Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2059(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0019/2014

Texte depuse :

A8-0019/2014

Dezbateri :

PV 21/10/2014 - 6
CRE 21/10/2014 - 6

Voturi :

PV 22/10/2014 - 4.5
CRE 22/10/2014 - 4.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0038

Texte adoptate
PDF 411kWORD 226k
Miercuri, 22 octombrie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014
P8_TA(2014)0038A8-0019/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2014 referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014 (2014/2059(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/19 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2012 privind un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale (COM(2012)0722),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale rolului și activității troicii(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 (COM(2014)0400),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(12),

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind punerea în aplicare a priorităților semestrului european pentru 2014,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(13),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iulie 2014 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (COM(2014)0494)

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011(14) și din 16 ianuarie 2014(15) referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost,

–  având în vedere raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014” (COM(2013)0785),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 intitulată „Semestrul european 2014: Recomandări specifice fiecărei țări – stimularea creșterii” (COM(2014)0400),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0019/2014),

A.  întrucât sustenabilitatea fiscală și respectarea inteligentă a cadrului UE de supraveghere fiscală și macroeconomică sunt esențiale pentru buna funcționare a Uniunii economice și monetare (UEM);

B.  întrucât, pentru a realiza o UEM veritabilă, este nevoie de o consolidare a coordonării politicilor macroeconomice și bugetare ale statelor membre, precum și de o politică cuprinzătoare pentru zona euro, coordonată de Comisia Europeană;

C.  întrucât semestrul european are un rol esențial în coordonarea politicilor economice și bugetare ale statelor membre;

D.  întrucât creșterea ratei globale a șomajului și, în special, a ratei șomajului în rândul tinerilor continuă să reprezinte o amenințare majoră la adresa stabilității și convergenței economice și sociale din UE;

E.  întrucât problema șomajului în rândul tinerilor trebuie abordată într-o manieră proactivă, astfel încât să se consolideze și să se extindă cadrul actual de cooperare între autoritățile naționale cu responsabilități în acest domeniu;

F.  întrucât, în contextul nivelurilor constant ridicate ale datoriilor și ale șomajului, al creșterii slabe a PIB-ului nominal și al inflației aflate mult sub nivelul-țintă și al numărului ridicat de persoane expuse riscului de sărăcie, precum și al provocărilor legate de îmbătrânirea societății și de susținerea creării de locuri de muncă, în special pentru tineri, consolidarea fiscală trebuie să continue într-un mod favorabil creșterii și diferențiat;

G.  întrucât spiritul semestrului european implică un angajament față de solidaritatea economică între statele membre și întrucât acestea au o responsabilitate proporțională cu contribuția lor la rezultatele economice globale ale Uniunii;

H.  întrucât prioritățile semestrului european pentru anul curent au fost stabilite de Consiliul European în martie și reconfirmate apoi în iunie; întrucât accentul se pune pe politicile care cresc competitivitatea, susțin crearea de locuri de muncă și combat șomajul, precum și pe monitorizarea reformelor destinate îmbunătățirii finanțării economiei și funcționării piețelor muncii;

I.  întrucât Strategia Europa 2020 constituie unul dintre elementele reacției UE la criza economică mondială și la provocările viitoare și întrucât Comisia recunoaște că majoritatea obiectivelor Strategiei UE 2020 nu vor fi îndeplinite;

J.  întrucât criza financiară mondială și criza bancară și a datoriilor din UE au împiedicat foarte mult accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la resursele financiare;

K.  întrucât Parlamentul European a solicitat în mai multe rânduri consolidarea cadrului de guvernanță;

L.  întrucât piața unică nu este complet operațională, în special în ceea ce privește serviciile;

M.  întrucât, după șase ani de criză economică și rate negative de creștere, redresarea economică începe să câștige încet teren și, conform estimărilor, se va extinde, până în 2015, în toate statele membre; întrucât previziunile Comisiei de redresare economică sunt încă fragile și reformele trebuie să continue pentru a satisface cerințele cetățenilor privind ocuparea forței de muncă și pe cele sociale; întrucât Comisia recunoaște că, în multe părți ale UE, situația socială este deficitară, că rata șomajului a atins niveluri fără precedent și că diferențele dintre regiuni și dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari; întrucât măsurile de redresare a acestei situații privind ocuparea forței de muncă și chestiunile sociale ar îmbunătăți perspectivele de competitivitate și creștere;

N.  întrucât, în ciuda unei oarecare scăderi, șomajul în UE și în rândul tinerilor este în continuare incredibil de îngrijorător (25,005 milioane de șomeri în UE-28 în iunie 2014 și 5,06 milioane de tineri șomeri în UE-28 în iulie 2014); întrucât, în plus, diferențele dintre ratele șomajului și dintre ratele șomajului în rândul tinerilor din statele membre (5 % șomeri în Austria, față de 27,3 % în Grecia; 9,3 % tineri șomeri în Austria, față de 53,8 % în Spania) reprezintă un risc major atât pentru stabilitatea economică a UE, cât și pentru coeziunea socială europeană;

O.  întrucât Comisia subliniază rolul inovării, cercetării și dezvoltării în generarea valorii adăugate și faptul că nepotrivirile de competențe din ce în ce mai pronunțate afectează în mod deosebit sectoarele bazate pe cunoaștere;

P.  întrucât fragmentarea pieței muncii reprezintă în prezent una dintre cauzele importante de inegalitate între statele membre și între diferite sectoare; întrucât o dovadă a acestui fapt o reprezintă diferențele legate de accesul la locuri de muncă (inclusiv obstacole majore în calea accesului la acestea), precum și condițiile de lucru și nivelurile salariale, care sunt uneori insuficiente pentru a garanta standarde de viață decente, și polarizarea din ce în ce mai pronunțată dintre munca slab calificată și cea înalt calificată, ceea ce poate împiedica circulația pe piața muncii; întrucât este în continuare nevoie de reforme pentru a pune capăt acestei fragmentări;

Q.  întrucât stabilirea salariilor minime este o competență a statelor membre;

R.  întrucât legislația UE privind condițiile de lucru, discriminarea și sănătatea și siguranța la locul de muncă protejează lucrătorii împotriva exploatării și a discriminării și, de asemenea, contribuie la facilitarea integrării unor grupuri, cum ar fi femeile și persoanele cu dizabilități, pe piața muncii; întrucât, conform estimărilor, costurile accidentelor la locul de muncă și ale bolilor profesionale reprezintă între 2,6 % și 3,8 % din PIB, în timp ce se estimează că, pentru fiecare euro cheltuit pentru punerea în aplicare a standardelor de sănătate și siguranță, societățile înregistrează un venit de 2,2 euro;

S.  întrucât criza economică și financiară a evidențiat caracterul fragil al finanțelor publice în anumite state membre;

T.  întrucât, pentru a depăși criza, unele state membre și-au redus semnificativ cheltuielile publice în momentul în care cererea pentru protecție socială a crescut ca urmare a unei creșteri a șomajului; întrucât sumele alocate de la bugetele naționale pentru asigurarea protecției sociale au scăzut și mai mult, deoarece contribuțiile s-au micșorat după pierderea de locuri de muncă sau diminuarea salariilor la scară largă;

U.  întrucât Comisia a menționat în comunicarea sa din 2 iunie 2014 (COM(2014)0400): „Efectele crizei și ale măsurilor politice asupra situației economice și sociale au impact asupra nivelurilor de inegalitate. Natura structurală a anumitor forme de șomaj, limitările accesului la educație și servicii medicale și anumite reforme privind beneficiile fiscale pot avea efecte disproporționate asupra părților mai vulnerabile ale societății.”;

V.  întrucât, la articolul 9 din TFUE, se prevede că „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane” și întrucât este important ca această clauză orizontală să fie pusă în aplicare în mod adecvat în toate domeniile de politici pentru a îndeplini obiectivele de la articolul 3 din TUE; întrucât articolul 174 din TFUE prevede următoarele: „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. […] o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”;

W.  întrucât doar 7,5 milioane de oameni, reprezentând 3,1 % din forța de muncă din UE, sunt în prezent angajați într-un alt stat membru și întrucât tinerii sunt grupul cu probabilitatea cea mai mare de a fi mobil;

X.  întrucât, ca urmare a crizei, IMM-urile și microîntreprinderile se confruntă cu costuri extrem de ridicate pentru a accesa fonduri și pot face acest lucru cu dificultate, ceea ce le afectează capacitatea de creștere și de creare de locuri de muncă; întrucât este, prin urmare, necesar ca Comisia și statele membre să susțină dezvoltarea IMM-urilor, cu scopul de a promova creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă de calitate în UE, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020,

