Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2144(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0040/2015

Texte depuse :

A8-0040/2015

Dezbateri :

PV 25/03/2015 - 18
CRE 25/03/2015 - 18

Voturi :

PV 25/03/2015 - 20.9
CRE 25/03/2015 - 20.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0089

Texte adoptate
PDF 370kWORD 160k
Miercuri, 25 martie 2015 - Bruxelles Ediţie definitivă
Raportul anual privind fiscalitatea
P8_TA(2015)0089A8-0040/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 25 martie 2015 referitoare la raportul anual privind fiscalitatea (2014/2144(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 26, 110-115 și 120, precum și articolul 241 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare (COM(2013)0071),

–  având în vedere poziția sa din 3 iulie 2013 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare(1),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2011)0121),

–  având în vedere poziția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)(2),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (COM(2013)0348),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/96/UE privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre (COM(2013)0814),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 5 februarie 2013 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (2013/0025(COD)),

–  având în vedere Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) din februarie 2012(3) privind standardele internaționale privind combaterea spălării de bani, a finanțării terorismului și a proliferării acestuia,

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește o declarație standard privind TVA (COM(2013)0721),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind viitorul taxei pe valoarea adăugată: Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient adaptat la piața unică (COM(2011)0851),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Dubla impunere pe piața unică” (COM(2011)0712),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale (COM(2012)0722),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe (COM(2012)0351),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2012/772/UE din 6 decembrie 2012 privind planificarea fiscală agresivă(4),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2012/771/UE din 6 decembrie 2012 privind măsuri menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la găsirea de modalități concrete de combatere a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale(6),

–  având în vedere Raportul din 10 februarie 2012 al lui Richard Murphy, expert contabil, intitulat „Closing the European Tax Gap”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(7),

–  având în vedere raportul de actualizare 2012 din 23 octombrie 2014 a studiului „Study to Quantify and Analyse the VAT Gap in the EU-27 Member States” (Studiu privind cuantificarea și analiza disparităților sistemelor de TVA din cele 27 de state membre),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(8),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 1 decembrie 1997 referitoare la un cod de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor(9) și Raportul către Consiliu din 20 iunie 2014 al Grupului de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea companiilor,

–  având în vedere raportul OCDE „Addressing Base Erosion and Profit Shifting (BEPS)” (Găsirea unei soluții la erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor) (2013), Planul de acțiune al OCDE privind BEPS (2013) și Raportul OCDE din 16 septembrie 2014 către Grupul de lucru G20 privind impactul BEPS în țările cu venituri reduse (2014)(10) și rezultatele preconizate în urma a 7 măsuri cheie,

–  având în vedere Strategia UE 2020 (COM(2010)2020),

–  având în vedere Avizul CESE din 15 octombrie 2014 intitulat „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”(11),

–  având în vedere comunicatul de la finalul Reuniunii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 care a avut loc la Moscova în zilele de 15 și 16 februarie 2013,

–  având în vedere comunicatul emis în urma reuniunii G20 a șefilor de stat și de guvern de la Brisbane din 15-16 noiembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului Ecofin din 8 iulie 2014(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2014” (COM(2013)0800),

–  având în vedere concluziile Consiliilor Europene din 22 mai, 19-20 decembrie 2013 și 20-21 martie 2014,

–  având în vedere documentele Comisiei Europene privind fiscalitatea: nr. 43 privind Impozitarea activităților financiare(13), nr. 44(14) și 45(15) privind impozitarea companiilor și nr. 48 privind Reformele fiscale în statele membre ale UE(16),

–  având în vedere decizia ECOFIN de a astupa gaura fiscală de care beneficiază grupurile corporatiste(17),

–  având în vedere decizia ECOFIN de a extinde schimbul de informații între autoritățile fiscale(18),

–  având în vedere raportul din 2014 al Comisiei Europene intitulat „Taxation trends in the European Union” (Tendințe în fiscalitatea din Uniunea Europeană)(19),

–  având în vedere recomandările pe 2014 specifice fiecărei țări elaborate de Comisie(20),

–  având în vedere raportul final al Grupului de experți la nivel înalt al Comisiei referitor la Impozitarea economiei digitale(21),

–  având în vedere consultările Comisiei Europene referitoare la impozitare: Reinforcing the Single Market for citizens (Consolidarea pieței unice pentru cetățeni)(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(25),

–  având în vedere audierea Comisarului desemnat pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și uniunea vamală, Pierre Moscovici, din 2 octombrie 2014,

