Index 
Texte adoptate
Miercuri, 17 decembrie 2014 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecțiuni la o măsură de executare: regimurile aplicabile produselor originare din anumite state ACP
 Preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova ***I
 Tratamentul tarifar al mărfurilor originare din Ecuador ***I
 Mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014
 Proiect de buget rectificativ nr. 3/2014: Venituri din amenzi, dobânzi, rambursări și restituiri - Credite de plată - Personalul Comisiei Europene, al Comitetului Regiunilor și al Autorității Europene pentru Protecția Datelor
 Proiect de buget rectificativ nr. 4/2014: Resurse proprii tradiționale (RPT), bazele de calcul ale TVA și venitului național brut (VNB)
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: Inundaţii în Italia - Cutremur în Grecia - Furtuni de gheață în Slovenia - Furtuni de gheață şi inundaţii în Croaţia
 Proiect de buget rectificativ nr. 5/2014: Inundaţii în Italia (Sardinia) în 2013 - Cutremur în Grecia - Furtuni de gheață în Slovenia - Furtuni de gheață și inundaţii în Croaţia în 2014
 Proiect de buget rectificativ nr. 6/2014: Revizuirea previziunilor privind resursele proprii tradiționale, contribuțiile bazate pe TVA și pe VNB
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: inundațiile din Serbia, Croația și Bulgaria
 Proiect de buget rectificativ nr. 7/2014: Inundațiile din Serbia, Croația și Bulgaria
 Proiect de buget rectificativ nr. 8/2014: Excedentul rezultat din executarea exercițiului bugetar 2013
 Sistemul de resurse proprii al Uniunii - ajustarea contribuțiilor naționale ale statelor membre *
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: regiunile afectate de catastrofe
 Mobilizarea Instrumentului de flexibilitate - finanțarea programelor destinate Ciprului din cadrul fondurilor structurale
 Noul buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015
 Clasificarea încălcărilor grave ale normelor Uniunii referitoare la transportul rutier
 Reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE
 Recunoașterea suveranității statale a Palestinei
 Situația industriei siderurgice din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor
 Situația din Marea Mediterană și necesitatea unei abordări holistice a migrației la nivelul UE

Decizia de a nu formula obiecțiuni la o măsură de executare: regimurile aplicabile produselor originare din anumite state ACP
PDF 211kWORD 52k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 14 noiembrie 2014 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului privind aplicarea regimurilor aplicabile produselor originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) prevăzute în acordurile de stabilire sau care duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic C(2014)08355 – 2014/2954(DEA)
P8_TA(2014)0085B8-0346/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2014)08355),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, prin care aceasta solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 5 decembrie 2014,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului din 20 decembrie 2007 privind aplicarea regimurilor aplicabile produselor originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) prevăzute în acordurile de stabilire sau care duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic(1), în special articolul 2 alineatul (2) și articolul 24a alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 527/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului în ceea ce privește excluderea unui număr de țări din lista regiunilor sau statelor care au încheiat negocierile(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie prezentată de Comisia pentru comerț internațional,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 16 decembrie 2014,

A.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 527/2013, Kenya a încetat de la 1 octombrie 2014 să mai beneficieze de regimul accesului pe piață autorizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1528/2007;

B.  întrucât Kenya, Uniunea Europeană și statele sale membre au încheiat negocierile privind un acord de parteneriat economic la 16 octombrie 2014;

C.  întrucât, la 14 noiembrie 2014, Comisia a adoptat un act delegat pentru a reintegra Kenya în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007;

D.  întrucât Comisia a subliniat că o decizie de a nu ridica obiecții ar limita o posibilă deturnare a schimburilor comerciale ale Kenyei spre țările UE, precum și pierderea exporturilor sale în UE, reducând pericolul pentru sectoare precum tonul, horticultura și florile tăiate,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 348, 31.12.2007, p. 1.
(2) JO L 165, 18.6.2013, p. 59.


Preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova ***I
PDF 289kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova (COM(2014)0542 – C8-0128/2014 – 2014/0250(COD))
P8_TA(2014)0086A8-0053/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0542),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0128/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 10 decembrie 2014, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0053/2014),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1383/2014.)


Tratamentul tarifar al mărfurilor originare din Ecuador ***I
PDF 288kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind tratamentul tarifar al mărfurilor originare din Ecuador (COM(2014)0585 – C8-0172/2014 – 2014/0287(COD))
P8_TA(2014)0087A8-0056/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0585),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0172/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 10 decembrie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0056/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind tratamentul tarifar al mărfurilor originare din Ecuador

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1384/2014.)


Mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014
PDF 221kWORD 60k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în conformitate cu punctul 14 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2014)0328 – C8-0020/2014 – 2014/2037(BUD))
P8_TA(2014)0088A8-0068/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0328 – C8-0020/2014),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1) (Regulamentul privind CFM), în special articolul 13,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2), în special punctul 14,

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind creditele de plată, convenită în concluziile comune din 12 noiembrie 2013(3),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013,

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014, adoptat de Comisie la 15 aprilie 2014 (COM(2014)0329),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 (16740/2014 – C8-0289/2014);

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0068/2014),

A.  întrucât punerea în aplicare a CFM 2014-2020 a demarat cu un volum semnificativ de restanțe la plăți, facturile neplătite ridicându-se la circa 23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013 numai pentru politica de coeziune, și cu un nivel de angajamente restante (RAL) de 221,7 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013, cu 41 miliarde EUR peste previziunile inițiale din momentul adoptării CFM 2007-2013; întrucât această situație este inacceptabilă și sunt necesare măsuri urgente, și anume să se recurgă la mecanismele de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM, pentru a nu se periclita realizarea politicilor și programelor Uniunii, astfel cum s-a convenit în unanimitate în CFM, și totodată pentru a se limita creanțele de penalități de întârziere și a se evita creșterea inutilă a expunerii și vulnerabilității economice a celor ce beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii;

B.  întrucât, în cadrul concilierii bugetare pentru bugetul pe 2014, Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit de comun acord, având în vedere necesitatea asigurării unei evoluții ordonate a creditelor de plată și a evitării unui transfer anormal de RAL la bugetul pe 2015, să recurgă la diferitele mecanisme de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM, inclusiv la marja pentru situații neprevăzute;

C.  întrucât, după examinarea tuturor celorlalte posibilități financiare de reacție la situații neprevăzute, Comisia a propus să se mobilizeze întreaga sumă a marjei pentru situații neprevăzute disponibilă pentru a se completa creditele de plată din bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, peste plafonul de plăți;

D.  întrucât Consiliul nu este de acord cu poziția Parlamentului și a Comisiei potrivit căreia suma de 350 de milioane EUR mobilizată în 2014 sub formă de credite de plată în legătură cu instrumentele speciale prevăzute de Regulamentul privind CFM nu ar trebui inclusă în plafonul de plăți, rămânând astfel disponibilă o marjă de 711 milioane EUR care trebuie utilizată integral înainte de a se recurge la marja pentru situații neprevăzute; întrucât, prin urmare, trebuie să se decidă dacă și în ce măsură trebuie compensată suma de 350 de milioane EUR cu ajutorul marjelor prevăzute în cadrul CFM pentru plățile din exercițiul financiar curent sau din exercițiile viitoare;

E.  întrucât, în cadrul negocierilor privind pachetul bugetar pentru exercițiile 2014-2015, s-a convenit să se mobilizeze din marja pentru situații neprevăzute o sumă de 2 818,2 milioane EUR plus 350 de milioane EUR, respectiv 3 168,2 milioane EUR;

F.  întrucât este posibil ca mobilizarea în cauză să nu soluționeze în mod durabil problema recentă a insuficienței creditelor de plată și a creșterii nivelului angajamentelor restante, ci doar să limiteze creșterea numărului facturilor restante reportate pentru exercițiul financiar următor, care a crescut cu peste 50 % anual din 2010 încoace;

G.  întrucât, de altfel, această mobilizare poate fi finanțată practic fără costuri pentru bugetele naționale ca urmare a veniturilor suplimentare neașteptate din exercițiul 2014,

H.  întrucât, de asemenea, mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014 nu presupune ridicarea plafonului global pentru plăți (908 miliarde EUR la prețurile din 2011) al CFM 2014-2020, după cum se prevede în mod explicit la articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul privind CFM, dat fiind că este compensată de marjele prevăzute pentru exercițiile viitoare, după cum se prevede la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul privind CFM;

1.  este de acord cu mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute pentru 2014, prezentată în anexă;

2.  subliniază faptul că mobilizarea acestui instrument în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul privind CFM evidențiază, o dată în plus, necesitatea stringentă ca bugetul Uniunii să fie din ce în ce mai flexibil;

3.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/435.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) Texte adoptate, 20.11.2013, P7_TA(2013)0472.


Proiect de buget rectificativ nr. 3/2014: Venituri din amenzi, dobânzi, rambursări și restituiri - Credite de plată - Personalul Comisiei Europene, al Comitetului Regiunilor și al Autorității Europene pentru Protecția Datelor
PDF 222kWORD 62k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (16740/2014 – C8-0289/2014 – 2014/2036(BUD))
P8_TA(2014)0089A8-0069/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind creditele de plată (declarația comună din 12 noiembrie 2013), convenită în concluziile comune din 12 noiembrie 2013(3), precum și declarația Parlamentului European și a Comisiei privind creditele de plată, convenită în cadrul acelorași concluzii comune,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(4) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5) („AII”),

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014, adoptat de Comisie la 28 mai 2014 (COM(2014)0329),

–  având în vedere propunerea Comisiei privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014, adoptată la 28 mai 2014 (COM(2014)0328),

–  având în vedere concluziile comune convenite de Parlamentul European și de Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului European la aceeași dată (16740/2014 – C8-0289/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru cultură și educație,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0069/2014),

A.  întrucât în proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 3/2014 la bugetul general pe 2014 astfel cum a fost prezentat inițial de Comisie se propune atât majorarea veniturilor estimate din amenzi și penalități și a altor venituri cu 1 568 de milioane EUR, cât și majorarea creditelor de plată de la rubricile 1a, 1b, 2 și 4 din cadrul financiar multianual (CFM) cu 4 738 de milioane EUR, cu scopul de a acoperi necesarul de credite de plată până la sfârșitul exercițiului pentru obligațiile care provin din angajamente trecute și prezente;

B.  întrucât punerea în aplicare a CFM 2014-2020 a demarat cu un volum semnificativ de restanțe la plăți, facturile neplătite ridicându-se la circa 23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013 numai pentru politica de coeziune, și cu un nivel de angajamente restante (RAL) de 221,7 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013, cu 41 de miliarde EUR peste previziunile inițiale din momentul adoptării CFM 2007-2013;

C.  întrucât, din cuantumul total al PBR 3/2014, doar 99 de milioane EUR sunt destinate să acopere programe din perioada 2014-2020 din cadrul politicii de coeziune, restul fiind legat de închiderea programelor din perioada 2007-2013 (3,296 miliarde EUR) și necesarul de plăți pentru alte rubrici (1,34 miliarde EUR);

D.  întrucât Parlamentul, Consiliul și Comisia s-au angajat, prin declarația comună din 12 noiembrie 2013, să se asigure că Uniunea dispune de resursele financiare necesare pentru a-și îndeplini obligațiile legale în 2014, urmând o progresie ordonată a plăților și recurgând la mecanismele de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM, inclusiv la articolul 13 (marja pentru situații neprevăzute);

E.  întrucât anumite delegații din cadrul Consiliului au ridicat rezerve cu privire la utilizarea marjei pentru situații neprevăzute în PBR nr. 3/2014, o atitudine care, în opinia Parlamentului, nu se justifică și chiar contravine spiritului Regulamentului privind CFM și AII,

1.  ia act de PBR nr. 3/2014 propus de Comisie;

2.  sprijină concluziile comune convenite de Parlament și de Consiliu la 8 decembrie 2014 în vederea consolidării plăților în bugetul 2014 la o serie de linii bugetare cu până la 4 246 de milioane EUR, din care 3 168 de milioane EUR vor fi mobilizate prin intermediul marjei pentru situații neprevăzute pentru 2014;

3.  salută îndeosebi majorările creditelor de plată de la rubricile 1a și 4, care au fost în linii mari menținute în compromisul final convenit în concluziile comune din 8 decembrie 2014;

4.  salută majorarea creditelor de plată de la rubrica 1b, care reprezintă domeniul cel mai afectat de deficitul de credite de plată în cadrul bugetului Uniunii în general; consideră totuși că aceste credite reprezintă minimul absolut pentru acoperirea necesarului efectiv până la sfârșitul lui 2014 și nu vor fi suficiente pentru a soluționa efectul recurent de bulgăre de zăpadă al facturilor neplătite, care a continuat să se extindă începând cu bugetul 2010; reamintește, în special, că cea mai mare parte a facturilor din cadrul rubricii 1b sunt prezentate în mod tradițional de statele membre la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar pentru a evita eventualele dezangajări cauzate de aplicarea regulilor N+2 și N+3;

5.  sprijină propunerea de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute și subliniază că, în interpretarea sa a articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM, plățile aferente instrumentelor speciale nu trebuie incluse în plafoane; consideră că orice altă interpretare subminează fundamentul acordului politic asupra CFM 2014-2020, și anume concluzia că, pentru a-i permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile, ar trebui să se prevadă o flexibilitate maximă specifică;

6.  reamintește că adoptarea PBR nr. 3/2014, PBR nr. 4/2014, PBR nr. 6/2014 și PBR nr. 8/2014 va reduce contribuția bazată pe VNB a statelor membre la bugetul Uniunii cu suma totală de 8 688 de milioane EUR și va compensa astfel integral nevoile de plată suplimentare necesare conform PBR nr. 3/2014, așa cum s-a convenit în concluziile comune din 8 decembrie 2014;

7.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 2/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) Texte adoptate la 20 noiembrie 2013, P7_TA(2013)0472.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(6) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.


Proiect de buget rectificativ nr. 4/2014: Resurse proprii tradiționale (RPT), bazele de calcul ale TVA și venitului național brut (VNB)
PDF 219kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (16741/2014 – C8-0290/2014 – 2014/2053(BUD))
P8_TA(2014)0090A8-0076/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002(1)al Consiliului, în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2014 adoptat de Comisie la 9 iulie 2014 (COM(2014)0461),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1 la proiectul de buget rectificativ nr. 4/2014 pe care Comisia a prezentat-o la 16 octombrie 2014,

–  având în vedere concluziile comune adoptate de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului în aceeași zi (16741/2014 – C8-0290/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0076/2014),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 4/2014 vizează revizuirea previziunilor privind resursele proprii tradiționale (RPT, și anume taxe vamale și cotizații pentru sectorul zahărului), bazele de calcul ale TVA și VNB, includerea în buget a corecțiilor corespunzătoare în favoarea Regatului Unit și o revizuire a previziunilor privind celelalte venituri provenite din amenzi, ceea ce conduce la modificarea nivelului și distribuirii între statele membre a contribuțiilor din resursele proprii ale acestora la bugetul Uniunii;

B.  întrucât prin PBR nr. 4/2014 se reduc, de asemenea, cu 248 460 EUR creditele de angajament și de plată incluse în buget și destinate Autorității Europene pentru Protecția Datelor și se propun modificări ale nomenclaturii aferente Fondului european de dezvoltare regională pentru a se reflecta temeiul juridic adoptat;

C.  întrucât PBR este esențial pentru evitarea crizelor de lichidități ce ar putea conduce la o execuție insuficientă în exercițiul 2014,

1.  ia act de PBR nr. 4/2014, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1 la PBR nr. 4/2014, care prevede revizuirea previziunilor privind resursele proprii tradiționale (RPT, și anume taxe vamale și cotizații pentru sectorul zahărului), pe baza celor mai bune previziuni ale Comisiei și pe baza altor evoluții, precum și revizuirea previziunilor privind alte venituri ca urmare a unei serii de amenzi care au devenit definitive și care, prin urmare, pot fi înscrise în buget;

2.  ia act de faptul că scăderea RPT, care se prevede a fi de circa 646,1 milioane EUR, precum și a resurselor proprii bazate pe TVA cu 192,4 milioane EUR este compensată prin amenzile susmenționate care se ridică la un cuantum total de 2 433 milioane EUR, ceea ce reduce automat cu 1 594,5 milioane EUR necesitatea unor contribuții suplimentare din VNB;

3.  ia act de faptul că PBR nr. 4/2014, precum și scrisoarea rectificativă nr. 1 la acesta prevăd o scădere generală a necesității de resurse proprii suplimentare, în principal ca urmare a înscrierii în buget a amenzilor și penalităților de întârziere care au devenit definitive și care totalizează 2 433 milioane EUR;

4.  ia act de faptul că în PBR nr. 4/2014 se propune o reducere de 248 460 EUR atât a creditelor de angajament, cât și a creditelor de plată destinate Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD), ca urmare a amânării numirii noii AEPD și a adjunctului AEPD;

5.  sprijină concluziile comune convenite de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014 în vederea aprobării PBR nr. 4/2014, astfel cum a fost propus inițial de Comisie și modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1 la PBR nr. 4/2014, în care se includ creditele de angajament din PBR nr. 6/2014 legate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și rezerva destinată acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, precum și redistribuirea sumei de 248 460 EUR, care reprezintă credite de plată disponibile la linia bugetară aferentă AEPD, către linia bugetară 23 02 01 aferentă ajutorului umanitar;

6.  reamintește că adoptarea proiectului de buget rectificativ va reduce nevoia de resurse proprii suplimentare pentru bugetul Uniunii cu 2 433 milioane EUR și, prin urmare, împreună cu reducerea cotei contribuției statelor membre la bugetul Uniunii bazate pe VNB, care rezultă din PBR nr. 3/2014, PBR nr. 6/2014 și din PBR nr. 8/2014 va compensa integral nevoile de plăți suplimentare solicitate prin PBR nr. 3/2014, astfel cum s-a convenit în cadrul concluziilor comune din 8 decembrie 2014;

7.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2014;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 3/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.


Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: Inundaţii în Italia - Cutremur în Grecia - Furtuni de gheață în Slovenia - Furtuni de gheață şi inundaţii în Croaţia
PDF 214kWORD 53k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (inundații în Italia, cutremur în Grecia, furtuni de gheață în Slovenia și furtuni de gheață și inundații în Croația) (COM(2014)0565 – C8-0137/2014 – 2014/2072(BUD))
P8_TA(2014)0091A8-0073/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0565 – C8–0137/2014),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere concluziile comune adoptate de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0073/2014),

1.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/436.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Proiect de buget rectificativ nr. 5/2014: Inundaţii în Italia (Sardinia) în 2013 - Cutremur în Grecia - Furtuni de gheață în Slovenia - Furtuni de gheață și inundaţii în Croaţia în 2014
PDF 217kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (16742/2014 – C8-0291/2014 – 2014/2073(BUD))
P8_TA(2014)0092A8-0078/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014, adoptat de Comisie la 8 septembrie 2014 (COM(2014)0564),

–  având în vedere concluziile comune adoptate de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului în aceeași zi (16742/2014 – C8-0291/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0078/2014),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014 se referă la mobilizarea sumei de 46 998 528 EUR în credite de angajament și de plată din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) în legătură cu inundațiile din Italia (Sardinia) din noiembrie 2013, cu un cutremur produs în Grecia (Kefalonia), cu furtunile de gheață din Slovenia și din Croația, țară în care acestea au fost urmate de inundații, de la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2014;

B.  întrucât scopul proiectului de buget rectificativ nr. 5/2014 este de a înscrie oficial această ajustare în bugetul 2014,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014 prezentat de Comisie;

2.  subliniază nevoia urgentă de a se acorda asistență financiară prin FSUE țărilor afectate de aceste catastrofe naturale;

3.  subliniază că insuficiența creditelor de plată pentru 2014, motiv care a stat la baza prezentării proiectului de buget rectificativ nr. 3/2014 și a propunerii conexe a Comisiei de a mobiliza marja pentru situații neprevăzute, exclude a priori posibilitatea de a identifica resursele necesare pentru bugetul rectificativ nr. 5/2014 prin realocare;

4.  sprijină concluziile comune adoptate de Parlament și de Consiliu la 8 decembrie 2014 privind aprobarea creditelor de angajament suplimentare în valoare de 47 de milioane EUR în cadrul bugetului pe 2014 și transferarea necesarului de plăți aferent la bugetul pe 2015;

5.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 5/2014;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 4/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Proiect de buget rectificativ nr. 6/2014: Revizuirea previziunilor privind resursele proprii tradiționale, contribuțiile bazate pe TVA și pe VNB
PDF 217kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (16743/2014 – C8-0288/2014 – 2014/2162(BUD))
P8_TA(2014)0093A8-0074/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014 adoptat de Comisie la 17 octombrie 2014 (COM(2014)0649),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 la proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014 adoptată de Comisie la 3 decembrie 2014 (COM(2014)0730),

–  având în vedere concluziile comune adoptate de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului în aceeași zi (16743/2014 – C8-0288/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0074/2014),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 6/2014 vizează revizuirea previziunilor pentru resurse proprii tradiționale și contribuții din TVA și VNB, reducerea creditelor bugetare pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și a rezervei pentru acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, precum și creșterea creditelor bugetare pentru Ombudsmanul European;

B.  întrucât impactul global al acestui PBR asupra veniturilor în urma adoptării scrisorii rectificative nr. 1/2014 la PBR nr. 6/2014 este o reducere a cererii de resurse proprii în valoare totală de 4 095,5 milioane EUR, care include o reducere a contribuțiilor din VNB ale statelor membre de 4 515,5 milioane EUR și o creștere a cuantumului resurselor proprii tradiționale de 420 de milioane EUR;

C.  întrucât scopul PBR nr. 6/2014 este de a înscrie oficial aceste ajustări bugetare în bugetul pe 2014,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014, astfel cum a fost prezentat de Comisie și modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2014;

2.  ia act de faptul că reducerea creditelor bugetare aferente Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și rezervei pentru acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil este de 76,3 milioane EUR în credite de angajament și de 6,2 milioane EUR în credite de plată, aceasta rezultând din adoptarea ulterioară a temeiului juridic al fondului și din actualizarea evaluării stadiului negocierilor legate de acordurile în domeniul pescuitului menționate anterior;

3.  salută propunerea de a utiliza 6,2 milioane EUR din economiile din credite de plată menționate la punctul 2 pentru a contribui la finanțarea unei reacții la eventuale crize umanitare până la sfârșitul anului;

4.  subliniază că impactul global al PBR nr. 6/2014 este o reducere de 4 515,5 milioane EUR a contribuțiilor din VNB și o creștere de 420 de milioane EUR a resurselor proprii tradiționale prevăzute;

5.  sprijină concluziile comune convenite de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014 în ceea ce privește aprobarea PBR nr. 6/2014, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă aferentă, inclusiv efectuarea unor realocări ale cheltuielilor bugetare către PBR nr. 3/2014 și către PBR nr. 4/2014;

6.  reamintește că adoptarea PBR nr. 6/2014 va reduce necesitatea contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB cu 4 515,5 milioane EUR și, prin urmare, împreună cu reducerea cotelor contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul Uniunii în urma PBR nr. 3/2014, PBR nr. 4/2014 și PBR nr. 8/2014, va compensa integral nevoile de credite de plată suplimentare solicitate prin PBR nr. 3/2014, astfel cum s-a convenit în cadrul concluziilor comune din 8 decembrie 2014;

7.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 5/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: inundațiile din Serbia, Croația și Bulgaria
PDF 213kWORD 51k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (Inundațiile din Serbia, Croația și Bulgaria) (COM(2014)0648 – C8-0223/2014 – 2014/2161(BUD))
P8_TA(2014)0094A8-0075/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0648 – C8-0223/2014),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1), în special articolul 4 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere concluziile comune convenite de Parlament și de Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0075/2014),

1.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/437.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Proiect de buget rectificativ nr. 7/2014: Inundațiile din Serbia, Croația și Bulgaria
PDF 214kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 7/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III - Comisia (16744/2014 – C8-0292/2014 – 2014/2163(BUD))
P8_TA(2014)0095A8-0072/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 7/2014, adoptat de Comisie la 17 octombrie 2014 (COM(2014)0650),

–  având în vedere concluziile comune convenite de Parlament și de Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 7/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului European la aceeași dată (16744/2014 – C8-0292/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0072/2014),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 7/2014 se referă la mobilizarea din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) a sumei de 79 726 440 EUR în credite de angajament și credite de plată în legătură cu inundațiile care au afectat Serbia și Croația în mai 2014 și cu inundațiile din Bulgaria din iunie 2014;

B.  întrucât scopul proiectului de buget rectificativ nr. 7/2014 este acela de a înscrie oficial această ajustare bugetară în bugetul 2014,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 7/2014 prezentat de Comisie;

2.  subliniază nevoia urgentă de a se acorda asistență financiară prin intermediul FSUE țărilor afectate de aceste catastrofe naturale;

3.  subliniază că insuficiența creditelor de plată pentru 2014, motiv care a stat la baza prezentării PBR nr. 3/2014 și a propunerii conexe a Comisiei de a mobiliza marja pentru situații neprevăzute, exclude a priori posibilitatea de a obține resurse pentru bugetul rectificativ nr. 7/2014 prin realocare;

4.  sprijină concluziile comune convenite de Parlament și de Consiliu la 8 decembrie 2014 pentru aprobarea creditelor de angajament suplimentare în valoare de 80 de milioane EUR în cadrul bugetului pe 2014 și transferarea necesarului de plăți aferent la bugetul 2015;

5.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 7/2014;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 6/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Proiect de buget rectificativ nr. 8/2014: Excedentul rezultat din executarea exercițiului bugetar 2013
PDF 217kWORD 58k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 8/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (16745/2014 – C8-0293/2014 – 2014/2225(BUD))
P8_TA(2014)0096A8-0079/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014 adoptat de Comisie la 15 aprilie 2014 (COM(2014)0234),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 8/2014 adoptat de Comisie la 27 noiembrie 2014 (COM(2014)0722),

–  având în vedere concluziile comune convenite de Parlamentul European și de Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 8/2014 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului European la aceeași dată (16745/2014 – C8-0293/2014),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0079/2014),

A.  întrucât Comisia a prezentat proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 8/2014 deoarece comitetul de conciliere nu a putut ajunge la un acord cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014, care avea același obiectiv ca PBR nr. 8/2014 și un conținut identic;

B.  întrucât PBR nr. 8/2014 are ca obiectiv înscrierea în bugetul 2014 a excedentului din exercițiul financiar 2013, care se ridică la 1 005 milioane EUR;

C.  întrucât principalele elemente ale acestui excedent sunt un sold pozitiv al veniturilor de peste 771 de milioane EUR, o subutilizare a cheltuielilor de 276 de milioane EUR și un sold negativ rezultat din diferențele de curs valutar de 42 de milioane EUR;

D.  întrucât, în ceea ce privește veniturile, creșterea provine în principal din amenzi și penalități de întârziere (1 331 de milioane EUR), în timp ce valoarea resurselor proprii colectate efectiv față de cele înscrise în buget a scăzut (- 226 de milioane EUR), iar veniturile din excedente, solduri și ajustări au scăzut de asemenea (- 360 de milioane EUR);

E.  întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, utilizarea incompletă a creditelor pe 2013 (107 milioane EUR) și pe 2012 (54 de milioane EUR) nu a fost rezultatul reducerii capacităților de absorbție, ci, de fapt, toți indicatorii disponibili arată că a existat o insuficiență a creditelor de plată atât pentru bugetul 2012, cât și pentru bugetul 2013;

F.  întrucât, potrivit articolului 18 din Regulamentul financiar, bugetul rectificativ este consacrat exclusiv diferențelor dintre conturile provizorii și estimări, acestea fiind înregistrate în bugetul Uniunii cu ajutorul unui buget rectificativ,

1.  ia act de PBR nr. 8/2014, consacrat exclusiv înscrierii în buget a excedentului din 2013, cu suma de 1 005 milioane EUR, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul financiar, astfel cum a fost prezentat de Comisie și în conformitate cu poziția Consiliului în acest sens;

2.  ia act de faptul că Comisia a prezentat proiectul de buget rectificativ nr. 8/2014 deoarece comitetul de conciliere nu a putut ajunge la un acord cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014, care avea același obiectiv și un conținut identic și care fusese aprobat de Consiliu în cadrul lecturii din 17 iulie 2014, însă Parlamentul a introdus o modificare la acesta în poziția sa adoptată la 22 octombrie 2014 pentru a menține legătura politică și procedurală cu proiectele de buget rectificativ nr. 3, 4, 5, 6 și 7/2014;

3.  subliniază că comitetul de conciliere nu a putut ajunge la un acord cu privire la adoptarea PBR nr. 2/2014 ca urmare a diferențelor între pozițiile adoptate de Parlament și de Consiliu privind nevoile de plată restante pentru 2014 și pachetul de proiecte de bugete rectificative nr. 2-7/2014 și nu din cauza conținutului PBR nr. 2/2014 per se;

4.  reamintește faptul că adoptarea PBR nr. 8/2014 va reduce cota din VNB reprezentând contribuția statelor membre la bugetul Uniunii cu 1 005 milioane EUR și, prin urmare, va compensa parțial contribuția statelor membre la finanțarea PBR nr. 3, 5 și 7/2014;

5.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 8/2014;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 7/2014 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.


Sistemul de resurse proprii al Uniunii - ajustarea contribuțiilor naționale ale statelor membre *
PDF 314kWORD 66k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 de punere în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (COM(2014)0704 – C8-0250/2014 – 2014/0332(NLE))
P8_TA(2014)0097A8-0066/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2014)0704),

–  având în vedere articolul 322 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul Euratom, în temeiul cărora Parlamentul a fost consultat de Consiliu (C8-0250/2014),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru control bugetar,

—  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0066/2014),

A.  întrucât din ultimele revizuiri statistice convenite de statele membre reiese că, timp de mai mulți ani, o parte dintre acestea nu și-au îndeplinit integral obligațiile de contribuție la bugetul Uniunii, în vreme ce alte state membre și-au depășit aceste obligații; întrucât aceste devieri au fost declanșate de modificările statistice majore comunicate de statele membre;

B.  întrucât normele în vigoare în prezent, astfel cum au fost convenite în mod unanim în cadrul Consiliului, ar fi putut să conducă la o corectare promptă a acestor contribuții insuficiente sau excesive;

C.  întrucât, în trecut, statele membre și-au plătit, în general, integral și fără întârzieri majore, contribuțiile bazate pe VNB și pe TVA la bugetul Uniunii, chiar dacă au traversat momente de criză și de mare austeritate bugetară;

D.  întrucât anumite state membre care au beneficiat de o subestimare anterioară a VNB-ului lor și-au exprimat reticența de a plăti sumele suplimentare datorate până la termenul stabilit legal;

E.  întrucât Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte o propunere care să ia în considerare această situație prin modificarea normelor relevante și autorizarea reportării sumelor datorate și a plății acestora în mai multe tranșe;

F.  întrucât, în conformitate cu revizuirea legislativă în curs de desfășurare, șapte state membre au hotărât să nu achite în contul UE soldurile calculate pe baza VNB și TVA în prima zi lucrătoare a lunii decembrie 2014; întrucât Comisia a revizuit ulterior sumele introduse inițial în PBR nr. 6/2014, luând în calcul sumele efectiv disponibilizate la această dată;

G.  întrucât acest lucru survine imediat după încheierea de către instituții a unei proceduri legislative începute în 2011 în vederea revizuirii legislației privind resursele proprii și înainte chiar ca acest nou pachet legislativ să intre în vigoare;

H.  întrucât această propunere face parte dintr-un pachet de negocieri mai larg privind bugetele rectificative din 2014 și bugetul pentru 2015;

I.  întrucât, din motive de transparență, în fiecare an Parlamentului ar trebui să-i fie prezentat, în cadrul procedurii bugetare, un raport privind calcularea ajustării soldurilor de TVA și VNB, acordându-se suficient tip pentru analiza acestuia, notificându-i-se totodată și deciziile statelor membre privind datele la care sunt transferate diversele tranșe și valoarea acestora;

J.  întrucât Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 ar trebui modificat așadar în consecință;

1.  subliniază că această propunere de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 are ca origine consecințele punctuale ale punerii în aplicare a regulamentului respectiv în anumite state membre.

2.  regretă faptul că, la nivelul Consiliului, s-a acordat prioritate reportului ajustărilor contribuțiilor naționale, în defavoarea stabilirii unei poziții de negociere privind bugetele pentru 2014 și 2015, care nu s-a prefigurat decât în ultima zi a perioadei de conciliere de 21 de zile prevăzute la articolul 314 din TFUE, ceea ce a dus la incapacitatea Comitetului de conciliere de a ajunge la un acord;

3.  subliniază că flexibilitatea și urgența solicitate în mod unanim de Consiliu atunci când este vorba de stabilirea calendarului contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii sunt respinse de mai multe dintre delegațiile sale atunci când este vorba de buna punere în aplicare a CFM 2014-2020 și, în special, de plata la timp a sumelor datorate beneficiarilor bugetului Uniunii.

4.  este îngrijorat de marja de apreciere mai mare pe care propunerea o lasă la latitudinea statelor membre în ceea ce privește data transferului contribuțiilor lor suplimentare, rezultate din ajustarea VNB, la bugetul Uniunii; subliniază că, în felul acesta, se creează un precedent susceptibil să afecteze trezoreria Comisiei, calendarul plăților în favoarea beneficiarilor bugetului Uniunii și, în final, credibilitatea bugetului Uniunii;

5.  subliniază că această propunere sporește și mai mult nivelul de complexitate al sistemului resurselor proprii și este menită să modifice un act legislativ care va fi în curând înlocuit, cu efect retroactiv, de acte legislative deja adoptate; subliniază, în acest context, rolul crucial pe care îl are Grupul la nivel înalt privind resursele proprii în ceea ce privește prezentarea unor propuneri pentru depășirea lacunelor sistemului actual;

6.  recunoaște însă că valoarea ajustărilor resurselor proprii bazate pe TVA și VNB este excepțional de mare în 2014 și că aceasta poate reprezenta o povară financiară importantă pentru anumite state membre;

7.  subliniază că propunerea Comisiei face parte dintr-un cadru de negociere mai larg, care include bugetele rectificative pentru 2014 și bugetul pentru 2015, și, prin urmare, se abține să o respingă;

8.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

9.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;

10.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

11.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000
Articolul 10 – alineatul 7 a – paragraful 2
Statele membre pot aplica primul paragraf numai dacă au comunicat Comisiei decizia lor înainte de prima zi lucrătoare a lunii decembrie și au informat Comisia cu privire la data sau datele înscrierii sumei ajustărilor în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament.
Statele membre pot aplica primul paragraf numai dacă au comunicat Comisiei decizia lor înainte de prima zi lucrătoare a lunii decembrie și au informat Comisia cu privire la data sau datele înscrierii sumei ajustărilor în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la astfel de decizii, indicând statele membre în cauză, numărul tranșelor de plată, valoarea fiecăreia dintre acestea și datele de contabilizare a acestora.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2 a (nou)
Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000
Articolul 10 – alineatul 8

Alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:
„(8) Operațiile la care se referă alineatele (4)-(7) reprezintă modificări ale încasărilor din exercițiul în care au loc.”
„(8) Operațiile la care se referă alineatele (4)-(7) reprezintă modificări ale veniturilor din exercițiul în care au loc. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind modificarea veniturilor în temeiul prezentului articol.

Mobilizarea Fondului de solidaritate al UE: regiunile afectate de catastrofe
PDF 212kWORD 53k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2014)0348 – C8-0021/2014 – 2014/2038(BUD))
P8_TA(2014)0098A8-0077/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0348 – C8-0021/2014),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 10,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3), în special punctul 11,

–  având în vedere concluziile comune adoptate de Parlament și Consiliu la 8 decembrie 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0077/2014),

A.  întrucât, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 661/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002, se pune la dispoziție o sumă de 50 000 000 EUR pentru efectuarea unor plăți în avans, prin intermediul creditelor aferente din bugetul general al Uniunii,

1.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/422.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Instrumentului de flexibilitate - finanțarea programelor destinate Ciprului din cadrul fondurilor structurale
PDF 218kWORD 57k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate în conformitate cu punctul 12 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2014)0349 – C8-0022/2014 – 2014/2039(BUD))
P8_TA(2014)0099A8-0071/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0349 – C8‑0022/2014),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1) (Regulamentul privind CFM), în special articolul 11,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2), în special punctul 12,

–  având în vedere noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptat de Comisie la 28 noiembrie 2014 (COM(2014)0723),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi (16739/2014 – C8-0287/2014),

–  având în vedere poziția sa adoptată la 17 decembrie 2014 (3) privind proiectul general de buget 2015,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0071/2014),

A.  întrucât, după examinarea tuturor posibilităților de realocare a creditelor de angajament de la rubrica 1b, se constată că este necesară mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru credite de angajament;

B.  întrucât Comisia a propus mobilizarea Instrumentului de flexibilitate, peste plafoanele din CFM, pentru a completa finanțarea din bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 cu suma de 79,8 milioane EUR în credite de angajament pentru credite suplimentare alocate Ciprului din fondurile structurale, în valoare totală de 100 de milioane EUR pentru exercițiul 2015,

1.  constată că, în pofida suplimentării creditelor de angajament de la un număr restrâns de linii bugetare, plafonul din 2015 de la subrubrica 1b nu permite finanțarea adecvată a unor priorităților politice importante și urgente ale Uniunii;

2.  prin urmare, este de acord cu mobilizarea Instrumentului de flexibilitate și modifică propunerea Comisiei pentru a finanța creditele suplimentare pentru programele cipriote realizate din fondurile structurale înscrise la rubrica 1b, în valoare totală de 83,26 milioane EUR;

3.  reiterează faptul că mobilizarea acestui instrument, așa cum se prevede la articolul 11 din Regulamentul privind CFM, evidențiază, o dată în plus, necesitatea stringentă ca bugetul Uniunii să fie flexibil;

4.  își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia plățile care decurg din creditele de angajament mobilizate anterior prin intermediul Instrumentului de flexibilitate pot fi prevăzute exclusiv peste plafoane, fără a aduce atingere posibilității de mobilizare prin intermediul Instrumentului de flexibilitate a unor credite de plată pentru linii bugetare specifice fără să fi fost mobilizate anterior credite de angajament;

5.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea instrumentului de flexibilitate

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/421.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0100.


