Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2212(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0018/2015

Texte depuse :

A8-0018/2015

Dezbateri :

PV 11/03/2015 - 7
CRE 11/03/2015 - 7

Voturi :

PV 11/03/2015 - 9.17
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0069

Texte adoptate
PDF 423kWORD 143k
Miercuri, 11 martie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015
P8_TA(2015)0069A8-0018/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015 (2014/2212(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii 2015” (COM(2014)0902),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2013, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2014ˮ (COM(2013)0800) și raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre - Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014 ˮ (COM(2013)0785),

–  având în vedere raportul Comisiei din 28 noiembrie 2012, intitulat „Situația integrării pieței unice în 2013 - Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013” (COM(2012)0752),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014, intitulată „Semestrul European 2014: Recomandări specifice fiecărei țări – Stimularea creșterii” (COM(2014)0400),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–  având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 la cererea Comisiei Europene privind „O nouă strategie pentru piața unică – În serviciul economiei și societății din Europa",

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Indicatorii de măsurare a performanței pieței unice - construirea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Contribuția pieței interne și a protecției consumatorilor la creștere”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere ediția din iulie 2104 a Tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20-21 martie 2014,

–  având în vedere dezbaterile din cadrul Consiliului Competitivitate din 25-26 septembrie 2014 cu privire la Strategia Europa 2020 pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(1) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(2) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0018/2015),

A.  întrucât, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, piața unică și piața unică digitală (DSM) ar trebui considerate două instrumente-cheie pentru relansarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă de calitate în UE, garantând, în același timp, complementaritatea cu stimulenții de creștere mai tradiționali, cum ar fi creșterea investițiilor în CDI, formare și educație, acordând o atenție specială necesităților IMM-urilor;

B.  întrucât strategia privind piața unică necesită o abordare holistică ce ține seama de preocupările cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor și o prospectare a priorităților pieței unice în toate domeniile de politică, astfel încât să se asigure finalizarea unei pieței unice viabile, care să servească drept catalizator pentru redresarea economică și creșterea durabilă;

C.  întrucât este necesară consolidarea guvernanței pieței unice în cadrul semestrului european, ca o prioritate orizontală a diferitelor politici ale Uniunii, menținându-se echilibrul necesar între dimensiunea economică, socială și de mediu, precum și îmbunătățirea calității transpunerii, implementării și aplicării normelor care guvernează piața unică pentru a funcționa în termeni practici și economici, reducându-se, totodată, în mod considerabil durata procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

D.  întrucât guvernanța pieței unice a lansat în cadrul semestrului european un proces foarte pozitiv, însoțit de recomandări specifice fiecărei țări, pentru o Europă mai competitivă, care generează locuri de muncă de calitate, cu o creștere echitabilă și mai atrăgătoare pentru investitori;

E.  întrucât, după peste 20 de ani de la crearea sa oficială, piața unică nu s-a definitivat încă în totalitate, în principal pentru că statele membre nu au transpus sau nu au pus în aplicare pe deplin legislația Uniunii;

F.  întrucât strategia privind piața unică trebuie tratată cu coerență și determinare și bazată pe o abordare holistică și un acord pragmatic, cuprinzător și de mare anvergură, susținut de toate statele membre și instituțiile UE; întrucât asumarea hotărâtă a rolului de lider, angajamentul și coordonarea din partea tuturor instituțiilor UE, în special din partea Președinților Comisiei și Consiliului, și asumarea politică clară a obiectivelor de către statele membre și cooperarea și solidaritatea lor sunt încă necesare pentru a pune în aplicare normele privind piața unică și a asigura pe deplin respectarea lor și pentru a crește credibilitatea pieței unice și încrederea în ea și în gestionarea sa;

G.  întrucât, deși există multe instrumente, în principal indicatori specifici, pentru a măsura performanța economică a pieței unice în cadrul semestrului european, acestea nu au avut până acum niciun impact clar asupra politicilor;

H.  întrucât ar trebui depuse eforturi maxime nu doar pentru a se asigura claritatea, simplitatea, operabilitatea și punerea în aplicare a legislației, ci și pentru a se stabili un cadru predictibil și stabil pentru evaluarea modului în care legislația privind piața unică funcționează în practică;

I.  întrucât o piață unică funcțională și eficace, bazată pe conceptul unei economii sociale de piață sustenabile și foarte inovatoare și competitive, este necesară pentru stimularea creșterii durabile și a competitivității, atragerea investițiilor, promovarea coeziunii sociale și crearea de locuri de muncă în vederea revitalizării economiei europene; întrucât o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă cu o bază industrială consolidată constituie una dintre prioritățile de prim rang ale Programului de lucru al Comisiei; întrucât statele membre și UE ar trebui să elaboreze împreună o politică industrială europeană, pe baza muncii deja întreprinse în acest domeniu în ultimii ani și concentrându-se asupra sectoarelor strategice în vederea atingerii obiectivelor stabilite în programul de lucru; întrucât piața unică este, de asemenea, necesară pentru a permite ca necesitățile cetățenilor, ale consumatorilor și ale întreprinderilor să fie luate în considerare în mod adecvat și ca politicile propuse să poată asigura valoare adăugată cetățenilor europeni și altor actori;

