Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2008(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0027/2015

Texte depuse :

A8-0027/2015

Dezbateri :

PV 10/03/2015 - 16
CRE 10/03/2015 - 16

Voturi :

PV 11/03/2015 - 9.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0061

Texte adoptate
PDF 316kWORD 92k
Miercuri, 11 martie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Orientări pentru bugetul 2016 - Secțiunea III
P8_TA(2015)0061A8-0027/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2016, secțiunea III – Comisia (2015/2008(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 312 și 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015(5) și cele șase declarații comune conexe, convenite între Parlament, Consiliu și Comisie, precum și cele trei declarații unilaterale,

–  având în vedere Comunicarea intitulată „Un plan de investiții pentru Europa”, adoptată de Comisie la 26 noiembrie 2014 (COM(2014)0903), și Propunerea de regulament privind Fondul european de investiții strategice, adoptată de Comisie la 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0010),

–  având în vedere titlul II capitolul 8 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0027/2015),

A.  întrucât bugetul UE este în mare parte un buget de investiții care generează un puternic efect de levier, fiind un catalizator al creșterii, competitivității și creării de locuri de muncă pe întreg teritoriul Uniunii; întrucât acesta facilitează punerea în aplicare de programe și proiecte care, fără acest sprijin, ar fi dificil sau chiar imposibil de realizat și asigură investiții strategice în măsuri cu o valoare adăugată europeană prin utilizarea în comun a resurselor, ceea ce creează economii de scară; întrucât bugetul UE are un real efect pozitiv asupra vieților cetățenilor; întrucât bugetul UE are un rol crucial în reducerea discrepanțelor dintre regiunile Europei și în asigurarea sprijinului pentru investiții în sectoarele în care investițiile sunt imperios necesare;

B.  întrucât nivelul investițiilor din UE a scăzut semnificativ, iar decalajul de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale UE a crescut din cauza crizei economice și financiare; întrucât, având în vedere constrângerile economice și bugetare persistente la nivel național, bugetul UE joacă un rol esențial în stimularea competitivității și în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniune;

C.  întrucât bugetul UE nu își poate îndeplini misiunea atunci când soliditatea, echitatea și credibilitatea sa sunt puse la îndoială; întrucât este extrem de important să se respecte integral toate angajamentele care fac parte din cadrul financiar multianual 2014-2020 și să se rezolve fără întârziere o serie de probleme care s-au acumulat în ultimii ani, în special problema acumulării unui număr mare de facturi neplătite la sfârșitul exercițiului 2014, care reprezintă o situație fără precedent; întrucât problema acumulării facturilor neplătite generează întârzieri în execuția programelor și a fondurilor UE, fapt care are consecințe negative în primul rând pentru cetățenii UE; întrucât întârzierile survenite în ceea ce privește efectuarea plăților structurale ridică problema necesității de a percepe, eventual, o dobândă pentru plățile efectuate cu întârziere, dat fiind faptul că autoritățile regionale și locale sunt obligate să apeleze la piețele financiare pentru a-și asigura în avans finanțarea necesară pentru contribuțiile din partea UE care sunt plătite cu întârziere; subliniază că dezangajarea nu reprezintă o soluție pentru criza creditelor de plată; reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile din bugetul UE trebuie să fie în echilibru;

D.  întrucât 2016 va fi exercițiul în care noile programe ale UE din cadrul CFM 2014-2020 vor deveni operaționale și se vor afla în plină desfășurare, fiind lansată și revizuirea la mijlocul perioadei a CFM,

Relansarea - cele trei obiective: ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană

1.  scoate în evidență potențialul și valoarea adăugată pe care bugetul UE le are în procesul de creare a locurilor de muncă și de dezvoltare a întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pe întreg teritoriul Uniunii; în acest context, subliniază, de asemenea, contribuția bugetului UE la coeziunea economică, socială și teritorială și la sprijinirea cercetării și dezvoltării, precum și potențialul pe care îl are procesul de tranziție energetică și de interconectare de a genera noi locuri de muncă și creștere economică; constată că o gamă largă de programe de la nivelul UE, inclusiv Orizont 2020, COSME, Erasmus+ și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, contribuie direct la realizarea acestor obiective; invită Comisia să plaseze aceste programe și instrumente orientate spre creștere în centrul proiectului de buget 2016, pentru a le asigura resursele necesare;