Noul buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015
PDF 792kWORD 282k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (16739/2014 – C8-0287/2014 – 2014/2224(BUD))
P8_TA(2014)0100A8-0067/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2015, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2015(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptat de Comisie la 24 iunie 2014 (COM(2014)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 adoptată de Consiliu la 2 septembrie 2014 și transmisă Parlamentului la 12 septembrie 2014 (12608/2014 – C8‑0144/2014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015(7),

–  având în vedere faptul că comitetul de conciliere nu a ajuns la un acord asupra unui proiect comun în termenul de 21 de zile stabilit la articolul 314 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, pe care Comisia l-a adoptat la 27 noiembrie 2014 (COM(2014)0723) în conformitate cu articolul 314 alineatul (8) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere concluziile trilogului bugetar din 8 decembrie 2014,

–  având în vedere poziția privind noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 adoptată de Consiliu la 12 decembrie 2014 (16739/2014 – C8‑0287/2014) și transmisă Parlamentului European în aceeași zi,

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0067/2014),

1.   reamintește că „proiectul de pachet”, astfel cum este prevăzut în anexă, care a fost convenit de reprezentanții Parlamentului și Consiliului, în urma unor negocieri dificile, în cursul trilogului din 8 decembrie 2014, este format din trei elemente: proiectele de bugete rectificative nr. 3-8/2014, în cuantum total de 49,8 milioane în credite de angajament și alte 3 529,6 milioane EUR din fonduri noi în credite de plată, bugetul Uniunii pentru exercițiul 2015, stabilit la 145 321,5 milioane EUR în credite de angajament și, respectiv, 141 214,0 milioane EUR în credite de plată, precum și șase declarații comune și trei declarații unilaterale;

2.  subliniază că, deși va permite Comisiei să răspundă celor mai stringente nevoi de plăți din 2014, nivelul creditelor de plată suplimentare introduse în bugetul 2014 nu va fi suficient pentru soluționarea în 2015 a problemei recurente legate de volumul tot mai mare al facturilor neplătite; prin urmare, atrage atenția asupra declarației comune referitoare la un plan privind plățile care însoțește pachetul convenit referitor la bugetele 2014 și 2015;

3.  este însă convins că, în următorii ani, trebuie intensificate eforturile pentru a reduce facturile neplătite la un nivel sustenabil, acordându-se o atenție deosebită politicii de coeziune; subliniază, în acest sens, angajamentul comun al celor trei instituții ale UE de a examina toate posibilitățile de reducere a nivelului acestor facturi, angajament inclus în declarația comună privind un plan de plăți care însoțește acordul bugetar din acest an;

4.  salută majorarea cu 244,2 milioane EUR a nivelului global al creditelor de angajament comparativ cu poziția inițială a Consiliului din 2 septembrie 2014; își exprimă satisfacția față de faptul că au fost reinstituite integral creditele de angajament în valoare de 521,9 milioane EUR care fuseseră reduse de Consiliu și au fost adăugate credite de angajament suplimentare de 170,7 milioane EUR, inclusiv întregul pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, precum și 95 de milioane EUR pentru programele Orizont 2020, COSME, Erasmus și programul pentru ajutor umanitar;

5.  regretă totuși că Consiliul nu este dispus, nici de această dată, să își însoțească declarațiile politice cu alocarea de resurse bugetare suficiente în sprijinul locurilor de muncă, al creșterii economice și al angajamentelor internaționale ale Uniunii, lucru demonstrat de faptul că nu a fost de acord să stabilească bugetul la plafonul din CFM pentru rubricile 1a și 4; se arată mulțumit de faptul că majorările obținute în cursul negocierilor corespund priorităților politice ale Parlamentului; regretă, cu toate acestea, în acest context, că Consiliul pare să nu mai aibă priorități politice, fiind interesat numai de limitarea transversală a cheltuielilor cât mai mult cu putință;

6.  salută faptul că, întrucât au fost identificate venituri alocate suplimentare în cadrul politicii agricole comune după ce Comisia a prezentat scrisoarea rectificativă nr. 1/2015, s-a găsit o soluție pentru a finanța măsuri de urgență în valoare de 273,6 milioane EUR ca răspuns la embargoul pe importurile de alimente impus de Rusia, fără a se mobiliza de la început rezerva pentru crize în sectorul agricol;

7.  salută faptul că nivelul global al creditelor de plată convenit pentru 2015 reprezintă o majorare de 1,6% comparativ cu bugetul 2014 și este cu 1 217,1 milioane EUR mai mare decât în poziția inițială a Consiliului; își exprimă satisfacția deosebită pentru faptul că, datorită unei redistribuiri de 448,5 milioane EUR și a veniturilor alocate suplimentare identificate în scrisoarea rectificativă menționată anterior, nivelul plăților pentru rubricile 1a și 4 sunt peste nivelul din proiectul inițial de buget din 24 iunie 2014;

8.  constată, cu toate acestea, în special în ceea ce privește plățile, că negocierile bugetare au devenit tot mai dificile de-a lungul anilor, în special din cauza poziției inflexibile a Consiliului; își reiterează opinia că principala funcție a procedurii bugetare ar trebui să fie obținerea unui acord asupra priorităților politice pentru angajamentele bugetare, în timp ce plățile ar trebui să fie pur și simplu considerate ca o operațiune tehnică subsecventă de onorare a angajamentelor respective; reamintește Consiliului definițiile date pentru tipurile de credite la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii și normele de aplicare ale acestuia, conform căruia „creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar sau al exercițiilor financiare anterioare”;

9.  salută faptul că Consiliul a fost de acord, în cele din urmă, cu mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014, deși pentru o sumă mai mică decât cea necesară; în plus, salută consolidarea generală a plăților pentru bugetul 2014 la anumite linii bugetare, până la 4,2 miliarde EUR, din care 3 168,2 milioane EUR vor fi mobilizate din marja pentru situații neprevăzute pentru 2014, precum și faptul că majorările de credite de plată pentru rubrica 1a și rubrica 4 propuse în PBR nr. 3/2014 au fost în mare parte păstrate în compromisul final; ia act de faptul că majorările vizează mai ales rubrica 1b, unde este concentrată în mare parte problema facturilor neplătite la final de an; reamintește că, încă de la lectura bugetului 2014, Parlamentul a avut în vedere necesitatea crescută a unor credite de plată (acordul final a fost cu 983 de milioane EUR mai mic decât poziția adoptată de Parlament); invită Consiliul să nu încerce să reducă în mod artificial bugetul UE în fiecare an;

10.  dezaprobă totuși poziția Consiliului de a nu utiliza în totalitate veniturile suplimentare din amenzi pentru a acoperi și restul de plăți necesare; consideră că, până când va fi rezolvată criza plăților, toate veniturile excepționale ar trebui utilizate integral pentru soluționarea acestei probleme; reamintește că s-a ajuns la proiectul de pachet deoarece acesta îndeplinea cerința Parlamentului de stabilizare a problemei plăților restante; subliniază, însă, că pentru a găsi într-adevăr o soluție la criza plăților UE este nevoie să se stabilească o limită corespunzătoare pentru facturile neplătite;

11.  regretă faptul că amânarea ajustării contribuțiilor naționale a fost prioritară în cadrul Consiliului în fața găsirii unei poziții de negociere în legătură cu bugetele 2014 și 2015, poziție l-a care s-a ajuns doar în ultima zi a perioadei de conciliere de 21 de zile prevăzute la articolul 314 din TFUE, factor ce a contribuit la eșecul comitetului de conciliere de a ajunge la un acord;

12.  reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile din bugetul UE trebuie să fie în echilibru;

13.  acordă cea mai mare importanță politică declarațiilor comune convenite de Parlament, Consiliu și Comisie, în special celei privind planul de plăți și celei privind utilizarea instrumentelor speciale; insistă ca planul de plăți să fie finalizat cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget 2016; subliniază din nou că a aprobat CFM plecând de la premisa că toate instrumentele speciale de plăți sunt contabilizate peste plafoane și că orice altă interpretare ar duce automat la redeschiderea discuțiilor asupra acordului privind CFM;

14.  își reiterează poziția adoptată în urmă cu mult timp potrivit căreia plățile aferente instrumentelor speciale ar trebui să fie calculate în plus față de plafoanele instituite în CFM, la fel ca în cazul angajamentelor; regretă faptul că, din nou, nu s-au creat condițiile pentru a se ajunge la un acord cu Consiliul în ceea ce privește acest punct; subliniază însă că trebuie să se depună toate eforturile posibile pentru a se ajunge, cât mai curând cu putință, la un acord ferm în această privință;

15.  își reafirmă poziția că este neapărat necesară o reformă profundă a sistemului de resurse proprii pentru a depăși actualul impas al negocierilor bugetare și, prin urmare, acordă o importanță deosebită activității grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario Monti;

16.  regretă faptul că nici Consiliul, nici Comisia nu s-au arătat dispuse să pună la dispoziția agențiilor europene resursele necesare, în special în ceea ce privește personalul, pentru a-și îndeplini mandatele care le-au fost conferite de autoritatea legislativă; subliniază că actualul acord nu implică faptul că Parlamentul acceptă conceptul de „fond comun de redistribuire” propus de Comisie; în plus, regretă în mod deosebit reducerile de personal din agențiile finanțate din taxe și consideră că acestea sunt nejustificate atâta timp cât posturile respective nu sunt finanțate din bugetul UE;

17.  salută consolidarea creditelor pentru cei nouă noi judecători de la Curtea de Justiție; reafirmă că trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a finaliza procedura legislativă cel târziu la 1 octombrie 2015, pentru a permite creșterea efectivă a numărului de judecători; prin urmare, îndeamnă Consiliul să ajungă fără întârziere la un acord privind repartizarea posturilor pentru noii judecători; solicită Curții să prezinte Consiliului și Parlamentului la timp o evaluare actualizată a resurselor financiare suplimentare necesare pentru noii judecători și personalul lor; reiterează faptul că necesarul de personal suplimentar ce decurge din numirea noilor judecători trebuie să fie evaluat cu prudență;

18.  salută punerea în aplicare a primei faze a acordului de cooperare dintre Parlament și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; consideră că acest acord constituie un bun exemplu de identificare de sinergii între instituții ce vor duce la creșterea eficienței și vor genera economii; se așteaptă ca a doua fază a acordului să fie finalizată până în iulie 2015;

19.  salută transferul fără efecte asupra bugetului prin care „costurile administrative comune” aferente personalului Comisiei din delegații sunt transferate din secțiunea III a bugetului (Comisia) în secțiunea X (SEAE); reiterează faptul că acest transfer este coerent cu simplificarea gestiunii cheltuielilor administrative din delegațiile UE și nu ar trebui să aibă un alt efect asupra creditelor administrative ale Comisiei ori asupra condițiilor de muncă ale personalului Comisiei din delegații; insistă ca transferul să fie realizat printr-o bună cooperare între SEAE și Comisie;

20.  regretă, în general, inabilitatea Consiliului de a ajunge la o poziție comună, în special în perioada de conciliere de 21 de zile și în ceea ce privește adoptarea proiectelor de bugete rectificative; invită Consiliul și Comisia să se pună de acord, la începutul lui 2015, asupra unor modalități de a îmbunătăți procedura bugetară, cu scopul de a facilita adoptarea bugetului Uniunii pentru 2016, care ar trebui să reprezinte punctul de pornire al unei noi abordări structurale vizavi de bugetul european, cu scopul de a evita, pe cât posibil, conflicte inutile, recurente și de a spori nivelul de înțelegere dintre interlocutori în ceea ce privește măsura în care cheltuielile Uniunii contribuie la angajamentul comun față de creștere și locuri de muncă în interesul Uniunii;

21.  aprobă fără amendamente poziția Consiliului privind noul proiect de buget pentru 2015, precum și declarațiile comune anexate la prezenta rezoluție;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

ANEXĂ

PROIECT DE PACHET

Bugetul 2015 – Concluzii comune

Prezentul proiect de pachet cuprinde următoarele secțiuni:

1.  Bugetul 2015

2.  Bugetul 2014 – Proiectele de bugete rectificative nr. 3/2014 - 8/2014

3.  Declarații comune

SINTEZĂ

A.   Bugetul 2015

Potrivit proiectului de pachet:

—  cuantumul total al creditelor de angajament din bugetul 2015 se stabilește la 145 321,5 milioane EUR. În ansamblu, acesta lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2015, de 1 760,1 milioane EUR în credite de angajament;

—  cuantumul total al creditelor de plată din bugetul 2015 se stabilește la 141 214,0 milioane EUR. Acesta include un cuantum de 126,7 milioane EUR, care se referă la mobilizarea Fondului de solidaritate al UE, legată de PBR nr. 5/2014 și 7/2014;

—  Instrumentul de flexibilitate pentru 2015 este mobilizat pentru un cuantum de 83,3 milioane EUR în credite de angajament;

—  creditele de plată pentru 2015 referitoare la mobilizarea Instrumentului de flexibilitate în vederea acordării de asistență suplimentară Ciprului în 2014 și 2015 sunt estimate de Comisie la 11,3 milioane EUR.

B.   Bugetul 2014

Potrivit proiectului de pachet:

—  PBR nr. 3/2014 - 8/2014 sunt acceptate astfel cum au fost propuse de Comisie, cu excepțiile prevăzute în secțiunea 2;

—  în consecință, nivelul creditelor de angajament în bugetul 2014 este majorat cu 49,8 milioane EUR ca urmare a mobilizării Fondului de solidaritate al UE (în valoare de 126,7 milioane EUR), legată de PBR nr. 5/2014 și 7/2014, compensată parțial prin reducerea cu 76,9 milioane EUR a creditelor de angajament în PBR nr. 3/2014, 4/2014 și 6/2014 (în cea mai mare parte legate de pescuit);

—  în consecință, nivelul creditelor de plată în bugetul 2014 este majorat cu 3 529,6 milioane EUR;

—  marja pentru situații neprevăzute pentru 2014 este mobilizată pentru o sumă de 2 818,2 milioane EUR, plus 350 de milioane EUR în credite de plată, în conformitate cu declarația comună privind instrumentele speciale cuprinsă în secțiunea 3.3 de mai jos.

1.   BUGETUL 2015

1.1.   Linii „închise”

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentele concluzii, sunt confirmate toate liniile bugetare nemodificate nici de Consiliu, nici de Parlamentul European și liniile bugetare la care Parlamentul European a acceptat amendamentele Consiliului în cursul lecturii lor respective.

În ceea ce privește celelalte linii bugetare, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra concluziilor incluse în secțiunile 1.2-1.7 de mai jos.

1.2.   Aspecte orizontale

a)   Agenții descentralizate

Contribuția din partea UE (în credite de angajament și în credite de plată) și numărul de posturi pentru toate agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în noul proiect de buget (PB):

Creșterile numărului de posturi din schema de personal și ale creditelor aferente, în comparație cu PB original:

—  Autoritatea Bancară Europeană (ABE): +9 posturi și +585 000 EUR;

—  Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA): +3 posturi și +195 000 EUR;

—  Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA): +4 posturi și 260 000 EUR;

—  Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO): +4 posturi și +260 000 EUR; și

—  Oficiul European de Poliție (EUROPOL): +5 posturi, combinate cu o reducere de -600 000 EUR.

Pentru FRONTEX, o creștere a cheltuielilor operaționale cu 20,0 milioane EUR în credite de angajament și în credite de plată.

b)   Agenții executive

Contribuția din partea UE (în credite de angajament și în credite de plată) și numărul de posturi pentru agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în noul PB.

c)   Proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare

S-a convenit asupra unui pachet cuprinzător de 59 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP) astfel cum a fost propus în noul PB, atât pentru creditele de angajament, cât și pentru cele de plată. Când un PP sau o AP pare să fie acoperit(ă) de un temei juridic existent, Comisia poate propune transferul creditelor în contul temeiului juridic corespunzător pentru a facilita realizarea acțiunii.

Acest pachet respectă pe deplin plafoanele pentru PP și AP prevăzute în Regulamentul financiar.

d)   Cheltuieli administrative comune ale delegațiilor UE

S-a convenit asupra transferului „Cheltuielilor administrative comune ale delegațiilor UE” din secțiunea Comisiei către secțiunea SEAE din buget, astfel cum s-a propus în noul PB.

1.3.   Cheltuieli pe rubrici ale cadrului financiar – credite de angajament

După ce au luat în considerare concluziile de mai sus privind liniile bugetare „închise”, agențiile, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, Parlamentul European și Consiliul au convenit următoarele:

a)   Subrubrica 1a

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în noul PB, pentru a reflecta prioritatea acordată contribuției la îmbunătățirea accesului la finanțare prin intermediul bugetului UE, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM):

(în mii de euro)

Linie bugetară

Denumire

Consolidarea creditelor de angajament

PB 2015

Noul PB 2015

Diferență

02 02 02

Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sub formă de capitaluri proprii și datorii

162 791,7

174 791,7

12 000,0

04 03 02 03

Microfinanțare și antreprenoriat social - Facilitarea accesului la finanțare pentru antreprenori, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii, și pentru întreprinderile sociale

24 957,0

26 457,0

1 500,0

08 02 02 02

Îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc pentru investițiile în cercetare și inovare

337 534,7

342 534,7

5 000,0

Total

18 500,0

În plus, sunt acceptate următoarele consolidări ale creditelor de angajament în raport cu noul PB:

(în mii de euro)

Linie bugetară

Denumire

Noul PB 2015

Bugetul 2015

Diferență

02 02 01

Promovarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea competitivității și a accesului pe piețe al întreprinderilor din Uniune

106 561,8

108 561,8

2 000,0

02 04 03 02

Promovarea unor societăți europene sigure

148 235,9

153 235,9

5 000,0

08 02 01 01

Consolidarea cercetării de frontieră în Consiliul European pentru Cercetare

1 631 723,2

1 650 723,2

19 000,0

08 02 02 01

Poziția de lider în nanotehnologii, materiale avansate, laseri, biotehnologie, producție și procesare avansate

498 592,7

503 592,7

5 000,0

08 02 03 05

Realizarea unei economii în care resursele sunt utilizate în mod eficient și care este rezistentă la schimbările climatice, precum și o aprovizionare sustenabilă cu materii prime

291 719,4

297 719,4

6 000,0

09 04 02 01

Rolul de lider în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor

819 154,4

824 154,4

5 000,0

09 04 03 02

Promovarea unor societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare și înclinate către reflecție

41 725,8

43 725,8

2 000,0

15 02 01 01

Promovarea excelenței și cooperării în domeniul educației și formării în Europa, precum și a relevanței acestora pentru piața forței de muncă

1 336 476,0

1 348 476,0

12 000,0

15 02 01 02

Promovarea excelenței și cooperării în domeniul tineretului în Europa, precum și a participării tinerilor la viața democratică din Europa

161 745,0

165 245,0

3 500,0

15 02 03

Dezvoltarea dimensiunii europene în domeniul sportului

20 439,0

20 939,0

500,0

15 03 01 01

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie — crearea, dezvoltarea și transferarea de noi competențe, cunoștințe și de inovare

734 668,4

737 668,4

3 000,0

Total

63 000,0

În consecință, după ce au fost luate în considerare proiectele-pilot, acțiunile pregătitoare și transferul costurilor comune ale delegațiilor UE către secțiunea SEAE, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 17 551,7 milioane EUR, lăsând o marjă de 114,3 milioane EUR în cadrul plafonului de cheltuieli al subrubricii 1a.

b)   Subrubrica 1b

Creditele de angajament se stabilesc la nivelul propus de Comisie în noul PB.