–  având în vedere declarația din 6 noiembrie 2014 a comisarului pentru concurență, Margrethe Vestager, referitoare la anchetele privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal,

–  având în vedere programul de lucru al Președinției Italiene a Consiliului,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere standardele contabile privind impozitarea, respectiv IAS 12,

–  având în vedere publicarea așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație,

–  având în vedere scrisoarea trimisă de miniștrii de finanțe german, francez și italian comisarului Pierre Moscovici, prin care îi solicitau elaborarea unui act legislativ care să abordeze problema evaziunii fiscale și a planificării agresive în vederea găsirii unei soluții la erodarea bazei impozabile și la transferul profiturilor;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0040/2015),

A.  întrucât pierderea anuală în UE ca urmare fraudei fiscale și sustragerii de la plata taxelor este estimată la 1 trilion EUR(26); întrucât această pierdere reprezintă un mare risc la adresa eficienței și echității sistemelor fiscale din UE, accentuând sarcina fiscală a tuturor cetățenilor și companiilor de bună credință;

B.  întrucât pierderea acestor venituri fiscale înseamnă că există mai puține fonduri publice disponibile pentru investiții, ceea ce, la rândul său, înseamnă că pot fi stimulate mai puține investiții private suplimentare, într-un moment în care Comisia declară că se concentrează pe ocuparea forței de muncă, pe creșterea economică și pe investiții;

C.  întrucât evaziunea fiscală(27) cuprinde aranjamente ilegale prin care impozitul datorat este ascuns sau ignorat; întrucât frauda fiscală(28) reprezintă o formă deliberată de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fiind pasibilă în general de sancțiuni penale, în timp ce evitarea plății impozitelor(29) constă în utilizarea legală, însă inadecvată, a regimului fiscal pentru a reduce sau a evita obligațiile fiscale, iar planificarea fiscală agresivă(30) constă în a profita de detaliile tehnice ale unui regim fiscal sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe regimuri fiscale în scopul de a reduce obligațiile fiscale;

D.  întrucât prin gaură fiscală(31) se înțelege în general diferența impozitele cuvenite neîncasate și impozitele efectiv încasate; întrucât gaura fiscală se datorează fraudei fiscale, evaziunii fiscale, evitării plății impozitelor și planificării fiscale agresive;

E.  întrucât legislația fiscală este supusă principiului subsidiarității;

F.  întrucât prioritățile majore ale politicilor fiscale internaționale se concentrează acum pe elaborarea unei strategii cuprinzătoare în lupta împotriva fraudei fiscale și eludării taxelor și întocmirea unui standard internațional pentru cooperarea administrativă;

G.  întrucât, în urma publicării așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, se impune o anchetă independentă și riguroasă a practicilor decizionale ale statelor membre în domeniul fiscal, precum și a conformității acestora cu normele Uniunii Europene privind controlul ajutoarelor de stat și cu principiile pieței unice;

H.  întrucât deși există un consens larg în legătură cu importanța crucială a unui sistem fiscal bine echilibrat, orientat spre creștere economică pentru a genera o creștere economică sustenabilă, nu s-au adoptat încă suficiente măsuri concrete în acest sens;

I.  întrucât multe întreprinderi, în special multinaționale, își structurează în general poziția fiscală globală astfel încât să permită transferarea profitului către jurisdicțiile cu un nivel scăzut al taxelor sau încearcă să își asigure un tratament fiscal preferențial pentru a reduce impozitele plătite sau să negocieze direct cu autoritățile fiscale pentru a obține un tratament preferențial și a li se reduce ratele de impozitare, cu complicitatea autorităților și guvernelor multor state membre;

J.  întrucât cetățenii din toată Uniunea așteaptă din partea conducătorilor lor politici să ia măsuri pentru a pune capăt acestor practici și lacune legislative și întrucât acestea, precum și alte practici dubioase, precum eludarea taxelor și planificarea fiscală agresivă, trebuie scoase în afara legii, cu aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare;

K.  întrucât reducerea sarcinilor administrative impuse întreprinderilor, mai ales IMM-urilor și microîntreprinderilor, și eliminarea barierelor fiscale în activitățile transfrontaliere au potențialul de a impulsiona creșterea;

L.  întrucât o politică fiscală care promovează incluziunea, transparența și corectitudinea și încurajează buna guvernanță este un instrument eficient de promovare a creșterii durabile, a justiției sociale și a reducerii inegalităților economice;