J.  întrucât un accent mai puternic pe piața unică în contextul semestrului european este necesar pentru a exploata mai bine potențialul său în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă, pentru a înscrie consolidarea sa în cadrul strategiei industriale europene, pentru a face cunoscute mai bine efectele sale pozitive și pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să îi exploateze la maximum oportunitățile,

K.  întrucât statele membre s-au angajat să finalizeze piața internă a energiei până în 2014 și să integreze „insulele energetice” în piața internă a energiei până în 2015;

L.  întrucât o piață internă a energiei complet integrată este indispensabilă pentru obiectivele generale de securitate și sustenabilitate energetică ale Uniunii și are o valoare crucială pentru competitivitatea sa la nivel mondial, precum și pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, așa cum a fost recunoscut în Actul privind piața unică II și Strategia Europa 2020;

I.  Construirea pilonului pieței unice în cadrul semestrului european

1.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin dezvoltarea unui set de instrumente analitice care să măsoare performanța economică și eficacitatea reglementării pieței unice în cadrul pilonului reprezentat de piața unică în cadrul semestrului european; consideră că un astfel de instrument analitic ar putea furniza informații utile pentru CSR-uri, Analiza anuală a creșterii (AAC), orientările Consiliului European adresate statelor membre și planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică;

2.  subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, dată fiind contribuția lor la prioritățile globale prevăzute în Analiza anuală a creșterii a Comisiei și la identificarea de CSR în contextul semestrului european; prin urmare, consideră foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015;

3.  în plus, consideră regretabilă omiterea raportului privind integrarea pieței unice întrucât aceasta vine într-un moment în care Parlamentul European și Comisia s-au angajat în elaborarea de indicatori specifici pentru a se evalua integrarea pieței interne și toate potențialele beneficii ale continuării integrării țintite în domenii esențiale de creștere economică; solicită, prin urmare, să se intensifice eforturile menite să asigure o mai bună implementare și respectare a normelor existente;

4.  solicită Comisiei să clarifice restructurarea Analizei anuale a creșterii pentru 2015 și motivul pentru care nu a publicat un studiu de contribuție privind situația actuală a integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să publice cel puțin datele colectate privind piața unică pentru a se completa Analiza anuală a creșterii pentru anul curent;

5.  solicită Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil în 2015, un raport privind situația actuală a integrării pieței unice astfel încât respectivul raport să poată stabili cursul pentru pilonul privind piața unică al semestrului european din 2015; subliniază totuși că în viitor va trebui reexaminată programarea raportului; consideră că, pentru un impact maxim, și în ceea ce privește CSR-urile, un astfel de raport ar trebui publicat împreună cu AAC;

6.  îndeamnă Comisia să prezinte un raport obligatoriu anual menit să monitorizeze funcționarea pieței unice în cadrul procesului semestrului european, prezentându-se o analiză privind stadiul integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să identifice priorități politice în contextul AAC, care ar contribui la valorificarea la maximum a potențialului pieței unice și la eliminarea obstacolelor rămase în calea continuării integrării;

7.  observă sprijinul exprimat în Analiza anuală a creșterii pe 2015 pentru o piață unică integrată care să ofere consumatorilor aceleași posibilități ca pe piețele interne și subliniază că drepturile oferite consumatorilor online ar trebui să nu fie inferioare drepturilor oferite pe propriile piețe tradiționale;

8.  subliniază că Analiza anuală a creșterii pentru 2015 recunoaște că, pentru a crește competitivitatea în Europa, trebuie evitate reglementările care impun sarcini inutile, în special pentru IMM-uri, trebuie îmbunătățit accesul la finanțare și trebuie asigurată calitatea investițiilor în cercetare și inovare;

9.  observă potențialele beneficii oferite de modernizarea administrației, prezentate în AAC, și modul în care aceasta poate contribui la eliminarea birocrației și a obstacolelor normative, ceea ce ar putea ajuta întreprinderile și cetățenii, prin impulsionarea concurenței, a creării locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa;

10.  solicită o restructurare cuprinzătoare a cadrului de guvernanță a pieței unice, concomitent cu mai multă strictețe în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării corecte, la timp și cu succes a normelor; subliniază necesitatea de a stabili piața unică drept al treilea pilon al semestrului european în vederea acoperirii unui set clar de priorități legate de economia reală, respectând, totodată, pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul UE;