2.  reamintește că în UE există peste 20 de milioane de IMM-uri și că acestea reprezintă 99% dintre toate întreprinderile; consideră că un climat de afaceri favorabil și dezvoltarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea unor locuri de muncă decente în UE le-ar putea conferi din nou IMM-urilor rolul lor de întreprinderi care generează cele mai multe locuri de muncă în Uniune, rol care a fost diminuat de criza economică; subliniază, în acest context, că este necesar să se faciliteze crearea de noi întreprinderi în UE și funcționarea acestora, conectând antreprenorii și încurajând proiectele noi; consideră că, pe lângă simplificarea legislativă și reducerea birocrației, trebuie utilizate la capacitate maximă instrumentele financiare disponibile în cadrul programului COSME, pentru a ajuta și a sprijini IMM-urile să avanseze pe această cale, facilitându-le îndeosebi accesul la piețe și la credite; subliniază potențialul ridicat pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie al Fondului european pentru investiții strategice;

3.  subliniază că fondurile structurale și de investiții de la nivelul Uniunii reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții din cadrul bugetului UE și joacă un rol determinant în crearea de locuri de muncă, stimularea creșterii economice și promovarea competitivității și a inovării; subliniază faptul că politica de coeziune a UE a fost determinantă în sprijinirea investițiilor publice în sectoare economice vitale și a obținut în practică rezultate tangibile care pot permite statelor membre și regiunilor să depășească actuala criză și să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020; invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile posibile pentru a adopta rapid, în următoarele luni, programele operaționale rămase, astfel încât implementarea acestora să atingă „viteza de croazieră” în 2016;

4.  este îngrijorat de finanțarea care va fi acordată începând din 2016 Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, având în vedere concentrarea întregului pachet financiar destinat acestui program în exercițiile 2014 și 2015;subliniază că trebuie intensificată și mai mult combaterea șomajului în rândul tinerilor, iar pentru aceasta trebuie avute în vedere toate posibilitățile de finanțare; reamintește, în acest sens, că 2016 va fi primul exercițiu în care vor fi puse la dispoziție resursele din cadrul marjei globale pentru angajamente, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind CFM 2014-2020, peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020, pentru obiectivele de politică legate de creștere economică și de ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor; invită Comisia să stabilească motivele care au determinat întârzierile în implementarea acestui program și să conlucreze cu statele membre pentru a se asigura că fondul este utilizat în totalitate;

5.  subliniază importanța mobilității transfrontaliere prin intermediul căreia Europa poate valorifica diversitatea competențelor populației și poate, în același timp, extinde posibilitățile de formare și de găsire a unui loc de muncă pentru toate generațiile; consideră că programele de mobilitate emblematice și cele care se bucură de succes, precum Erasmus+, aduc beneficii atât persoanelor individuale, cât și economiei, fiind astfel necesar să fie utilizate pe deplin; reamintește, în acest context, că trebuie întotdeauna să se țină seama de aspectele sociale ale mobilității, precum și că mobilitatea este doar unul dintre posibilele instrumente de combatere a șomajului și nu ar trebui să fie considerată o soluție de ultimă instanță;

6.  reamintește că frauda fiscală și evaziunea fiscală afectează negativ economiile statelor membre și, prin urmare, bugetul UE; reamintește, în special, că orice formă de fraudă în materie de TVA, cum ar fi frauda de tip carusel, afectează în mod direct veniturile UE; solicită Comisiei să consolideze programele UE care completează acțiunea statelor membre în acest domeniu;