Luând în considerare proiectele-pilot, acțiunile pregătitoare și mobilizarea sumei de 83,3 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate în vederea acordării de asistență suplimentară Ciprului, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 49 230,3 milioane EUR.

c)   Rubrica 2

Creditele de angajament se stabilesc la nivelul propus de Comisie în noul PB.

Pe baza noilor elemente care au apărut după prezentarea scrisorii rectificative (SR) nr. 1/2015, mai ales informațiile cu privire la implementarea efectivă a măsurilor de urgență luate începând din august 2014 pentru a răspunde interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de alimente, surplusul final al FEGA pentru 2014 și previziunea actualizată a corecțiilor financiare care urmează a fi colectate în 2015, măsurile de urgență menționate mai sus (inclusiv cele legate de sectorul produselor lactate în statele baltice, pentru care Comisia a adoptat un pachet suplimentar la 26 noiembrie 2014, precum și pentru Finlanda odată ce condițiile vor fi îndeplinite) pot fi finanțate în limita creditelor solicitate în SR nr. 1/2015 fără a se recurge la rezerva de criză în sectorul agricol, datorită acestor venituri alocate suplimentare.

În consecință, după ce au fost luate în considerare proiectele-pilot, acțiunile pregătitoare și transferul costurilor comune ale delegațiilor UE către secțiunea SEAE, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 58 808,6 milioane EUR, lăsând o marjă de 790,4 milioane EUR în cadrul plafonului de cheltuieli al rubricii 2.

d)   Rubrica 3

Creditele de angajament se stabilesc la nivelul propus de Comisie în noul PB. Creșterea cheltuielilor operaționale ale FRONTEX este compensată printr-o scădere corespunzătoare la postul bugetar 18 02 01 01 (Sprijin pentru gestionarea frontierelor și o politică comună în domeniul vizelor în scopul de a facilita călătoriile legitime).

În consecință, după ce au fost luate în considerare proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 2 146,7 milioane EUR, lăsând o marjă de 99,3 milioane EUR în cadrul plafonului de cheltuieli al rubricii 3.

e)   Rubrica 4

Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în noul PB, în special în ceea ce privește transferul cheltuielilor administrative comune ale delegațiilor UE către secțiunea SEAE din buget.

În plus, sunt acceptate următoarele consolidări ale creditelor de angajament în raport cu noul PB:

(în mii de euro)

Linie bugetară

Denumire

Noul PB 2015

Bugetul 2015

Diferență

21 03 01 04

Sprijin pentru procesul de pace și asistență financiară pentru Palestina și Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA)

264 500,0

286 500,0

22 000,0

23 02 01

Furnizare de ajutor umanitar și ajutor alimentar rapide, eficace și bazate pe nevoi

872 446,0

882 446,0

10 000,0

Total

32 000,0

Cu toate acestea, transferul reprezentanților speciali ai UE de la rubrica 4 la rubrica 5 (secțiunea SEAE), astfel cum este propus în noul PB, nu este acceptat. În consecință, nivelul creditelor de angajament și de plată de la linia bugetară 19 03 01 07 (Reprezentanții speciali ai Uniunii Europene, rubrica 4) este restabilit astfel cum a fost propus în PB original.

În consecință, după ce au fost luate în considerare proiectele-pilot, acțiunile pregătitoare și transferul costurilor comune ale delegațiilor UE către secțiunea SEAE, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 8 408,4 milioane EUR, lăsând o marjă de 340,6 milioane EUR în cadrul plafonului de cheltuieli al rubricii 4.

f)   Rubrica 5

Numărul de posturi din schemele de personal ale instituțiilor și creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în noul PB, integrând în consecință:

—  lectura efectuată de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu asupra propriilor lor secțiuni din buget;

—  lectura efectuată de Parlamentul European pentru Curtea de Justiție;

—  lectura efectuată de Parlamentul European pentru Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; și

—  pentru Serviciul European de Acțiune Externă, nivelul creditelor propus de Comisie în PB original a fost majorat pentru a lua în considerare transferul, neutru din punct de vedere bugetar, al creditelor aferente „cheltuielilor administrative comune ale delegațiilor UE” de la secțiunea Comisie la secțiunea SEAE din buget. Cu toate acestea, transferul reprezentanților speciali ai UE de la rubrica 4 la secțiunea SEAE din cadrul rubricii 5, astfel cum este propus în noul PB, nu este acceptat. În consecință, în secțiunea din buget consacrată SEAE nu sunt incluse credite destinate acestui scop.

În total, comparativ cu PB inițial, aceste schimbări conduc la:

—  o reducere netă de 35 de posturi din schema de personal, din cauza eliminării a 47 de posturi pentru Parlamentul European, parțial compensată de o creștere cu 12 posturi pentru Curtea de Justiție;

—  o reducere netă a creditelor în valoare de 0,6 milioane EUR, din cauza unei reduceri de 1,4 milioane EUR pentru Curtea de Conturi Europeană, 1,4 milioane EUR pentru Comitetul Economic și Social European și 0,4 milioane EUR pentru Comitetul Regiunilor, care este parțial compensată de o creștere de 2,6 milioane EUR pentru Curtea de Justiție;

—  creșterea de 71,5 milioane EUR pentru SEAE reflectă transferul, neutru din punct de vedere bugetar, al „cheltuielilor administrative comune ale delegațiilor UE” și este complet compensată în secțiunea Comisie la subrubrica 1a (0,6 milioane EUR), rubrica 2 (0,1 milioane EUR), rubrica 4 (45,7 milioane EUR) și rubrica 5 (25,2 milioane EUR). În general, aceste transferuri au drept rezultat o creștere netă a creditelor de la rubrica 5 în valoare de 46,3 milioane EUR.

În plus, în comparație cu noul PB, s-a convenit asupra următorului transfer, neutru din punct de vedere bugetar, de posturi și de credite de angajament de la Consiliu către PMO, pentru a ține seama de transferul către PMO, de la 1 ianuarie 2015, al sarcinilor de stabilire și gestionare a drepturilor de pensie pentru membrii activi și pentru cei pensionați ai personalului Consiliului: o creștere de 6 posturi AST 7 din schema de personal, precum și o creștere de 504 000 EUR în credite de angajament pentru Comisie (secțiunea III) sunt complet compensate de o reducere de 6 posturi AST 7 în schema de personal, precum și de o reducere de 504 000 EUR în credite de angajament pentru Consiliu (secțiunea II).

În consecință, după ce au fost luate în considerare proiectele-pilot, acțiunile pregătitoare și transferul costurilor comune ale delegațiilor UE către secțiunea SEAE, nivelul convenit al angajamentelor este stabilit la 8 660,5 milioane EUR, lăsând o marjă de 415,5 milioane EUR în cadrul plafonului de cheltuieli al rubricii 5.

1.4.   Credite de plată

Cuantumul total al creditelor de plată din bugetul 2015 se stabilește la 141 214 040 563 EUR.

Acesta include o sumă de 126,7 milioane EUR, care se referă la mobilizarea Fondului de solidaritate al UE, legată de PBR nr. 5/2014 și 7/2014, precum și o sumă de 440 milioane EUR, care se referă la transferul de credite de plată pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor din bugetul 2014 către bugetul 2015.

Modul de distribuire a cuantumului total al creditelor de plată în bugetul 2015 ține seama de următoarele etape:

a)  credite de plată pentru cheltuieli nediferențiate, astfel cum sunt prezentate mai sus, în special la rubricile 2 și 5; și

b)  creditele de plată pentru pachetul de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, prezentate mai sus, se calculează după cum urmează: creditele de plată pentru toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi se stabilesc la 50 % din angajamentele aferente sau la nivelul propus de Parlamentul European, și anume la valoarea cea mai mică dintre acestea două; în cazul prelungirii unor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare existente, nivelul plăților este cel definit în PB plus 50 % din angajamentele noi aferente sau cel propus de Parlamentul European, și anume nivelul cel mai mic dintre acestea două;

c)  reducerea de 123,3 milioane EUR în credite de plată față de noul PB este repartizată proporțional între toate liniile bugetare care conțin credite diferențiate care nu sunt afectate de pasul b) de mai sus, cu excepția următoarelor linii bugetare, pentru care nivelul creditelor de plată se stabilește la nivelul noului PB:

—  cheltuieli pentru subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă) și pentru rubrica 4 (Europa în lume);

—  liniile bugetare 04 02 17, 04 02 60, 11 06 12, 13 03 16 și 13 03 60 pentru obiectivul „Convergență” și

—  acorduri internaționale de parteneriat în domeniul pescuitului.

d)  pe baza rezultatelor obținute în etapa c) de mai sus, se fac următoarele ajustări finale:

—  se adaugă cuantumul de 100 de milioane EUR la linia bugetară 13 04 02 [Finalizarea acțiunilor Fondului de coeziune (2007-2013)], compensat prin:

—  o reducere de 50 de milioane EUR la linia bugetară 13 03 18 [Finalizarea acțiunilor Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) – Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă) și

—  o reducere de 50 de milioane EUR repartizată între liniile bugetare care conțin credite diferențiate care nu sunt afectate de pasul b) de mai sus, pentru cheltuielile la subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă) și la rubrica 4 (Europa în lume), cu excepția liniei bugetare 23 02 (Ajutor umanitar, asistență alimentară și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre), pentru care se rețin cuantumurile stabilite în noul PB.

1.5.   Observații bugetare

În ceea ce privește observațiile bugetare, noul PB este aprobat, integrând astfel amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu, cu excepția liniilor bugetare 04 03 01 03 și 19 03 01 06, înțelegându-se că aceste amendamente nu pot să modifice sau să extindă domeniul de aplicare al unui temei juridic existent și nici să afecteze autonomia administrativă a instituțiilor.

1.6.   Linii bugetare noi

Nomenclatura bugetară, astfel cum este propusă de Comisie în noul PB, va rămâne neschimbată.

1.7.   Rezerve

Niciun cuantum nu se înscrie la rezerve condiționate în secțiunea aferentă Comisiei.

2.   BUGETUL 2014

a)  Creditele de angajament suplimentare (126,7 milioane EUR) solicitate pentru Fondul de solidaritate al UE în PBR nr. 5/2014 și 7/2014 se aprobă. Plățile corespunzătoare se transferă la bugetul 2015.

b)  PBR nr. 3/2014 se aprobă astfel cum a fost propus de Comisie, cu o reducere a creditelor de plată după cum urmează:

—  dezvoltare rurală: 90 de milioane EUR pentru finalizarea programelor de dezvoltare rurală 2007-2013 nu se acceptă, ținând seama de nivelul mai scăzut decât se preconizase al declarațiilor de plăți transmise de statele membre în noiembrie 2014. În plus, se convine o reducere de 20 de milioane EUR în ceea ce privește noile programe;

—  Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: se convine o reducere de 420 de milioane EUR pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cu toate acestea, la bugetul pentru 2015 se adaugă un cuantum de 440 de milioane EUR în credite de plată pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, astfel cum se prevede mai sus în secțiunea 1.4;

—  se convine o reducere suplimentară a creditelor de plată în valoare de 648,1 milioane EUR, repartizată între liniile bugetare consolidate din marja pentru situații neprevăzute, menținând neschimbate cuantumurile solicitate pentru liniile bugetare 13 03 16 (FEDER Convergență), 04 06 01 (FEAD), precum și 21 03 02 01 și 21 03 03 03 (Sprijin pentru Ucraina).

Redistribuirea creditelor de plată:

—  se acceptă redistribuirea propusă de Comisie în cadrul „transferului global” (DEC 31/2014);

—  se acceptă redistribuirea propusă de Comisie pentru secțiunea aferentă Comisiei din PBR nr. 6/2014; cu toate acestea, creditele de plată disponibile pentru redistribuire din FEPAM (cheltuieli de sprijin administrativ) și rezerva pentru acordurile internaționale de parteneriat în domeniul pescuitului (în total 6 150 900 EUR) sunt redistribuite pentru ajutorul umanitar (linia bugetară 23 02 01);

—  ținând seama de stadiul actual al execuției bugetului și de perspectivele pentru încheierea exercițiului, se convine o redistribuire suplimentară în valoare de 30,4 milioane EUR. Sunt vizate următoarele linii bugetare:

—  Articolul 01 03 02 (Asistență macrofinanciară): 5 milioane EUR;

—  Articolul 04 03 02 (PROGRESS): 10,0 milioane EUR;

—  Articolul 12 02 01 (Piața internă): 1,2 milioane EUR;

—  Articolul 17 03 51 (Sănătate publică): 0,7 milioane EUR;

—  Articolul 18 02 01 02 (Prevenirea și combaterea criminalității): 2,3 milioane EUR;

—  Articolul 21 09 51 01 (ICD Asia): 2,5 milioane EUR;

—  Articolul 33 02 02 (Promovarea nediscriminării și egalității): 2,2 milioane EUR și

—  Articolele 29 02 01 și 29 02 51 (Statistici): 6,5 milioane EUR.

Tabelul de mai jos prezintă majorările și reducerile rezultate ale creditelor de plată în PBR nr. 3/2014 (inclusiv redistribuirea prin intermediul „transferului global”, PBR nr. 6/2014 și cea mai recentă actualizare a situației în curs a execuției bugetare), astfel cum sunt aprobate în conformitate cu cele expuse mai sus:

Linii bugetare

Denumire

PBR nr. 3/2014

Adoptat

01 03 02

Asistența macrofinanciară

-28 960 000

01 04 51

Finalizarea programelor din domeniul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) (înainte de 2014)

12 000 000

02 02 02

Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sub formă de capitaluri proprii și datorii

4 540 126

02 05 01

Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii globale de radionavigație prin satelit (Galileo) până în 2019

70 000 000

04 02 64

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

-420 000 000

04 03 02 01

Progress — Sprijinirea elaborării, a punerii în aplicare, a monitorizării și a evaluării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și a legislației în domeniul condițiilor de muncă

-2 950 000

04 03 02 03

Microfinanțare și antreprenoriat social — Creșterea accesului la finanțare și a disponibilității finanțării pentru persoanele fizice și juridice, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii, și pentru întreprinderile sociale

-7 114 776

04 06 01

Promovarea coeziunii sociale și atenuarea celor mai grave forme de sărăcie din Uniune

99 000 000

05 02 10 02

Acțiuni de promovare — Plăți directe efectuate de Uniune

-308 029

05 04 60 01

Promovarea dezvoltării rurale durabile și a unui sector agricol al Uniunii mai echilibrat din punct de vedere teritorial și al mediului, mai ecologic și mai inovator

-20 000 000

05 06 01

Acorduri internaționale privind agricultura

-3 784 411

05 08 77 06

Acțiune pregătitoare — Observatorul european al prețurilor și al adaosurilor comerciale în domeniul agricol

-612 329

05 08 77 09

Acțiune pregătitoare — Resursele genetice vegetale și animale din Uniune

-600 000

05 08 77 10

Proiect-pilot — Agropol: dezvoltarea unei regiuni transfrontaliere europene drept model pentru industria agroalimentară

-600 000

05 08 77 11

Proiect-pilot — Agrosilvicultura

-350 000

05 09 03 01

Asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate și de alte bioproduse

-1 666 954

07 02 77 03

Acțiune pregătitoare — Evaluarea strategică a impactului produs asupra mediului de dezvoltarea Arcticii europene

356 052

08 02 01 01

Consolidarea cercetării de frontieră în Consiliul European pentru Cercetare

24 970 695

08 02 02 02

Îmbunătățirea accesului la finanțarea de risc pentru investițiile în cercetare și inovare

4 540 126

08 02 51

Finalizarea programului-cadru de cercetare anterior – Al șaptelea program-cadru – Acțiuni indirecte ale CE (2007-2013)

50 000 000

08 04 01

Construirea, operarea și exploatarea instalațiilor ITER – Întreprinderea comună europeană pentru ITER – Fuziune pentru Energie (F4E)

-8 800 000

08 04 51

Finalizarea Întreprinderii comune europene pentru ITER — Fuziune pentru Energie (F4E) (2007-2013)

-71 200 000

09 02 01

Definirea și punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul comunicațiilor electronice

-271 200

09 02 05

Măsuri referitoare la conținutul digital, la sectorul audiovizual și la alte sectoare media

-592 000

09 02 77 03

Proiect-pilot — Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

-456 508

09 03 03

Promovarea interoperabilității, a dezvoltării durabile, a operării și a modernizării infrastructurilor de servicii digitale transeuropene, precum și a coordonării la nivel european

-1 898 831

09 03 51 01

Finalizarea Programului pentru un internet mai sigur (2009-2013)

-450 000

09 04 03 02

Promovarea unor societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare și înclinate către reflecție

2 784 852

09 04 51

Finalizarea celui de al șaptelea program-cadru (2007-2013)

105 000 000

11 01 04 01

Cheltuieli de sprijin în domeniul de politică „Afaceri maritime și pescuit” — Asistență administrativă și tehnică neoperațională

-774 900

11 01 06 01

Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii — Contribuție a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

-809 000

11 03 01 (rezervă)

Instituirea unui cadru de guvernanță pentru activitățile de pescuit efectuate de navele de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe

-69 567 000

11 06 12

Finalizarea Fondului european pentru pescuit (FEP) — Obiectivul „Convergență” (2007-2013)

69 540 126

12 02 01

Realizarea și dezvoltarea pieței interne

-1 170 000

12 02 77 03

Acțiune pregătitoare — Forumul pieței unice

-150 000

12 03 51

Finalizarea activităților anterioare în domeniul serviciilor financiare, al raportării financiare și al auditului

-669 803

13 03 16

Finalizarea acțiunilor Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) — Convergență

2 400 700 000

13 03 18

Finalizarea acțiunilor Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) — Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

227 006 319

13 03 19

Finalizarea acțiunilor Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) — Cooperare teritorială europeană

179 334 992

13 03 77 09

Acțiune pregătitoare privind un forum atlantic pentru Strategia Uniunii Europene privind regiunea atlantică

