Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2969(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0289/2014

Dezbateri :

PV 27/11/2014 - 7.1
CRE 27/11/2014 - 7.1

Voturi :

PV 27/11/2014 - 10.1

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0064

Texte adoptate
PDF 235kWORD 78k
Joi, 27 noiembrie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Pakistan: legile referitoare la blasfemie
P8_TA(2014)0064RC-B8-0289/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 27 noiembrie 2014 referitoare la Pakistan: legile privind blasfemia (2014/2969(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind situația din Pakistan,

–  având în vedere articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului din 1948 și articolul 18 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință,

–  având în vedere rapoartele Raportorului Special al ONU pentru libertatea de religie sau convingeri,

–  având în vedere raportul din 4 aprilie 2013 al raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și a avocaților, Gabriela Knaul, elaborat ca urmare a misiunii acesteia în Pakistan, în perioada 19-29 mai 2012,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual pe 2012 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(1), care condamnă persecutarea creștinilor și a altor minorități religioase,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății de religie sau convingeri(2),

–  având în vedere Planul de angajament pe cinci ani UE-Pakistan din martie 2012, care cuprinde o serie de priorități, cum ar fi buna guvernare și dialogul privind drepturile omului, și cel de Al doilea dialog strategic UE-Pakistan din 25 martie 2014, strâns legat de acesta,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 martie 2013 referitoare la Pakistan(3), în care acesta reafirmă așteptările UE referitoare la promovarea și la respectarea drepturilor omului și condamnă toate actele de violență, inclusiv cele săvârșite împotriva minorităților religioase,

–  având în vedere declarația din 18 octombrie 2014 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) cu privire la decizia Înaltei Curți din Lahore prin care se confirmă condamnarea dnei Asia Bibi în Pakistan,

–  având în vedere comunicatul de presă din 29 octombrie 2014 publicat de Delegația Uniunii Europene în Pakistan cu ocazia vizitei efectuate de Reprezentantul special al UE pentru drepturile omului în Pakistan, în perioada 26-29 octombrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la rolul regional al Pakistanului și relațiile sale politice cu UE(4),

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Asia Bibi, o femeie creștină din Punjab, a fost arestată în 2009 și condamnată la moarte pentru blasfemie în 2010 în temeiul secțiunii 295-C din Codul penal pakistanez; întrucât, la 16 octombrie 2014, Înalta Curte din Lahore Asia Bibi a respins recursul și a confirmat verdictul; întrucât, la 24 noiembrie 2014, pârâta a depus un recurs la Curtea Supremă, în cadrul unei proceduri care poate dura mai mulți ani; întrucât Președintele Pakistanului poate încă anula hotărârea Înaltei Curți din Lahore prin grațiere prezidențială, amnistiind-o pe Asia Bibi;

B.  întrucât, la 7 noiembrie 2014, un cuplu creștin, Shama Bibi și Shahbaz Masih, au fost bătuți de o mulțime, care i-a acuzat că ar fi ars pagini din Coran în estul Pakistanului; întrucât corpurile au fost incinerate într-un cuptor din cărămidă, unele rapoarte arătând acestea erau încă vii în momentul când au fost aruncate în cuptor;

C.  întrucât, recent, au fost pronunțate o serie de sentințe de condamnare la moarte împotriva unor cetățeni pakistanezi pe motive de încălcarea legilor privind blasfemia, inclusiv Dl Sawan Masih, creștin, pentru o presupusă insultă la adresa profetului Mohammad în cadrul unei conversații, și cuplul creștin Shafqat Emmanuel și Shagufta Kausar, pentru o presupusă insultă adusă profetului într-un mesaj text;

D.  întrucât activistul pentru drepturile omului și avocat Rashid Rehman a fost ucis la 7 mai 2014; întrucât, cu niște săptămâni înainte, Rehman fusese amenințat pentru apărarea unui lector care era urmărit penal în temeiul legislației pakistaneze privind blasfemia;

E.  întrucât, în octombrie 2014, Mohammad Asgar, un cetățean britanic de origine pakistaneză care fusese închis pentru blasfemie în Pakistan, în pofida faptului că fusese diagnosticat ca fiind bolnav mental în Regatul Unit, a fost împușcat și rănit de către un gardian al închisorii; întrucât atacatorul a fost arestat și acuzat de tentativă de omor de către autoritățile provinciale, și întrucât alți opt gardieni ai închisorii au fost suspendați din serviciu;

F.  întrucât, la 5 noiembrie 2014, Tufail Haider, un șiit în vârstă de 45 ani, a fost ucis de un polițist care îl interoga și care, mai târziu, a pretins că dl Haider făcuse observații insultătoare împotriva „persoanelor care l-au întâlnit sau l-au văzut pe profetul Mohamed”;