7.  salută introducerea în bugetul UE a unor criterii privind dezvoltarea ecologică; consideră că politicile UE ar trebui să contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor convenite de combatere a schimbărilor climatice, de promovare a resurselor regenerabile și eficienței energetice și de protecție a mediului și biodiversității; consideră că acestea reprezintă provocări globale cheie pe termen mediu și lung care nu ar trebui uitate;

Bugetul UE și planul de investiții

8.  salută, ca o primă etapă, planul de investiții prezentat de Comisie, care poate crea potențialul de a mobiliza 315 miliarde EUR sub formă de investiții în infrastructură, educație și cercetare, precum și în IMM-uri și în întreprinderi cu capitalizare medie, pentru a compensa deficitul de investiții publice și private generat de criza economică și financiară; observă că bugetul UE ar trebui să reprezinte baza acestui plan de investiții, punând la dispoziție fondul de garantare în valoare de 8 miliarde EUR sub formă de credite de angajament și de plată necesare pentru dotarea Fondului european de investiții strategice (FEIS); consideră că această contribuție din partea bugetului UE ar trebui să aducă beneficii semnificative prin crearea unui efect de levier mai puternic; își confirmă dorința de a examina cu cea mai mare atenție înscrierea în buget a angajamentelor financiare ale UE față de BEI pentru crearea FEIS;

9.  subliniază caracterul suplimentar și complementar al planului de investiții propus și al bugetului UE, precum și angajamentul lor comun de a relansa economia și de a stimula crearea locurilor de muncă; subliniază că bugetul UE este, prin natura sa, un instrument de investiții major, care are un rol și o misiune specifice și care a produs rezultate reale cu o clară valoare adăugată europeană; este convins că trebuie depuse toate eforturile pentru a crea sinergii nu numai între planul de investiții și bugetul UE, ci și între acestea și bugetele naționale, pentru a reduce decalajul în materie de investiții, pentru a asigura convergența și stabilitatea în UE și pentru a maximiza efectul cheltuielilor publice asupra economiei reale; în plus, subliniază că este important să se elimine impedimentele existente în calea investițiilor, în special în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea cadrului de reglementare;

Solidaritatea internă și externă și o Europă sigură

10.  reamintește că bugetul UE este un instrument al solidarității interne, deoarece sprijină coeziunea economică, socială și teritorială, contribuie la combaterea sărăciei, promovează incluziunea socială și contribuie la minimalizarea decalajelor în materie de dezvoltare nu doar între statele membre, ci și între regiunile acestora; subliniază că acesta este, de asemenea, un instrument al solidarității externe, deoarece furnizează asistență de urgență în crizele umanitare și civile, oferind sprijin țările care au nevoie, cum ar fi Ucraina, reprezintă un factor prin care se conferă UE rolul de cel mai mare donator de asistență pentru dezvoltare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii de eradicare a sărăciei, care au fost reafirmate prin Consensul european privind dezvoltarea, și contribuie la realizarea obiectivelor din Agenda pentru dezvoltare globală post-2015;

11.  constată cu îngrijorare că, deși este una dintre cele mai sigure zone geografice din lume, Europa se confruntă cu noi tipuri de riscuri pentru securitatea sa internă, care impun asigurarea unei cooperări și coordonări polițienești și judiciare mai strânse, dezvoltarea de măsuri pentru o mai bună integrare și pentru creșterea coeziunii sociale și, totodată, promovarea stabilității și a păcii în zonele afectate de conflicte; subliniază că efortul comun de a gestiona fluxurile migratorii se află la intersecția dintre solidaritatea internă și cea externă; își reafirmă sprijinul pentru consolidarea mijloacelor UE și pentru dezvoltarea unei culturi a partajării echitabile a sarcinilor în materie de gestionare a problemelor legate de azil și migrație în rândul statelor membre, pentru a asigura existența unor frontiere externe securizate și sigure, demne de valorile fundamentale ale UE, referindu-se în special la acțiunile din Marea Mediterană și de la frontiera de sud-est a UE; invită Comisia să propună măsuri specifice de consolidare a programelor și instrumentelor pertinente, demonstrând astfel angajamentul UE de a răspunde acestor probleme;

