Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2039(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0121/2015

Texte depuse :

A8-0121/2015

Dezbateri :

PV 27/04/2015 - 22
CRE 27/04/2015 - 22

Voturi :

PV 28/04/2015 - 7.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0107

Texte adoptate
PDF 362kWORD 129k
Marţi, 28 aprilie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Monitorizarea implementării procesului Bologna
P8_TA(2015)0107A8-0121/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna (2015/2039(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 26,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Declarația comună de la Sorbona privind armonizarea arhitecturii sistemului european de învățământ superior, a celor patru miniștri de resort din Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, semnată la Paris, la 25 mai 1998 (Declarația de la Sorbona)(1),

–  având în vedere Declarația comună semnată la Bologna, la 19 iunie 1999, de miniștrii educației din 29 de țări europene (Declarația de la Bologna)(2),

–  având în vedere Comunicatul Conferinței miniștrilor europeni responsabili de învățământul superior, care a avut loc la Leuven și Louvain-la-Neuve, la 28 și 29 aprilie 2009(3),

–  având în vedere Declarația de la Budapesta-Viena din 12 martie 2010, adoptată de miniștrii educației din 47 de țări, care a lansat oficial Spațiul european al învățământului superior (SEIS)(4),

–  având în vedere Comunicatul Conferinței ministeriale și cel de-al treilea Forum politic de la Bologna, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012(5),

–  având în vedere Strategia de mobilitate 2020 pentru Spațiul european al învățământului superior (SEIS), adoptată de Conferința ministerială a SEIS, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012 (6),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“)(7),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii resortisanți ai țărilor terțe care se deplasează în scopul cercetării științifice în Comunitate(8),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității în învățământul superior(9),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (EQF-LLL)(10),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(11),

–  având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii complet funcțional(12),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior(13),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii(14),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mișcare - promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”(15),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele agendei de modernizare a universităților: educație, cercetare și inovare” (COM(2006)0208),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–  având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2009: Progresele Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2009)(16),

–  având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2010: Raport asupra impactului Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2010)(17),

–  având în vedere raportul intitulat „Spațiul European al învățământului superior 2012: Raport privind punerea în aplicare a procesului de la Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2012)(18),

–  având în vedere sondajul Eurobarometru din 2007 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul personalului didactic(19),

–  având în vedere sondajul Eurobarometru din 2009 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul studenților(20),

–  având în vedere publicația Eurostat din 16 aprilie 2009 intitulată „Procesul de la Bologna în învățământul superior din Europa - Indicatori-cheie privind dimensiunea socială și mobilitatea”(21),

–  având în vedere raportul final al Conferinței internaționale privind finanțarea învățământului superior, de la Erevan, Armenia, din 8-9 septembrie 2011(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna și mobilitatea studenților(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la dialogul dintre universități și mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la contribuția instituțiilor europene la consolidarea și progresul procesului de la Bologna(25),

–  având în vedere Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)(26),

–  având în vedere articolul 52 din regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0121/2015),

A.  întrucât importanța procesului de la Bologna în situația economică actuală ar trebui să rezide în urmărirea obiectivelor dezvoltării celui mai înalt nivel posibil de cunoaștere și inovare pentru cetățeni, prin accesul larg la educație și actualizarea sa permanentă, și întrucât acest lucru ar trebui să se reflecte în revizuirea Strategiei Europa 2020 și în punerea în aplicare a Planului Juncker de investiții pentru Europa;

B.  întrucât analizele arată că aproape un angajator din trei din UE întâmpină probleme atunci când caută angajați cu calificări corespunzătoare; întrucât, ținând seama de obiectivul de a reduce neconcordanța de competențe în UE (inadecvarea competențelor profesionale ale unei persoane la cerințele pieței muncii), reforma procesului de la Bologna nu a avut foarte mare succes până în prezent; întrucât neconcordanța de competențe a devenit principala provocare pentru Europa, afectând toate sferele societății, de la productivitatea și eficiența întreprinderilor, la bunăstarea actuală și viitoare a tineretului;

C.  întrucât problema șomajului în rândul tinerilor nu s-a ameliorat foarte mult de la începutul crizei din 2008; întrucât, la sfârșitul anului 2014, se înregistrau aproximativ cinci milioane de șomeri în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani în UE;

D.  întrucât, după spusele unui filosof, căutarea adevărului și a frumuseții ar trebui să fie deviza universităților, pe lângă datoria lor de a pregăti noi profesioniști, oameni de știință, ingineri, profesori, medici, politicieni și cetățeni;

E.  întrucât este important ca universitățile să fie considerate adevărații actori principali ai procesului de la Bologna, dincolo de rolurile de sprijin în materie de coordonare, reglementare și resurse ale instituțiilor regionale și naționale;

F.  întrucât în cadrul acestei inițiative interguvernamentale, desfășurate în strânsă cooperare cu mediul academic, s-au făcut eforturi pentru a oferi un răspuns european comun la o serie de probleme grave din multe țări, însă aceste eforturi au fost insuficiente;

G.  întrucât obiectivul real al procesului de la Bologna este de a sprijini mobilitatea și internaționalizarea, precum și de a garanta compatibilitatea și comparabilitatea standardelor și a calității diferitelor sisteme de învățământ superior, respectând totodată autonomia universităților și contribuind, astfel, la crearea unui spațiu european democratic autentic, care să ofere șanse egale cetățenilor;

