Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2615(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0326/2015

Texte depuse :

B8-0326/2015

Dezbateri :

Voturi :

Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0095

Texte adoptate
PDF 232kWORD 73k
Miercuri, 15 aprilie 2015 - Bruxelles Ediţie definitivă
Ziua internațională a romilor - sentimentele antițigani în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial
P8_TA(2015)0095B8-0326/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini antițigănești în Europa și recunoașterea de către UE a Zilei de comemorare a genocidului împotriva romilor în al Doilea Război Mondial (2015/2615(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea considerent și considerentele patru-șapte,

–  având în vedere, printre altele, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) paragraful al doilea, precum și articolele 6 și 7 din TUE,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000 (denumită în continuare „Cartaˮ), care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor(1), Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 (COM(2011)0173), Comunicarea Comisiei din 2 aprilie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (COM(2014)0209) și Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre,

–  având în vedere rezultatele studiului-pilot privind romii din 2011, efectuat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale,

–  având în vedere Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

–  având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind proliferarea în Europa a atitudinilor antițigănești și a violenței rasiste îndreptate împotriva romilor, adoptată la 1 februarie 2012,

–  având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) privind combaterea atitudinilor antițigănești și a discriminării împotriva romilor,

–  având în vedere Planul global de acțiune adoptat de statele membre ale OSCE, printre care se numără state membre ale UE și țări candidate, având drept obiectiv principal îmbunătățirea situației populațiilor de etnie romă și sinti aflate pe teritoriul OSCE, plan în cadrul căruia statele semnatare se angajează, printre altele, să-și intensifice eforturile menite să garanteze posibilitatea populațiilor de etnie romă și sinti de a participa pe deplin și pe picior de egalitate la viața societății noastre și să eradicheze discriminarea acestor persoane,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât romii, cu o populație estimată de 10-12 milioane în Europa, reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa;

B.  întrucât termenul „romˮ este utilizat în prezenta rezoluție ca un termen generic, care include diferite grupuri înrudite din toată Europa, indiferent dacă sunt sedentare sau nu, cum ar fi romii, nomazii, sinti, manouche, kale, romanichel, băieșii, așkalii, „egiptenii”, yéniche, dom și lom, care pot fi diferite din punctul de vedere al culturii și al stilului de viață;

C.  întrucât atitudinile antițigănești – un tip aparte de rasism îndreptat împotriva romilor – reprezintă o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional alimentată de discriminări istorice, care se exprimă, printre altele, prin violență, discursuri instigatoare la ură, exploatare, stigmatizare și discriminare flagrantă;

D.  întrucât atitudinile antițigănești reprezintă una dintre principalele cauze ale discriminării și marginalizării suportate de-a lungul istoriei de romi în multe țări europene;

E.  întrucât mulți romi trăiesc în continuare în condiții extrem de precare și se confruntă cu niveluri extreme de excluziune socială și discriminare;

F.  întrucât situația romilor din Europa – care au făcut parte și în trecut din societate în multe țări europene, fără a avea nicio țară de origine, și și-au adus contribuția în Europa în calitate de cetățeni – este deosebită printre situațiile minorităților naționale din Europa, lucru ce justifică adoptarea unor măsuri specifice la nivel european; întrucât romii sunt parte integrantă a culturii și valorilor europene;

G.  întrucât femeile rome sunt adesea expuse discriminării multiple și intersecționale pe motive de gen și origine etnică și au un acces limitat la locuri de muncă, educație, sănătate, servicii sociale și la luarea deciziilor; întrucât discriminarea se poate produce în societatea majoritară, în contextul proliferării rasismului îndreptat împotriva romilor, însă și în cadrul comunităților de femei, din motive ce țin de genul acestora;

H.  întrucât Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a cerut statelor membre să adopte sau să dezvolte în continuare o abordare cuprinzătoare a integrării romilor și să aprobe un număr de obiective comune; întrucât Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 invită statele membre să ia măsuri de politică eficiente menite să asigure egalitatea de tratament și respectarea drepturilor fundamentale ale romilor, inclusiv accesul egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe;

I.  întrucât data de 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua internațională de comemorare a Holocaustului;

J.  întrucât, conform estimărilor, cel puțin 500 000 de romi au fost exterminați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora; întrucât în anumite țări a fost exterminată peste 80% din populația de etnie romă; întrucât cel puțin 23 000 de romi au fost uciși prin gazare în Zigeunerlager (lagărul de țigani) de la Auschwitz-Birkenau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și întrucât într-o singură noapte, noaptea de 2 spre 3 august 1944, au fost uciși în lagărul respectiv 2 897 de romi, în majoritate femei, copii și vârstnici; întrucât, prin urmare, ziua de 2 august a fost aleasă de organizațiile romilor drept ziua de comemorare a victimelor de origine romă ale acestui genocid;

