Procedură : 2019/2883(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0156/2019

Texte depuse :

RC-B9-0156/2019

Dezbateri :

PV 23/10/2019 - 21
CRE 23/10/2019 - 21

Voturi :

PV 24/10/2019 - 8.10
CRE 24/10/2019 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0050

<Date>{23/10/2019}23.10.2019</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9‑0156/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0157/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0158/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0159/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0160/2019</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9‑0161/2019</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 167kWORD 50k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9‑0156/2019 (ECR)

B9‑0157/2019 (Verts/ALE)

B9‑0158/2019 (GUE/NGL)

B9‑0159/2019 (S&D)

B9‑0160/2019 (Renew)

B9‑0161/2019 (PPE)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania</Titre>

<DocRef>(2019/2883(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Michael Gahler, Željana Zovko, David McAllister, Sandra Kalniete, Kinga Gál, David Lega, László Trócsányi, Andor Deli, Edina Tóth, Ivan Štefanec</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Kati Piri, Tonino Picula, Isabel Santos, Andreas Schieder, Tanja Fajon</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Ilhan Kyuchyuk, Dita Charanzová, Klemen Grošelj, Irena Joveva, Radka Maxová, Michal Šimečka, Ramona Strugariu</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Reinhard Bütikofer, Catherine Rowett, Caroline Roose, David Cormand, Monika Vana, Tineke Strik, Michael Bloss, Niklas Nienaß, Salima Yenbou, Erik Marquardt, Ernest Urtasun, Viola Von Cramon‑Taubadel</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Ryszard Czarnecki, Zdzisław Krasnodębski, Karol Karski, Angel Dzhambazki, Anna Fotyga, Adam Bielan, Witold Jan Waszczykowski</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

<Depute>Stelios Kouloglou, Dimitrios Papadimoulis, Elena Kountoura, Petros Kokkalis, Konstantinos Arvanitis, Alexis Georgoulis</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

<Depute>Fabio Massimo Castaldo</Depute>

</RepeatBlock-By>


Rezoluția Parlamentului European referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

(2019/2883(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, care au aprobat concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere adoptate de Consiliu la 26 iunie 2018, stabilind o cale clară de urmat pentru deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019,

 având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2019, în cadrul cărora acesta a decis să revină, nu mai târziu de octombrie 2019, la chestiunea recomandărilor Comisiei de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019, în care a decis să revină la chestiunea extinderii înainte de summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din mai 2020,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019, privind politica de extindere a UE (COM(2019)0260), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2019 privind Albania” (SWD(2019)0215) și „Raportul pe 2019 privind Macedonia de Nord” (SWD(2019)0218),

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în special cele din 15 februarie 2017[1] și 29 noiembrie 2018 referitoare la rapoartele Comisiei privind Albania din 2016 și 2018[2], precum și cele din 14 iunie 2017[3] și 29 noiembrie 2018[4] referitoare la rapoartele Comisiei privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei/Macedonia de Nord pe 2016 și 2018,

 având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

 având în vedere aderarea Albaniei la NATO în 2009 și faptul că Macedonia de Nord este în prezent pe cale să devină cel de al 30-lea membru al NATO,

 având în vedere declarația de la Sofia din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest de la 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată la aceasta,

 având în vedere scrisoarea comună din 3 octombrie 2019 a președinților Tusk, Sassoli și Juncker și a președintei alese von der Leyen cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2013-2014” (COM(2013)0700),

 având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

 având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

 având în vedere Acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

 având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Macedoniei de Nord statutul de țară candidată la aderarea la UE și decizia Consiliului European din 26-27 iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată,

 având în vedere acordurile de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și cele două țări în cauză, Albania și Macedonia de Nord,

 având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

 având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Consiliul European de la Salonic din 2003 și-a subliniat sprijinul pentru viitoarea integrare a țărilor din Balcanii de Vest în structurile europene și a declarat că aderarea lor finală la Uniune reprezintă o prioritate majoră pentru UE și că Balcanii vor face parte integrantă dintr-o Europă unificată;

B. întrucât, la summitul UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2017, UE și-a reafirmat sprijinul fără echivoc pentru perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest;

C. întrucât perspectiva aderării la UE a reprezentat un stimulent fundamental pentru realizarea de reforme în țările din Balcanii de Vest; întrucât procesul de extindere a jucat un rol decisiv în stabilizarea Balcanilor de Vest, care este considerată o regiune de importanță strategică pentru UE;