11.  solicită Comisiei să ia temeinic în considerare domenii-cheie precum creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate pentru realizarea unei piețe unice a UE pregătită pentru secolul XXI, domenii identificate în prealabil de către Comisie și specificate ulterior în studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, și anume serviciile, piața unică digitală, în special comerțul electronic, acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor, achizițiile publice și concesiunile, libera circulație a mărfurilor; mai solicită Comisiei să finalizeze piața unică în domeniul transporturilor și energiei;

12.  consideră că este necesar să se definească un sistem integrat de măsurare, care să combine diferite metodologii, cum ar fi indicatori sintetici, un set sistematic de indicatori și instrumente sectoriale pentru a măsura performanța pieței unice, în scopul incorporării acesteia în semestrul european; subliniază că, pentru a măsura și totodată a impulsiona aprofundarea pieței unice în domenii-cheie prioritare, ar trebui luate în considerare un indicator principal și un obiectiv măsurabil pentru acest indicator în ceea ce privește integrarea pieței unice;

13.  invită Comisia să introducă o metodologie pentru obiectivele cantitative de reducere a sarcinilor administrative la nivel european; constată experiențele pozitive din unele state membre în stabilirea unor obiective de reducere netă cu scopul de a reduce costurile de conformitate; solicită discutarea acestei metodologii în cadrul noii inițiative a Comisiei privind reducerea sarcinilor administrative;

14.  observă că, în contextul evaluării impacturilor economice asupra pieței unice în cadrul semestrului european, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a promova furnizarea de detalii adecvate privind metodologia aplicată și datele utilizate, pentru a garanta credibilitatea și comparabilitatea rezultatelor obținute, a stabili legăturile relevante cu evaluările ex-post și a identifica lacunele în materie de date necesare pentru desfășurarea evaluărilor;

15.  reiterează solicitarea privind elaborarea unor proceduri care să prevadă implicarea corespunzătoare a Parlamentului European în ciclul de guvernare economică, vizând adoptarea de către Parlamentul European și de către Consiliu a măsurilor necesare pentru consolidarea guvernanței pieței unice, în special măsuri de abordare a domeniilor în care cadrul de reglementare al Uniunii a fost stabilit în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul 294 din TFUE;

16.  regretă că CSR-urile nu au fost aliniate în mod suficient la obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită, prin urmare, depunerea de eforturi mai hotărâte pentru orientarea și coordonarea politicilor naționale și ale UE, precum și continuarea măsurilor specifice necesare pentru consolidarea pieței unice și pentru a putea profita de potențialul său, cu scopul de a se stimula creșterea și competitivitatea inteligentă, durabilă și integratoare și pentru a se crea locuri de muncă, în special pentru tineri;

17.  consideră că trebuie mai multă strictețe în privința preluării de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; încurajează statele membre să ofere Comisiei posibilitatea de a prezenta CSR-urile în parlamentele naționale înainte ca acestea să fie adoptate de Consiliu; solicită, în plus, statelor membre să își ia un angajament mai ferm în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări și să transpună în mod riguros obiectivele stabilite de UE în obiective la nivel național; consideră, prin urmare, că statele membre ar trebui să raporteze anual și în mod cuprinzător cu privire la implementarea CSR în domeniile pieței unice; solicită din nou Comisiei să raporteze o dată la trei luni comisiei competente a Parlamentului cu privire la măsurile luate pentru a se asigura realizarea de progrese în legătură cu punerea în aplicare a CSR și cu privire la progresele înregistrate până la momentul respectiv; invită statele membre să explice comisiei competente a Parlamentului variațiile semnificative în privința CSR;

18.  sprijină accentul pus în cadrul CSR pentru 2014 asupra importanței înlăturării restricțiilor și a obstacolelor nejustificate din calea deschiderii pieței în sectoare-cheie precum serviciile cu amănuntul, de comerț electronic și pentru întreprinderi; îndeamnă statele membre în cauză să acorde cea mai mare atenție acestor recomandări și să elimine, de urgență, aceste obstacole din calea dezvoltării pieței unice;

19.  solicită ca viitoarele CSR din cadrul ciclului semestrului european să reflecte constatările din raportul privind integrarea pieței unice mai bine și cu mai multă strictețe decât cele anterioare;

20.  regretă faptul că, până la acest moment, Comisia nu s-a gândit să acorde un loc prioritar promovării pieței unice în cadrul semestrului european; solicită Comisiei să acorde prioritate, în toate etapele ulterioare ale procesului semestrului european, guvernanței pieței unice, mai ales măsurilor axate pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate; reamintește Comisiei că o piață unică veritabilă ar stimula în mod considerabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE; solicită să se profite de oportunitatea acestui nou cadru și ca domeniile cheie de creștere economică și măsurile incluse în Actele I și II privind piața unică să fie dezvoltate la potențialul lor maxim, insistând asupra necesității de a ține seama de preocupările și așteptările cetățenilor;