M.  întrucât scopul programului REFIT al Comisiei (Programul privind o reglementare adecvată și funcțională) este de a simplifica legislația UE și de a reduce numărul normelor și, astfel, și costul reglementării, creând astfel un cadru legislativ clar, mai simplu și mai stabil pentru IMM-uri; întrucât trebuie încurajate și alte asemenea inițiative;

N.  întrucât în general există necesitatea simplificării sistemelor de impozitare, ceea ce va permite reducerea costurilor pentru administrațiile publice, persoane fizice și companii, dar și prevenirea evaziunii fiscale, a eludării taxelor sau pur și simplu a greșelilor, precum și evitarea dublei neimpozitări sau a dublei scutiri de taxe;

O.  întrucât semestrul european este un mecanism de coordonare a politicilor economice și fiscale ale statelor membre;

Considerații generale

1.  salută acordul privind schimbul automat de informații și perspectivele de implementare rapidă a acestuia; în această privința, se pronunță în favoarea abolirii definitive a secretului bancar în UE începând cu iunie 2015;

2.  solicită încheierea de acorduri fiscale și cu țări terțe înainte de 30 iunie 2015 și solicită Comisiei să deschidă negocieri cu alte țări terțe, inclusiv dar fără a se limita, Singapore;

3.  în ceea ce privește implementarea noului standard global, solicită crearea de proiecte-pilot pentru efectuarea în mod automat a schimbului de informații fiscale cu țări în curs de dezvoltare, pentru o perioadă de tranziție nereciprocă;

4.  subliniază că sunt necesare acțiuni coordonate la nivelul UE, inclusiv în contextul codului de conduită privind impozitarea companiilor, în vederea asigurării aplicării standardelor de transparență în relația cu țările terțe; solicită Comisiei și statelor membre să integreze aceste standarde în viitoarele acorduri comerciale;

5.  insistă asupra principiului general că impozitele trebuie plătite acolo unde sunt consumate serviciile publice; condamnă cu fermitate politicile fiscale agresive, care îi determină pe contribuabili să își transfere baza de impozitare din țările în care consumă servicii publice sau în care beneficiază de forță de muncă ce face acest lucru;

6.  subliniază faptul că lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a eludării taxelor, a planificării fiscale agresive și a paradisurilor fiscale, precum și un cadru mai bun pentru funcționarea corectă a pieței unice prin intermediul unei legislații eficace în domeniul politicii fiscale, pot fi mai bine realizate printr-o abordare comună; subliniază că o abordare comună de acest gen ar fi cel mai bine să fie adoptată la nivel global, nu doar la nivel european;

7.  reamintește necesitatea de a menține o concurență echitabilă și transparentă în domeniul fiscal între statele membre, în beneficiul creșterii economice și al ocupării forței de muncă, permițând totodată sectorului bancar european să rămână competitiv la nivel global, pentru a împiedica exodul fiscal în afara UE;

8.  condamnă existența unor acorduri secrete privind scutiri de taxe, încheiate între anumite state membre și anumite întreprinderi multinaționale, cu scopul de a atrage aceste întreprinderi, în detrimentul sistemelor fiscale ale altor state membre și al bunei funcționări a liberei concurențe, al alocării eficiente a resurselor și al pieței interne;

9.  subliniază faptul că investițiile transfrontaliere și în special investițiile private sunt indispensabile pentru economia UE; evidențiază faptul că inițiativele fiscale „favorabile afacerilor” și „favorabile investițiilor” sunt indispensabile pentru asigurarea unui sistem fiscal sustenabil, care să contribuie la creșterea economică; subliniază că sunt necesare noi forme de cooperare eficientă și eficace între sectorul public și cel privat, în domenii precum cercetarea și inovarea, tehnologia informației și a comunicării, transportul și sursele de energie regenerabilă;

10.  subliniază faptul că o fiscalitate redusă este esențială nu numai pentru bunăstarea socială a familiilor și a gospodăriilor, ci și pentru competitivitate și crearea de noi locuri de muncă; evidențiază necesitatea controlării și eficientizării cheltuielilor publice și a stabilizării finanțelor publice;

11.  subliniază rolul-cheie al IMM-urilor pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Europa; subliniază faptul că politicile fiscale ar trebui deci concepute în așa fel încât să se reducă la minimum obstacolele în calea IMM-urilor și că trebuie intensificate eforturile de eradicare a obstacolelor fiscale și a poverilor administrative pentru IMM-uri;