D. întrucât există un consens politic și un sprijin public larg pentru procesul de aderare la UE, atât în Macedonia de Nord, cât și în Albania;

E. întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru progresul țărilor în direcția aderării la UE;

F. întrucât fiecare stat candidat este evaluat individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care ar trebui să determine calendarul de aderare și ritmul negocierilor;

G. întrucât Albania a depus o cerere de aderare la UE în 2009 și a obținut statutul de țară candidată în 2014; întrucât, în 2016, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania; întrucât Macedonia de Nord a depus o cerere de aderare în 2004 și a devenit țară candidată în 2005; întrucât Comisia a recomandat, din 2009, în repetate rânduri deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu Macedonia de Nord;

H. întrucât este a treia oară când Consiliul European și-a demonstrat incapacitatea de a ajunge la o decizie pozitivă privind extinderea după Consiliile Europene din iunie 2018 și 2019; întrucât Consiliul European a concluzionat să revină la chestiunea extinderii înainte de summitul UE‑Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb în mai 2020;

I. întrucât Macedonia de Nord, sub fosta sa denumire în august 2017, a semnat așa-numitul „Tratat de prietenie” cu Bulgaria, care a pus capăt controverselor bilaterale și a adus cele două țări mai aproape printr-un parteneriat orientat către UE, urmat de Acordul de la Prespa cu Grecia;

J. întrucât progresele bune înregistrate în Albania în ceea ce privește reforma judiciară în Albania care vizează creșterea independenței, a gradului de răspundere, a profesionalismului și a eficienței instituțiilor judiciare ale acestei țări și creșterea încrederii populației în autoritățile judiciare; întrucât reformele trebuie să fie considerate cele mai cuprinzătoare eforturi în acest domeniu, comparativ și cu ceea ce vor trebui să îndeplinească toate celelalte țări din regiune în vederea aderării la UE;

K. întrucât în Macedonia de Nord au fost anunțate alegeri anticipate ca răspuns la amânarea deciziei privind deschiderea negocierilor cu această țară,

1. își exprimă dezamăgirea profundă cu privire la faptul că UE nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, din cauza opoziției Franței, a Danemarcei și a Țărilor de Jos, dat fiind că ambele țări au depus eforturi considerabile și îndeplinesc cerințele UE pentru deschiderea negocierilor de aderare;

2. felicită Macedonia de Nord pentru soluționarea istorică și pozitivă a chestiunilor bilaterale dificile rămase deschise și pentru promovarea relațiilor de bună vecinătate, în special prin Acordul de la Prespa cu Grecia și prin Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria; invită Consiliul să ia în considerare mesajele pozitive ale acestor acorduri și efectele negative ale deciziei sale asupra stabilității politice, a cooperării regionale și a coexistenței pașnice și, în plus, să felicite Republica Macedonia de Nord pentru contribuția sa la pacea din Balcani și să dea un exemplu remarcabil pentru găsirea unor soluții pașnice la disputele de lungă durată; solicită continuarea dialogurilor Jean Monnet cu Adunarea din Macedonia de Nord ca instrument esențial de sprijin;

3. salută faptul că Albania și-a demonstrat hotărârea de a înregistra progrese în ceea ce privește agenda de reformă a UE și a obținut rezultate concrete și durabile și salută, de asemenea, reformele judiciare realizate de Albania; sprijină pe deplin recomandarea Comisiei privind Albania de a recunoaște aceste eforturi încurajatoare de reformă; consideră că o deschidere rapidă a procesului de examinare și a negocierilor de aderare va susține și va intensifica dinamica reformelor; consideră că deschiderea negocierilor ar constitui un catalizator puternic pentru punerea în aplicare a reformelor și consolidarea instituțiilor democratice și ar contribui la consolidarea controlului UE, a responsabilității și a respectării depline a drepturilor minorităților în Albania și în Macedonia de Nord;

4. subliniază că o astfel de decizie de nedeschidere a negocierilor reprezintă o greșeală strategică și are un efect negativ asupra credibilității UE, dat fiind că integrarea țărilor eligibile ajută UE să își mențină rolul internațional și să își protejeze interesele, și, în același timp, avansarea în direcția aderării la UE are un efect transformator asupra țărilor candidate însele; în plus, afirmă că politica de extindere a UE a fost cel mai eficient instrument de politică externă al Uniunii și că orice pas înspre desființarea sa ar putea duce la o situație tot mai instabilă în vecinătatea imediată a UE;