1.  ia act de analiza conform căreia redresarea economică din UE a dat semne încurajatoare în ultimii doi ani și exprimă îngrijorarea cu privire la încetinirea înregistrată în primul trimestru al anului 2014, într-un context în care s-a atins o limită inferioară nulă a ratelor dobânzilor și în care se observă o generalizare a unor rate foarte scăzute ale inflației; menționează însă că redresarea este încă foarte fragilă și inegală și trebuie susținută pentru a genera o creștere mai puternică și mai multe locuri de muncă pe termen mediu;

2.  subliniază faptul că este nevoie urgent de o inițiativă ambițioasă de stimulare a investițiilor la nivelul UE, în vederea relansării și susținerii redresării economice; invită Comisia să demareze de urgență un program european de investiții de 300 miliarde EUR, astfel cum a propus Jean-Claude Juncker, pentru a contribui la redresarea pe termen scurt a creșterii economice europene;

3.  observă faptul că cele mai importante obiective ale politicii economice sunt restabilirea competitivității statelor membre și reducerea șomajului;

4.  subliniază faptul că trebuie abordate urgent provocările situației economice actuale, caracterizată printr-un ritm lent de creștere a PIB-ului (stabil în zona euro și cu 0,2 % mai ridicat în UE-28 în al doilea trimestru al anului 2014), un nivel foarte redus al inflației (o scădere până la 0,3 % în august 2014, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2009) și un nivel inacceptabil de ridicat al șomajului (11,5 % în zona euro și 10,2 % în UE-28 în iulie 2014);

5.  îndeamnă încă o dată Comisia să asigure recomandări concrete pentru statele membre și UE în ansamblu, inclusiv pentru cele în care se derulează programe de ajustare economică, astfel încât acestea să se ocupe de consolidarea fiscală concomitent cu punerea în aplicare a unor reforme structurale care să conducă la o creștere economică reală, durabilă și echilibrată din punct de vedere social, la ocuparea forței de muncă, la consolidarea competitivității și la sporirea convergenței;

6.  ia act de reformele structurale ample realizate de statele membre în cadrul programelor de ajustare macroeconomică; consideră regretabil faptul că unele state membre din restul zonei euro dau dovadă de mai puțină ambiție în ceea ce privește modernizarea economiilor lor, ceea ce reprezintă unul dintre motivele pentru care perspectivele de creștere durabilă pe termen mediu și lung sunt slabe;

7.  regretă faptul că zona euro și UE riscă să rămână și mai mult în urma altor regiuni în ceea ce privește perspectivele și oportunitățile economice, UE devenind astfel mai puțin atractivă pentru investiții din interiorul și din afara sa;

8.  subliniază că redresarea în urma crizei financiare, a datoriilor suverane și a competitivității nu poate avea loc numai printr-o politică monetară relaxată; subliniază, prin urmare, importanța continuării procesului de reforme structurale aprofundate, echilibrate și sustenabile din punct de vedere social, cu scopul de a obține creștere și de a crea locuri de muncă; menționează, în acest context, faptul că UE trebuie să fie competitivă nu numai în ceea ce privește costurile, ci trebuie și să investească mult mai mult în cercetare și dezvoltare, în dezvoltarea industrială, în educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și la nivel european; reamintește faptul că însuși scopul reformelor structurale și al reducerii nivelului datoriei publice și private ar trebui să fie acela de a se putea concentra pe politici sustenabile favorabile creșterii și, în final, de a crea locuri de muncă și de a combate sărăcia; invită Comisia și statele membre să profite și mai mult de potențialul băncilor de promovare pentru a relansa economia în Uniunea Europeană;

9.  reamintește faptul că prioritățile și obiectivele Strategiei Europa 2020, cum ar fi combaterea sărăciei și a excluderii sociale, rămân valabile și ar trebui puse în aplicare;

10.  subliniază, din nou, faptul că nivelul excesiv de îndatorare din mai multe state membre din zona euro nu reprezintă numai un obstacol în calea creșterii, ci și o sarcină imensă pentru generațiile viitoare; este, în continuare, preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private;

11.  menționează, prin urmare, faptul că statele membre ar trebui să fie foarte atente atunci când elaborează politicile și reformele economice în ceea ce privește impactul acestora asupra acestei generații și a generațiilor viitoare, inclusiv asupra nevoilor acestora privind bunele condiții de viață și accesul la locuri de muncă; viitorul societăților noastre nu trebuie să fie periclitat prin lipsa de decizii și greșeli politice din prezent;

12.  salută faptul că Jean-Claude Juncker și-a anunțat, în orientările sale politice pentru următoarea Comisie Europeană, angajamentul de a crește investițiile la nivel european cu 300 miliarde EUR;

13.  subliniază faptul că UEM nu este nici pe departe finalizată și reamintește Comisiei obligațiile și angajamentele sale de a lua în calcul dezechilibrele macroeconomice din interiorul UE și în special din zona euro, cu scopul de a consolida coordonarea economică și bugetară și de a crește competitivitatea în UE; salută, în această privință, angajamentul luat de viitorul președinte ales al Comisiei de a respecta foaia de parcurs prevăzută în raportul din 5 decembrie 2012 intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”;

14.  invită din nou Comisia să prezinte, fără întârziere, propuneri de finalizare a UEM, în conformitate cu ansamblul orientărilor din proiectul său privind o UEM profundă și veritabilă; constată că finalizarea UEM ar trebui să se bazeze pe metoda comunitară; solicită din nou să se adopte un act normativ privind „orientările referitoare la convergență” în cadrul procedurii legislative ordinare, stabilind, pentru o perioadă determinată, un număr foarte limitat de obiective pentru cele mai urgente măsuri de reformă, și reiterează cererea sa ca statele membre să se asigure că programele naționale de reformă sunt stabilite pe baza orientărilor referitoare la convergență menționate anterior și să fie verificate de Comisie; invită statele membre să își asume angajamentul de a pune pe deplin în aplicare programele lor naționale de reformă; sugerează că, pe această bază, statele membre ar putea încheia un „parteneriat pentru convergență” cu instituțiile UE, prevăzându-se, totodată, posibilitatea de finanțare condiționată a activităților de reformă; reafirmă că intensificarea cooperării economice ar trebui să fie însoțită de un mecanism financiar bazat pe măsuri de stimulare; consideră că orice fel de finanțare sau de instrumente suplimentare, cum ar fi un mecanism de solidaritate, trebuie să facă parte integrantă din bugetul UE, rămânând însă în afara pachetului convenit în cadrul financiar multianual (CFM);

15.  invită, în acest context, viitoarea Comisie să prezinte o propunere privind reprezentarea externă unică a zonei euro, în conformitate cu articolul 138 din TFUE pentru ca zona euro să fie eficientă, cu o poziție comună privind aspecte aflate în sfera competențelor acestei reprezentări; reamintește că noul președinte al Comisiei s-a angajat ca „UEM și euro să fie reprezentate de o singură persoană, de o singură autoritate, de o singură voce la instituțiile de la Bretton Woods” în discursul său premergător alegerii de către Parlamentul European, din ziua de marți, 15 iulie 2014;

16.  invită, în acest context, viitoarea Comisie să prezinte, printre altele, o propunere privind reprezentarea externă unică a zonei euro, în conformitate cu articolul 138 din TFUE, dar și să prezinte raportul la care s-a angajat prin pachetul de două acte legislative și prin foaia de parcurs intitulată „Către o veritabilă uniune economică și monetară” referitor la posibilitățile oferite de actualul cadru fiscal al Uniunii pentru alinierea nevoilor de investiții publice la obiectivele de disciplină fiscală;

17.  invită Comisia să consolideze procesul semestrului european, între altele asigurând-se că se alocă suficient timp și suficiente resurse elaborării și monitorizării recomandărilor, acestea devenind astfel cât se poate de relevante pentru elaborarea politicilor economice la nivelul UE și la nivel național; invită Comisia să prezinte propuneri de metode care să confere recomandărilor semestrului european un caracter obligatoriu consolidat; subliniază importanța implicării din timp și pe cât de mult posibil a Parlamentului European pentru ca, odată cu creșterea relevanței și a caracterului obligatoriu, să nu poată apărea nicio lacună de legitimitate în procesul politic de formare a opiniei;

18.  consideră că trebuie consolidată asumarea de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; invită Comisia să ofere posibilitatea prezentării recomandărilor specifice fiecărei țări în parlamentele naționale înainte ca acestea să fie adoptate de Consiliu;

19.  ia act de pachetul de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2014 elaborat de Comisie; ia act de evaluarea Comisiei conform căreia s-au făcut progrese în ceea ce privește susținerea consolidării fiscale și a reformelor structurale, în special în legătură cu modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de pensii și de servicii medicale;

20.  remarcă, în acest context, faptul că recomandările specifice fiecărei țări sunt susținute de Consiliul European și ia act de recomandările Consiliului, în special de recomandările specifice legate de zona euro;