-433 000

13 05 63 02

Cooperarea transfrontalieră (CTF) — Contribuție de la rubrica 4

-12 338 481

14 02 01

Sprijin pentru funcționarea și modernizarea uniunii vamale

7 500 000

14 03 01

Îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare

2 500 000

15 02 01 01

Promovarea excelenței și cooperării în domeniul educației și formării în Europa, precum și a relevanței acestora pentru piața forței de muncă

138 119 479

15 03 01 01

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie — crearea, dezvoltarea și transferarea de noi competențe, cunoștințe și de inovare

40 861 137

16 03 01 03

Centre de informare

1 600 000

16 03 01 04

Activități de comunicare ale reprezentanțelor Comisiei și acțiuni de parteneriat

1 000 000

16 03 02 03

Instrumente de informare și comunicare online și în scris

2 900 000

17 02 01

Protejarea intereselor consumatorilor și îmbunătățirea siguranței acestora și a informațiilor

-1 449 000

17 03 10

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

-2 000 000

17 03 12 01

Contribuția Uniunii la Agenția Europeană pentru Medicamente

-7 602 918

18 02 01 01

Sprijin pentru gestionarea frontierelor și o politică comună în domeniul vizelor în scopul de a facilita călătoriile legitime

-7 446 000

18 02 01 02

Prevenirea și combaterea criminalității organizate transfrontaliere și îmbunătățirea gestionării riscurilor și a crizelor în materie de securitate

-9 236 000

18 03 51

Finalizarea acțiunilor în materie de fluxuri de migranți întorși în țara de origine, de refugiați și de migranți

19 431 000

19 02 01

Răspunsul în caz de crize și de crize emergente

50 765 835

19 05 51

Finalizarea acțiunilor în domeniul relațiilor și al cooperării cu țări terțe industrializate (2007-2013)

3 600 000

20 02 01

Relațiile comerciale externe, inclusiv accesul pe piețele țărilor terțe

1 181 809

20 02 03

Ajutor pentru comerț — Inițiative multilaterale

1 000 000

21 02 07 06

Securitatea alimentară și nutrițională și agricultura durabilă

6 000 000

21 02 40

Acorduri privind produsele de bază

20 000

21 02 51 01

Cooperarea cu țările terțe în materie de migrație și azil

4 000 000

21 02 51 02

Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare din America Latină

23 000 000

21 02 51 03

Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare din Asia, inclusiv cu Asia Centrală și Orientul Mijlociu

44 000 000

21 02 51 05

Actorii nestatali din domeniul dezvoltării

2 000 000

21 02 51 06

Mediul și gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv energia

2 000 000

21 03 02 01

Parteneriatul estic — Drepturile omului și mobilitate

210 000 000

21 03 03 03

Sprijin acordat altor mecanisme de cooperare multinațională cu țările vecine

40 000 000

21 03 51

Finalizarea acțiunilor din domeniul „Politica europeană de vecinătate și relațiile cu Rusia” (înainte de 2014)

3 000 000

21 04 51

Finalizarea Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (înainte de 2014)

3 000 000

21 05 51

Finalizarea acțiunilor din domeniul amenințărilor la adresa securității mondiale (înainte de 2014)

2 000 000

21 09 51 01

Asia

-2 500 000

22 02 51

Finalizarea asistenței pentru preaderare anterioare (înainte de 2014)

45 000 000

23 02 01

Furnizare de ajutor umanitar și ajutor alimentar rapide, eficace și bazate pe nevoi

256 150 900

23 03 51

Finalizarea programelor și a acțiunilor din domeniul protecției civile în interiorul Uniunii (înainte de 2014)

-500 000

24 01 07

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

-10 000

24 02 01

Prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care contravin intereselor financiare ale Uniunii

942 750

24 04 01

Sprijinirea asistenței reciproce în domeniul vamal și facilitarea utilizării de către statele membre a instrumentelor de comunicare electronice sigure în scopul raportării neregulilor

680 612

26 01 09

Oficiul pentru Publicații

-22 000

26 01 23 01

Oficiul pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg

-13 000

26 02 01

Proceduri de atribuire și promovare a contractelor de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii

-250 000

26 03 01 01

Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene

10 000 000

29 02 01

Furnizarea de informații statistice de calitate, punerea în aplicare de noi metode de producție a statisticilor europene și consolidarea parteneriatului cu Sistemul Statistic European

-11 294 249

29 02 51

Finalizarea programelor statistice (înainte de 2013)

-9 872 560

32 02 52

Finalizarea proiectelor energetice pentru sprijinirea redresării economice

65 000 000

33 02 01

Asigurarea protecției drepturilor cetățenilor și consolidarea capacităților acestora

-2 000 000

33 02 02

Promovarea nediscriminării și a egalității

-5 177 700

34 02 01

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune

6 000 000

34 02 04

Contribuția la acordurile multilaterale și internaționale în materie de politici climatice

-74 969

34 02 51

Finalizarea programelor anterioare privind politicile climatice

2 903 358

XX 01 01 01 01

Remunerații și indemnizații

-317 000

SEC 7 - 1 2 0 0

Remunerații și indemnizații

-10 992

SEC 9 - 1 1 0 0

Remunerații și indemnizații

-5 843

Total

3 529 620 715

Creditele de plată suplimentare rezultate pentru PBR nr. 3/2014 sunt în sumă de 3 529,6 milioane EUR, din care 2 818,2 milioane EUR plus 350 de milioane EUR vizează mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute, în conformitate cu declarația comună privind instrumentele speciale cuprinsă în secțiunea 3.3 de mai jos.

c)  PBR nr. 4/2014, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă aferentă acestuia, este aprobat, astfel cum a fost propus de către Comisie, cu includerea creditelor de angajament din PBR nr. 6/2014 referitoare la cheltuielile de sprijin administrativ pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și rezerva pentru acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil în secțiunea Comisie. Suma de 248 460 EUR din creditele de plată disponibile identificate în PBR nr. 4/2014 (Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor) se redistribuie pentru ajutorul umanitar (linia bugetară 23 02 01). Cererea de credite de angajament și de plată suplimentare legate de Ombudsmanul European (secțiunea VIII) în PBR 6 este retrasă, astfel cum figurează în scrisoarea rectificativă la PBR nr. 6/2014.

d)  PBR nr. 6/2014, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă aferentă acestuia, se aprobă așa cum a fost propus de Comisie, în ceea ce privește resursele proprii.

e)  PBR nr. 8/2014 (= noul PBR nr. 2/2014), referitor la excedentul pentru 2013, se aprobă așa cum a fost propus de Comisie.

3.   DECLARAȚII

3.1.   Declarația comună privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014 (resurse proprii) și modificarea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului

„Parlamentul European și Consiliul sunt de acord să adopte proiectul de buget rectificativ nr. 6/2014, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2014.

Având în vedere propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului de punere în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene, prezentată de Comisie la 12 noiembrie 2014, Parlamentul European se angajează să furnizeze avizul său cu privire la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 modificat, în timp util pentru a asigura adoptarea sa în perioada de sesiune a Parlamentului European din decembrie 2014 și adoptarea sa de către Consiliu ca parte a pachetului general.”

3.2.   Declarație comună cu privire la mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute

„În 2014 s-a înregistrat o sumă fără precedent de mare a plăților restante pentru fondurile structurale și de coeziune, la începutul cadrului financiar, în timp ce o serie de noi programe au fost foarte concentrate în prima parte a cadrului respectiv. Dată fiind această situație unică și excepțională care nu poate fi tratată în cadrul plafonului de plăți pentru 2014, cele trei instituții convin să mobilizeze marja pentru situații neprevăzute pentru exercițiul financiar 2014 în ultimă instanță.

Instituțiile reamintesc faptul că, la articolul 13 din Regulamentul privind CFM, se stipulează că „Sumele disponibile prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute se compensează în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.”

Instituțiile convin să facă tot posibilul pentru a găsi soluții adecvate astfel încât nivelul excepțional de ridicat de plăți restante din fondurile structurale și de coeziune din perioada 2007-2013 să nu persiste dincolo de 2014 și că, prin urmare, se vor depune toate eforturile pentru a se asigura că marja pentru situații neprevăzute nu va fi mobilizată pentru finanțarea angajamentelor restante care decurg din programele pentru fondurile structurale și de coeziune în exercițiile financiare 2015-2020.”

3.3.  Declarație comună privind instrumentele speciale

„Instituțiile amintesc că marja pentru situații neprevăzute este un instrument de ultimă instanță care ar trebui, prin urmare, să nu fie mobilizat dacă există încă posibilități financiare rămase. În cadrul bugetului general pentru 2014 există un dezacord în ceea ce privește disponibilitatea în continuare, în cadrul marjei nealocate, a unei sume de 350 de milioane EUR în credite de plată care acoperă alte instrumente speciale.

Instituțiile sunt de acord că este foarte important să se ajungă la un acord de principiu cu privire la mobilizarea altor instrumente speciale pentru plăți în cel mai scurt timp posibil.

Cu toate acestea, având în vedere faptul că nu a fost posibil să se ajungă la un astfel de acord în contextul negocierilor privind pachetul care vizează PBR-urile pentru 2014 și bugetul general pentru 2015, instituțiile sunt de acord ca, pentru a asigura adoptarea la timp a acestui pachet:

—  suma de 350 de milioane EUR în credite de plată să fie adăugată la marja pentru situații neprevăzute;

—  să depună eforturi pentru a conveni rapid dacă și în ce măsură alte instrumente speciale pot fi mobilizate peste plafoanele CFM pentru plăți cu scopul de a stabili dacă și în ce măsură suma de 350 de milioane EUR ar trebui să fie compensată prin marjele CFM pentru plățile aferente exercițiului financiar actual sau celor viitoare;

—  să adauge, după caz, celor de mai sus modificările necesare la decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute pentru exercițiul bugetar 2014 sau orice alte acțiuni necesare din punct de vedere juridic care se impun pentru a asigura respectarea deplină a Regulamentului privind CFM și în special a articolului 13 alineatul (3) al acestuia.”

3.4.   Declarația Comisiei cu privire la prefinanțarea programelor operaționale în 2014 și la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

„În contextul punerii în aplicare la timp și în mod eficace a CFM 2014-2020, Comisia Europeană confirmă prefinanțarea, în 2014, a programelor operaționale care au fost prezentate oficial în 2014 și care îndeplinesc condițiile necesare stabilite în actele juridice corespunzătoare.

În plus, Comisia confirmă faptul că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor rămâne o prioritate politică importantă și că transferul de credite de plată aferente din 2014 în 2015 nu va întârzia punerea sa în aplicare.”

3.5.   Declarație comună privind finanțarea măsurilor de urgență ca reacție la interdicția impusă de Rusia asupra importurilor de alimente

„În urma interdicției impuse de Rusia asupra importului de alimente, o serie de măsuri de urgență au fost deja adoptate în august și septembrie 2014, iar un alt pachet axat pe sectorul produselor lactate în statele baltice a fost aprobat la 26 noiembrie 2014. De îndată ce sunt respectate condițiile referitoare la criteriile obiective impuse pentru eligibilitate, Comisia poate propune un alt pachet axat pe sectorul produselor lactate în Finlanda.

În scrisoarea sa rectificativă (SR) 1/2015, Comisia și-a anunțat intenția de a finanța, dacă este necesar, aceste măsuri prin intermediul rezervei pentru situații de criză.

De la prezentarea SR 1/2015, au apărut următoarele trei elemente noi, care permit finanțarea acestor măsuri de urgență fără a recurge la rezerva pentru situații de criză:

—  în conformitate cu declarațiile statelor membre cu privire la implementarea efectivă a măsurilor adoptate în august și septembrie, costul este redus de la suma de 344 de milioane EUR, estimată inițial, la aproximativ 234 de milioane EUR;

—  excedentul final al exercițiului financiar 2014 al FEGA este cu aproximativ 230 de milioane EUR mai mare decât cel anticipat în SR 1/2015, care se întemeia în continuare pe estimări;

—  corecțiile financiare care urmează să fie colectate în 2015 se preconizează a fi mai mari decât se prevăzuse inițial în octombrie anul trecut.”

Pe baza acestor trei elemente noi, măsurile de urgență menționate mai sus (inclusiv cele legate de sectorul produselor lactate din statele baltice, precum și din Finlanda, odată ce condițiile sunt îndeplinite) pot fi finanțate în limita creditelor solicitate în SR 1/2015 mulțumită acestor venituri alocate suplimentare, fără să se recurgă la rezerva pentru situații de criză.”

3.6.   Declarație comună privind creditele de plată

„Parlamentul European, Consiliul și Comisia reamintesc responsabilitatea lor comună, astfel cum este prevăzută la articolul 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), conform căruia «Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți».

Parlamentul European și Consiliul reamintesc nevoia de a asigura, în contextul execuției, o evoluție ordonată a plăților în legătură cu creditele pentru angajamente, în vederea evitării unui eventual nivel anormal de facturi restante la sfârșit de an.

Parlamentul European și Consiliul convin să stabilească nivelul creditelor de plată pentru exercițiul financiar 2015 la 141 214 040 563 EUR. Acestea solicită Comisiei să inițieze orice acțiune necesară, în temeiul dispozițiilor Regulamentului privind CFM și al Regulamentului financiar, pentru a acoperi responsabilitatea desemnată de tratat și, în special, după examinarea domeniului de aplicare a realocărilor creditelor relevante, cu trimitere specială la orice subutilizare preconizată a creditelor [Regulamentul financiar articolul 41 alineatul (2)], pentru a solicita credite de plată suplimentare într-un buget rectificativ care urmează să fie prezentat imediat ce se dovedește că creditele incluse în bugetul pentru exercițiul financiar 2015 sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor.

Parlamentul European și Consiliul vor adopta o poziție cu privire la orice proiect de buget rectificativ cât mai curând posibil, pentru a evita orice scădere a creditelor de plată. În plus, Parlamentul European și Consiliul se angajează să prelucreze rapid orice posibil transfer de credite de plată, inclusiv de la o rubrică a cadrului financiar la alta, în scopul de a utiliza creditele de plată incluse în buget în cel mai bun mod posibil și de a le alinia execuției și nevoilor reale.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia vor monitoriza în mod activ, pe parcursul anului, stadiul execuției bugetului pentru exercițiul 2015, în special în ceea ce privește subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă), subrubrica 1b (Coeziune economică, socială și teritorială) și dezvoltarea rurală de la rubrica 2 (Creștere durabilă: Resurse naturale). Această monitorizare se va desfășura sub formă de reuniuni interinstituționale specifice, în conformitate cu punctul 36 din anexa la Acordul interinstituțional, în care se va întocmi un bilanț al execuției plăților și se vor trece în revistă previziunile revizuite.

Aceste reuniuni ar trebui să aibă loc cel puțin de trei ori în 2015 (în primăvară, la momentul prezentării proiectului de buget, în iulie, înainte de lectura Consiliului cu privire la proiectul de buget 2016, și în octombrie, înainte de începerea perioadei de conciliere) și să se desfășoare, la nivel politic, în prezența membrilor Parlamentului European, a membrilor Consiliului și a vicepreședintei Comisiei pentru buget și resurse umane. Reuniunile ar trebui să urmărească obținerea unei evaluări comune a nivelului necesar al nevoilor de plată, pe baza unei analize aprofundate a facturilor existente care trebuie onorate din punct de vedere juridic și a estimărilor pentru restul anului N și pentru anul N + 1.”

3.7.   Declarație comună privind un plan de plăți

„Instituțiile sunt de acord cu obiectivul de reducere a nivelului de facturi neplătite, cu un accent deosebit pe politica de coeziune, la sfârșitul anului, până la nivel structural, pe parcursul actualului CFM.

În vederea atingerii acestui obiectiv:

—  Comisia este de acord să prezinte, alături de concluziile comune referitoare la bugetul pentru 2015, cea mai recentă previziune privind nivelul facturilor neplătite până la sfârșitul lui 2014; Comisia va actualiza aceste cifre și va prezenta scenarii alternative în martie 2015, când va fi disponibilă o imagine globală a nivelului de facturi neplătite la sfârșitul anului 2014, pentru principalele domenii de politică;

—  pe această bază, cele trei instituții vor depune toate eforturile pentru a cădea de acord asupra unui nivel-țintă maxim de facturi neplătite la sfârșit de an, care poate fi considerat sustenabil;

—  pe această bază și respectând în același timp Regulamentul privind CFM, pachetele financiare convenite aferente programelor, precum și orice alt acord cu caracter obligatoriu, cele trei instituții se vor angaja să pună în aplicare, începând din 2015, un plan de reducere a nivelului de facturi neplătite, care să corespundă punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013, până la nivelul convenit de comun acord și până la momentul revizuirii la jumătatea perioadei a actualului cadru financiar multianual. Un astfel de plan va fi convenit de cele trei instituții în timp util, înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2016. Dat fiind nivelul excepțional de mare al facturilor neplătite, cele trei instituții convin să examineze orice mijloc posibil de a reduce nivelul acestor facturi.

Comisia este de acord ca în fiecare an să alăture proiectului său de buget un document de evaluare a nivelului de facturi neplătite și de explicare a modului în care proiectul de buget va înlesni reducerea acestui nivel și cu cât. Acest document anual va realiza un bilanț al progreselor înregistrate până la momentul respectiv și va propune ajustări ale planului în conformitate cu cifrele actualizate.”

3.8.   Declarația Parlamentului European privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în ultimă instanță

„Parlamentul European regretă faptul că Consiliul nu împărtășește interpretarea sa, conform căreia suma de 350 de milioane EUR în credite de plată mobilizată în anul 2014 în ceea ce privește instrumentele speciale prevăzute în Regulamentul privind CFM ar trebui să fie contabilizată în afara plafonului de plăți, lăsând astfel o marjă de 711 milioane EUR care să fie epuizată înainte de a recurge la marja pentru situații neprevăzute.

Parlamentul European reamintește că, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM, marja pentru situații neprevăzute este un instrument de ultimă instanță. Prin urmare, este necesar să se epuizeze complet toate celelalte posibilități financiare înainte de a se recurge la marja pentru situații neprevăzute. În cadrul diferendului dintre Parlamentul European și Consiliu în ceea ce privește calculul marjei disponibile sub plafonul de plăți din 2014 nu a fost posibil să se ajungă la un acord politic cu privire la epuizarea unei marje disponibile de 350 de milioane EUR înainte de a recurge la marja pentru situații neprevăzute.

Reamintind faptul că Regulamentul privind CFM se bazează pe principiul „flexibilității specifice și maxim posibile”, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice în conformitate cu articolul 323 din TFUE (considerentul 4 al Regulamentului privind CFM), Parlamentul consideră că interesul în ceea ce privește disponibilizarea unor credite suplimentare pentru a onora angajamentele juridice restante, prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute, are o importanță capitală. Prin urmare, Parlamentul acceptă o mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute, în pofida interpretării sale potrivit căreia suma de 350 de milioane EUR rămâne disponibilă în cadrul plafonului de plăți.

Parlamentul European invită Comisia să reporteze marja neutilizată de 350 de milioane EUR în ajustarea sa tehnică din 2015 aplicată marjei globale pentru plăți în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul privind CFM.”