G.  întrucât s-a raportat că un număr total de 1 438 de persoane au fost acuzate de blasfemie în Pakistan între 1987 și octombrie 2014, inclusiv 633 de musulmani, 494 de membri ai mișcării Ahmadiyya, 187 de creștini și 21 de hinduși; întrucât, din 1990, cel puțin 60 de persoane au fost ucise în acte de violență legate de blasfemie, săvârșite de mulțimi;

H.  întrucât mai multe zeci de persoane, printre care musulmani, hinduși, creștini și alții, sunt în prezent în închisoare în urma unor acuzații de blasfemie; întrucât, până în prezent, nu a fost executată nicio pedeapsă cu moartea pe baza unor acuzații de blasfemie, însă mai mulți acuzați au fost uciși în acte de violență săvârșite de mulțimi; întrucât există o presiune extraordinară asupra sistemului judiciar din Pakistan din partea anumitor lideri religioși pentru ca acesta să confirme și să efectueze sentințele de condamnare la moarte, care în mod normal sunt pronunțate de instanțe inferioare; întrucât procedurile judiciare deseori durează mulți ani și au un efect devastator asupra cetățenilor pakistanezi nevinovați și asupra familiilor și comunităților lor;

I.  întrucât legile referitoare la blasfemie din Pakistan fac ca, pentru minoritățile religioase, exprimarea liberă sau angajarea deschisă în activități religioase să constituie un pericol; întrucât încălcarea pe scară largă a acestor legi este bine cunoscută; întrucât, în loc să protejeze comunitățile religioase, acestea au instituit un mecanism generalizat al temii în societatea pakistaneză; întrucât orice încercare de reformare a legislației sau a aplicării acestora a fost înăbușită de amenințări și asasinate; întrucât tentativele de a discuta aceste chestiuni în mass-media, online sau offline, sunt adesea întâmpinate cu amenințări și acte de hărțuire, inclusiv din partea guvernului;

J.  întrucât Pakistanul joacă un rol important în promovarea stabilității în Asia de Sud și există așteptarea ca acesta să dea un exemplu, întărind statul de drept și drepturile omului;

K.  întrucât Pakistanul a ratificat, recent, șapte din cele mai importante nouă acorduri internaționale în domeniul drepturilor omului, inclusiv Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, care cuprind o serie de dispoziții privind administrarea justiției, dreptul la un proces echitabil, egalitatea în fața legii și nediscriminarea;

L.  întrucât, în cadrul mecanismelor ONU din domeniul drepturilor omului, Pakistanului i s-a solicitat să abroge legile privind blasfemia, sau cel puțin să instituie imediat garanții care să prevină încălcarea legilor în vederea persecutării cetățenilor, proveniți adeseori din rândul comunităților minoritare;

M.  întrucât UE și Pakistan și-au aprofundat și extins relațiile bilaterale, fapt demonstrat de planul de angajament pe cinci ani, lansat în februarie 2012, și de al doilea dialog strategic UE-Pakistan, desfășurat în martie 2014; întrucât obiectivul Planului cincinal de angajament UE-Pakistan este de a crea o relație strategică și de a încheia un parteneriat pentru pace și dezvoltare bazat pe valori și principii comune;

N.  întrucât Pakistanul a aderat la mecanismul SGP+ pentru prima oară la 1 ianuarie 2014; întrucât acest sistem „ar trebui să ofere un stimulent puternic pentru respectarea principalelor drepturi ale omului și ale muncii, mediul și principiile unei bune guvernări”;

1.  este profund îngrijorat și întristat de decizia Înaltei Curți din Lahore din 16 octombrie 2014 de a confirma sentința capitală aplicată în cazul Asia Bibi pentru blasfemie; solicită Curții Supreme să își înceapă deliberările pe marginea cazului rapid și fără întârziere și să acționeze în spiritul statului de drept, cu respectarea deplină a drepturilor omului, cu prilejul pronunțării hotărârii;

2.  solicită instanțelor pakistaneze să purceadă de urgență la revizuirea sentințelor capitale pronunțate împotriva lui Sawan Masih și Mohammad Asgar, precum și a lui Shafqat Emmanuel și a soției sale Shagufta Kausar, și a tuturor celorlalți cetățeni condamnați la moarte pentru presupusa încălcare a legilor privind blasfemia;

3.  condamnă cu tărie uciderea lui Shama Bibi și Shahbaz Masih și transmite condoleanțe familiilor acestora, precum și familiilor tuturor victimelor nevinovate ucise ca urmare a legilor referitoare la blasfemie în Pakistan; solicită aducerea în fața justiției a celor care comit aceste fapte; ia act de decizia guvernului din Punjab de a înființa o comisie pentru a accelera anchetarea uciderii lui Shama Bibi și Shahbaz Masih și de a dispune măsuri suplimentare de protecție din partea poliției a cartierelor creștine din această provincie; subliniază totuși necesitatea de a pune capăt climatului de impunitate și de a adopta reforme mai substanțiale pentru a trata problema violențelor împotriva minorităților religioase care rămâne larg răspândită în Pakistan;