21.  subliniază că o condiție necesară pentru succesul programelor de asistență financiară este o combinație de solidaritate și condiționalitate, o puternică asumare și un angajament solid privind realizarea reformelor; reamintește Comisiei să alinieze pe deplin obligațiile juridice ce decurg din pachetul de două acte legislative (Regulamentul (UE) nr. 472/2013) la actualele programe de ajustare economică; îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită care să respecte cadrul guvernanței economice a UE și dreptul comunitar, garantând în acest fel responsabilitatea democratică; ia act de documentul elaborat de Comisie ca urmare a raportului PE privind troica; invită Comisia să ia în considerare concluziile rapoartelor Parlamentului European privind troica;

22.  susține obiectivul de a pune accent pe politicile care cresc competitivitatea, susțin investițiile și crearea de locuri de muncă, combat șomajul și îmbunătățesc funcționarea pieței muncii, în special în sectoarele cu un potențial ridicat de creștere; consideră că statele membre dețin informații valoroase pe care le pot pune la dispoziție în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor; subliniază faptul că modelul formării duale s-a dovedit eficient în combaterea șomajului în rândul tinerilor;

23.  subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă un cadru de investiții important pentru orientarea cheltuielilor favorabile creșterii economice, inclusiv pentru investiții în inovare și cercetare, agenda digitală, cheltuieli pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, investiții în sustenabilitatea mediului, în legăturile prioritare de transport trans-european, precum și în educație și în incluziunea socială;

24.  solicită Comisiei să instituie un mecanism cuprinzător care să promoveze schimbul de bune practici între toți factorii naționali responsabili în domeniul șomajului în rândul tinerilor; reafirmă faptul că, deși nu poate fi adoptată o soluție universală, unele state membre au abordat problema șomajului în rândul tinerilor într-o manieră mai eficientă decât altele;

25.  subliniază că este necesar ca Strategia Europa 2020 să fie luată în considerare pe deplin în cadrul punerii în aplicare a semestrului european; îndeamnă Comisia să facă și din guvernanța pieței unice o prioritate-cheie, deoarece aceasta contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor semestrului european, și anume o creștere economică durabilă și ocuparea forței de muncă;

26.  amintește însă faptul că bilanțul statelor membre privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări este unul foarte slab; consideră că există o lipsă de coerență între angajamentul de la nivel european și punerea în aplicare de către statele membre a recomandărilor specifice fiecărei țări la nivel național; subliniază importanța asumării la nivel național de către guvernele respective a angajamentelor luate la nivelul UE; arată că recomandările specifice ar trebui formulate astfel încât statele membre să aibă libertatea de a-și concepe propriile măsuri și reforme necesare pentru abordarea acestor recomandări;

27.  solicită, în special, Comisiei să analizeze dezvoltarea de standarde comune orientate către rezultate, în vederea măsurării și comparării reformelor structurale în cadrul oricărei propuneri viitoare care vizează consolidarea coordonării politicilor economice la nivelul UEM;

28.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numai 10 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2013 au fost pe deplin puse în aplicare, conform Comisiei; remarcă, în plus, faptul că pentru 45 % din aceste recomandări s-au realizat progrese limitate sau chiar niciun progres;

29.  subliniază faptul că un sistem adecvat, de responsabilitate democratică, pentru semestrul european, precum și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări constituie o condiție importantă pentru realizarea convergenței economice în UEM, esențială pentru buna funcționare a acesteia, care conduce la stabilitate financiară și economică și la un nivel ridicat de competitivitate pentru economia europeană, care au ca rezultat creșterea și crearea de locuri de muncă; așteaptă de la guvernele statelor membre să susțină și să transpună în mod activ la nivel național deciziile privind recomandările specifice fiecărei țări care au fost adoptate de toate statele membre în Consiliu („asumare națională” - „national ownership”);

30.  subliniază faptul că o serie de recomandări specifice fiecărei țări au la bază acte juridice ale UE și că nerespectarea actelor juridice ale UE poate duce la declanșarea unor proceduri judiciare; amintește statelor membre că trebuie să-și respecte obligațiile legale în conformitate cu dreptul UE; consideră că Comisia ar trebui, atunci când interpretează tabloul de bord, să ia suficient în considerare faptul că zona euro și statele membre din această zonă sunt economii interdependente și deschise;

31.  invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să ia toate măsurile prevăzute de dreptul UE pentru a susține consolidarea coordonării politicilor economice și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, astfel încât toate statele membre să adopte, în termenele prevăzute, politicile economice și financiare adaptate situației lor;

32.  ia act de numărul tot mai mare de recomandări specifice fiecărei țări adresate nivelului regional; subliniază că este necesar să se folosească în totalitate noile programe ale fondurilor structurale și de investiții, în special în cazul în care acestea ar fi folosite ca măsuri de susținere a reformelor structurale; invită Comisia și statele membre să asigure stabilirea corectă a priorităților de creștere a calității cheltuielilor;

33.  solicită Comisiei să raporteze o dată la trei luni comisiei competente a Parlamentului cu privire la măsurile luate pentru a asigura realizarea unor progrese în legătură cu punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și la progresele înregistrate până la momentul respectiv; invită statele membre să explice comisiei competente a Parlamentului motivele care stau la baza nerespectării recomandărilor specifice fiecărei țări;

34.  invită președintele Eurogrupului să monitorizeze în mod eficient punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre din zona euro și să prezinte rapoarte cu privire la progresele înregistrate în cadrul evaluării Eurogrupului a proiectelor de planuri bugetare pentru 2015, care trebuie transmise de statele membre respective până la jumătatea lunii octombrie a anului 2014;

35.  invită Comisia să acorde atenție dimensiunii de gen în programele naționale de reformă, cum ar fi integrarea femeilor în forța de muncă, eliminarea diferențelor de remunerare și de pensie între femei și bărbați, îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și forme de organizare mai flexibilă a timpului de lucru;

36.  consideră că, având în vedere viitorul semestru european, ar trebui aplicată o strategie pe termen lung și echilibrată de consolidare fiscală favorabilă creșterii și investițiilor pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală; subliniază însă că ar trebui acordată o atenție deosebită reformelor și politicilor de consolidare a creșterii, în special de către acele state membre care au spațiu fiscal pentru investiții, în vederea promovării creșterii și a facilitării reechilibrării în zona euro; subliniază că actualul cadru juridic oferă posibilitatea, în cazul în care au fost lansate reforme, ca statelor membre să li se permită un grad de flexibilitate și recomandă exploatarea acestei flexibilități;

37.  subliniază faptul că sustenabilitatea fiscală este o cerință indispensabilă pentru creșterea pe termen lung;

38.  consideră că statele membre ar trebui să acorde prioritate modernizării economiilor naționale, sistemelor de asigurări sociale, sistemelor de pensii și serviciilor medicale, astfel încât să se evite punerea unei sarcini excesive pe umerii generațiilor viitoare; invită statele membre să analizeze impactul reformelor lor asupra economiei europene în ansamblul ei;

39.  consideră că reformele structurale ar trebui să vizeze în special creșterea capacității piețelor muncii de a integra tinerii și alte grupuri excluse în forța de muncă și ar trebui să fie în măsură să ofere oportunități lucrătorilor vârstnici; consideră că sistemul formării duale reprezintă un instrument eficient în vederea atingerii acestui scop; este, de asemenea, de părere că reforma structurală ar trebui să aibă ca obiectiv sustenabilitatea și echitatea pe termen mediu și lung a sistemelor de asigurări sociale, de servicii medicale și de pensii, precum și reducerea dependenței față de energie, în vederea sporirii competitivității întreprinderilor europene și a transformării creării de locuri de muncă într-o prioritate absolută;

40.  subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale și a unei abordări durabile față de imigrație împiedică creșterea în UE; invită Comisia și statele membre să creeze o piață a muncii comună și favorabilă incluziunii și o politică comună modernă și favorabilă incluziunii privind imigrația; subliniază faptul că un tratament corect și egal al lucrătorilor este fundamental pentru construirea unei piețe interne a muncii;

41.  observă că politica energetică și creșterea economică sunt strâns legate; îndeamnă, prin urmare, să se urmărească o politică energetică europeană ambițioasă care, prin îmbunătățirea securității aprovizionării și prin intensificarea inovării în sectorul energetic, poate conduce la o mai mare stabilitate și creștere economică;

42.  observă că, în contextul unei diminuări constante a creșterii în țările europene în ultimele două decenii, încă nu au fost luate măsuri serioase privind evoluțiile demografice; subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale afectează, de asemenea, potențialul de creștere al Uniunii; invită Comisia și statele membre să creeze o piață comună veritabilă a muncii și să mobilizeze toate resursele Uniunii pentru a pune în aplicare o politică comună în domeniul imigrației, în conformitate cu propunerile formulate de președintele ales;