5. ia act de faptul că o posibilă reformă a procesului de extindere nu ar trebui să împiedice țările care au îndeplinit deja cerințele pentru deschiderea negocierilor de aderare și, în plus, ia act de faptul că țările candidate trebuie să fie evaluate pe baza meritelor proprii, bazate pe criterii obiective, nu pe considerente ale agendelor politice interne ale statelor membre și că viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul aderării;

6. reamintește consensul reînnoit privind extinderea, aprobat de Consiliul European în decembrie 2006 și sprijinit ulterior în concluziile Consiliului European din iunie 2016;

7. subliniază că eșecul UE de a deschide negocierile de aderare a dus la organizarea de alegeri anticipate în Macedonia de Nord, ceea ce a provocat pierderea credibilității celor care au făcut compromisuri; consideră că acest lucru transmite un mesaj negativ eventualelor țări candidate în ceea ce privește relațiile de bună vecinătate; constată cu îngrijorare că acest lucru ar putea permite altor actori străini, ale căror acțiuni s-ar putea să nu fie în concordanță cu valorile și interesele UE, să se implice mai mult atât în Macedonia de Nord, cât și în Albania;

8. apreciază concluziile reuniunii liderilor din Macedonia de Nord de la 20 octombrie 2019, care reafirmă angajamentul țării față de procesul de aderare la UE și subliniază că nu există nicio alternativă pentru Macedonia de Nord;

9. subliniază că această decizie transmite un semnal de avertizare altor țări candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest și creează deschideri pentru alte influențe și că ar putea încetini sau chiar opri complet punerea în aplicare a reformelor pro-europene în alte țări în curs de aderare;

10. reamintește că tinerii din regiune au așteptări mari în ceea ce privește aderarea la UE și consideră că un viitor fără o perspectivă clară ar putea duce la migrație provenind din regiune;

11. regretă că această decizie subminează eforturile depuse de Parlamentul European în procesul de extindere și în strategia pentru Balcanii de Vest;

12. regretă faptul că statele membre nu au fost în măsură să ajungă la o decizie unanimă privind deschiderea negocierilor; invită statele membre să dea dovadă de responsabilitate față de Albania și Macedonia de Nord și să ia o decizie pozitivă unanimă cu privire la deschiderea negocierilor în cadrul următoarei lor reuniuni, ținând seama de consecințele lipsei de acțiune;

13. consideră că viitoarea Comisie ar trebui să facă imediat bilanțul politicii de extindere, ținând seama de efectele recentei decizii a Consiliului și, în același timp, să sublinieze avantajele extinderii atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să reevalueze Strategia din februarie 2018 pentru Balcanii de Vest și să o modifice în consecință;

14. reiterează că, în conformitate cu articolul 49 din TUE, orice stat european poate solicita să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și să respecte principiile democrației, libertățile fundamentale, drepturile omului, drepturile minorităților și statul de drept;

15. invită Parlamentului să își intensifice în continuare activitățile de sprijinire a democrației (Dialogul Jean Monnet și consolidarea capacităților) în regiune, pentru a se asigura că parlamentele își îndeplinesc pe deplin rolul de motoare ale reformelor democratice și că acestea sunt la înălțimea aspirațiile europene ale cetățenilor din regiune;

16. invită Parlamentul, în acest sens, și ca răspuns la blocajul din Consiliul European, să convoace un dialog parlamentar regional cu conducerea parlamentelor din Balcanii de Vest, pentru a elabora o strategie referitoare la rolul parlamentelor în impulsionarea agendei de reforme a UE și în luarea de măsuri concrete, care să răspundă aspirațiilor europene ale popoarelor din regiune;

17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernelor și parlamentelor Macedoniei de Nord, Albaniei și ale tuturor celorlalte țări în curs de aderare.

 

[1] JO C 252, 18.7.2018, p. 122.

[2] Texte adoptate, P8_TA(2018)0481.

[3] JO C 331, 18.9.2018, p. 88.

[4] Texte adoptate, P8_TA(2018)0480.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2019Notă juridică