12.  pune în lumină faptul că o mai mare armonizare a politicii fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective de politică mai largi ale UE prin politicile fiscale ale statelor membre, conform prevederilor din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; subliniază că, în special într-un moment când datoria publică este mare și este nevoie evidentă de investiții în Uniunea Europeană, o impozitare eficace oferă statelor membre un nivel de bază al veniturilor;

13.  recomandă ca în formularea sau modificarea politicii fiscale, inclusiv în cadrul semestrului european, Comisia și statele membre individuale să se implice într-un dialog serios cu companiile și cu actorii sociali și civili, pentru a se asigura că legislația în materie de politică fiscală reflectă realitatea economică și promovează conformitatea fiscală voluntară;

Valorificarea la maximum a avantajelor pieței interne prin intermediul politicii fiscale

14.  solicită Comisiei să elaboreze propuneri concrete privind modalitățile de relaxare a obstacolelor fiscale care îngreunează activitatea transfrontalieră a persoanelor fizice și întreprinderilor pe piața unică și să elaboreze în continuare instrumente de simplificare care să asigure mai multă transparență în privința normelor și reglementărilor fiscale în vigoare, atât în UE, cât și în statele membre; subliniază că aceasta ar permite reducerea costurilor pentru companii, mai ales pentru IMM-uri, pentru cetățeni și administrațiile publice, dar și prevenirea evaziunii fiscale, a eludării taxelor sau pur și simplu a greșelilor;

15.  arată că în UE sistemul de TVA generează o parte semnificativă din veniturile publice ale Uniunii Europene, respectiv 21 % în 2009(32); evidențiază faptul că modelul actual de colectare a TVA a rămas neschimbat de la introducerea sa, ceea ce conduce la costuri inutile ridicate de asigurare a conformității și un nivel ridicat al eludării taxelor; subliniază că, întrucât modelul este depășit, utilizarea sa în continuare conduce la pierderi substanțiale și inutile;

16.  este profund îngrijorat că 177 de miliarde EUR(33) sub formă de venituri din TVA au fost pierdute din cauza neconformității sau necolectării în 2012;

17.  salută acordul obținut în cadrul trilogului referitor la Directiva privind combaterea spălării banilor (DCSB) și Regulamentul privind transferul de fonduri (RTF); consideră totuși că este loc de mai bine și îndeamnă statele membre să dea dovadă de toată flexibilitatea de care dispun, mai ales în temeiul DCSB, cu prilejul utilizării registrelor publice nerestricționate cu acces la informațiile privind beneficiarul și proprietarul real al companiilor, fondurilor fiduciare, al fundațiilor și al altor persoane juridice;

18.  solicită Comisiei să vină cu propuneri concrete pentru a astupa gaura TVA-ului în scopul combaterii fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, ținând seama de propunerile recente adoptate de Consiliu;

19.  solicită Comisiei, ca element fundamental în construirea pieței unice digitale, să prezinte o propunere menită să permită statelor membre să aplice o cotă redusă a TVA cărților – și eventual și altor produse media – furnizate în format digital; arată că situația actuală, în care cărților li se pot aplica cote reduse doar dacă acestea sunt furnizate pe suport fizic, nu este în acord cu principiul supunerii unor produse și servicii similare la aceleași rate de TVA;

20.  solicită Comisiei să prezinte o propunere de simplificare a legislației privind obligațiile de returnare a TVA, în scopul reducerii sarcinilor administrative pentru întreprinderile din UE și al facilitării comerțului transfrontalier;

21.  invită Comisia Europeană să propună un cadru legislativ clar pentru a asigura egalitatea între produsele electronice și alternativele lor în format fizic;

22.  regretă faptul că cele unsprezece state membre care aplică procedura de cooperare consolidată cu ocazia taxei pe tranzacții financiare (TTF) nu și-au respectat angajamentul până acum; reamintește faptul că sectorul financiar ar trebui să aibă o contribuție echitabilă la finanțele publice și ia act de declarația comună din 27 ianuarie 2015 a celor 11 state membre și de angajamentul lor de a introduce o TTF cu o sferă de aplicare largă și o rată de impozitare mică până la 1 ianuarie 2016; subliniază nevoia urgentă de a acționa și importanța unei TTF ambițioase; îndeamnă și alte state membre să ia în calcul posibilitatea participării la TTF;

23.  dorește ca veniturile din TTF să reprezinte o parte a unei resurse proprii la bugetul UE;

24.  îndeamnă statele membre să convină asupra unei CCCTB care ar urma să fie obligatorie într-o primă etapă pentru companiile și societățile cooperatiste europene și, în a doua etapă, pentru toate companiile cu excepția microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit dispozițiilor poziției Parlamentului din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), menționată mai sus;