21.  subliniază nevoia unei abordări integrate din partea UE, a statelor membre, a regiunilor, a municipiilor, a partenerilor sociali și a părților interesate în ceea ce privește punerea în aplicare și elaborarea de politici pentru a împinge economia socială de piață înainte; 

22.  solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor să asigure implementarea completă a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013; ia act de oportunitatea oferită statelor membre și regiunilor de a-și structura politicile și investițiile în perioada 2014-2020 pentru sectoare în care se generează în mai mare măsură creștere economică și locuri de muncă , în special pentru tineri, precum piața unică digitală (DSM), energia, serviciile și economia verde, de asemenea realizându-se investiții efective și de calitate în cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) astfel încât să se asigure accesul la infrastructuri de rețele pentru toți cetățenii;

II.  Potențialul neexploatat al pieței unice în domeniile-cheie de creștere economică

23.  reamintește că piața unică este un motor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și joacă un rol vital în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; observă, totuși, că acest potențial rămâne neexploatat în multe privințe;

24.  reamintește cele trei priorități stabilite de Strategia Europa 2020, și anume:

   dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
   promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
   încurajarea unei economii bogate în locuri de muncă, care permite atingerea unui nivel înalt de coeziune socială și teritorială;

25.  salută noua abordare a Comisiei din AAC 2015, de a da un impuls coordonat investițiilor din UE, astfel încât să crească cererea internă și să se promoveze o economie mai competitivă; crede cu fermitate că, pentru a se fi cât mai ambițioși posibil, este necesar să se acorde prioritate investițiilor care încurajează economia digitală și crearea unei piețe interne mai competitive în cooperare cu statele membre;

26.  este profund preocupat de declinul investițiilor private în Europa, de lipsa de încredere a investitorilor privați care are ca efect reticența lor de a investi, în special ca urmare a lipsei unor reforme structurale și a unei strategii UE favorabile creșterii, precum și ca urmare a persistenței barierelor pe piața unică în domenii precum comerțul electronic; invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la Fondul european pentru investiții strategice, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții;

27.  solicită Comisiei, statelor membre, regiunilor și tuturor părților interesate relevante să se axeze pe economia reală, atunci când concep și dezvoltă politici de investiții care să atragă în schimb investiții private; solicită, în plus, să se investească în formarea oamenilor și a societăților pentru era digitală, incluzând cele mai noi tehnologii din sectorul energiei, întrucât, astfel, se produce un efect de pârghie, asigurând o rețea digitală globală, sprijinind educația, precum și cercetarea și inovarea (CI) de calitate și realizând progrese solide în finalizarea pieței unice în sectorul transportului, astfel permițându-ne să concurăm pe picior de egalitate cu marile puteri ale lumii;

28.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure îmbunătățirea cadrului de reglementare privind IMM-urile, dată fiind capacitatea lor de a crea locuri de muncă; solicită să se maximizeze oportunitățile oferite de programul COSME, nu doar prin promovarea antreprenoriatului în Europa, dar și prin îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și a accesului atât la piața UE, cât și pe piețele mondiale;

29.  remarcă necesitatea de a se asocia investițiile cu inovarea și antreprenoriatul, maximizându-se oportunitățile pe care le presupun economia și societatea digitală și elaborându-se o politică industrială europeană inteligentă; investițiile trebuie să se adreseze în special IMM-urilor, acestea fiind cele care întâmpină cele mai mari dificultăți în accesarea lor, precum și să sprijine prin măsuri concrete întreprinderile nou-înființate, antreprenoriatul și inovarea socială ca surse de locuri de muncă viitoare pentru tineri;

30.  insistă asupra necesității de a relansa prin măsuri practice spiritul întreprinzător în Europa, ceea ce înseamnă facilitarea accesului IMM-urilor la credite, în special a IMM-urilor active în sectoarele-cheie; solicită, de asemenea, promovarea unor forme de finanțare alternative celei bancare;

31.  solicită statelor membre să își orienteze mai ferm economiile către inovare și creștere, întrucât astfel vom fi mai pregătiți pentru sarcinile și exigențele viitoare ale erei digitale; să facă întreprinderile noastre mai inovatoare și cu o capacitate de reacție mai mare pe piața mondială, în special prin integrarea totală a TIC;

Piața unică digitală

32.  consideră că, așa cum s-a identificat în Analiza anuală a creșterii, progresele pe calea edificării pieței unice digitale sunt cruciale pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă de calitate, menținerea competitivității europene pe plan mondial și atragerea de beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori; solicită Comisiei, în consecință, să elaboreze un plan european de acțiune 2016-2020 ambițios pentru e-Guvernare în vederea sprijinirii în continuare a obiectivelor Strategiei Europa 2020;