Respectarea angajamentelor

12.  este convins că bugetul UE nu își poate realiza pe deplin potențialul fără rezolvarea definitivă și inechivocă a unei serii de probleme acumulate în ultimii ani, care au dominat, în mod regretabil, negocierile bugetare din anul trecut, în special problema recurentă a facturilor neplătite la sfârșit de an, problema legată de înscrierea în buget a instrumentelor speciale din cadrul CFM, precum și întârzieri în implementarea programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune; consideră că 2015 trebuie să reprezinte termenul final pentru găsirea unor soluții efective și de durată la aceste chestiuni nerezolvate;

13.  solicită să fie puse în practică integral declarațiile comune referitoare la creditele de plată și la un plan de plăți convenit de Parlament, Consiliu și Comisie la finalul procedurii bugetare pentru 2015 și consideră că o astfel de acțiune ar trebui să indice faptul că toate cele trei instituții lucrează cu seriozitate la găsirea unei soluții la problema facturilor neplătite; reamintește angajamentul de a se organiza în cursul anului curent cel puțin trei reuniuni interinstituționale privind plățile, pentru a se evalua procesul de execuție a plăților și previziunile revizuite; se așteaptă ca în cadrul primei reuniuni, programate pentru martie 2015, să se efectueze o primă evaluare a nivelului facturilor neplătite la finalul lui 2014 în principalele domenii de politică; regretă faptul că, astfel cum s-a anticipat, acest nivel a ajuns la finele lui 2014 la cuantumul fără precedent de 24,7 miliarde EUR numai în ceea ce privește programele de coeziune din perioada 2007-2013; regretă faptul că această datorie subminează credibilitatea UE și se află în contradicție cu obiectivele de creștere și ocupare a forței de muncă, stabilite la cel mai înalt nivel politic; subliniază că plățile sunt o consecință directă și logică a angajamentelor anterioare;

14.  acordă cea mai mare importanță elaborării și punerii în aplicare a unui plan de plăți solid, obiectivul fiind reducerea, în cursul CFM actual, a nivelului facturilor neplătite la sfârșit de an până la un nivel structural, după cum au declarat Consiliul, Parlamentul și Comisia în declarația comună convenită în cadrul procedurii bugetare pe 2015; reamintește că acest plan va fi convenit de cele trei instituții în timp util înainte de prezentarea proiectului de buget 2016; consideră că reuniunea interinstituțională din martie 2015 ar trebui să reprezinte ocazia ca cele trei instituții să convină asupra acestui plan;

15.  își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia creditele de plată aferente instrumentelor speciale (instrumentele de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) trebuie luate în calcul peste plafonul creditelor de plată înscrise în CFM, cum este cazul creditelor de angajament; regretă faptul că în cursul procedurii bugetare din anul trecut nu a fost posibilă atingerea unui acord din cauza modului greșit în care Consiliul a interpretat dispoziția corespunzătoare din CFM; subliniază că poziția Consiliului în legătură că acest aspect poate avea drept consecință reducerea suplimentară a sumelor din CFM față de perioada 2007-2013; se așteaptă ca această chestiune să fie soluționată în cadrul ajustării tehnice a marjei globale pentru plăți efectuate de către Comisie din 2015;

16.  reamintește faptul că agențiile europene joacă un rol important în dezvoltarea și aplicarea politicilor și obiectivelor UE cum ar fi competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă; reamintește Comisiei și Consiliului că agențiile UE execută sarcinile care le-au fost încredințate de către autoritatea legislativă și, din acest motiv, ele trebuie respectate în calitate de componente importante ale administrației UE; subliniază agențiile au nevoie de suficiente resurse financiare și umane pentru a putea să își îndeplinească pe deplin și în mod eficace mandatul statutar; subliniază că deja o agenție a UE a anunțat amânarea și anularea unor proiecte în curs ca urmare a reducerilor drastice de personal și de buget decise pentru bugetul pe 2015; reamintește că PE se opune rezervei de redistribuie a personalului și cere Comisiei să compenseze efectele acesteia în cadrul procedurii bugetare pe 2016;