25.  mai solicită, de asemenea, Comisiei să examineze temeinic opțiunile pentru introducerea unei rate minime de impozit pe profit ca mijloc de reducere a concurenței fiscale nefaste;

26.  constată că diferențele în materie de legislație fiscală din țările vecine le pot cauza probleme întreprinderilor din zonele de frontieră; prin urmare, invită Comisia să verifice efectele în zonele de frontieră ale legislației planificate;

Lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a paradisurilor fiscale

27.  așteaptă reacția Comisiei în urma celor două recomandări pe care i le-a trimis privind „măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale” și „planificarea fiscală agresivă” și reacția statelor membre la Planul actualizat de acțiune al Comisiei împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive;

28.  subliniază faptul că statele membre ale UE și Comisia, după caz, ar trebui să își asume un rol de lider în discuțiile privind combaterea presupusei fraude fiscale sau a evaziunii fiscale agresive în cadrul OCDE, al Forumului global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, precum și al altor forumuri relevante;

29.  solicită Comisiei să lanseze și alte inițiative de promovare a bunei guvernări în chestiuni fiscale în țările terțe, de contracarare a planificării fiscale agresive și de soluționare a chestiunii impozitelor neplătite ca urmare a „dublei (ne)impozitări”; afirmă că acordurile dintre state membre ale UE și țări terțe în ceea ce privește dubla (ne)impozitare trebuie să aibă la bază standarde comune; insistă asupra ideii că nu ar trebui încheiate acorduri privind dubla (ne)impozitare cu paradisuri fiscale sau jurisdicții necooperante și, prin urmare, invită Comisia să introducă în fiecare propunere legislativă relevantă o clauză prin care să se asigure că obiectivele legislației nu sunt eludate prin construcții fiscale;

30.  solicită Comisiei să transmită anual Consiliului și Parlamentului un raport privind lucrările și realizările Platformei pentru o bună guvernare fiscală;

31.  salută acordul realizat în privința reglementărilor privind combaterea abuzului în directivele privind societățile-mamă și filialele acestora; îndeamnă statele membre să le implementeze repede și să extindă acordul și asupra Directivei privind dobânzile și redevențele;

32.  solicită Comisia să acorde maximă prioritate chestiunii evaziunii fiscale și să formuleze propuneri ample și eficiente împotriva paradisurilor fiscale și a eludării taxelor în primele șase luni ale anului 2015;

33.  solicită Comisiei să introducă, în cadrul acestor propuneri, un angajament și obiective tangibile pentru a reduce la jumătate gaura fiscală până în 2020(34), ceea ce ar putea face parte din monitorizarea aferentă Strategiei Europa 2020;

34.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine înființarea unui organism fiscal interguvernamental sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, cu scopul de a se asigura că țările în curs de dezvoltare pot participa de pe picior de egalitate la formularea și reforma politicilor fiscale globale;

35.  invită Comisia să coopereze din plin cu OCDE, G20 și țările în curs de dezvoltare pentru a ataca problema BEPS, să raporteze regulat Parlamentului și Consiliului cu privire la progresele înregistrate; salută viitorul Plan de acțiune revizuit al Comisiei pe 2015 privind evaziunea fiscală și eludarea taxelor și solicită Comisiei să pregătească o Directivă privind planificarea fiscală agresivă și erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) la nivelul UE până la sfârșitul lunii iunie 2015;

36.  consideră că Comisia ar trebui să actualizeze Planul de acțiune împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, pe baza angajamentelor liderilor țărilor din grupul G20, asigurând corectitudinea sistemului fiscal internațional și garantând baza de venituri a țărilor; consideră că și programele Fiscalis și Customs ar trebui să abordeze problema planificării fiscale agresive;

37.  apreciază introducerea rapidă a raportării țară cu țară (CbC) în cazul băncilor, potrivit definiției din a patra versiune a Directivei privind cerințele de capital (CRD4); solicită Comisiei să introducă ca următoare etapă obligatorie raportarea CbC pentru companiile transfrontaliere, cu excepția IMM-urilor, în toate sectoarele și în toate țările în care operează, inclusiv jurisdicțiile necooperante și paradisurile fiscale, printr-o revizuire imediată a directivei privind contabilitatea, asigurând, totodată, menținerea la minimum a sarcinilor administrative;

38.  solicită luarea de măsuri urgente și obligatorii, pentru contracararea aspectelor nocive ale stimulentelor fiscale acordate pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din brevete;