43.  subliniază, din nou, invitația adresată statelor membre de a-și simplifica sistemele fiscale în scopul de a restabili un mediu favorabil pentru întreprinderi în toate statele membre, fără excepție, și solicită din nou reducerea taxelor impuse forței de muncă; invită Comisia să valorifice experiența punerii în aplicare a planului de acțiune pentru 2012 și să ia urgent măsuri și să elaboreze o strategie globală bazată pe măsuri legislative concrete de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale; reamintește Comisiei propunerile formulate în rezoluția Parlamentului din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(16) (raportul Kleva Kekus) cu privire la evaziunea fiscală și evitarea plății impozitelor;

44.  menționează faptul că reformele structurale trebuie să fie completate și concretizate prin investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare, o infrastructură modernă și energie durabilă, în vederea consolidării tranziției digitale și ecologice; subliniază faptul că investițiile în cercetare, inovare, educație și infrastructură reprezintă o condiție prealabilă pentru competitivitate, creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă; insistă asupra rolului pe care trebuie să îl joace bugetul Uniunii în aceste domenii fundamentale de interes comun;

45.  subliniază faptul că nivelurile deja ridicate ale datoriei publice nu permit o creștere semnificativă a cheltuielilor, în cazul în care se vrea ca eforturile în materie de reformă și consolidare să nu fie în zadar; recomandă, prin urmare, o transferare a cheltuielilor de la sectoarele neproductive la sectoarele productive și orientate către viitor; subliniază faptul că există flexibilitate în Pactul de stabilitate și de creștere și că aceasta ar trebui folosită, însă este nevoie, în special, ca statele membre să elaboreze reforme credibile;

46.  ia act de discursul Președintelui BCE din cadrul simpozionului anual al băncii centrale de la Jackson Hole din 22 august 2014; invită factorii decizionali să tragă concluziile potrivite cu privire la politicile de reformă monetară, bugetară și structurală, cu scopul de a genera creștere și de a crea locuri de muncă; reamintește observațiile echilibrate conform cărora: „niciun nivel de flexibilitate fiscală sau monetară nu poate compensa totuși reformele structurale necesare în zona euro” și „o strategie coerentă pentru reducerea șomajului trebuie să implice politici orientate atât către cerere, cât și către ofertă, nu numai în zona euro, ci și la nivel național. Strategia poate avea succes numai dacă este cu adevărat coerentă.”;

47.  consideră că una dintre cele mai importante limitări la adresa economiei UE o reprezintă nivelul scăzut al investițiilor private totale și lipsa efectului de levier al investițiilor publice la nivelul actual; invită Comisia să cerceteze motivele nivelului scăzut al investițiilor private în UE; subliniază necesitatea unei reforme a procedurilor de faliment și insolvență, în vederea abordării problemelor legate de datoriile excesive din periferia zonei euro;

48.  subliniază faptul că investițiile au un rol important, deoarece acestea au efect asupra componentei de ofertă și cerere a economiei, creând locuri de muncă, generând venituri pentru familii, crescând veniturile obținute din taxe, sprijinind consolidarea guvernamentală și susținând creșterea; reiterează necesitatea adoptării de politici favorabile investitorilor, reducerii birocrației și reducerii sarcinilor administrative; invită următoarea Comisie Europeană să crească investițiile europene cu 300 miliarde EUR, după cum a anunțat Jean-Claude Juncker în orientările sale politice;

49.  invită Comisia să își onoreze în sfârșit angajamentul de a definitiva piața unică, în special în ceea ce privește serviciile; îndeamnă statele membre să își respecte angajamentele legate de Strategia UE 2020, în special în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, utilizarea eficientă a resurselor, inovarea, ocuparea forței de muncă, educația, sărăcia, energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor; prin urmare, solicită Comisiei să își accelereze acțiunile de asigurare a punerii în aplicare adecvate și a respectării legislației UE în statele membre, utilizând în mod ferm toate competențele sale;

50.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre, în special în ceea ce privește libera circulație a persoanelor; subliniază faptul că tratatul garantează libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

51.  subliniază faptul că lipsa accesului la finanțe, în special pentru IMM-uri, reprezintă un obstacol imens în calea creșterii în UE; invită, prin urmare, Comisia să acorde prioritate eforturilor legate de sursele alternative de finanțare a IMM-urilor, ținând seama de recomandările din Rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor, în special prin intermediul fondurilor structurale, al Băncii Europene de Investiții, al Fondului european de investiții și al băncilor de dezvoltare publice; subliniază necesitatea de a elimina și mai multe obstacole birocratice din calea întreprinderilor mici și mijlocii și de a aplica în viitor cu și mai multă strictețe principiul proporționalității în procesul de legiferare al UE;

52.  consideră că ar trebui avute în vedere reforme urgente pentru toate statele în care dificultățile în înființarea de întreprinderi afectează potențiala creștere economică și crearea de locuri de muncă;

53.  invită Comisia să propună urgent măsuri de definitivare a pieței interne de capital pentru a îmbunătăți alocarea capitalului către întreprinderi în vederea revitalizării economiei reale; consideră că este nevoie și de alte alternative în afară de finanțarea prin intermediul băncilor atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru cele mici și mijlocii, în special prin îmbunătățirea condițiilor de finanțare prin intermediul piețelor de capital și al altor surse private precum fondurile cu capital de risc, fondurile peer to peer sau fondurile cu plasamente în acțiuni; solicită să se acorde o atenție deosebită rolului jucat de costurile de capital pentru înființarea și funcționarea întreprinderilor la nivelul tuturor statelor membre și să se actualizeze în mod corespunzător tabloul de bord;

54.  subliniază importanța deosebită a adoptării de acte legislative privind investițiile pe termen lung;

55.  subliniază importanța accelerării și a definitivării uniunii bancare; constată că adoptarea celor trei piloni ai uniunii bancare și punerea în aplicare a unor reguli noi pentru institutele de credit și societățile de asigurare contribuie la restabilirea rezistenței sectorului financiar european; consideră că definitivarea uniunii bancare trebuie realizată prin intermediul unei uniuni la nivelul asigurărilor și al piețelor; reiterează faptul că costurile eșecurilor instituțiilor bancare ar trebui să fie suportate chiar de sectorul bancar;

56.  subliniază faptul că un sistem financiar solid, stabil, bine diversificat și transparent are un rol esențial pentru viitoarea creștere;

57.  subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pună în niciun fel în pericol prerogativele Parlamentului European sau pe cele ale parlamentelor naționale și regionale; subliniază că ar trebui să existe o separare clară între competențele UE și competențele naționale și că Parlamentul European este sediul responsabilității la nivelul Uniunii, în timp ce parlamentele naționale sunt sediul responsabilității la nivelul statelor membre; evidențiază importanța implicării oficiale și corespunzătoare a Parlamentului European din timp și pe cat de mult posibil pentru a crește legitimitatea democratică;

58.  subliniază necesitatea de a consolida, în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, responsabilitatea democratică în ceea ce privește elementele esențiale pentru funcționarea zonei euro, cum ar fi Mecanismul european de stabilitate, deciziile Eurogrupului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară; solicită Comisiei să realizeze și să publice evaluări ex post ale recomandărilor sale și ale participării sale în cadrul troicii;

Contribuțiile sectoriale la semestrul european 2014

59.  salută faptul că Comisia a recunoscut că trebuie continuată consolidarea fiscală într-o manieră favorabilă creșterii și diferențiată, care va permite statelor membre nu numai să investească în creștere și crearea de locuri de muncă, ci și să abordeze problema datoriilor mari, a șomajului și a provocărilor unei societăți în curs de îmbătrânire;

60.  subliniază potențialul de creare de locuri de muncă al economiei ecologice, care, potrivit estimărilor Comisiei, ar putea crea cinci milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile, cu condiția să fie puse în aplicare politici ambițioase în materie de climă și energie; invită statele membre să asigure niveluri adecvate de investiții în aceste sectoare și să anticipeze viitoarele competențe ale lucrătorilor; invită Comisia să includă exploatarea potențialului de creare de locuri de muncă al economiei ecologice în analiza anuală a creșterii (AAC) pentru 2015;

61.  salută faptul că Comisia ține seama de diferențele dintre statele membre în legătură cu programele naționale de reformă (PNR), dar invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită regiunilor cu handicapuri naturale sau demografice permanente, în special atunci când se analizează alocarea de fonduri;

62.  subliniază că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă nu ar trebui analizate numai din perspectiva costurilor, ci ar trebui să se țină seama și de reformele structurale ale pieței muncii și de perspectiva de obținere a unor beneficii pe termen lung pentru a menține investițiile în societate și cetățeni în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a protejării viitorului și stabilității statelor membre și ale UE în ansamblul ei;

63.  subliniază că, dacă, pe de-o parte, salariile sunt o variabilă importantă pentru eliminarea dezechilibrelor macroeconomice din zona euro, pe de altă parte, acestea nu constituie un simplu instrument de adaptare economică, ci, mai presus de toate, venitul din care trebuie să trăiască lucrătorii; invită Comisia să se asigure că recomandările privind salariile nu duc la creșterea sărăciei sau a diferențelor în materie de salarii în rândul lucrătorilor în statele membre și nu afectează grupele de lucrători cu venituri reduse;