K.  întrucât genocidul săvârșit de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora asupra romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este un fapt în mare parte ignorat încă și, prin urmare, nerecunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în școli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale genocidului comis în cursul celui de-al Doilea Război Mondial;

L.  întrucât comemorarea crimelor împotriva umanității și a încălcărilor extrem de grave ale drepturilor omului este esențială pentru susținerea cauzelor păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa; întrucât genocidul romilor în Europa merită recunoaștere deplină, proporțional cu gravitatea crimelor regimului nazist și ale altor regimuri prevăzute să elimine fizic romii din Europa, precum și evreii și alte grupuri-țintă;

M.  întrucât recunoașterea și comemorarea genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt importante pentru asigurarea, atunci când este cazul, a unor despăgubiri pentru populația de etnie romă, pentru atrocitățile comise împotriva sa de regimul nazist și de alte regimuri și aliații acestora în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

N.  întrucât recunoașterea genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și stabilirea unei Zile europene de comemorare a acestuia ar constitui astfel o importantă etapă simbolică în combaterea atitudinilor antițigănești și ar contribui la cunoașterea generală a istoriei romilor în Europa,

1.  își exprimă îngrijorarea profundă legată de proliferarea atitudinilor antițigănești în Europa, proliferare exprimată, printre altele, prin retorica împotriva romilor și prin perpetrarea unor atacuri violente – inclusiv crime – împotriva romilor în Europa, fapte care sunt incompatibile cu normele și valorile Uniunii Europene și care constituie un obstacol major în calea integrării reușite a romilor în societate și a asigurării respectării depline a drepturilor omului în cazul lor;

2.  subliniază faptul că discriminarea și marginalizarea nu sunt cauzate de o slăbiciune inerentă a unui individ sau grup care suferă de pe urma unei astfel de discriminări și marginalizări, ci rezultă mai ales din nereușita societății majoritare de a recunoaște drepturile persoanelor și din incapacitatea de a pune la dispoziție structurile necesare pentru ca persoanele să poată revendica aceste drepturi;

3.  invită statele membre să pună efectiv în aplicare Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, pentru a preveni și a elimina discriminarea împotriva romilor, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și accesul la locuințe;

4.  subliniază necesitatea de a combate atitudinile antițigănești la toate nivelurile și prin toate mijloacele și subliniază că acest fenomen este o formă deosebit persistentă, violentă, recurentă și banală a rasismului; invită statele membre să consolideze în continuare combaterea atitudinilor antițigănești ca parte a strategiilor lor naționale de integrare a romilor, prin promovarea bunelor practici;

5.  salută implicarea comunităților de romi și a ONG-urilor în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și solicită implicarea în continuare a acestora în conceperea, monitorizarea, evaluarea și punerea în aplicare a acestor strategii;

6.  subliniază că este necesar ca măsurile specifice legate de drepturile femeilor și de integrarea principiului egalității între femei și bărbați să fie incluse în strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) și ca evaluarea și monitorizarea anuală să ia în considerare drepturile femeilor și perspectiva egalității de gen în fiecare secțiune a strategiilor naționale de integrare a romilor;

7.  invită statele membre și Comisia să considere copiii o prioritate în punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor și reiterează importanța promovării accesului egal la locuințe, asistență medicală, educație și condiții de trai demne pentru copiii romi;

8.  invită statele membre să pună în aplicare în mod eficient Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, pentru a combate cu succes atitudinile antițigănești, retorica și atacurile violente îndreptate împotriva romilor, precum și tolerarea, negarea și trivializarea grosolană a genocidului împotriva romilor;

9.  reamintește că romii sunt parte integrantă a culturii și valorilor comune ale Europei și, prin urmare, încurajează statele membre și alte țări europene să abordeze istoria romilor – în special genocidul romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – prin intermediul unui dialog cu cetățenii și tinerii;

10.  condamnă ferm și fără echivoc toate formele de rasism și discriminare la adresa romilor și subliniază necesitatea combaterii eficace a atitudinilor antițigănești, dacă se dorește ca măsurile adoptate în alte domenii să fie eficace;

11.  invită, în acest sens, Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod eficient respectarea de către statele membre a valorilor fundamentale ale UE; invită Comisia să asigure respectarea în toate statele membre a drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept, să monitorizeze în mod eficient și să evalueze respectarea acestor valori de statele membre și să reacționeze la orice încălcare sistemică care s-ar putea produce;

12.  recunoaște solemn, prin urmare, faptul istoric reprezentat de genocidul romilor, care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

13.  invită statele membre să recunoască oficial acest genocid și alte forme de persecuție a romilor, cum ar fi deportările și arestările care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

14.  declară că ar trebui să se consacre o zi europeană comemorării victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că această zi ar trebui să se numească Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Consiliului Europei, OSCE și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 112.

Notă juridică