Calea de urmat

17.  îndeamnă Comisia ca la elaborarea proiectului de buget pentru 2016 să țină seama în mod corespunzător de prioritățile politice menționate mai sus, astfel încât programele și măsurile corespunzătoare ale UE să fie dotate cu mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor menționate; se așteaptă, în acest context, la un răspuns pozitiv din partea Comisiei în ceea ce privește și celelalte solicitări și poziții exprimate în prezenta rezoluție, pentru a soluționa problemele recurente și a facilita procedura bugetară din anul în curs; de asemenea, se așteaptă ca, în proiectul de buget, Comisia să propună un nivel adecvat al creditelor de plată bazat pe previziuni și nevoi reale, pentru a pune la dispoziția UE resurse pe măsura ambițiilor sale;

18.  reamintește că, în conformitate cu tratatul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți; insistă să se utilizeze toate mijloacele disponibile conform regulamentului privind CFM pentru îndeplinirea obligațiilor juridice ale Uniunii și pentru a nu periclita sau întârzia efectuarea plăților către părțile interesate, cum ar fi cercetători, universități etc.;

19.  invită Consiliul ca, în cadrul examinării bugetului pentru exercițiul următor, să renunțe la utilizarea standardelor duble și să răspundă așteptărilor generate de propriile sale declarații și decizii, indiferent dacă acestea se referă la criza plăților, la CFM, la Strategia Europa 2020 sau la relansarea investițiilor; consideră că astfel de declarații și angajamente politice nu au nicio valoare dacă nu sunt însoțite de resurse bugetare suficiente care să permită implementarea lor;

20.  se angajează, în limitele plafoanelor din CFM și ținând seama în mod corespunzător de insuficiența acută de credite de plată, să-și îndeplinească rolul de componentă a autorității bugetare cu devotament și responsabilitate, promovând majorări foarte specifice în domeniile bugetare cu o capacitate de absorbție ridicată care corespund priorităților sale politice și garantează rezultate pozitive; în acest sens, intenționează să examineze, cu sprijinul comisiilor sale specializate, programele și liniile bugetare specifice care pot realiza acest obiectiv în modul cel mai eficient;

21.  subliniază că bugetul pe 2016 va avea un rol determinant, nu doar pentru că 2016 va fi primul exercițiu de implementare a dispozițiilor noului CFM privind marja globală pentru angajamente, ci și pentru că ar trebui să reprezinte un reper pentru reexaminarea și revizuirea postelectorală a CFM, care vor fi lansate înainte de finalul lui 2016; subliniază nevoia stabilirii unor priorități politice și a identificării în timp util a unor domenii cu o valoare adăugată demonstrată a cheltuielilor efectuate la nivelul UE, pentru care vor fi necesare investiții suplimentare în a doua jumătate a CFM 2014-2020; subliniază, în acest sens, importanța monitorizării îndeaproape, deja în cadrul procedurii bugetare în curs, a implementării și a rezultatelor principalelor programe de la nivelul UE;

22.  își reafirmă poziția privind necesitatea unei reforme profunde a sistemului de resurse proprii ale UE, ale cărui deficiențe actuale provoacă blocaje grave în cursul negocierilor bugetare; acordă, așadar, o importanță politică deosebită activității grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario Monti; salută „primul raport de evaluare” al grupului de lucru la nivel înalt, care propune ca problema resurselor proprii pentru bugetul UE să fie analizată din cât mai multe perspective posibil și așteaptă cu nerăbdare rezultatele activității și propunerile finale ale acestui grup, care urmează să fie prezentate în 2016 în cadrul unei conferințe interinstituționale, la care vor participa parlamentele naționale, și să fie examinate în contextul reexaminării și revizuirii postelectorale a CFM;

o
o   o

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0100.
(5) JO L 69, 13.3.2015.

Notă juridică