64.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că UE mai are mult până să îndeplinească obiectivele privind ocuparea forței de muncă și pe cele sociale din Strategia Europa 2020 și că se înregistrează întârzieri în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului privind reducerea sărăciei, având în vedere că numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie a crescut cu zece milioane între 2010 și 2012, în loc să scadă; invită noua Comisie să adopte o abordare coerentă și să solicite statelor membre să comunice imediat progresele înregistrate la nivel național cu privire la Strategia Europa 2020; invită statele membre să introducă - în PNR - strategii naționale bine definite pentru a face progrese cu privire la Strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei;

65.  salută utilizarea de către Comisie a noului tablou de bord al indicatorilor de ocupare a forței de muncă și sociali pentru recomandările specifice fiecărei țări pentru acest an, în special trimiterile la ratele șomajului în general și la ratele șomajului în rândul tinerilor, precum și la numărul persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; menționează că acești indicatori sunt de natură pur analitică; solicită să se includă și alți indicatori, cum ar fi calitatea muncii, nivelul de sărăcie al copiilor, accesul la servicii de sănătate și lipsa unui adăpost în acest tablou de bord; solicită ca acești indicatori să aibă o reală influență asupra întregului proces al semestrului european;

66.  invită Comisia și Consiliul să continue să îmbunătățească indicatorii pentru monitorizarea dimensiunii sociale, de mediu și de inovare a Strategiei Europa 2020 ca parte a semestrului european; invită Comisia să continue dezbaterea privind numărul indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea acestora, având în vedere faptul că aspectele economice și sociale ale UE reprezintă două părți ale monedei, amândouă având un rol-cheie în dezvoltarea UE;

67.  solicită din nou organizarea unei reuniuni a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Eurogrupului înaintea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, de fiecare dată când este necesar, astfel încât să se asigure faptul că problemele sociale și de ocupare a forței de muncă sunt abordate mai în detaliu în discuțiile și deciziile autorităților din zona euro și cu scopul de a contribui la reuniunile șefilor de stat și de guvern din zona euro; consideră că este important să se organizeze reuniuni comune de concertare ale consiliilor EPSCO și ECOFIN de fiecare dată când este nevoie;

68.  salută faptul că Comisia a recunoscut că impactul măsurilor de consolidare fiscală, luate pentru a garanta nu numai sustenabilitatea economiilor anumitor state membre, ci și sustenabilitatea întregii economii a UE, asupra situației privind ocuparea forței de muncă și a celei sociale din UE a fost grav și cu efecte profunde; solicită să se intensifice eforturile în vederea îndeplinirii obligațiilor legate de ocuparea forței de muncă și a celor sociale prevăzute în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a UE; invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE să evalueze în mod aprofundat impactul acestor măsuri asupra drepturilor fundamentale și să prezinte recomandări în cazul încălcării Cartei;

69.  salută intenția Președinției italiene, specificată în concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 30 august 2014, de a organiza o conferință la nivelul șefilor de stat și de guvern privind ocuparea forței de muncă, în special cu privire la tineri;

70.  salută scăderea ratelor șomajului din anumite state membre menționată anterior; reamintește însă că Strategia Europa 2020 prevede clar că cifra care trebuie urmărită este rata de ocupare a forței de muncă și consideră regretabil faptul că actualii indicatori ai ratei șomajului nu reflectă în mod corect realitatea tuturor piețelor muncii din UE;

71.  observă că Comisia atrage atenția asupra faptului că este nevoie de reforme structurale pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru creștere și locuri de muncă, în special atunci când rata șomajului este ridicată, și că, atât la nivel național, cât și european, pot fi create multe oportunități prin finalizarea pieței unice;

72.  invită noua Comisie să trateze redresarea pieței muncii ca o prioritate absolută prin elaborarea unei strategii ambițioase și cuprinzătoare pentru creștere și crearea unor locuri de muncă de calitate, demers la care ar trebui să ia parte toți comisarii noi; consideră că, în acest scop, comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale ar trebui să elaboreze un plan care să implice toate domeniile politice și să includă măsuri concrete de susținere a locurilor de muncă de calitate;

73.  consideră că UE nu poate să crească din nou competitivitatea numai prin reducerea cheltuielilor, ci este nevoie, de asemenea, să crească investițiile în cercetare și dezvoltare, educație și competențe, precum și eficiența utilizării resurselor; cere ca piețele muncii să se adapteze mai bine și să fie mai dinamice pentru a se putea adapta la denaturările situației economice, fără a se ajunge la disponibilizări colective și la adaptări excesive ale salariilor; amintește faptul că puterea de cumpărare a multor lucrători din UE s-a diminuat foarte mult, veniturile gospodăriilor au scăzut, iar cererea internă a fost redusă; consideră că, pentru a reface competitivitatea necesară a economiei noastre, UE trebuie să aibă în vedere și strategii care să se concentreze pe alte costuri de producție, evoluții ale prețurilor și marje de profit și pe politici transsectoriale menite să stimuleze inovarea, productivitatea și excelența;

74.  este îngrijorat de inegalitățile din ce în ce mai mari în ceea ce privește bunăstarea și venitul, care afectează negativ puterea de cumpărare, cererea internă și investițiile în economia reală; invită statele membre să includă măsuri de reducere a acestor inegalități în planurile naționale de reformă pentru a stimula creșterea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială;

75.  subliniază că este necesar un transfer al sarcinii fiscale de la forța de muncă la alte forme de impozitare durabilă pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă;

76.  salută recomandările specifice fiecărei țări elaborate de Comisie în domeniul taxelor de mediu și invită statele membre să pună în aplicare aceste recomandări, asigurându-se, totodată, că acest lucru este mai ales în beneficiul veniturilor scăzute; subliniază impactul pozitiv asupra bugetului și a ocupării forței de muncă, precum și impactul social și de mediu pozitiv al transferării impozitării de la forța de muncă la mediu și al eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare mediului;

77.  este îngrijorat de faptul că, în anumite cazuri, fragmentarea financiară din zona euro pune în pericol creșterea și sustenabilitatea IMM-urilor; solicită refacerea capacității de împrumut a economiei, ceea ce permite IMM-urilor să investească și să creeze locuri de muncă, precum și facilitarea accesului IMM-urilor la antreprenoriat și la programe precum COSME și Orizont 2020;

78.  invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile impuse întreprinderilor nou-înființate;

79.  invită Comisia să-și onoreze de urgență promisiunea, pe baza articolului 9 din TFUE, legată de planul de investiții în valoare de 300 de miliarde EUR și solicită efectuarea unei evaluări pentru a stabili dacă această cifră este suficientă pentru a reface întregul potențial al UE de creștere și creare de locuri de muncă de calitate;

80.  salută apelul Comisiei, în comunicarea sa cadru privind recomandările specifice fiecărei țări în UE per ansamblu, privind creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, inovare, educație, competențe și politici active în domeniul pieței muncii, precum și în energie, transporturi și economia digitală;

81.  invită Comisia și statele membre să consolideze industria UE prin aplicarea unei politici mai flexibile în domeniul concurenței, prin care să se favorizeze competitivitatea și ocuparea forței de muncă, și printr-un plan de tranziție la nivel ecologic și digital; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora, după consultarea partenerilor sociali, o propunere legislativă privind informarea și consultarea lucrătorilor în materie de planificare și gestionare a restructurărilor, pentru a se garanta astfel o adaptare responsabilă din punct de vedere economic și social la schimbările din industria UE într-un mod prin care să se mențină drepturile lucrătorilor, fără a se pune o sarcină de reglementare excesivă asupra societăților, în special a IMM-urilor;

82.  este preocupat de faptul că, în multe state membre și sectoare, se înregistrează, alături de pierderea de locuri de muncă, o scădere a calității locurilor de muncă, o creștere a numărului de obstacole privind ocuparea forței de muncă și o deteriorare a standardelor de muncă; subliniază faptul că Comisia și statele membre trebuie să depună eforturi specifice pentru a crește calitatea locurilor de muncă în vederea adaptării competențelor la cererile de pe piața muncii; invită Comisia și statele membre să depună eforturi specifice pentru a combate problemele suplimentare cauzate de angajarea forțată cu fracțiune de normă și de contractele forțate cu durată limitată, contractele precare (precum contractele de muncă în care nu se menționează numărul de ore), activitățile profesionale independente false și munca nedeclarată; salută, prin urmare, inițiativa Comisiei privind crearea unei platforme europene privind munca nedeclarată; solicită din nou statelor membre să se asigure că persoanele cu contracte precare, cu durată limitată sau cu fracțiune de normă forțată sau care desfășoară activități profesionale independente beneficiază de un set de bază de drepturi și de protecție socială adecvată;