33.  remarcă importanța investițiilor, inclusiv în rețele în bandă largă pentru atingerea țelurilor și obiectivelor prioritare din domeniul crucial al pieței digitale; recomandă alocarea unei părți însemnate din suma de 315 miliarde EUR aferentă planului de investiții investițiilor strategice și bine țintite în sectorul digital; relevă în plus că intercorelarea unor elemente precum un nivel ridicat de extindere a rețelei și un nivel înalt de competențe în rândul populației și întreprinderilor în utilizarea TIC sunt factori-cheie pentru realizarea unei piețe unice digitale veritabile; face apel la UE și statele membre să prioritizeze investițiile în infrastructuri de rețele digitale și în formarea digitală a întreprinderilor și cetățenilor lor;

34.  consideră că fragmentarea și lipsa unei securități juridice constituie principalele îngrijorări în acest domeniu, fiind necesară, totodată, și soluționarea problemei legate de aplicarea inconsecventă a normelor UE în statele membre;

35.  observă că finalizarea pieței unice digitale ar putea să genereze o creștere suplimentară a PIB-ului de 0,4 % până în 2020 (520 de miliarde EUR la prețurile din 2014) cu realizări în domeniul ocupării forței de muncă în jurul a 0,1 %, echivalentul a peste 223 000 de locuri de muncă create până în 2020, potrivit informațiilor din studiul „Costul non-Europei pe piața unică”; consideră că ridicarea barierelor în calea comerțului electronic, investițiile în infrastructura în bandă largă și implementarea de noi tehnologii, cum ar fi sistemul 4G sau 5G, sunt esențiale pentru dezvoltarea de soluții digitale, acestea bazându-se pe conexiuni rapide și eficace; consideră că este esențială adoptarea cadrului general al UE privind protecția datelor și a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației în perspectiva finalizării pieței unice digitale până în 2015; solicită realizarea de investiții în vederea remedierii inegalităților în ceea ce privește accesul la rețele în bandă largă și 4G;

36.  subliniază corelația dintre nivelul ridicat al vânzărilor online și creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, prin urmare, solicită accelerarea realizării unui comerț electronic transfrontalier real și a serviciilor de cloud computing; întrucât încetarea fragmentării celor 28 de piețe digitale, garantarea accesului universal la rețea și transformarea securității rețelei și încrederii consumatorilor în elemente de bază ale pieței unice digitale sunt esențiale, deoarece fără încredere nu poate exista o piață online;

37.  subliniază că, în baza raportului intitulat „Costul non-Europei”, dacă s-ar face progrese în materie de administrație electronică s-ar realiza economii de 100 000 de milioane EUR anual; solicită ca statele membre să își concentreze și consolideze eforturile în vederea modernizării administrațiilor lor publice pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată realiza tot mai multe formalități pe cale electronică atunci când fac uz de drepturile lor pe piața internă, în special la nivel transfrontalier;

38.  subliniază că este necesar ca normele privind piața unică a UE să fie funcționale în era digitală, ceea ce presupune punerea în aplicare de norme aferente pieței unice pentru plăți online, dezvoltarea de e-soluții pe tot cuprinsul Europei (facturarea electronică și semnătura digitală), reformarea drepturilor de proprietate intelectuală și clarificarea cerințelor în materie de TVA, după caz, pentru a crește încrederea în comerțul electronic, a îmbunătăți calitatea informațiilor furnizate consumatorilor europeni și a asigura același nivel de protecție pentru consumatorii online, ca și cel cu care sunt obișnuiți pe piața lor tradițională;

39.  subliniază că revizuirea recentului cadru de guvernanță economică reprezintă o ocazie importantă de a îndemna statele membre să își intensifice eforturile spre piața unică digitală, însemnând nu doar accelerarea creșterii și mai multe locuri de muncă, în special în sectorul IMM-urilor și în rândul tinerilor, ci și o Uniune Europeană mai orientată spre viitor și mai modernă;

40.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de modernizare a administrațiilor lor publice, îmbunătățindu-și și extinzându-și oferta de servicii digitale accesibile cetățenilor și întreprinderilor, reducând costurile și sporind eficiența și încurajând cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea cadrelor pentru administrațiile publice;

41.  insistă asupra importanței serviciilor de identificare și electronice și a serviciilor de asigurare a încrederii pentru a se mări volumul și calitatea comerțului electronic în perspectiva creșterii; solicită, în consecință, statelor membre să adopte toate măsurile necesare în vederea aplicării, până la 1 iulie 2016, a Regulamentului privind tranzacțiile electronice în cadrul pieței interne;

42.  consideră îmbunătățirea competențelor digitale în Uniune ca fiind o prioritate absolută;

Libera circulație a mărfurilor

43.  consideră că libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor prezintă un potențial încă nevalorificat atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, din perspectiva eficienței, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