3.9.   Declarația Consiliului privind mobilizarea instrumentelor speciale

„Consiliul reamintește faptul că instrumentele speciale pot fi activate numai pentru a răspunde unor circumstanțe cu adevărat neprevăzute.

Consiliul reamintește că marja pentru situații neprevăzute nu duce la depășirea plafoanelor totale ale creditelor de angajament și de plată.

În ceea ce privește alte instrumente speciale, Consiliul readuce în atenție articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul privind CFM, în care se stipulează că creditele de angajament pot fi înscrise în buget peste plafoanele rubricilor pertinente.

Consiliul invită Comisia ca, pentru a calcula marja globală, să acționeze în conformitate cu Regulamentul privind CFM și fără a submina acordul obținut de cele trei instituții asupra unei declarații comune privind instrumentele speciale (3.3).”

(1) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate la acea dată, P7_TA(2014)0247.
(6) Texte adoptate la acea dată, P7_TA(2014)0450.
(7) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2014)0036.


Clasificarea încălcărilor grave ale normelor Uniunii referitoare la transportul rutier
PDF 221kWORD 63k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de completare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește clasificarea încălcărilor grave ale normelor Uniunii, care pot determina pierderea de către un operator de transport rutier a bunei reputații și de modificare a anexei III la Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (D034120/02 – 2014/2859(RPS))
P8_TA(2014)0101B8-0325/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Comisiei (D034120/02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului(1), în special articolul 6 alineatul (2),

–  având în vedere Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului(2), în special articolul 9 alineatul (3),

–  având în vedere avizul prezentat la 30 iunie 2014 de către comitetul menționat la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului(3),

–  având în vedere articolul 5a alineatul (3) litera (b) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(4),

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 vizează crearea unei piețe interne a transportului rutier, caracterizată prin condiții loiale de concurență, care necesită aplicarea uniformă a unor norme comune privind accesul la ocupația de operator de transport rutier de marfă sau de persoane;

B.  întrucât astfel de norme comune vor contribui la asigurarea unui nivel mai ridicat de calificare profesională a operatorilor de transport rutier, la raționalizarea pieței, la îmbunătățirea calității serviciilor în interesul operatorilor de transport rutier, al clienților acestora și al economiei în ansamblu, precum și la îmbunătățirea siguranței rutiere;

C.  întrucât articolul 6 prevede o listă neexhaustivă a normelor UE relevante pentru evaluarea bunei reputații, care include: norme privind timpul de conducere și timpul de lucru al conducătorilor auto; utilizarea tahografelor; masa și dimensiunile maxime ale vehiculelor utilitare utilizate în cadrul traficului internațional; calificarea și formarea conducătorilor auto; controlul tehnic al vehiculelor utilitare; accesul la piața transportului rutier internațional de marfă sau, după caz, accesul la piața transportului rutier de persoane; siguranța transportului rutier de mărfuri periculoase; instalarea și utilizarea dispozitivelor de limitare a vitezei; permisul de conducere; accesul la ocupație; precum și transportul de animale;

D.  întrucât, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, Comisia trebuie să întocmească o listă a categoriilor, a tipurilor și a gradelor de gravitate ale încălcărilor grave ale normelor comunitare menționate mai sus care, în plus față de cele prevăzute în anexa IV, pot determina pierderea bunei reputații;

E.  întrucât statele membre trebuie să ia în considerare informațiile privind respectivele încălcări, inclusiv informațiile primite de la alte state membre, atunci când își stabilesc prioritățile pentru controale în sensul articolului 12 alineatul (1);

F.  întrucât, în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, Comisia, atunci când elaborează aceste măsuri, trebuie să stabilească categoriile și tipurile de încălcări întâlnite cel mai frecvent;

G.  întrucât, luând în considerare actul juridic de bază, măsura care urmează să fie adoptată de către Comisie ar fi trebuit să includă o listă completă armonizată atât a încălcărilor, cât și a gradului de gravitate al încălcărilor care pot determina pierderea bunei reputații a operatorului de transport rutier;

H.  întrucât, atunci când elaborează aceste măsuri, Comisia trebuie să definească gradul de gravitate al încălcărilor în funcție de potențialul acestora de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave;

I.  întrucât lista care urmează să fie elaborată de Comisie ar putea să ia în considerare doar acele încălcări care ar putea genera un pericol de moarte sau de vătămări grave, iar încălcările grave ale Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri(5) au un impact important asupra condițiilor de muncă și de viață care ar putea avea cu siguranță un potențial ridicat de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave;

J.  întrucât lista a omis să includă o listă completă a încălcărilor grave ale Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, dat fiind faptul că punctul 10 din anexa 1 la proiectul de regulament al Comisiei nu include cabotajul ilegal, care, având în vedere impactul său negativ asupra conducătorilor auto, ar trebui să fie considerat în mod clar drept o încălcare gravă;

K.  întrucât alte norme legate de cabotajul ilegal, de exemplu cu privire la efectuarea cabotajului într-o formă care nu este în conformitate cu cerințele naționale referitoare la legislația socială aplicabilă contractului, ar trebui să fie incluse în listă ca încălcări grave, având în vedere potențialul acestora de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave;

L.  întrucât lista categoriilor, a tipurilor și a gradelor de gravitate ale încălcărilor grave care a fost adăugată utilizează cuvinte foarte uzuale, cum ar fi „a respecta” sau „valid”, iar acest lucru complică și mai mult interpretarea de către autoritățile competente a tipurilor și a gradelor încălcărilor grave;

M.  întrucât reglementările existente includ deja dispoziții clare în ceea ce privește răspunderea transportatorilor, a conducătorilor auto și a societății responsabile pentru transportul de mărfuri periculoase;

N.  întrucât răspunderea și responsabilitățile diferiților actori în ceea ce privește transportul de mărfuri periculoase pot fi subminate în ceea ce privește grupele de încălcări ale Directivei 2008/68/CE, astfel cum sunt menționate la punctul 9 din anexa 1 la proiectul de regulament;

O.  întrucât, prin urmare, proiectul de regulament prezentat de către Comisie nu ar trebui să fie considerat compatibil cu scopul sau conținutul actului legislativ de bază,

1.  se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei;

2.  consideră că proiectul de regulament al Comisiei nu este compatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 1071/2009;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de regulament și să prezinte comitetului o altă listă a încălcărilor grave ale normelor Uniunii, care pot determina pierderea de către un operator de transport rutier a bunei reputații;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 300, 14.11.2009, p. 51.
(2) JO L 102, 15.3.2006, p. 35.
(3) JO L 370, 31.12.1985, p. 8.
(4) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(5) JO L 300, 14.11.2009, p. 72.


Reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE
PDF 226kWORD 73k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la reînnoirea Strategiei de securitate internă a UE (2014/2918(RSP))
P8_TA(2014)0102B8-0350/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53;

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2014 intitulată „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014” (COM(2014)0365),

–  având în vedere Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) pentru 2014,

–  având în vedere Evaluarea Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (iOCTA),

–  având în vedere Evaluarea Europol din 2013 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată și gravă în UE (SOCTA),

–  având în vedre Avizul nr. 01/2014 al Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal instituit prin articolul 29 privind aplicarea conceptelor de necesitate și proporționalitate și protecția datelor pentru asigurarea respectării legii,

–  având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178 (2014)),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2014 referitoare la evaluarea intermediară a Programului de la Stockholm(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la cel de al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE(4),

–  având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privind reînnoirea Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene (O-000089/2014 – B8‑0044/2014 și O‑000090/2014 – B8‑0045/2014),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Tratatul de la Lisabona a pus bazele dezvoltării unei politici de securitate a UE împărtășite fără rezerve de UE și statele sale membre și bazate pe statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale și a solidarității și supuse controlului democratic la nivel european și național, cu respectarea concomitentă a principiului subsidiarității; întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a devenit un actor cu drepturi depline în domeniul politicii de securitate în vederea asigurării controlului democratic, ceea ce i-a permis să participe activ la stabilirea priorităților din acest domeniu și să coopereze cu toți actorii relevanți de la nivel național și de la nivelul UE în vederea dezvoltării unei politici de securitate a UE globale, precise și eficace;

B.  întrucât condițiile de securitate din Europa s-au schimbat în mod dramatic în ultimii ani ca urmare a noilor conflicte și frământări din imediata vecinătate a UE, a dezvoltării rapide a noilor tehnologii și a intensificării mișcărilor radicale care au condus la violență și terorism; întrucât multe dintre provocările actuale la adresa securității au un caracter transfrontalier și transsectorial, depășind capacitatea statelor membre de a le face față cu eficacitate pe cont propriu, și întrucât această situație necesită o abordare europeană comună;

C.  întrucât UE și statele sale membre au o responsabilitate comună de a garanta securitatea și libertatea cetățenilor europeni; întrucât libertatea, securitatea și justiția sunt obiective care trebuie realizate în paralel și întrucât, pentru a îndeplini obiectivele privind libertatea și justiția, măsurile de securitate ar trebui să se bazeze întotdeauna pe dovezi, cu respectarea principiilor necesității, proporționalității și a drepturilor fundamentale, pe baza unui control democratic adecvat și a unei capacități corespunzătoare de răspundere;

D.  întrucât ar trebui să se acorde o atenție specială sprijinului oferit victimelor criminalității din întreaga Europă, precum și protecției acestora;

E.  întrucât Strategia de securitate internă (SSI) pentru perioada 2010-2014 se apropie de sfârșit și se pregătește o nouă SSI pentru perioada 2015-2019,

1.  salută pregătirea unei noi SSI pentru următorii patru ani; subliniază că de la instituirea actualei SSI, au apărut noi amenințări la adresa securității și că altele necesită un răspuns politic diferit; reafirmă în plus că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a fost integrată în dreptul UE; consideră, prin urmare, că actuala SSI ar trebui examinată în detaliu, actualizată și modificată;

2.  consideră că o condiție prealabilă esențială pentru elaborarea unei SSI eficace o reprezintă analiza detaliată a amenințărilor la adresa securității realizată de Europol în strânsă cooperare cu alte organisme UE relevante și statele membre;

3.  regretă faptul că Comunicarea Comisiei nu conține o analiză a instrumentelor actuale și o evaluare corespunzătoare a lacunelor restante; invită de urgență Comisia să realizeze un astfel de bilanț și să își concentreze eforturile asupra implementării adecvate și a unei utilizări mai bune a legislației în vigoare și a instrumentelor existente înainte de a propune crearea unora noi; în mod special, invită Consiliul, în cooperare cu Comisia, să evalueze în detaliu aplicarea măsurilor adoptate în domeniul securității interne înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cu ajutorul procedurii prevăzute la articolul 70 din TFUE;

4.  solicită ca noua SSI să fie orientată spre viitor și strategică, precum și ușor adaptabilă la schimbări, axându-se nu numai pe amenințările actuale la adresa securității, ci și pe cele emergente, și utilizând o abordare integrată, amplă și de ansamblu pentru domenii prioritare, precum securitatea informatică, traficul de ființe umane și combaterea terorismului sau pentru aspecte interconectate, precum crima organizată, spălarea banilor și corupția;

5.  ia act cu îngrijorare de numărul aflat în creștere rapidă al resortisanților UE care călătoresc către zonele de conflict pentru a se alătura organizațiilor teroriste și apoi se întorc pe teritoriul UE, reprezentând noi tipuri de riscuri pentru securitatea internă a UE; intenționează să abordeze această tendință îngrijorătoare cu ajutorul unei strategii pluridimensionale, care să includă (i) abordarea factorilor care stau la baza acestei tendințe, mai precis radicalizarea, intoleranța și discriminarea, prin promovarea toleranței politice și religioase, dezvoltarea coeziunii sociale și a incluziunii și facilitarea integrării, (ii) analizarea și contrabalansarea acțiunilor de incitare la acte teroriste motivate de extremism și intrarea în organizații teroriste, (iii) prevenirea și combaterea, într-un cadru juridic corespunzător, a recrutărilor și angajărilor în conflicte, inclusiv a deplasărilor luptătorilor străini către zonele aflate în conflict, (iv) întreruperea sprijinului financiar destinat organizațiilor și teroriste și persoanelor care încearcă să li se alăture și (v) realizarea de urmări penale atunci când este cazul;

6.  subliniază că amenințările la adresa securității au devenit mai variate, internaționale, multiple și asimetrice, necesitând o cooperare mai strânsă la nivel transfrontalier și între agenții; solicită o cooperare operațională mai eficace între statele membre prin utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor de valoare existente, cum ar fi echipele comune de anchetă, precum și printr-un schimb mai rapid și mai eficace de informații și date relevante, care să fie supus unei protecții corespunzătoare a datelor și unor garanții adecvate privind viața privată; în acest sens, subliniază importanța crucială a adoptării rapide a propunerii de directivă privind protecția datelor în vederea creării unui cadru juridic cuprinzător pentru schimburile de informații cu scopul de a garanta respectarea legii; subliniază faptul că, pentru a promova o cooperare operațională mai susținută între statele membre, sunt necesare măsuri suplimentare de consolidare a încrederii; sprijină, prin urmare, consolidarea programelor europene de formare și de schimb pentru experții naționali în vederea promovării unei culturi europene de respectare a legii;

7.  reamintește Consiliului European obligația care îi revine în baza articolului 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anume aceea de a efectua o evaluare periodică a amenințărilor la adresa UE, și invită Comisia să prezinte propuneri concrete privind modalitatea optimă de implementare a acestei obligații, coroborând actualele evaluări fragmentate și punctuale ale riscurilor și amenințărilor la nivelul UE și la nivel național;

8.  solicită să se urmărească menținerea unui echilibru adecvat între politicile de prevenire și măsurile de combatere cu scopul a menține un cadru de libertate, securitate și justiție; subliniază că măsurile de securitate ar trebui să fie aplicate întotdeauna în conformitate cu principiul statului de drept și să asigure protecția tuturor drepturile fundamentale; invită, prin urmare, Comisia ca atunci când elaborează și aplică noua SSI să țină seama de hotărârea recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la Directiva privind păstrarea datelor, care prevede că toate instrumentele trebuie să respecte principiile proporționalității, necesității și legalității și să includă garanții adecvate privind răspunderea și căile de atac judiciare;

9.  consideră regretabil faptul că SSI nu dispune încă de o „dimensiune juridică” corespunzătoare; reamintește că, în concordanță cu Programul de la Stockholm, încrederea reciprocă trebuie întărită prin dezvoltarea treptată a unei culturi judiciare europene bazate pe diversitatea sistemelor și tradițiilor juridice, cu ajutorul cooperării la nivel european și a legislației în domeniu și, în special, prin dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală;

10.  subliniază că aplicarea corespunzătoare a noii SSI este extrem de importantă, că o repartizare clară a sarcinilor între nivelul european și cel național este necesară și că atât Parlamentul European, cât și parlamentele naționale trebuie să participe la acest proces de monitorizare; intenționează, în consecință, să efectueze exerciții regulate de monitorizare a aplicării corespunzătoare a SSI, în strânsă cooperare cu parlamentele naționale;

11.  subliniază importanța coerenței dintre aspectele interne și externe ale securității; consideră că ar trebui maximizată sinergia dintre politica externă și de securitate comună și instrumentele din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), inclusiv schimbul de informații și cooperarea polițienească și judiciară cu țările terțe, în special cu ajutorul acordurilor de asistență juridică reciprocă, cu respectarea deplină a principiilor prevăzute la articolele 2, 3, 6 și 21 din TUE; subliniază, în acest context, că toți actorii relevanți, inclusiv coordonatorul UE în materie de combatere a terorismului și coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane ar trebui să coopereze îndeaproape, integrând aspectele interne și pe cele externe;

12.  subliniază necesitatea de a asigura resurse financiare adecvate pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor adoptate în cadrul SSI, și, în special, de a garanta că agențiile UE, precum Europol și Eurojust, sunt suficient echipate pentru a-și îndeplini sarcinile care le-au fost încredințate; recunoaște, în acest sens, rolul important pe care îl pot avea cercetarea și inovarea în dezvoltarea unor instrumente care să contribuie la combaterea terorismului și a criminalității organizate și grave;

13.  subliniază că, în practică, SSI are de asemenea consecințe în ceea ce privește stabilirea priorităților pentru operațiunile agențiilor europene și finanțarea europeană în domeniul JAI, în care Parlamentul este colegislator; îndeamnă, prin urmare, Consiliul să țină seama în mod corespunzător de contribuția Parlamentului la noua SSI înainte de a o adopta;

14.  intenționează să-și nuanțeze poziția privind prioritățile și măsurile din domeniul securității interne, inclusiv pe baza comunicării prevăzute a Comisiei privind noua SSI și să intre într-un dialog fructuos pe această temă cu Consiliul și Comisia, în spiritul Tratatului de la Lisabona;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0276.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0384.