83.  invită Comisia să se asigure că orientarea sa în materie de politici promovează reformele de pe piața muncii cu scopul, printre altele, de a reduce segmentarea, de a promova tranziția de la un loc de muncă la altul, de a promova incluziunea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, de a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, de a promova egalitatea de gen, de a consolida drepturile lucrătorilor cu contracte atipice și de a oferi mai multă protecție socială persoanelor care desfășoară activități independente;

84.  constată că, în raportul său anual pentru 2013 privind situația socială și situația privind ocuparea forței de muncă din UE, Comisia a subliniat importanța cheltuielilor pentru protecția socială ca măsură de protecție împotriva riscurilor sociale; reamintește importanța acestor stabilizatori automați pentru reacția la șocurile asimetrice, pentru evitarea sărăcirii excesive a sistemelor naționale de asistență socială și, prin urmare, pentru consolidarea sustenabilității UEM per ansamblu; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de aceasta rolul important al menținerii stabilizatorilor automați puternici în statele membre, având în vedere rolul extrem de important al acestora în menținerea coeziunii sociale, precum și în stimularea cererii interne și a creșterii economice; invită din nou Comisia să elaboreze o Carte verde privind stabilizatorii automați în zona euro;

85.  ia act de intenția Președinției italiene a Consiliului European, astfel cum a subliniat aceasta în programul său, de a deschide dezbaterea privind stabilizatorii automați la nivelul UE, acordând o atenție deosebită posibilei înființări a unui sistem de alocații de șomaj în zona euro;

86.  subliniază importanța politicilor active și favorabile incluziunii privind piața muncii ca instrument strategic de promovare a ocupării forței de muncă în contextul actual; este profund îngrijorat de faptul că mai multe state membre, în pofida creșterii ratelor șomajului, au redus alocările bugetare pentru finanțarea politicilor active și favorabile incluziunii privind piața muncii; invită statele membre să îmbunătățească acoperirea și eficacitatea politicilor active privind piața muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali;

87.  salută adoptarea Deciziei nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind consolidarea cooperării dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă; ia act de propunerea de regulament privind EURES (Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă) din ianuarie 2014; invită Parlamentul și Consiliul să delibereze de urgență asupra reformei, astfel încât EURES să poată deveni un instrument eficient de stimulare a mobilității forței de muncă în interiorul UE, în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 și în vederea promovării diversității; amintește că mobilitatea trebuie să rămână voluntară și nu trebuie să limiteze eforturile de a crea locuri de muncă de calitate și posibilități de formare la fața locului; subliniază că informațiile profesionale fiabile privind condițiile de lucru și de trai din alte state membre reprezintă o condiție prealabilă pentru existența unui spațiu economic european funcțional;

88.  evidențiază numărul în creștere de lucrători, mai ales tineri, care își părăsesc țările de origine pentru a-și căuta un loc de muncă în alte state membre; îndeamnă Comisia, împreună cu statele membre, să promoveze mobilitatea forței de muncă în interiorul UE pentru a garanta libertatea de mișcare, respectându-se, totodată, principiul egalității de tratament, protejându-se salariile și respectându-se standardele sociale; invită fiecare stat membru să stabilească condiții sociale și legate de muncă ce respectă Strategia Europa 2020;

89.  își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că oferta de competențe științifice, tehnologice, inginerești și matematice (STIM) nu va fi pe măsura cererii crescânde a întreprinderilor în anii următori, reducând astfel capacitatea forței de muncă din UE de a se adapta și de a progresa; invită statele membre să investească în modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, inclusiv de învățare pe tot parcursul vieții, în special în sistemele de învățare duală, și să faciliteze tranziția de la școală la locul de muncă;

90.  consideră că este necesar să se îmbunătățească competențele de conducere, manageriale și antreprenoriale ale tinerilor, pentru a permite întreprinderilor nou-înființate să valorifice oportunitățile oferite de noile piețe, să își fructifice pe deplin potențialul de creștere, astfel încât tinerii să poată deveni angajatori, nu doar angajați;

91.  ia act de faptul că împrumuturile bancare sunt în continuare cea mai obișnuită sursă de finanțare în UE; consideră, cu toate acestea, că există beneficii reale în noile forme de finanțare prin mecanisme inovatoare și mijloace nebancare, cum ar fi crowdfunding-ul, investitorii providențiali pentru IMM-uri, creditarea peer-to-peer, microcreditele, agențiile ușor accesibile de microcredit și alte instrumente, care pot furniza investiții vitale pentru ca întreprinderile nou-înființate să se dezvolte și să creeze locuri de muncă;

92.  salută scăderea șomajului în rândul tinerilor, dar subliniază că acesta înregistrează în continuare niveluri îngrijorătoare: 22 % în UE-28 și 23,1 % în zona euro; subliniază diferențele îngrijorătoare dintre statele membre (7,8 % în Germania și 56,3 % în Grecia, în aprilie 2014); subliniază că lipsa de siguranță în ceea ce privește locurile de muncă și ocuparea scăzută de locuri de muncă s-au accentuat, de asemenea, având în vedere faptul că și atunci când tinerii își găsesc un loc de muncă, unii dintre ei (în medie 43 % față de 13 % în cazul lucrătorilor adulți) lucrează în condiții de muncă precare sau cu contracte de muncă cu fracțiune de normă forțată; își exprimă, totodată, îngrijorarea cu privire la creșterea numărului tinerilor șomeri fără adăpost în multe state membre;

93.  salută faptul că garanțiile pentru tineret sunt menționate în majoritatea recomandărilor specifice fiecărei țări; invită Comisia să supravegheze îndeaproape provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 privind calitatea ofertelor, absența unei informări active a tinerilor din categoria NEET, precum și capacitatea administrativă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și absența implicării eficiente a tuturor partenerilor relevanți, identificând, în același timp, cele mai bune practici care ar putea fi folosite drept repere pentru îmbunătățirea programelor; solicită mai multă transparență în procesul de monitorizare a punerii în aplicare, o abordare mai ambițioasă în ceea ce privește soluționarea situației statelor membre care nu înregistrează progrese în acest sens și o utilizare mai bună a concentrării eforturilor la începutul perioadei; subliniază, în acest sens, faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” ar trebui să fie privită ca un stimulent pentru toate statele membre de a utiliza Fondul Social European în scopul de a finanța proiecte mai largi legate de tineri, în special pe acelea care vizează sărăcia și incluziunea socială;

94.  invită Comisia să propună un cadru european prin care să se introducă o serie de standarde minime obligatorii pentru implementarea garanțiilor pentru tineret, inclusiv calitatea stagiilor și a locurilor de muncă, salarii decente pentru tineri și acces la serviciile și drepturile privind ocuparea forței de muncă și care să se adreseze tinerilor cu vârsta între 25 și 30 de ani; invită statele membre să folosească bugetul disponibil în mod eficient și să pună imediat în aplicare garanțiile pentru tineret; invită Comisia și statele membre să trateze ca pe o prioritate garanțiile pentru tineret, având în vedere că alocările bugetare sunt concentrate în primii doi ani; solicită majorarea bugetului disponibil în timpul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual promise, având în vedere că Organizația Internațională a Muncii a estimat că este nevoie de 21 miliarde EUR pentru rezolvarea problemei șomajului în rândul tinerilor din zona euro; consideră că această creștere reprezintă o investiție necesară, având în vedere că pierderea economică anuală enormă provocată de lipsa de măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor se ridică la 153 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 1,2 % din PIB-ul UE (Eurofound, 2012)(17);

95.  subliniază importanța accentuării competențelor practice și a sistemului de formare profesională duală, care îmbunătățește capacitatea de inserție profesională a tinerilor;

96.  invită statele membre să îmbunătățească cooperarea dintre întreprinderi și sectorul educației la toate nivelurile;

97.  ia act de Recomandarea Consiliului din martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii pentru împiedicarea discriminării și a exploatării lucrătorilor tineri; invită Comisia și statele membre să includă, ca parte din semestrul european, aceste recomandări în programele naționale de reformă și în recomandările specifice fiecărei țări;

98.  constată cu îngrijorare că rata șomajului în rândul femeilor este mai ridicată decât ratele totale (11,7 % în UE-18 și 10,4 % în UE-28, față de 11,5 % și, respectiv, 10,2 %); solicită, prin urmare, introducerea de planuri specifice pentru crearea de locuri de muncă de calitate cu măsuri specifice pentru femei; solicită integrarea în recomandări a principiului egalității între femei și bărbați și subliniază că îmbunătățirea egalității de gen și a participării femeilor pe piața muncii nu poate să fie amenințată de alte recomandări; solicită introducerea unor recomandări specifice în vederea reducerii diferențelor de remunerare și de pensie între femei și bărbați, care este nu doar un impediment pentru economie și competitivitate, ci și un semn al nedreptății sociale;