44.  își reiterează sprijinul pentru acorduri comerciale și de investiții cuprinzătoare care ar sprijini și ar fi compatibile cu crearea de locuri de muncă pentru lucrătorii europeni, ar aduce beneficii directe consumatorilor europeni și ar oferi noi oportunități întreprinderilor din UE, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), respectând standardele sociale, de mediu și în materie de drepturi ale consumatorilor ale UE, factor cheie în furnizarea de noi oportunități de creștere economică; este de părere că Parlamentul European trebuie să se implice îndeaproape în negocierile cu privire la acquis-ul privind piața unică și că orice modificare a legislației existente sau orice introducere de noi legi trebuie să respecte pe deplin rolul Parlamentului de colegiuitor;

45.  solicită statelor membre să consolideze lanțul valoric în producția transfrontalieră ca element-cheie pentru promovarea competitivității și a creșterii, crearea de locuri de muncă și reducerea barierelor comerciale existente în sectoarele relativ mari, dar care nefiind integrate suficient nu profită pe deplin de beneficiile pe care le oferă piața unică;

46.  solicită o mai bună monitorizare a obstacolelor de pe piața unică a bunurilor;

Serviciile

47.  subliniază că în Strategia Europa 2020 ar trebui incluse măsuri politice specifice vizând depășirea obstacolelor din sectoarele serviciilor acoperite de Directiva privind serviciile și, de exemplu, din domeniul serviciilor financiare și care să pună mai mult un accent explicit pe aprofundarea pieței unice;

48.  subliniază că în sectorul serviciilor există un important potențial de creștere nevalorificat, așa cum rezultă clar din estimările raportului intitulat „Costul non-Europei pe piața unică”, care vorbește de câștiguri potențiale cuprinse între 337 de miliarde de euro și 637 de miliarde de euro;

49.  întrucât sectorul serviciilor este unul dintre domeniile cu cel mai mare potențial de creștere în UE, estimează că este necesară consolidarea măsurilor pentru dezvoltarea competențelor în sector, inclusiv în comerțul cu amănuntul, și simplificarea legislației pentru întreprinderi, în special IMM-uri; subliniază importanța garantării accesului la servicii publice universale tuturor consumatorilor, familiilor și întreprinderilor;

50.  consideră că ar trebui făcute progrese în ceea ce privește protecția consumatorilor, lărgirea paletei de opțiuni și creșterea concurenței în domeniul serviciilor financiare, acordându-se atenție specială consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili; consideră că consumatorii ar trebui mai bine informați cu privire la chestiunile financiare, având în vedere confuzia semnificativă care poate apărea în ceea ce privește produsele financiare și problemele pe care aceasta le poate cauza consumatorilor și pieței unice;

51.  reiterează nevoia de a intensifica eforturile pentru combaterea eludării și evaziunii fiscale și, prin urmare, solicită să se acorde o mai mare atenție bunei guvernanțe fiscale atât în sectorul public, cât și în sectorul privat din UE; subliniază că raportul intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică” indică faptul că anual ar putea fi generate 9 miliarde EUR prin acțiuni precum standardizarea facturilor electronice și coordonarea sistemelor fiscale transfrontaliere; salută anunțul Președintelui Comisiei Europene cu privire la schimbul automat de informații în ceea ce privește deciziile fiscale naționale; subliniază necesitatea consolidării și îmbunătățirii coordonării fiscale care previne concurența neloială și denaturarea pieței și care asigură egalitatea de șanse pe piața unică;

52.  salută declarația Comisiei din raportul AAC 2015, în care se afirmă că „abordarea problemelor fraudei fiscale și evaziunii fiscale este esențială pentru a garanta un tratament echitabil și a permite statelor membre să colecteze veniturile fiscale care le revin de drept”;

53.  își reafirmă poziția potrivit căreia ar trebui mărite în general nivelul și calitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovarea, subliniind diferențele între statele membre în privința volumului investițiilor; reamintește Comisiei necesitatea de a crea o piața unică autentică în cunoaștere, cercetare și inovare, precum și de a finaliza Spațiul european de cercetare; subliniază că, în prezent, 85 % dintre fondurile destinate investițiilor sunt utilizate exclusiv la nivel național, fără o cooperare transfrontalieră, fapt care face imposibilă exploatarea pe deplin a valorii adăugate la scară europeană;

Achiziții publice și concesiuni

54.  salută adoptarea în 2014 a directivelor privind achizițiile publice și atribuirea contractelor de concesiune, fapt ce a permis modernizarea procedurilor de achiziții publice în Uniunea Europeană, promovând sustenabilitatea contractelor publice; insistă asupra valorii adăugate generate de directiva privind atribuirea contractelor de concesiune, îndeosebi în ceea ce privește facilitarea și creșterea transparenței procedurilor și oferirea de mai multe oportunități pentru IMM-uri, permițând, astfel, depășirea problemelor în aceste contracte, garantarea securității juridice, a flexibilității și a transparenței și sprijinirea dezvoltării unor infrastructuri economice și a unor servicii publice de calitate;