39.  dorește ca schimburile de informații să se extindă la hotărârile transfrontaliere pronunțate în chestiuni fiscale pentru a fi siguri că toate întreprinderile care activează în UE își îndeplinesc obligațiile în toate statele membre și operează într-un mod mai transparent; subliniază faptul că schimbul de informații nu ar trebui să denatureze concurența;

40.  consideră că deciziile fiscale pot fi un instrument important în vederea creării securității juridice pentru întreprinderi; cu toate acestea, regretă lipsa de transparență cu care aceste hotărâri au fost utilizate în statele membre, creând astfel oportunități de evaziune fiscală și concurență fiscală nocivă;

41.  în plus, corpurile legiuitoare naționale ar trebui să poată verifica, în opinia sa, conținutul hotărârilor în chestiuni fiscale, în mod confidențial, în scopul de a adopta o legislație națională corespunzătoare pentru prevenirea evaziunii fiscale;

42.  salută anunțarea unei propuneri a Comisiei privind schimbul obligatoriu de informații cu privire la hotărârile transfrontaliere; consideră că propunerea trebuie să conțină, în primul și în primul rând, o obligație a statelor membre de a se informa reciproc cu privire la hotărârile adoptate; de asemenea, consideră că statele membre ar trebui să fie obligate să înștiințeze Comisia cu privire la aceste hotărâri, la principiile generale care stau la baza lor și la impactul bugetar precis al acestora asupra bazei de impozitare, astfel încât Comisia să fie mai în măsură să își exercite rolul de apărător al concurenței loiale în cadrul pieței unice;

43.  subliniază faptul că siguranța juridică pentru contribuabili – prin comportamentul previzibil al autorităților fiscale naționale și al factorilor politici – ar trebui să rămână o prioritate; arată că hotărârile și acordurile fiscale nu sunt dăunătoare în sine, însă autoritățile fiscale naționale ar trebui să comunice în mod clar și neambiguu ce acorduri sunt acceptabile și care nu sunt;

44.  condamnă cu fermitate acele state membre care le-au permis autorităților fiscale sau chiar le-au încurajat să emită hotărâri în chestiuni fiscale ce au condus la o decuplare între impozitare și activitatea economică și care, prin urmare, au contribuit în mod semnificativ la erodarea finanțelor publice;

45.  solicită Comisiei să folosească mai intens normele privind ajutoarele de stat împotriva planificării fiscale agresive; după părerea sa, Comisia ar trebui să ancheteze toate hotărârile în chestiuni fiscale, pentru a verifica dacă acestea nu încalcă reglementările UE privind ajutoarele de stat, acordând unor companii beneficii fiscale selective;

46.  se arată îngrijorat de faptul că reformele naționale din unele state membre au avut drept urmare alocarea de resurse umane și materiale inadecvate administrațiilor fiscale naționale și autorităților din domeniul auditului fiscal; regretă faptul că, deseori, se acordă prioritate evaziunii fiscale la scară mică, și nu celei de proporții, practicată de mari companii multinaționale; adresează un apel statelor membre să asigure resurse adecvate și subliniază că creșterea costurilor, ca urmare a unor niveluri de personal și a unei alocări a resurselor mai adecvate, ar fi contrabalansată de venituri suplimentare din impozite; arată că serviciile fiscale guvernamentale electronice pot conduce la utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare;

47.  subliniază faptul că pentru existența unor politici fiscale naționale eficace, eficiente și legitime este necesar ca autoritățile fiscale naționale să funcționeze în mod corespunzător (adică să se asigure respectarea dispozițiilor); subliniază faptul că autoritățile fiscale naționale ar trebui să facă schimb de bune practici, pentru a învăța unele de la celelalte;

48.  solicită statelor membre să își îmbunătățească cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe, indirecte și al accizelor, precum și în ceea ce privește asistența reciprocă în recuperarea creanțelor; recunoaște importanța schimbului de bune practici între statele membre și le invită să valorifice la maximum potențialul programelor Fiscalis 2014-2020 și Customs 2014-2020;

49.  solicită Comisiei să propună și statelor membre să aprobe o poziție comună la nivelul UE și un set extins de criterii detaliate pentru definirea paradisurilor fiscale și sancțiuni coordonate care să fie impuse jurisdicțiilor necooperante; solicită să se întocmească o listă neagră a acestor paradisuri fiscale și a țărilor care denaturează concurența prin condiții fiscale favorabile, inclusiv cele din UE, până la 30 iunie 2015;