99.  salută recomandările care abordează participarea scăzută a femeilor pe piața muncii; invită Comisia să includă o perspectivă mai largă a egalității de gen, care să depășească aspectele privind ratele de ocupare a forței de muncă, în următoarea analiză anuală a creșterii; invită Comisia și statele membre să abordeze segregarea de pe piața muncii și distribuția inegală a responsabilităților în materie de îngrijire; solicită crearea unor servicii publice accesibile și de calitate în domeniul îngrijirii copiilor și a persoanelor dependente, care să permită îngrijitorilor, în special în cazul femeilor, întoarcerea la locul de muncă și să faciliteze concilierea dintre viața profesională și cea privată;

100.  invită statele membre să acorde o atenție deosebită ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, acordând prioritate accesului și integrării acestora pe piața muncii și includerii politicilor privind accesul și integrarea, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită;

101.  se declară profund îngrijorat de faptul că șomerii de lungă durată și lucrătorii în vârstă se confruntă cu rate mai mari ale șomajului și dificultăți suplimentare în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii; invită statele membre să utilizeze pe deplin Fondul social european pentru a sprijini acești lucrători să se reintegreze cu succes pe piața muncii;

102.  ia act cu îngrijorare de faptul că angajații cu vârsta de peste 40 de ani deseori nu mai beneficiază de formare adecvată și suplimentară la locul de muncă; solicită, așadar, angajatorilor, partenerilor sociali și guvernelor naționale să aplice pe piața muncii concepte și măsuri reale privind învățarea pe tot parcursul vieții pentru a îmbunătăți semnificativ calificarea lucrătorilor în vârstă cât mai curând;

103.  salută acele recomandări specifice fiecărei țări menite să îmbunătățească nivelul de adecvare și acoperire oferit de sistemul de salariu minim, de plasele de siguranță și de protecția socială, precum și acele recomandări specifice fiecărei țări care privesc politicile de integrare pe piața muncii; consideră însă că creșterea inegală și fragilă preconizată de Comisie în 2014 și 2015 nu va putea compensa impactul crizei și al consecințelor acesteia asupra luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și asupra îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020; îndeamnă statele membre să urmărească îndeaproape recomandările, să le realizeze și să propună măsuri specifice țintite în cadrul PNR proprii pentru a combate sărăcia, mai ales lipsa unui adăpost și sărăcia în rândul copiilor;

104.  solicită Comisiei să coreleze mai strâns semestrul european cu obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2020; consideră că PNR ar trebui să raporteze cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivelor naționale privind reducerea sărăciei, care să demonstreze contribuția la obiectivul principal în materie de sărăcie stabilit de comun acord în cadrul Strategiei Europa 2020; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărei țări privind combaterea sărăciei pentru toate statele membre în viitor; invită statele membre să adopte măsuri specifice în materie de incluziune socială și de combatere a discriminării pentru a reduce sărăcia, vizând grupurile cele mai expuse riscului de excluziune socială; invită statele membre să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de integrare activă prin prevederea unui venit minim și a unui sistem de securitate socială, în conformitate cu propriile practici naționale, inclusiv cu prevederile din acordurile colective sau din legislația națională;

105.  invită statele membre, în lumina Recomandării Consiliului din 9 și 10 decembrie 2013 privind măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, să pună în aplicare măsuri pe termen lung, orientate și integrate cu scopul de a reduce nivelul de marginalizare socială și economică a comunităților de romi, în special prin adoptarea de măsuri pentru integrarea lor pe piața muncii, inclusiv prin consolidarea legăturilor dintre asistența socială și măsurile de activare și prin creșterea gradului de frecventare a școlii de către copiii romi și prin reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii;

106.  invită Comisia să găsească fără întârziere o soluție pentru creșterea alarmantă a sărăciei în rândul copiilor în întreaga UE, prin introducerea unei garanții pentru copii împotriva sărăciei; consideră că o astfel de garanție este extrem de importantă pentru a proteja copiii care au fost afectați de consecințele crizei economice și sociale actuale;

107.  regretă că recomandările Comisiei privind pensiile au fost făcute fără a se lua în considerare poziția Parlamentului referitoare la cartea verde și cartea albă relevante; subliniază că reformele pensiilor impun o coeziune politică și socială națională și că acestea ar trebui negociate cu partenerii sociali pentru a avea rezultatele scontate și că ar trebui elaborate, concepute și adoptate reformele cuprinzătoare necesare privind sistemele de pensii din statele membre pentru a asigura sustenabilitatea acestora, nepunând însă în pericol nivelurile de pensii adecvate și respectând pe deplin prioritățile economice și sociale ale Strategiei Europa 2020;

108.  consideră regretabil faptul că prea puține recomandări abordează problema sărăciei și a lipsei de adăpost în rândul persoanelor încadrate în muncă; subliniază apariția unor noi forme de sărăcie care afectează clasa de mijloc și clasa muncitoare, problemele legate de rambursarea ipotecilor ducând la creșterea numărului de evacuări și de executări silite; invită Comisia să abordeze în mod explicit, în cadrul analizei anuale a creșterii pentru 2015, problema sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă și a sărăciei în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii; recomandă Comisiei și statelor membre să aplice politici integrate în beneficiul locuințelor sociale și accesibile, politici de prevenire eficiente cu scopul de a reduce numărul evacuărilor și politici de eliminare a penuriei energetice, și ea în creștere;

109.  salută faptul că unele recomandări specifice fiecărei țări vizează combaterea sărăciei în rândul copiilor și servicii accesibile de îngrijire a copiilor, dar solicită introducerea de politici în sprijinul familiilor cu venituri reduse; solicită formularea de recomandări privind strategiile de incluziune socială, inclusiv combaterea formelor extreme de sărăcie, cum ar fi cazul persoanelor fără adăpost;

110.  ia act de sprijinul Comisiei pentru strategiile de incluziune activă; consideră, cu toate acestea, că aceste strategii trebuie să includă măsuri de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și cu capacitate redusă de muncă; încurajează statele membre să ia în considerare valoarea adăugată pe care o reprezintă stimularea angajatorilor în vederea angajării persoanelor care se află cel mai departe de piața de muncă, prin dezvoltarea unui mix bine echilibrat de responsabilități și rețele de sprijin, care să implice toți actorii relevanți în elaborarea politicilor privind piața muncii din statele membre;

111.  solicită, având în vedere ratele ridicate de sărăcie, să se realizeze o evaluare prin care să se stabilească dacă Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este suficient de bine finanțat, și, dacă nu este, să se analizeze posibilitatea unei majorări a fondurilor în cursul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual;

112.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia statele membre trebuie să combată lipsa de adăpost prin strategii cuprinzătoare bazate pe prevenire, abordări care să pună accentul pe construirea de locuințe, revizuirea reglementărilor și a practicilor privind evacuarea, precum și prin oprirea incriminării persoanelor fără adăpost; solicită îmbunătățiri în ceea ce privește schimbul transnațional de bune practici și de învățare reciprocă și recunoaște rolul programului Progress în acest context;

113.  salută recomandarea de a investi în educație, dar se declară îngrijorat cu privire la faptul că peste 20 de state membre și-au redus cheltuielile în acest domeniu în termeni relativi (ca pondere din PIB), periclitându-și astfel potențialul de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și propria competitivitate; subliniază faptul că reducerea unor astfel de investiții va crește vulnerabilitatea structurală a UE, având în vedere discrepanța dintre nevoia din ce în ce mai mare de lucrători înalt calificați și faptul că, în multe state membre, o mare parte a forței de muncă este în prezent slab calificată;

114.  ia act de recomandarea Comisiei de a se reforma sistemele de sănătate astfel încât să poată îndeplini obiectivele privind accesul public universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate într-un mod rentabil și de a se asigura sustenabilitatea financiară a acestora;

115.  își reiterează apelul pentru implicarea crescută și structurată a societății civile și a părților interesate la nivel național și la nivelul UE, pentru a asigura legitimitatea și a crește eficiența procesului semestrului european; așteaptă cu interes, în acest context, implicarea prevăzută de către Comisie a partenerilor sociali în contextul Comitetului pentru dialog social înaintea adoptării analizei anuale a creșterii pentru 2015;

116.  critică faptul că nu toate statele membre au implicat parlamentul lor național și partenerii lor sociali naționali și societatea civilă în elaborarea PNR; invită statele membre să includă în PNR o prezentare detaliată în care să explice cine a fost implicat și în ce mod; invită Comisia să analizeze diferitele practici naționale privind procedurile parlamentare și implicarea părților interesate în semestrul european;