4.  își exprimă profunda îngrijorare pentru faptul că legile controversate privind blasfemia lasă loc unor abuzuri care pot afecta persoanele de toate religiile din Pakistan; se arată profund preocupat de faptul că legile privind blasfemia, cărora li s-au opus în mod public fostul ministru Shahbaz Bhatti, fostul guvernator Salman Taseer și Rashid Rehman, care au fost uciși din cauza poziției lor în favoarea toleranței religioase, sunt folosite tot mai mult în Pakistan împotriva grupurilor minoritare vulnerabile, inclusiv musulmanii Ahmadyia și creștinii;

5.  invită Guvernul Pakistanului să realizeze o revizuire aprofundată a legilor privind blasfemia și a aplicării lor actuale, în special a secțiunilor 295 B și C din Codul penal, care prevede sentințe pe viață obligatorii (295 B și C) sau chiar pedeapsa capitală (295 C) pentru acuzații de acte de blasfemie, cu scopul de a abroga aceste legi; îndeamnă guvernul Pakistanului să abolească pedeapsa cu moartea, inclusiv pentru blasfemie sau apostazie, și să instaureze garanții legale pentru a preveni utilizarea abuzivă a prevederilor legale referitoare la blasfemie sau apostazie;

6.  solicită autorităților pakistaneze să garanteze independența instanțelor, statul de drept și dreptul la un proces echitabil în conformitate cu standardele internaționale privind procedurile judiciare, inclusiv prin luarea în considerare a recentelor recomandări din partea Raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și a avocaților; solicită, de asemenea, autorităților pakistaneze să asigure protecție suficientă tuturor celor implicați în procesele de blasfemie, inclusiv prin protejarea judecătorilor de presiunea publică, protejarea acuzaților și a familiilor și comunităților acestora de furia mulțimii și oferind soluții persoanelor achitate dar care nu se pot întoarce în locul de origine;

7.  reamintește că libertatea religioasă și drepturile minorităților sunt garantate prin Constituția Pakistanului; salută măsurile în favoarea minorităților religioase adoptate de guvernul pakistanez începând din noiembrie 2008, ca de pildă fixarea unei cote de 5 % pentru minorități în sectorul posturilor federale, recunoașterea unor sărbători legale nemusulmane și stabilirea unei Zile naționale a minorităților;

8.  îndeamnă, cu toate acestea, Guvernul pakistanez să își intensifice eforturile în vederea îmbunătățirii înțelegerii interreligioase, să combată în mod activ ostilitatea religioasă din partea actorilor societali, intoleranța religioasă, actele de violență și intimidare, precum și impunitatea, reală sau percepută ca atare;

9.  condamnă cu fermitate toate actele de violență săvârșite împotriva comunităților religioase, precum și toate tipurile de discriminare și intoleranță pe motiv de religie și credință; subliniază că dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie este un drept fundamental al omului; subliniază, în plus, că toți pakistanezii, indiferent de credința și religia lor, merită în egală măsură să fie respectați, precum și să le fie promovate și protejate drepturile omului;

10.  face un apel la SEAE și la Comisie să folosească toate instrumentele de care dispun, inclusiv cele stipulate în orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și de convingeri, pentru a ajuta comunitățile religioase și a pune presiune pe guvernul pakistanez să facă mai mult pentru protejarea minorităților religioase; apreciază, în această privință, vizita recentă a Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului în Pakistan și discuțiile purtate de acesta;

11.  subliniază faptul că acordarea statutului SGP+ este supusă unor condiții, fiind condiționată, printre altele, de ratificarea și implementarea a 27 de convenții internaționale, după cum se indică în anexa VIII la noul Regulament SGP de bază, cele mai multe dintre ele referitoare la drepturile omului, subliniind, totodată, că UE poate decide să retragă acordarea SGP+ dacă o țară nu își respectă angajamentele;

12.  îndeamnă SEAE și Comisia să monitorizeze strict conformitatea Pakistanului cu angajamentele pe care le-a făcut în contextul SGP+ și să promoveze și să apere drepturile omului în Pakistan;

13.  îndeamnă SEAE și Comisia să coopereze cu autoritățile pakistaneze pentru a reforma modul în care sunt folosite legile privind blasfemia, inclusiv prin implementarea măsurilor sugerate la punctul 6 de mai sus;

14.  încurajează guvernul pakistanez să coopereze cu organismele ONU, inclusiv cu Raportorul Special al ONU pentru libertatea de religie și convingeri, pentru a aborda preocupările legitime legate de problemele privind drepturile omului;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, precum și Guvernului și Parlamentului Pakistanului.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0575.
(2) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/137585.pdf
(3) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/135946.pdf
(4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0208.

Notă juridică