50.  solicită Comisiei să ofere cooperare și asistență țărilor terțe în curs de dezvoltare care nu sunt paradisuri fiscale și să le ajute să combată în mod eficace frauda fiscală și eludarea taxelor;

51.  solicită statelor membre să pună la dispoziția autorităților competente toate mijloacele necesare pentru a desfășura anchete riguroase și amănunțite și a aplica sancțiuni precum suspendarea sau revocarea licențelor bancare sau de consultanță financiară instituțiilor financiare, firmelor de contabilitate, avocatură sau implicate în alte forme de consultanță financiară dacă există dovezi că acestea participă sau au participat la fraude fiscale;

52.  solicită aplicarea de sancțiuni aspre pentru a împiedica companiile să încalce sau să eludeze standardele fiscale, refuzând să acorde finanțare din partea UE și acces la ajutoare de stat sau la achiziții publice companiilor care au comis fraude sau companiilor situate în paradisuri fiscale sau în țări care denaturează concurența prin condiții fiscale favorabile; îndeamnă statele membre să recupereze toate tipurile de ajutoare publice acordate companiilor implicate în încălcarea standardelor fiscale ale UE;

53.  solicită tuturor statelor membre să publice o evaluare a impactului în ceea ce privește entitățile cu scop special și alte structuri juridice similare, precum și date care să indice fluxul de investiții prin intermediul acestor entități în propriile lor țări; totodată, solicită statelor membre să introducă cerințe substanțiale suficient de stricte pentru toate entitățile de acest gen, astfel încât ele să nu poată fi utilizate în mod abuziv în scopuri fiscale;

54.  solicită Comisiei să folosească la maximum, împotriva planificării fiscale agresive, domeniul de aplicare oferit de normele privind ajutoarele de stat și să recunoască faptul că aceste practici au un caracter profund anticoncurențial și afectează capacitatea IMM-urilor europene de a concura în condiții de egalitate;

55.  subliniază obligația care le revine statelor membre care au obținut sau doresc să obțină un ajutor financiar de a lua măsuri pentru consolidarea și îmbunătățirea capacității lor de colectare a impozitelor, precum și de combatere a fraudei și evaziunii fiscale; insistă asupra extinderii de către Comisia Europeană a acestei obligații la combaterea spălării banilor, a eludării taxelor și a planificării fiscale agresive;

56.  solicită statelor membre să dezvolte cadrul necesar de cooperare între administrațiile fiscale și societatea civilă, care să promoveze responsabilitatea socială și transparența; consideră că o astfel de cooperare cu contribuabili onești poate conduce la rezultate tangibile în identificarea, în special, a unor noi tipuri de fraudă și evaziune;

57.  solicită Comisiei să dezvolte standarde la nivelul UE sau propuneri corespunzătoare, în cooperare cu OCDE, pentru a răspunde provocărilor în ceea ce privește impozitarea economiei digitale;

Promovarea unei coordonări fiscale viabile pentru o politică economică pe termen lung, orientată spre creștere economică

58.  reamintește pledoaria Parlamentului(35) în favoarea consolidării cadrului de guvernanță economică; invită Comisia și statele membre să utilizeze la maximum semestrul european, integrând strategia privind astuparea găurii fiscale în programele naționale anuale în materie de stabilitate și creștere, precum și în programele naționale de reformă; solicită Comisiei să invite statele membre să includă și să descrie în programele lor naționale de reformă toate scutirile de taxe acordate companiilor;

59.  încurajează Comisia să elaboreze un cod al contribuabililor europeni, care să prezinte cele mai bune practici de îmbunătățire a cooperării și încrederii dintre administrațiile fiscale și contribuabili, în scopul de a asigura o mai mare transparență cu privire la drepturile și obligațiile contribuabililor și a încuraja o abordare orientată spre servicii;

60.  subliniază faptul că recomandările specifice pentru fiecare țară trebuie să fie respectate în mod imperativ și puse în aplicare de statele membre, îndeosebi în domeniul bugetar;

61.  solicită revizuirea mandatului Grupului pentru codul de conduită, pentru îmbunătățirea eficacității acestuia și obținerea de rezultate ambițioase, de exemplu introducând obligația de a face publice facilitățile și subvențiile fiscale pentru corporații; de asemenea, solicită Grupului pentru codul de conduită să pună la dispoziție și să publice cu promptitudine o evaluare a gradului în care țările respectă recomandarea precizată de grup în raportul său semestrial către miniștrii de finanțe privind progresele înregistrate;