Politicile bugetare

117.  subliniază din nou rolul important pe care îl are bugetul UE în stimularea creșterii economice, impulsionarea creării de locuri de muncă și reducerea dezechilibrelor macroeconomice în UE, contribuind astfel la reducerea inegalităților sociale; reamintește, în special, faptul că aproximativ 60 % din bugetul UE este canalizat direct către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, pe lângă faptul că acesta joacă un rol de catalizator pentru investiții; subliniază, în plus, faptul că numeroase programe pentru perioada 2014-2020 conțin instrumente financiare inovatoare care au potențialul de a juca un rol-cheie în sprijinirea investițiilor publice și private în statele membre, în special în ceea ce privește investițiile pe termen lung, care sunt recunoscute în general a fi o prioritate politică majoră;

118.  reamintește faptul că este necesar, la începutul noului cadru financiar multianual (CFM), să se implementeze în mod rapid și eficace noile programe atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, pentru a permite acestor programe să contribuie la procesul de redresare economică; solicită să se pună foarte rapid în aplicare programele pentru care finanțarea a fost concentrată în primii ani ai CFM, cum ar fi Orizont 2020, COSME, Erasmus+ și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că aceste programe au un efect de pârghie și un rol de sinergie și de catalizator pentru politicile naționale de investiții și pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază necesitatea de a lansa rapid politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 (în ceea ce privește acordurile de parteneriat deja semnate, programele operaționale aprobate și plățile de prefinanțare efectuate); subliniază încă o dată rolul pe care îl poate juca politica de coeziune în sprijinirea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe întreg teritoriul UE; solicită, în acest context, statelor membre să se asigure că finanțarea UE este orientată, pe cât posibil, către proiecte care promovează crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum și creșterea sustenabilă și competitivitatea; își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu nivelul fără precedent al angajamentelor restante (RAL), majoritatea acestora fiind generate în cadrul politicii de coeziune, precum și în legătură cu riscul ridicat cu care se confruntă anumite state membre în ceea ce privește dezangajarea creditelor alocate în cursul perioadei de programare anterioare;

119.  sprijină atât Garanția UE pentru tineret, cât și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca mijloace vitale pentru combaterea nivelului extrem de ridicat al șomajului în rândul tinerilor; salută acțiunile recente întreprinse de Comisie pentru a oferi sprijin statelor membre în vederea programării prompte a măsurilor finanțate în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; invită Comisia și statele membre să asigure faptul că aceste programe sunt puse în aplicare în mod corespunzător, eficace, rapid și prompt;

120.  subliniază faptul că, pentru a promova crearea de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea în UE, este necesar să se încurajeze formarea de lanțuri de valoare în UE și să se asigure o integrare mai puternică a întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, la toate nivelurile lanțului de valoare adăugată; reamintește faptul că aceste politici ar trebui să vizeze toate întreprinderile, indiferent de dimensiune, să contribuie la menținerea lanțului de producție în Europa și să sprijine sectoarele cu un important potențial de creștere, punând accentul pe inovare, competențe, sustenabilitate, antreprenoriat și creativitate, și că ar trebui, de asemenea, să se genereze suficientă creștere economică și bunăstare pentru a permite crearea unui număr mai mare de locuri de muncă;

121.  subliniază faptul că, într-o perioadă în care multe dintre statele membre depind în mare măsură de un singur furnizor de energie, printre acestea numărându-se șase state membre care depind în totalitate de Rusia pentru aprovizionarea lor cu gaze naturale, promovarea creării de locuri de muncă și menținerea acestora necesită, de asemenea, o reducere a vulnerabilității UE în fața șocurilor externe în domeniul energiei, după cum a demonstrat criza care afectează în prezent Ucraina; salută, în acest sens, concluziile reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014 și se așteaptă ca aceste concluzii să fie completate, cel târziu în octombrie 2014, de măsuri ambițioase pe termen mediu-lung pentru a consolida securitatea energetică a UE;

122.  subliniază faptul că plafoanele limitate al plăților în perioada 2014-2020 rămân o problemă crucială pentru bugetul UE, care are un efect negativ asupra redresării economice, deoarece întârzierea plăților îi afectează în primul rând pe beneficiarii direcți; reamintește necesitatea de a asigura, în privința execuției bugetare, o evoluție promptă și corectă a plăților, pentru a onora, pe de o parte, plățile care corespund unor angajamente anterioare și, pe de altă parte, plățile necesare în vederea prefinanțării, cu scopul de a lansa fără întârziere noile programe și de a evita orice transfer anormal al angajamentelor restante („RAL”) în bugetul pentru exercițiul financiar 2015; solicită, în acest sens, Consiliului să adopte proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 în ansamblul său, astfel cum a fost prezentat de Comisie, pentru ca bugetul UE să aibă un impact cât mai puternic asupra investițiilor de la nivel local; subliniază că adoptarea proiectelor de buget rectificativ nr. 2, 3 și 4 fără amendamente ar avea un impact bugetar total de doar 106 milioane EUR de contribuții suplimentare din venitul național brut (VNB), care trebuie puse la dispoziție de statele membre pentru a asigura credite de plată suficiente în 2014, cu scopul de a acoperi obligațiile juridice actuale ale Uniunii; subliniază hotărârea sa de a monitoriza în continuare situația generală a creditelor de plată și a angajamentelor restante (RAL) și de a utiliza toate posibilitățile de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM și în acordul interinstituțional aferent; subliniază faptul că problema crizei recurente a plăților din bugetul UE va trebui soluționată într-un mod sustenabil, cu ocazia revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020, care urmează să fie lansată cât mai curând de către următoarea Comisie Europeană care își va prelua mandatul la 1 noiembrie 2014;

123.  reamintește opinia sa conform căreia situația fiscală a statelor membre poate fi ameliorată printr-un nou sistem de resurse proprii de finanțare a bugetului Uniunii, care să reducă contribuțiile pe bază de VNB, permițându-le astfel statelor membre să își desfășoare eforturile de consolidare fără a pune în pericol finanțarea UE pentru susținerea investițiilor în redresarea economică și măsuri de reformă; reamintește faptul că Comisia Europeană a prezentat mai multe propuneri legislative pentru a reforma sistemul de resurse proprii, care nu au fost însă discutate în mod serios în cadrul Consiliului, până în prezent; subliniază, astfel, importanța pe care o acordă noului grup la nivel înalt pentru resursele proprii, care ar trebui să conducă la o adevărată reformă a finanțării UE;

124.  îndeamnă Comisia ca, în contextul analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2015, pe care o va elabora și care va fi publicată în noiembrie 2014, să evidențieze și să trateze în detaliu rolul bugetului UE în cadrul procesului semestrului european, furnizând date concrete și bazate pe fapte privind efectele sale de stimulare, de catalizare, de sinergie și de completare asupra cheltuielilor publice globale de la nivel local, regional și național;

125.  invită, totodată, Comisia ca, în următoarea sa AAC, să ofere o imagine completă și detaliată a obiectivelor care au fost atinse ca urmare a punerii în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, adoptat în urma reuniunii Consiliului European din iunie 2012 pentru a depăși criza economică și financiară, și să prezinte noi propuneri privind rolul pe care l-ar putea juca bugetul UE pentru a crea în continuare o creștere economică inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și generatoare de locuri de muncă;

126.  salută angajamentul asumat de președintele ales al Comisiei de a pune în aplicare prevederile foii de parcurs a Comisiei din 5 decembrie 2012, intitulate „Către o uniune economică și monetară veritabilă”; consideră că orice finanțare sau instrument suplimentar, cum ar fi mecanismul de solidaritate, trebuie să facă parte din bugetul UE, însă peste plafoanele CFM convenite;

Piața internă

127.  solicită crearea unei veritabile piețe interne pentru energie, care să asigure un acces echitabil la piață, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și o piață accesibilă, mai ales pentru IMM-uri;

128.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de modernizare a administrațiilor lor publice, prin finalizarea reformelor legilor administrației publice naționale, extinzându-și și îmbunătățindu-și oferta de servicii digitale destinate cetățenilor și întreprinderilor, reducând costurile și sporind eficiența, facilitând cooperarea transfrontalieră și punând în aplicare cadre de interoperabilitate pentru administrațiile publice; subliniază faptul că deplina punere în aplicare rapidă a legislației UE privind achizițiile publice și concesiunile ar reprezenta o oportunitate deosebită pentru îmbunătățirea inovării și a accesului IMM-urilor și pentru modernizarea administrației publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, sporind calitatea, eficacitatea și transparența cheltuielilor și a investițiilor publice;

Politicile de mediu

129.  subliniază faptul că ecologizarea economiilor UE contribuie la o creștere economică pe termen lung și rezistentă la crize, sporește competitivitatea și creează locuri de muncă, îmbunătățind, totodată, securitatea și independența energetică a Uniunii și că economia ecologică ar trebui considerată un motor important al dezvoltării economiei;

o
o   o

130.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, guvernelor statelor membre, Comisiei, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0240.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(10) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(11) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(13) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(14) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 101.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2014)0043.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205.
(17) Eurofound (2012), NEET: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

Notă juridică