55.  subliniază că pentru a crește calitatea, eficacitatea și transparența investițiilor și cheltuielilor publice este necesară aplicarea integrală și rapidă a legislației UE în materie de achiziții publice și concesiuni;

56.  subliniază necesitatea de a transpune în mod adecvat și la timp legislația privind achizițiile publice și concesiunile; subliniază importanța achizițiilor publice și valoarea parteneriatelor pentru inovare ca stimulent important al creșterii inteligente, sustenabile și incluzive, în special pentru IMM-uri, fiind necesară sprijinirea acestora prin măsuri concrete care promovează competența și inovarea;

Acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor

57.  consideră regretabil că implementarea fragmentată a legislației UE în domeniul protecției consumatorilor de către statele membre are drept consecință diferențe în ceea ce privește nivelul de protecție a consumatorilor și severitatea și eșalonarea măsurilor de impunere a respectării acesteia; consideră că acest lucru limitează consecvența și coerența dispozițiilor legislative în cadrul acelorași sectoare sau între diferite canale de distribuție;

58.  solicită Comisiei să garanteze implementarea și punerea în aplicare rapidă a unor acte legislative precum Directiva privind drepturile consumatorilor și a dispozițiilor privind soluționarea alternativă a litigiilor și soluționarea online a litigiilor, asigurând, totodată, reducerea sarcinilor administrative; solicită să se acorde protecție adecvată consumatorilor, echivalentă cu cea de pe piața lor internă, în cadrul vânzărilor transfrontaliere și să se asigure o mai bună protecție a datelor în era digitală, întrucât aceasta va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în cumpărăturile online; reamintește importanța asigurării respectării efective a drepturilor consumatorilor online și necesitatea unor căi de recurs abordabile și eficace în caz de litigiu;

59.  solicită adoptarea unor măsuri pentru încurajarea consumului durabil, în special în raport cu durata de utilizare a produselor, și pentru combaterea practicilor care vizează reducerea în mod deliberat a duratei de utilizare; dorește în acest sens stabilirea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune coerent;

60.  subliniază că Directiva privind drepturile consumatorilor a reprezentat un pas important înainte în ceea ce privește creșterea securități juridice pentru consumatori și întreprinderi în cadrul tranzacțiilor online, iar astăzi este principalul instrument de protecție a consumatorului pentru serviciile online;

61.  constată că alte câștiguri pot proveni din ameliorarea funcționării pieței unice, de exemplu prin introducerea sistemului de soluționare online a litigiilor (SOL) în cazul litigiilor legate de drepturile consumatorilor, care ar putea genera economii de circa 22 de miliarde de euro.

Energie

62.  invită Comisia să asigure o piață internă a energiei funcțională, cu un acces nediscriminatoriu la piață și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și niveluri adecvate ale capacității de interconectare și compatibilitate a sistemului;

63.  reiterează necesitatea creșterii securității energetice a Europei prin diversificarea surselor și a rutelor energetice și subliniază necesitatea finalizării cu prioritate a pieței interne a energiei și încetarea izolării insulelor energetice de pe teritoriul Uniunii Europene;

64.  consideră că pentru a impulsiona finalizarea pieței interne, integrarea surselor de energie regenerabilă și securitatea aprovizionării, statele membre trebuie să realizeze de urgență un obiectiv minim de 10 % din capacitatea de interconectare a energiei electrice, pentru a se atinge apoi în mod ideal obiectivul de 30 %;

65.  consideră că liberalizarea piețelor de gaze și energie electrică este fundamentală pentru a da mai multă libertate de alegere consumatorilor și invită Comisia să plaseze consumatorii în centrul politicii sale privind piața internă a energiei din UE;

III.  Instrumente pentru evaluarea integrării pieței unice și a instrumentelor de guvernanță

66.  recunoaște faptul că Tabloul de bord al pieței unice poate fi considerat o bună practică pentru monitorizarea și evaluarea respectării de către statele membre a obligațiilor aferente pieței unice, dat fiind că poate genera îmbunătățiri și procese de recuperare a întârzierilor în rândul diferitelor țări; subliniază totuși că acest cadru de indicatori nu furnizează instrumente de evaluare calitativă; subliniază importanța îmbunătățirii dialogului cu și între statele membre pentru a se identifica și a se aborda dificultățile cu care se confruntă în punerea în aplicare a legislației privind piața unică; în această privință, invită Comisia să sprijine îndeaproape statele membre, la solicitarea acestora, în punerea în aplicare a legislației complexe privind piața unică;