Recunoașterea suveranității statale a Palestinei
PDF 217kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la recunoașterea statului palestinian (2014/2964(RSP))
P8_TA(2014)0103RC-B8-0277/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la procesul de pace din Orientul Mijlociu,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 17 noiembrie 2014 privind procesul de pace din Orientul Mijlociu,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui referitoare la atacul din sinagoga Har Nof din 18 noiembrie 2014, la atacul terorist din Ierusalim din 5 noiembrie 2014, precum și declarația din 10 noiembrie 2014 a purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE referitoare la evoluțiile recente din Orientul Mijlociu,

–  având în vedere anunțul guvernului suedez privind recunoașterea statului palestinian la 30 octombrie 2014, precum și recunoașterile anterioare de către alte state membre înainte de aderarea la Uniunea Europeană,

–  având în vedere moțiunile privind recunoașterea statului Palestina aprobate de Camera Comunelor din Regatul Unit la 13 octombrie 2014, de Senatul Irlandei la 22 octombrie 2014, de Parlamentul Spaniei la 18 noiembrie 2014, de Adunarea Națională din Franța la 2 decembrie 2014 și Parlamentul portughez la 12 decembrie 2014,

–  având în vedere dreptul internațional,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE și-a confirmat în mod repetat sprijinul pentru o soluție bazată pe două state, pe baza frontierelor din 1967, cu Ierusalim servind drept capitală pentru ambele state, respectiv un stat Israel sigur și un stat al Palestinei independent, democratic, contiguu și viabil, conviețuind alături în pace și securitate, și a solicitat reluarea tratativelor de pace directe între Israel și Autoritatea Palestiniană,

B.  întrucât instaurarea unei păci juste și de durată între israelieni și palestinieni, reprezintă, de mai bine de o jumătate de secol, o preocupare majoră a comunității internaționale, inclusiv a Uniunii Europene;

C.  întrucât tratativele de pace directe dintre părți sunt înghețate; întrucât UE a invitat părțile să ia măsuri care să ducă la crearea unei atmosfere de încredere, necesară pentru a asigura negocieri veritabile, să se abțină de la acțiuni care subminează credibilitatea procesului și să împiedice incitarea la acte de violență;

D.  întrucât în Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012, Parlamentul European a subliniat faptul că soluțiile pașnice și non-violente reprezintă singura modalitate de a ajunge la o pace justă și de durată între israelieni și palestinieni, a solicitat crearea condițiilor pentru reluarea tratativelor de pace directe dintre cele două părți, a sprijinit, în acest context, solicitarea Palestinei de a deveni stat observator ne-membru al ONU, a considerat că acest fapt reprezintă un pas important în a conferi revendicărilor palestiniene mai multă vizibilitate, forță și eficiență și a solicitat, în acest sens, statelor membre ale UE și comunității internaționale să ajungă la un acord în legătură cu acest aspect;

E.  întrucât Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât să acorde Palestinei, la 29 noiembrie 2012, statutul de stat observator ne-membru în cadrul ONU,

F.  întrucât recunoașterea statului Palestina ține de competența statelor membre;

G.  reamintind angajamentul OEP de a recunoaște statul Israel din 1993;

1.  sprijină în principiu recunoașterea statului palestinian și soluția bazată pe două state și consideră că acestea ar trebui însoțite de dezvoltarea tratativelor de pace care ar trebui să avanseze;

2.  sprijină eforturile președintelui Abbas și ale guvernului de consens național palestinian; subliniază din nou importanța consolidării autorității guvernului de consens național palestinian și a administrației sale în Fâșia Gaza; îndeamnă toate facțiunile palestiniene, inclusiv Hamas, să accepte angajamentele OEP și să pună capăt diviziunilor interne; solicită continuarea sprijinului și asistenței UE pentru consolidarea capacităților instituționale palestiniene;

3.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tensiunile în creștere și la intensificarea violenței din regiune; condamnă în termenii cei mai duri toate actele de terorism sau de violență și transmite condoleanțe familiilor victimelor; avertizează cu privire la riscul escaladării în continuare a violenței în locurile sfinte, care ar putea transforma conflictul israeliano-palestinian într-un conflict religios; face un apel la liderii politici din toate taberele să coopereze prin acțiuni concrete la dezamorsarea situației și subliniază încă o dată că soluțiile non-violente și respectarea drepturilor omului și a dreptului umanitar reprezintă singura modalitate de a obține o soluție durabilă și de a ajunge la o pace justă și de durată între israelieni și palestinieni; subliniază faptul că orice acțiune violentă nu poate avea drept rezultat decât alimentarea extremismului de ambele părți; face apel la toate părțile implicate să se abțină de la orice acțiune care ar agrava situația prin instigare, provocare, utilizare excesivă a forței sau represalii;

4.  subliniază, de asemenea, faptul că trebuie evitate acțiunile care pun sub semnul întrebării angajamentele asumate în direcția unei soluții negociate; subliniază faptul că, în conformitate cu dreptul internațional, coloniile sunt ilegale; solicită ambelor părți să se abțină de la orice acțiune care ar putea submina viabilitatea și perspectivele soluției bazate pe coexistența a două state;

5.  își reafirmă sprijinul ferm în favoarea unei soluții pe baza frontierelor din 1967, cu Ierusalim servind drept capitală pentru ambele state, respectiv un stat Israel sigur și un stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, conviețuind alături în pace și securitate pe baza dreptului la autodeterminare și a respectului deplin al dreptului internațional;

6.  salută vizita recentă a Înaltului Reprezentant / Vicepreședintelui în Israel și Palestina, precum și hotărârea sa de a se angaja în mod proactiv într-un proces pozitiv, menit să rupă cercul vicios al conflictului și să creeze condițiile pentru obținerea de progrese reale în cadrul procesului de pace; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își asume responsabilitatea de a deveni un adevărat actor și mediator politic în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu și din perspectiva necesității de a relua tratativele de pace, inclusiv prin intermediul unei abordări comune și a unei strategii cuprinzătoare pentru obținerea unei soluții la conflictul israeliano-palestinian; reafirmă faptul că este necesară o abordare diplomatică, sub auspiciile Cvartetului pentru Orientul Mijlociu și reamintește importanța Inițiativei arabe pentru pace;

7.  invită ÎR/VP să faciliteze o poziție comună a UE în acest sens;

8.  subliniază necesitatea de a asigura o pace globală, care să pună capăt tuturor revendicărilor și să răspundă aspirațiilor legitime ale ambelor părți, inclusiv cele ale israelienilor privind securitatea și cele ale palestinienilor privind crearea unui stat palestinian; subliniază faptul că singura soluție posibilă a conflictului este coexistența a două state, Israel și Palestina;

9.  decide lansarea unei inițiative denumite „Parlamentari pentru pace”, care să aducă împreună parlamentari europeni, israelieni și palestinieni din toate partidele, pentru a contribui la avansarea unei agende pentru pace și a completa acțiunile diplomatice ale UE;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, reprezentantului Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, Knesset-ului și guvernului israelian, Președintelui Autorității Palestiniene și Consiliului Legislativ Palestinian.


Situația industriei siderurgice din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor
PDF 326kWORD 105k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la sectorul siderurgic din UE: protejarea lucrătorilor și a industriilor (2014/2976(RSP))
P8_TA(2014)0104RC-B8-0352/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care reprezintă originea Tratatului privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011, intitulată „Politica industrială: Creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare a comunicării privind politica industrială” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 intitulată „Plan de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa” (COM(2013)0407),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la planul de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la industria siderurgică și la restructurarea, transferul și închiderea întreprinderilor din UE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor(3),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la combinatul siderurgic Acciai Speciali Terni (AST) din Italia (O-000087/2014),

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

Provocări generale

A.  întrucât sectorul european al oțelului a jucat un rol semnificativ din punct de vedere istoric în procesul de integrare europeană și constituie baza pentru generarea de valoare adăugată industrială europeană;

B.  întrucât sectorul siderurgic joacă un rol esențial pentru economia și industria Europei și se confruntă în prezent cu o scădere substanțială a cererii, care duce la pierderea continuă a locurilor de muncă și a competitivității, fapt ce nu este de bun augur pentru necesara redresare a economiei europene;

C.  întrucât UE ar trebui să promoveze o politică de dezvoltare a producției industriale în toate statele membre pentru a proteja locurile de muncă din UE și ar trebui să depună eforturi pentru a își îndeplini obiectivul indicativ de a mări proporția contribuției industriei la PIB la 20% până în 2020;

D.  întrucât unul dintre obiectivele UE este de a sprijini industria siderurgică și de a elimina obstacolele din calea competitivității și amenințările la adresa acesteia, precum și de a o face capabilă să se adapteze la condițiile în schimbare de pe piețele europene și non-europene;

E.  întrucât, în ultimii ani, industria siderurgică s-a confruntat cu provocări majore în ceea ce privește restructurarea și fuziunile industriale, cu costurile sociale aferente, dar și în ceea ce privește noile cerințe legate de îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE;

F.  întrucât mai mulți mari producători de oțel, în special, au urmat strategii care se axează pe câștiguri financiare pe termen scurt, în detrimentul inovării, al investițiilor în cercetare și dezvoltare, al ocupării forței de muncă și al înnoirii competențelor;

G.  întrucât industria siderurgică europeană se confruntă cu o criză investițională care îi periclitează viitorul, în timp ce se preconizează că materialele din oțel vor juca un rol crucial pentru a oferi soluții industriale sustenabile pentru urbanizare, mobilitate și schimbări demografice;

H.  întrucât o creștere redusă a cererii va transforma Europa din exportator net în importator net de oțel, în special de produse plate și produse cu valoare adăugată mare;

I.  întrucât, potrivit Comisiei, închiderea combinatelor a avut ca efect pierderea a 60 000 de locuri de muncă începând cu anul 2007, iar producția a scăzut de la 210 milioane de tone în 2007 la 166 milioane de tone în 2013(4);

Competitivitatea și schimburile comerciale

J.  întrucât găsirea unui echilibru între necesitatea asigurării unui nivel ridicat al performanței de mediu și concurența sporită la nivel mondial, atenuând în același timp preocupările legate de relocarea emisiilor de CO2 și îmbunătățind accesul la materiile prime, rămâne o provocare esențială pentru sectorul siderurgic, ținând seama de faptul că diferiților concurenți le sunt impuse standarde diferite;

K.  întrucât costurile la energie trebuie luate în considerare în cadrul unei abordări globale privind industria siderurgică și întrucât prețurile la energie pentru consumatorii industriali din UE ar putea avea un impact direct asupra competitivității;

L.  întrucât îmbunătățirea în continuare a eficienței energetice și a eficienței resurselor ar putea însemna reduceri și mai mari ale costurilor și ale emisiilor pentru industrie;

M.  întrucât cererea din partea sectorului autovehiculelor este limitată din cauza supracapacității structurale, în timp ce alte sectoare, precum energia din surse regenerabile și infrastructura energetică, reprezintă oportunități reale pentru acest sector (de exemplu, o turbină eoliană de 3mW reprezintă echivalentul a 500 de autoturisme);

Aspecte sociale

N.  întrucât ratele ridicate ale șomajului din UE sunt corelate cu baza de producție industrială și de fabricație din ce în ce mai mică și întrucât actuala criză a creat dificultăți sociale profunde pentru lucrătorii și regiunile afectate;

O.  întrucât industria siderurgică din UE este un angajator important, asigurând peste 350 000 de locuri de muncă directe și mai multe milioane de locuri de muncă în industriile conexe, inclusiv lanțul de aprovizionare cu materiale reciclate;

P.  întrucât lucrătorii și autoritățile naționale și locale sunt profund preocupate de situația unora dintre combinatele siderurgice din Europa;

Q.  întrucât întreprinderile în curs de restructurare ar trebui să acționeze într-un mod responsabil din punct de vedere social, experiența arătându-ne că o restructurare sustenabilă din punct de vedere social și economic implică un dialog social adecvat, cu un accent deosebit asupra informării și consultării lucrătorilor, așa cum subliniază rezoluția Parlamentului din 15 ianuarie 2013 menționată mai sus;

R.  întrucât implicarea extinsă a partenerilor sociali la toate nivelurile și consolidarea dialogului social la nivelul UE sunt cruciale pentru a proteja atât interesele întreprinderilor siderurgice, cât și interesele angajaților acestora;

S.  întrucât numeroase combinate, care însumează o capacitate de producție de 20 de milioane de tone, au fost scoase temporar din producție de peste trei ani; întrucât, în același timp, mâna de lucru în multe combinate din Europa este caracterizată de îmbătrânirea lucrătorilor calificați care sunt aproape de vârsta de pensionare;

Cercetarea și dezvoltarea/tehnologia

T.  întrucât industriile de înaltă tehnologie – precum sectorul siderurgic – au fost folosite drept model de know-how tehnologic care trebuie protejat și întrucât sunt necesare măsuri urgente pentru a evita delocalizarea acestor industrii în afara UE;

U.  întrucât cercetarea și dezvoltarea sunt elemente strategice pentru o industrie care trebuie să găsească modalități de a-și reduce emisiile, în special (dar nu exclusiv) emisiile de CO2,

Provocări

1.  subliniază faptul că redresarea economică în Europa depinde în mare măsură de o industrie producătoare puternică, în cadrul căreia industria siderurgică joacă un rol esențial și faptul că producția depinde de cererea și creșterea internă;

2.  reafirmă necesitatea de a menține know-how-ul și cunoștințele de specialitate dobândite în zone industriale importante, care vor asigura diversificare, garanții pentru mediu și produse inovatoare;

3.  îndeamnă Comisia să accelereze pregătirea foii de parcurs pentru politica industrială anunțate pentru prima parte a anului 2015 pentru a revitaliza industria europeană pe piața mondială în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile, garantând în același timp standarde sociale și de mediu ridicate în UE și lucrând pentru reciprocitate în țările terțe;

4.  consideră că o abordare ambițioasă în ceea ce privește reindustrializarea în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020 are o importanță vitală pentru realizarea unei veritabile politici industriale a UE și pentru relansarea competitivității industriale a UE la nivel mondial;

5.  invită Comisia să analizeze poziția strategică a industriei siderurgice europene în lume, fabricarea oțelului fiind considerată strategică în numeroase țări, și să elaboreze în mod specific o foaie de parcurs clară pentru inițiativele pe termen mediu și lung pe care intenționează să le propună în sprijinul industriei siderurgice europene; subliniază că o astfel de foaie de parcurs trebuie să implice din timp și pe deplin partenerii sociali la toate nivelurile; consideră că, dată fiind persistența crizei, ar trebui să se prezinte, de asemenea, un raport anual privind aplicarea planului de acțiune în domeniul siderurgic, pentru a valorifica realizările pozitive din cursul ultimului an și pentru a menține ritmul;

6.  solicită Comisiei să instituie un instrument de analiză aprofundată a pieței oțelului, care ar putea oferi informații exacte cu privire la echilibrul dintre cererea și oferta de oțel la nivel european și mondial, făcând distincția între componentele structurale și cele ciclice ale dezvoltării acestei piețe; consideră că monitorizarea pieței oțelului ar putea contribui în mod semnificativ la transparența piețelor oțelului și deșeurilor și ar putea oferi informații importante privind măsurile corective și proactive, care sunt inevitabile având în vedere caracterul ciclic al industriei siderurgice; solicită Comisiei să utilizeze acest instrument de analiză a pieței pentru a anticipa riscurile și a investiga modul în care închiderea combinatelor afectează redresarea sectorului;

7.  solicită Comisiei să prezinte pe termen scurt un raport referitor la provocările majore cu care se confruntă industria siderurgică în Europa, care să cuprindă și aspecte sociale, economice și de mediu; reamintește, în acest sens, faptul că, în urma expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, Comisia are dreptul să abordeze impactul economic și social al evoluțiilor din industria siderurgică europeană; invită Comisia să integreze experiențele pozitive, în special observațiile și cercetările strategice tripartite;

8.  solicită o relansare urgentă a Grupului la nivel înalt pentru siderurgie în contextul Colegiului comisarilor recent ales, cu participarea deplină a Parlamentului, și organizarea unei reuniuni în acest cadru pentru a informa părțile interesate relevante cu privire la progresele realizate în ceea ce privește implementarea celor 40 de măsuri prevăzute în planul de acțiune în domeniul siderurgiei elaborat de Comisie; invită Comisia ca, ori de câte ori este necesar sau posibil, să organizeze reuniunile Grupului la nivel înalt în perioade adecvate astfel încât activitatea acestuia să poată alcătui o bază pentru discuțiile din cadrul Consiliului Competitivitate; invită Comisia să organizeze anual reuniuni tematice cu alte industrii mari consumatoare de energie în care să discute, de exemplu, politicile în domeniul concurenței, comerțului, energiei sau climei, dat fiind faptul că unele dintre preocupările sectorului siderurgic sunt relevante și pentru alte industrii energointensive;

9.  consideră esențial ca autoritățile regionale și locale și sindicatele care reprezintă zonele în care sunt amplasate combinate siderurgice să fie implicate îndeaproape, pentru a promova cooperarea și schimburile de informații și de bune practici între principalele părți interesate din statele membre;

10.  subliniază necesitatea de a studia posibile soluții la criza investițiilor pentru ca industria europeană să devină sustenabilă și profitabilă, având în vedere că investițiile în industria siderurgică sunt caracterizate de beneficii pe termen lung; îndeamnă, prin urmare, Comisia să aibă în vedere alocarea unei părți din pachetul său de investiții unor proiecte de infrastructură pe termen lung viabile și inovării în ceea ce privește macro-proiectele industriale, inclusiv proiectele legate de eficiența energetică și emisii scăzute de carbon, care ar putea, de asemenea, stimula în mod semnificativ cererea de oțel în UE;

11.  încurajează, de asemenea, utilizarea altor instrumente financiare inovatoare, precum mecanismele de finanțare cu partajarea riscurilor care acordă prioritate industriilor siderurgice în criză; invită Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să elaboreze un cadru de finanțare pe termen lung pentru proiecte din domeniul siderurgic;

12.  subliniază că este esențial să se acorde sprijin sectorului siderurgic, inclusiv prin dezvoltarea strategică a noilor sectoare-cheie care utilizează oțel, de exemplu, sectorul energetic (generarea și distribuția de energie din surse regenerabile), sectorul transporturilor și sectorul proiectelor de construcții eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, creând astfel stimulente pentru procese de producție eficiente, consolidând piața internă și stimulând dezvoltarea de competențe;

13.  solicită aplicarea abordării de tipul „evaluarea ciclului de viață” în vederea evaluării efectelor asupra mediului și a utilizării reduse a resurselor pe parcursul tuturor etapelor ciclului de viață, care includ extracția și transformarea materiilor prime, urmate de producție și distribuție, prin intermediul utilizării și/sau al consumului, pentru a stimula reutilizarea și reciclarea materialelor și valorificarea energetică și pentru a reduce eliminarea finală;

14.  îndeamnă Comisia să verifice dacă punerea în aplicare a normelor în domeniul concurenței a creat situații inechitabile pe piața siderurgică europeană, cu eventuale efecte negative asupra eficienței și, dacă este cazul, încurajează Comisia să întreprindă acțiuni corective și să prevină astfel de situații în viitor; subliniază că deciziile sau acțiunile corective ale Comisiei în domeniul dreptului concurenței nu ar trebui să pericliteze viabilitatea economică a unităților de producție siderurgică individuale, în special în contextul intensificării concurenței la nivel mondial; consideră, de asemenea, că acțiunile Comisiei ar trebui să vizeze protejarea infrastructurii industriale cheie și a capacității de producție de societățile care se ocupă cu dezmembrarea activelor;

15.  îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru ca actualul sistem de acordare de ajutoare de stat industriilor mari consumatoare de energie să nu cauzeze denaturarea pieței interne și pentru a asigura condiții echitabile de concurență pentru întreprinderi; consideră că industriile mari consumatoare de energie au nevoie de un cadru stabil pentru investiții pentru a garanta un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă;

Comerțul și concurența

16.  încurajează Comisia să acorde o importanță mai mare politicii industriale, prin măsuri menite să revigoreze competitivitatea industriei europene în cadrul unei piețe globale și să garanteze reale condiții de concurență echitabile pentru toți actorii economici;

17.  invită Comisia să combată în timp util și eficient importurile de oțel pe piața UE care au fost subvenționate ilegal și au făcut obiectului unui dumping în mod ilegal și să utilizeze, atunci când este cazul, instrumentele de apărare comercială compatibile cu legislația UE în vigoare;

18.  solicită Comisiei să examineze fezabilitatea ajustării prețului carbonului la frontieră (plata certificatelor ETS pentru oțelul provenit din afara UE) în vederea creării unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește emisiile de CO2, eliminând astfel fenomenul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

19.  invită Comisia să se asigure că viitoarele acorduri comerciale vor include dispoziții care îmbunătățesc semnificativ oportunitățile de export și accesul la piață pentru produsele europene din oțel și pe bază de oțel; subliniază că un comerț echitabil cu produse siderurgice poate funcționa numai pe baza respectării drepturilor fundamentale ale angajaților și a standardelor de mediu și subliniază că importurile la prețuri de dumping creează condiții de concurență inechitabile, în special pentru producătorii de oțel inoxidabil din Europa; subliniază nevoia urgentă de a moderniza instrumentele UE de protecție comercială și invită Comisia să încurajeze statele membre să ia măsuri concrete pentru a duce la bun sfârșit procesul de modernizare, garantând astfel concurența loială și permițându-i UE să ia măsuri rapide și proporționale pentru a combate practicile comerciale neloiale;