62.  consideră că măsurarea cantitativă a obiectivelor cuantificabile macroeconomice ar trebui însoțită de indicatori calitativi, pentru a lua în vizor obiective pe termen lung; solicită Comisiei, atunci când redactează recomandări specifice fiecărei țări, să efectueze un studiu aprofundat al diferențelor între state membre și să se concentreze asupra comparațiilor între statele membre pentru a identifica cele mai bune practici în elaborarea politicilor fiscale;

63.  reiterează apelul adresat Comisiei, de a se asigura că sunt alocate timp și resurse suficiente pentru conceperea, prezentarea prealabilă și urmărirea efectelor recomandărilor specifice fiecărei țări și de permite Parlamentului European o modalitate de verificare democratică;

64.  regretă lipsa de progrese substanțiale până în prezent în domeniul impozitării și al reformelor fiscale în privința angajamentelor Pactului euro plus; solicită Comisiei să integreze complet coordonarea fiscală pragmatică în ciclul semestrului european, ca parte a unei mai bune coordonări a politicii economice;

65.  în acest context, îndeamnă statele membre să își simplifice sistemele fiscale, să își modernizeze administrațiile fiscale și să își îmbunătățească performanțele în ceea ce privește colectarea taxelor, printre altele creând mecanisme eficiente de colectare a veniturilor bazate pe tehnologii moderne și sprijinind noi strategii referitoare la conformitatea voluntară, evaluarea riscurilor și monitorizare;

66.  solicită statelor membre să transfere povara fiscală care apasă asupra forței de muncă către alte forme de impozitare durabilă, pentru a se asigura că toate sectoarele economice și financiare își aduc contribuția care le revine și pentru a promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate;

67.  le solicită statelor membre ca la stabilirea taxelor imobiliare să țină seama de toate efectele colaterale relevante;

68.  invită Comisia și statele membre să mediteze asupra unor forme de impozitare noi și inovatoare, favorabile creșterii economice și ocupării forței de muncă;

69.  reiterează necesitatea unei revizuiri fundamentale a sistemului european de resurse proprii; consideră că alocarea mai multor resurse proprii într-un mod care să nu aibă efecte asupra bugetului ar asigura Comisiei o mai mare eficiență și autonomie și ar conduce la un buget european mai transparent; prin urmare, așteaptă cu nerăbdare rezultatele Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

o
o   o

70.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0312.
(2) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 134.
(3) http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/recommendations/pdfs/FATF_Recommendations.pdf.
(4) JO L 338, 12.12.2012, p. 41.
(5) JO L 338, 12.12.2012, p. 37.
(6) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 53.
(7) JO C 199 E, 7.7.2012, p.37.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205.
(9) JO C 2, 6.1.1998, p. 2.
(10) http://www.oecd.org/tax/tax-global/part-1-of-report-to-g20-dwg-on-the-impact-of-beps-in-low-income-countries.pdf.
(11) JO C 12, 15.1.2015, p. 105.
(12) http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2011644%202014%20INIT.
(13)http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_43.pdf.
(14)http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_44.pdf.
(15)http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_45.pdf.
(16)http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_papers/taxation_paper_48.pdf.
(17) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/143709.pdf.
(18) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/145105.pdf.
(19) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-16062014-BP/EN/2-16062014-BP-EN.PDF.
(20) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-623_ro.htm.
(21) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-604_ro.htm.
(22) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-416_ro.htm.
(23) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(24) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.
(25) Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.
(26) http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/tax_fraud_evasion/a_huge_problem/index_en.htm.
(27) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/com_reports/taxation/com%282012%29351_en.pdf.
(28) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/com_reports/taxation/com%282012%29351_en.pdf.
(29) http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/tax_fraud_evasion/missing-part_en.htm.
(30) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/tax_fraud_evasion/c_2012_8806_ro.pdf.
(31) http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2013-0593+0+DOC+XML+V0//RO.
(32) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind viitorul taxei pe valoarea adăugată - Spre un sistem de TVA mai simplu, mai solid și mai eficient adaptat la piața unică (COM(2011)0851).
(33) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/studies/vat_gap2012.pdf.
(34) Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2013 referitoare la un apel privind asumarea unui angajament măsurabil și obligatoriu de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale în UE (Texte adoptate, P7_TA(2013)0593).
(35) Rezoluție referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014 (Texte adoptate, P8_TA(2014)0038) și Rezoluția referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale (Texte adoptate, P7_TA(2013)0205).

Notă juridică