul că dialogul nu a avut niciun efect asupra situației de pe teren;

6. invită guvernul și forțele armate ale statului Myanmar/Birmania să permită desfășurarea unor anchete credibile și independente cu privire la presupusele încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului; subliniază că autorii acestor crime trebuie aduși fără întârziere în fața justiției;

7. își reiterează apelul adresat Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și statelor membre de a solicita în cadrul forurilor multilaterale tragerea la răspundere a autorilor crimelor comise în Myanmar/Birmania; salută, în acest sens, poziția de lider de care a dat dovadă UE în ceea ce privește instituirea Mecanismului de anchetă independent al ONU pentru Myanmar/Birmania (IIMM) în vederea colectării, consolidării, conservării și analizării dovezilor referitoare la cele mai grave crime internaționale și încălcări comise în Myanmar/Birmania începând cu 2011; invită Myanmar/Birmania să coopereze la eforturile internaționale de a asigura asumarea răspunderii, inclusiv prin permiterea accesului pe teritoriul său a IIMM, recent creat; solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să se asigure că IIMM dispune de sprijinul necesar, inclusiv de sprijin financiar, pentru a-și executa mandatul;

8. salută adoptarea de sancțiuni de către Consiliul Afaceri Externe al UE la 24 iunie 2018 și la 21 decembrie 2018 împotriva militarilor și a reprezentanților forțelor armate din Myanmar/Birmania (Tatmadaw), al poliției de frontieră și al poliției, responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva populației Rohingya și se așteaptă ca aceste persoane să facă obiectul unei supravegheri constante conform regimului de sancțiuni; își reiterează apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU de a impune statului Myanmar/Birmania un embargou cuprinzător asupra armelor și de a adopta sancțiuni specifice împotriva persoanelor fizice și juridice care par a fi responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului;

9. reamintește guvernului din Myanmar/Birmania că trebuie să își îndeplinească obligațiile și angajamentele în legătură cu principiile democratice și drepturile fundamentale ale omului, care sunt o componentă esențială a schemei „Totul în afară de arme” („Everything But Arms” - EBA); se așteaptă ca Comisia să lanseze o anchetă în acest sens; regretă faptul că Comisia nu a inițiat încă o astfel de anchetă;

10. salută decizia Curții Penale Internaționale (CPI) ce ține de competența sa, în ceea ce privește expulzarea minorității rohingya din Myanmar/Birmania și decizia procurorului general al CPI de a deschide o anchetă preliminară asupra crimelor ce țin de competența sa, comise împotriva populației Rohingya din octombrie 2016; invită autoritățile din Myanmar/Birmania să coopereze cu CPI; invită Myanmar/Birmania să devină parte semnatară a Statutului de la Roma al CPI; solicită Consiliului de Securitate al ONU să sesizeze CPI cu privire la situația din Myanmar/Birmania, inclusiv la toate crimele ce țin de competența sa, comise împotriva minorității rohingya sau să creeze un tribunal penal internațional ad hoc; își reiterează apelul ca UE și statele sale membre să preia inițiativa în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind solicitarea de a sesiza CPI cu privire la situația din Myanmar/Birmania; invită, de asemenea, UE și statele sale membre să se alăture și să sprijine eforturile de deschidere a unei cauze în fața Curții Internaționale de Justiție, privind posibila încălcare a Convenției ONU privind genocidul de către Myanmar/Birmania;

11. solicită UE și statelor sale membre să promoveze adoptarea unei rezoluții referitoare la Myanmar/Birmania, la următoarea sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;

12. salută eforturile depuse de guvernul și populația din Bangladesh pentru a oferi refugiu și condiții de securitate refugiaților rohingya și îi încurajează să acorde în continuare asistență umanitară refugiaților din Myanmar/Birmania; solicită autorităților din Bangladesh să garanteze accesul deplin și nediscriminatoriu la o educație de calitate pentru copiii rohingya, să elimine restricțiile privind accesul la internet, la comunicațiile online și la libertatea de circulație, și să se asigure că forțele de securitate care își desfășoară activitatea în tabere respectă toate standardele de protecție a securității personale a refugiaților;

13. salută plata de către UE, la începutul lunii septembrie 2019, a sumei de 2 milioane EUR sub formă de ajutor alimentar destinat Programului Alimentar Mondial al ONU pentru taberele de refugiați rohingya din Cox’s Bazar, dar solicită Consiliului și Comisiei, având în vedere nevoile de pe teren, să își continue eforturile în acest sens; reamintește că responsabilitatea financiară pentru sprijinirea populației de refugiați nu ar trebui să revină în mod disproporționat Bangladeshului; solicită să se acorde în continuare sprijin internațional comunităților care îi găzduiesc pe refugiați, inclusiv prin tratarea problemelor interne sociale, economice, în domeniul educației și în cel al asistenței medicale;

14. reamintește, de asemenea, nevoia de a oferi asistență medicală și psihologică în taberele de refugiați, adaptată în mod specific grupurilor vulnerabile, inclusiv femeilor și copiilor; solicită servicii care să sprijine mai bine victimele violurilor și ale agresiunii sexuale;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernului și parlamentului din Myanmar/Birmania, consilierului de stat Aung San Suu Kyi, guvernului și parlamentului din Bangladesh, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar/Birmania, Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

 

[1] JO C 353, 27.9.2016, p. 52.

[2] JO C 101, 16.3.2018, p. 134.

[3] JO C 238, 6.7.2018, p. 112.

[4] JO C 337, 20.9.2018, p. 109.

[5] Texte adoptate, P8_TA(2018)0261.

[6] Texte adoptate, P8_TA(2018)0345.

Ultima actualizare: 18 septembrie 2019Notă juridică