20.  consideră că măsurile pozitive propuse ar permite industriei siderurgice să devină mai competitivă pe plan internațional, ar demonstra că produsele siderurgice din UE respectă standarde sociale, ecologice și economice mai înalte decât oriunde în altă parte și ar evidenția calitatea producătorilor europeni din domeniul siderurgiei, îmbunătățind totodată percepțiile consumatorilor;

21.  subliniază că standardele europene înalte în ceea ce privește clima și protecția mediului ar putea deveni standarde mondiale, garantându-se astfel condiții de concurență echitabile;

22.  ia act de dificultățile cu care se confruntă sectorul siderurgic în multe dintre statele membre, cauzate parțial de reducerea semnificativă a cererii de la nivel mondial și de creșterea costurilor la energie și a delocalizărilor producției manufacturiere europene; prin urmare, invită Comisia să pună în aplicare pe deplin Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic (COM(2011)0571) și să țină pe deplin seama de recomandările de politică privind Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor;

23.  consideră că legislația privind deșeurile ar trebui îmbunătățită pentru a susține funcționarea pieței UE a deșeurilor de oțel, de exemplu, printr-o revizuire a Directivei privind vehiculele scoase din uz; reamintește importanța unei piețe funcționale a deșeurilor, care ar trebui consolidată și stimulată în continuare, având în vedere strategia pentru o economie circulară a UE, pentru a preveni creșteri excesive ale prețurilor ca urmare a prezenței întreprinderilor din afara UE pe piața UE; invită, în acest sens, Comisia să examineze posibilitatea aplicării unor taxe la export pe piața de deșeuri a UE, pentru a preveni dumpingul ecologic care are loc în general;

Aspecte sociale

24.  reamintește că este nevoie să se investească în educația și formarea lucrătorilor și subliniază că este important ca Comisia să monitorizeze cu atenție evoluțiile actuale pentru a proteja patrimoniul industrial și forța de muncă implicată;

25.  solicită Comisiei să ia măsuri pentru a evita un conflict între statele membre în situația în care o întreprindere siderurgică importantă care gestionează combinate în mai multe țări anunță restructurări; de asemenea, dată fiind importanța coordonării politicilor pentru asigurarea unei industrii siderurgice durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, competitive și capabile să se adapteze la condițiile în schimbare de pe piețele europene și non-europene, solicită să se adopte o soluție paneuropeană care să asigure protecția și crearea unor locuri de muncă de calitate și a unei activități industriale adecvate în regiunile europene;

26.  subliniază că este nevoie ca industria, partenerii sociali și autoritățile locale să anticipeze cerințele de formare care ar apărea în urma unei eventuale redeschideri a combinatelor închise temporar;

27.  sprijină promovarea unui program de transfer al know-how-ului în cadrul căruia lucrătorii mai în vârstă și mai experimentați să transmită cunoștințele și competențele lor lucrătorilor noi din combinatele siderurgice din Europa;

28.  subliniază că standardele UE în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor și participare a lucrătorilor ar trebui să fie aplicate de întreprinderile europene și în țările terțe;

29.  subliniază că implicarea lucrătorilor în măsurile de inovare și restructurare este esențială pentru a favoriza succesul economic; în consecință, invită Comisia să creeze o platformă unde partenerii sociali să poată oferi consiliere privind planul de acțiune european în domeniul siderurgic și implementarea și monitorizarea acestuia;

30.  invită partenerii sociali din combinatele siderurgice care se află într-o situație economică critică să examineze opțiunile pentru a reduce în mod colectiv timpul de lucru, ca reacție la situațiile de criză și pentru a evita concedierile și pierderea locurilor de muncă;

31.  invită Comisia să utilizeze în mod mai eficient fondurile relevante ale UE, de exemplu, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și Fondul social european (FSE), precum și instrumentele de politică pentru a reduce costurile sociale de adaptare și pentru a asigura păstrarea și dezvoltarea competențelor relevante în serviciul competitivității viitoare a industriei;

32.  propune ca profiturile obținute de întreprinderi în urma vânzării certificatelor de emisii gratuite să fie investite în totalitate în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon (echipamente, tehnologii, C&D, formarea forței de muncă);

33.  consideră că ar trebui anticipate viitoarele schimbări severe din sectorul siderurgic și alte sectoare industriale; în acest sens, consideră că statele membre ar trebui să alinieze mai îndeaproape politicile în domeniul educației și al formării la nevoile de pe piața forței de muncă, pentru a putea face față unor situații similare și pentru a promova atractivitatea domeniilor tehnic și științific, în vederea asigurării existenței unor profesioniști specializați în sectorul siderurgic pentru a impulsiona inovarea;

34.  subliniază că este nevoie de persoane calificate și competente pentru a face față tranziției la procese de producție și produse mai sustenabile și solicită elaborarea unei strategii europene de formare și educare; salută proiectul de ecologizare a sectorului siderurgic „Educație și formare profesională tehnică”, în cadrul căruia întreprinderile din domeniul siderurgic, institutele de cercetare și partenerii sociali au investigat împreună necesitățile în materie de competențe pentru sustenabilitatea mediului; invită Comisia să sprijine în continuare punerea în aplicare a rezultatelor proiectului;

Cercetarea și dezvoltarea/tehnologia

35.  recunoaște necesitatea de a dezvolta și disemina cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în întreaga Uniune, sprijinind ori de câte ori este posibil înlocuirea mineralelor cu deșeuri feroase, utilizând în mai mare măsură cuptoarele cu arc electric (CAE) și înlocuind cărbunele cocsificabil cu gazul;

36.  solicită orientarea investițiilor către tehnologiile care maximizează utilizarea energiei de intrare, optimizând de exemplu utilizarea gazelor de proces și a căldurii reziduale pentru producerea de abur și de energie electrică;

37.  îndeamnă statele membre să asigure o protecție socială și condiții de muncă corespunzătoare, precum și salarii decente, fie prin intermediul legislației, fie al convențiilor colective, precum și o protecție eficace împotriva concedierilor abuzive;

38.  subliniază că investițiile în cercetare și inovare sunt cruciale pentru redresarea și relansarea economiei europene, în general, și a industriei siderurgice, în particular, aceasta fiind caracterizată de cicluri de viață lungi și un potențial de reciclare foarte mare; în acest sens, menționează tehnologiile existente și noi de reducere a minereului de fier și pe bază de hidrogen care au potențialul de a reduce sau elimina cantități mari de emisii de dioxid de carbon; solicită crearea și promovarea unei mărci de produse siderurgice echitabile „fabricate în Europa”;

39.  consideră că eforturile comune în materie de cercetare și dezvoltare vor promova o industrie siderurgică cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cu un impact redus, favorizând astfel o industrie mai durabilă și mai competitivă;

40.  subliniază, în acest sens, importanța crucială a programelor Orizont 2020 și Industria cu procese sustenabile prin utilizarea eficientă a resurselor și eficiența energetică (SPIRE) și a finanțării de către Banca Europeană de Investiții și viitorul program NER 400 a celor mai riscante programe din domeniul cercetării și inovării;

41.  invită Comisia să pună în aplicare o politică ambițioasă de inovare care să facă posibilă dezvoltarea unor produse și procese de înaltă calitate, eficiente din punct de vedere energetic și inovatoare care să îi permită Uniunii să rămână competitivă în fața concurenței din ce în ce mai acerbe la nivel mondial; subliniază că produsele noi inovatoare, cum ar fi produsele siderurgice de serie, printre care tabla de oțel cu rezistență înaltă pentru producția de automobile și aliajele cu un conținut ridicat de oțel, cu diferite proprietăți fizice și chimice, precum și procesele de producție noi, în special pe bază de hidrogen și retopire, constituie cheia relansării competitivității industriei siderurgice europene în fața furnizorilor din țările terțe și ar trebui să beneficieze de un sprijin deosebit;

42.  reamintește că inovarea trebuie încurajată nu numai prin susținerea cercetării și dezvoltării și a transferului de cunoștințe ci, de asemenea, prin sprijinirea introducerii pe piață și a grupurilor de inovare, prin promovarea parteneriatelor public-privat în sectoare strategice precum industria siderurgică pentru mobilizarea unui capital privat mai mare;

43.  sprijină finanțarea proiectelor pilot în domeniul industriei care vizează reducerea emisiilor de CO2 în vederea soluționării problemei urgente a trecerii la o economie sustenabilă, fără emisii de carbon, la baza căreia se află eficiența energetică, energia din surse regenerabile și infrastructuri inteligente, precum și transformarea tehnologiei siderurgice cu emisii foarte scăzute de dioxid de carbon (ULCOS) într-un instrument de politică industrială eficient din punctul de vedere al energiei și al mediului;

44.  consideră că opțiunile de reducere a emisiilor, îndeosebi pentru sectorul siderurgic, vor depinde într-o foarte mare măsură de noile tehnologii și, prin urmare, subliniază rolul important pe care îl pot avea programele finanțate de UE din domeniul cercetării și inovării pentru stimularea economiei prin intermediul programului Orizont 2020, precum și pentru asigurarea competitivității sectorului siderurgic european și a calității înalte a producției acestui sector; reamintește că cercetarea și inovarea constituie forțe motrice importante pentru creșterea economică și o industrie competitivă;

45.  invită Comisia să pună în aplicare cât mai repede inițiativa SustSteel, așa cum a fost propusă în planul de acțiune pentru industria siderurgică și sprijinită pe deplin de Parlament, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0069.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0060.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0005.
(4) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Stadiul punerii în aplicare a Comunicării Comisiei intitulate «Plan de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa» din 11 iunie 2013 (COM(2013)0407)” (SWD(2014)0215).


Situația din Marea Mediterană și necesitatea unei abordări holistice a migrației la nivelul UE
PDF 230kWORD 70k
Rezoluţia Parlamentului European din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE (2014/2907(RSP))
P8_TA(2014)0105B8-0362/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și protocoalele adiționale la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa(2),

–  având în vedere discursul Președintelui Parlamentului European pronunțat în timpul vizitei acestuia la Lampedusa din 2-3 octombrie 2014, pentru a marca un an de la tragedia din 3 octombrie 2013,

–  având în vedere rapoartele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitoare la vizitele efectuate de delegațiile sale în Lampedusa în noiembrie 2011, în Iordania în februarie 2013, pentru a evalua situația refugiaților din Siria, și în Bulgaria în ianuarie 2014, pentru a evalua situația solicitanților de azil și a refugiaților, în special a celor proveniți din Siria,

–  având în vedere dezbaterile organizate la 9 octombrie 2013 în cadrul perioadei de sesiune pe tema politicilor privind fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa,

–  având în vedere dezbaterile organizate de la începutul actualei legislaturi: la 22 iulie 2014 în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne pe tema punerii în aplicare a comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană; la 4 septembrie 2014 pe tema activităților Frontex în Marea Mediterană și a Grupului operativ pentru Marea Mediterană; la 24 septembrie 2014 pe tema celui de Al cincilea raport anual al Comisiei privind imigrația și azilul (2013)(3) și a Raportului anual al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) referitor la situația azilului în Uniunea Europeană (2013),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană din 4 decembrie 2013(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20 decembrie 2013,

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 mai 2014 referitor la punerea în aplicare a Comunicării privind activitatea Grupului operativ pentru Marea Mediterană(5),

–  având în vedere Concluziile adoptate de Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 26-27 iunie 2014, în care sunt definite orientările strategice în ceea ce privește planificarea legislativă și operațională pentru următorii ani din domeniile libertății, securității și justiției(6),

–  având în vedere orientările politice ale viitoarei Comisii Europene, prezentate de către Președintele Juncker la 15 iulie 2014 în plenul Parlamentului European,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 septembrie 2014 referitor la politicile europene în materie de imigrație(7),

–  având în vedere angajamentele pe care și le-a luat comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, domnul Avramopoulos, cu ocazia audierii sale de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din 30 septembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind „Adoptarea de măsuri pentru o mai bună gestionare a fluxurilor migratorii” adoptate la 10 octombrie 2014,

–  având în vedere raportul din aprilie 2012 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) intitulat „Pierderile de vieți omenești din Marea Mediterană”,

–  având în vedere rapoartele anuale ale Raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților, în special raportul referitor la gestionarea frontierelor externe ale UE și impactul său asupra drepturilor omului în cazul migranților, publicat în aprilie 2013, și raportul referitor la exploatarea prin muncă a migranților, publicat în aprilie 2014,

–  având în vedere discursul rostit de Sanctitatea Sa Papa Francis în timpul vizitei efectuate la Parlamentul European la 25 noiembrie 2014,

–  având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei referitoare la situația din Marea Mediterană și la necesitatea unei abordări holistice a migrației de către UE (O-000078/2014 – B8-0037/2014 și O-000079/2014 – B8-0038/2014),

–  având în vedere dezbaterea privind situația din Marea Mediterană și necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE organizată la Parlament la 25 noiembrie 2014,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, conform Organizației Internaționale pentru Migrație(8), în primele nouă luni ale anului 2014 cel puțin 3 072 persoane și-au pierdut viața în Marea Mediterană, ceea ce arată încă o dată că este necesar să facem tot posibilul pentru a salva viețile celor aflați în pericol și că este nevoie ca statele membre să își respecte obligațiile internaționale ce le revin în materie de salvare pe mare;

B.  întrucât, potrivit relatărilor, aproximativ 500 de migranți au fost uciși după ce ambarcațiunea cu care se deplasau din Egipt înspre UE a fost, se pare, lovită și scufundată cu forța de traficanți; întrucât traficanții de persoane și membrii filierelor de imigrație clandestină profită de pe urma migrației ilegale și întrucât aceste rețele reprezintă un risc serios pentru viețile migranților și o problemă pentru UE;

C.  întrucât operațiunea de patrulare, salvare și supraveghere, „Mare Nostrum”, lansată de Italia pentru a consolida activitățile umanitare de salvare din Mediterana, a salvat 150 810 persoane în decurs de 364 de zile(9); întrucât guvernul italian și-a anunțat intenția de a elimina treptat operațiunile „Mare Nostrum”;

D.  întrucât operațiunea comună „Triton” coordonată de Frontex a devenit pe deplin operațională la 1 noiembrie 2014 și este neclar ce contribuții vor face statele membre în viitor,

1.  recunoaște importanța elaborării unei abordări globale a migrației;

2.  reamintește că este necesar ca UE să își asume în mod echitabil partea de responsabilitate și de solidaritate care îi revine față de statele membre care primesc cel mai mare număr de refugiați și de solicitanți de azil atât în termeni absoluți, cât și proporțional (în conformitate cu articolul 80 din TFUE); reamintește obligațiile care decurg din articolele 78 și 79 din TFUE;

3.  regretă pierderile tragice de vieți din Mediterana; îndeamnă UE și statele membre să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți pe mare; este conștient de faptul că e necesar să se asigure îndeplinirea efectivă a obligațiilor de căutare și salvare pe mare și finanțarea adecvată a acestora pe termen mediu și lung;

4.  consideră că este necesar să se reflecteze asupra consolidării politicii și securității frontierelor și asupra modului de îmbunătățire a rolului viitor al Frontex și EASO; invită statele membre să își arate în continuare solidaritatea și angajamentul contribuind suficient la bugetele și operațiunile acestor agenții;

5.  reamintește că statele membre ar trebui să impună sancțiuni penale severe împotriva traficanților de persoane și a filierelor de imigrație clandestină către Uniunea Europeană și în interiorul acesteia, precum și împotriva persoanelor sau grupurilor care exploatează migranți vulnerabili pe teritoriul UE și să lanseze campanii ample de informare pentru a sensibiliza populația cu privire la tipurile de riscuri la care se expun cei care își încredințează soarta în mâinile traficanților și victimele acestora;

6.  consideră că ar trebui examinate alte căi de migrație legală;

7.  consideră că este necesar să se examineze viitoare inițiative care urmează exemplele pozitive de relocare, inclusiv programul de relocare voluntară prevăzut la articolul 17 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare; reamintește că fondurile UE acordă asistență acelor state membre care sunt dispuse să pună în aplicare programe de relocare;

8.  subliniază necesitatea examinării strategiei globale de cooperare cu țările terțe, inclusiv cu Africa Subsahariană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, în ceea ce privește asistența umanitară, financiară și politică, inclusiv în materie de asigurare a respectării legii dacă este cazul; dorește clarificări cu privire la rolul politicilor regionale, de relocare și de returnare, inclusiv al acordurilor de gestionare a migrației atât ale țărilor de origine, cât și ale țărilor de tranzit, pentru a încerca să elimine cauzele profunde ale migrației; subliniază necesitatea ca țările terțe să respecte dreptul internațional în ceea ce privește salvarea de vieți pe mare și să garanteze protecția refugiaților și respectarea drepturilor fundamentale;

9.  ar trebui să se ia în considerare posibilitatea procesării rapide, în colaborare cu țările terțe de tranzit și de origine, și a returnării celor care nu se califică pentru azil și protecție în UE, asigurând utilizarea optimă a resurselor pentru cei care au nevoie de protecție; subliniază că este necesar să se încurajeze politicile de returnare voluntară, garantându-se totodată protecția drepturilor tuturor migranților și asigurarea accesului sigur și legal la sistemul de azil al UE;

10.  consideră că ar trebui realizată o analiză detaliată a modului în care fondurile alocate afacerilor interne, inclusiv fondurile de urgență, sunt cheltuite în acest context, în special pentru acțiuni din domeniul migrației și azilului, controlului la frontiere, combaterii traficului de persoane și a filierelor de imigrație clandestină și al returnărilor, precum și o analiză a fondurilor legate de politica externă și politica de dezvoltare a UE;

11.  își exprimă preocuparea cu privire la modul prin care să se asigure punerea efectivă în aplicare a sistemului european comun de azil – inclusiv, dacă este necesar și dacă se solicită acest lucru, lansarea mecanismului de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor [articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013] sau utilizarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care legislația UE nu este aplicată în mod corespunzător – și prin care să se garanteze standarde comune eficace pentru primire, proceduri și calificări pe întreg teritoriul UE, protejând categoriile cele mai vulnerabile și încurajând incluziunea socială a refugiaților;

12.  încredințează comisiei competente în fond sarcina de a evalua diferitele politici implicate, cu resurse adiționale cu care, de pildă, să se organizeze audieri și delegații ad hoc, de a elabora un set de recomandări și de a raporta plenului sub forma unui raport de inițiativă strategică înainte de finele anului 2015;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0414.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0448.
(3) COM(2014)0288.
(4) COM(2013)0869.
(5) SWD(2014)0173, Părțile 1 și 2.
(6) EUCO 79/14
(7) REX/414.
(8) Fatal Journeys: Tracking Lives Lost during Migration (Ultima călătorie: pe urmele vieților pierdute în timpul migrației), IOM, 2014.
(9) http://www.marina.difesa.it/EN/operations/Pagine/MareNostrum.aspx

Notă juridică