67.  consideră că, în ceea ce privește performanța normativă a pieței unice, ar putea fi elaborat un indicator sintetic pentru a măsura deficitul de piață unică, și anume povara suplimentară ce apasă asupra cetățenilor și întreprinderilor implicați în activități transfrontaliere datorată absenței normelor de reglementare a pieței unice; insistă asupra faptului că un astfel de indicator ar trebui să faciliteze dezvoltarea unor concluzii care ar putea conduce la recomandări privind politicile de urmat pentru instituțiile UE și statele membre;

68.  ia act de Tabloul de bord al Agendei digitale ca instrument important de evaluare a progresului făcut de statele membre în acest domeniu; consideră că indicele compozit pentru măsurarea deficitului de piață unică ar trebui să fie incorporat în Tabloul de bord respectiv;

69.  invită Comisia să ia în considerare includerea, în conținutul propunerilor de instrumente juridice din domeniul pieței unice, a obligației de a realiza o revizuire sistematică a transpunerii, conformității, eficacității și adecvării la scopul urmărit a instrumentelor juridice, inclusiv o metodologie și criterii aferente revizuirii sistematice; consideră că grație unor asemenea metodologii și criterii s-ar putea evalua mai bine dacă instrumentele juridice sunt transpuse, implementate și aplicate în mod adecvat, dar și dacă și în ce măsură contribuie la atingerea obiectivelor și sunt adecvate scopului urmărit;

70.  sprijină crearea unei piețe unice sustenabile, bazată pe dezvoltarea unei economii favorabile incluziunii, care permite o utilizare mai eficientă a resurselor, bazate pe cunoaștere, inclusiv prin măsuri menite să favorizeze inovarea de orice tip în tehnologii sustenabile, găsirea unui echilibru între interesele consumatorilor și cele ale întreprinderilor și care să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește un mecanism informal de soluționare a problemelor aferent pieței unice, de tipul SOLVIT, asigurând, totodată, o mai bună informare publică cu privire la punctele de contact unic, astfel încât populația să știe mai multe despre oportunitățile disponibile de creștere economică și ocupare a forței de muncă pe piața unică;

71.  recunoaște că utilizarea portalurilor „Europa ta” și „Europa ta - Consiliere” crește constant și că acestea ar trebui să fie în măsură să furnizeze informații necesare oricărei persoane care trăiește, lucrează, studiază și călătorește pe teritoriul UE;

72.  salută faptul că deficitul mediu în materie de transpunere în statele membre a scăzut sub limita de 1 % convenită de Consiliul European, ajungând la 0,6 %, ceea ce reprezintă cel mai bun rezultat înregistrat de la crearea Tabloului de bord al pieței unice; insistă asupra faptului că principiul toleranței zero în transpunerea normelor europene trebuie să fie o normă fundamentală atât pentru statele membre, cât și pentru și UE;

73.  constată că implementarea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE este esențială pentru finalizarea pieței unice; de aceea, solicită Comisiei să uzeze hotărât de toate prerogativele sale pentru a atinge acest obiectiv și îndeamnă statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a asigura aplicarea legislației privind piața unică și să monitorizeze această aplicare, printre altele, prin acțiuni regulate de inspecție, reflectând totodată în permanență asupra problemelor privind implementarea și asigurându-se că legislația este mai eficientă și că evaluările ex-post sunt utilizate într-un mod mai extensiv și mai eficient; solicită să se monitorizeze mai intens dacă drepturile consumatorilor sunt efectiv respectate în mediul digital, ținând cont în special de rapiditatea cu care se pot propaga încălcările drepturilor consumatorilor;

74.  consideră, totuși, că derularea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a evidențiat o serie de limitări în ceea ce privește abordarea și corectarea rapidă a deficiențelor în implementarea și aplicarea dispozițiilor privind piața unică; îndeamnă statele membre să coopereze mai eficient cu Comisia, pentru a soluționa cazurile mai rapid;

75.  recunoaște că neimplementarea poate fi o consecință a dificultăților întâlnite în etapa de redactare inițială; prin urmare, subliniază necesitatea ca atât legislația primară, cât și cea secundară să urmeze principiile unei mai bune reglementări pe întreg teritoriul, utilizându-se o consultare adecvată, evaluări ale impactului și reexaminări ulterioare implementării;

76.  în afară de aceasta, insistă asupra faptului că fiecare efort depus ar trebui să vizeze utilizarea mai strictă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul încălcării legislației Uniunii în domeniul pieței unice și că statele membre și Consiliul European ar trebui să dezvolte în continuare procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cadrul revizuirilor viitoare ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene; de asemenea, este de părere că la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să se recurgă întotdeauna în ultimă instanță și că acestea ar trebui inițiate doar după efectuarea mai multor încercări de coordonare și rectificare;

o
o   o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0054.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.

Notă juridică