H.  întrucât este necesară o evaluare a progreselor înregistrate în ultimii 15 ani, care să țină seama atât de realizările în materie de cooperare intraregională, cât și de problemele recurente întâmpinate și de nivelul inegal de îndeplinire a obiectivelor declarate;

I.  întrucât, dacă în mai multe țări, procesul de la Bologna ghidează și motivează reformele educaționale, în unele țări el ar putea fi perceput ca o povară birocratică din cauza unor deficiențe de comunicare și a neînțelegerii adevăratei sale viziunii;

J.  întrucât este important să se recunoască caracterul paneuropean al procesului de la Bologna, precum și implicarea tuturor actorilor săi, inclusiv a studenților, profesorilor, cercetătorilor și personalului nedidactic;

K.  întrucât este esențial să se ofere un sprijin financiar mai mare și continuu pentru educație, formare, inclusiv formare profesională, cunoaștere și cercetare, mai ales în această perioadă de criză economică;

L.  întrucât, în acest context aflat în continuă schimbare, este necesar să se reafirme angajamentul politic care stă la baza procesului de la Bologna și implicarea instituțiilor europene, a guvernelor naționale și a tuturor celorlalte părți interesate relevante în realizarea procesului,

Rolul procesului de la Bologna

1.  ia act de faptul că educația și cercetarea reprezintă unul dintre pilonii principali ai societății noastre în ceea ce privește promovarea dezvoltării competențelor, a creșterii și a creării de locuri de muncă; subliniază că realizarea unor investiții mai mari în educație este esențială pentru combaterea eficace a sărăciei, a inegalităților sociale și a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor, și pentru încurajarea incluziunii sociale;

2.  ia act de faptul că procesul de la Bologna ar putea contribui la abordarea neconcordanței de competențe în UE dacă le-ar permite studenților să dobândească și să dezvolte competențele cerute de piața forței de muncă și, procedând astfel, ar putea atinge obiectivul important de sporire a capacității de inserție profesională a absolvenților;

3.  este conștient de rolul pe care procesul de la Bologna îl are în crearea unei Europe a cunoașterii; subliniază că diseminarea cunoștințelor, educația și cercetarea sunt elementele esențiale ale Strategiei Europa 2020 și contribuie la promovarea cetățeniei europene; subliniază însă necesitatea unei consultări în cadrul comunității învățământului superior (profesori, studenți și personal nedidactic), pentru a înțelege opoziția față de reformele asociate procesului de la Bologna, precum și necesitatea de a garanta o educație publică gratuită și accesibilă tuturor, care să răspundă nevoilor societății;

4.  ia act de faptul că reformele din cadrul procesului de la Bologna au condus la lansarea Spațiului european al învățământului superior (SEIS) și au permis realizarea de progrese în ultimii 15 ani, făcând ca structurile de învățământ superior să fie mai comparabile, crescând mobilitatea, punând la dispoziție sisteme de asigurare a calității și recunoscând diplomele, îmbunătățind calitatea sistemelor de învățământ, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa;

5.  ia act de faptul că încă sunt multe de făcut în cadrul procesului de la Bologna în ceea ce privește adaptarea sistemelor de învățământ la nevoile pieței forței de muncă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a competitivității, în general, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa; ia act de faptul că instituțiile de învățământ superior europene ar trebui să fie capabile să reacționeze rapid la schimbările economice, culturale, științifice și tehnologice din societatea modernă pentru a-și valorifica la maximum potențialul de a încuraja creșterea, capacitatea de inserție profesională și coeziunea socială;

6.  ia act de obiectivele pentru anii următori, precum și de prioritățile naționale pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse până în 2015, prezentate de Conferința Ministerială SEIS 2012 de la București, precum și de recomandările acesteia privind strategia de mobilitate SEIS 2020, pledând pentru crearea unor noi observatoare, pentru noi abordări privind diferitele comunități universitare europene și noi sisteme pentru integrarea membrilor acestor comunități universitare în procesul de reformă pentru acest plan;

Priorități și provocări

7.  invită țările SEIS să pună în aplicare reformele adoptate de comun acord, care vizează accelerarea realizării obiectivelor procesului de la Bologna, sporind credibilitatea SEIS; încurajează sprijinirea țărilor care întâmpină dificultăți în punerea în practică a acestor reforme; sprijină, în acest sens, crearea unor parteneriate ample între țări, regiuni și părțile interesate relevante;

8.  solicită statelor membre să îmbunătățească și să actualizeze în continuare evaluarea instituțiilor de învățământ superior, pe baza standardelor stabilite anterior, la nivel internațional, de sistemele de învățământ și să recompenseze excelența în vederea realizării de progrese în domeniul cunoașterii, cercetării și științei;

9.  subliniază importanța conservării diversității metodelor de predare, inclusiv a diversității limbilor; îndeamnă statele membre să majoreze bursele pentru studenți și să garanteze că acestea sunt ușor accesibile;

10.  subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a dezvolta în continuare SEIS, precum și pentru a valorifica progresele de până acum în urmărirea obiectivelor sale și în coordonarea cu Spațiul european al educației și formării, Spațiul european al învățării pe tot parcursul vieții și Spațiul european al cercetării;

11.  invită toate părțile interesate preocupate de implementarea procesului de la Bologna să contribuie la consolidarea sistemelor de asigurare a calității, în vederea realizării unui Spațiu european al învățământului superior care să îmbunătățească atractivitatea sa, ca referință a excelenței academice în toată lumea;

12.  invită statele membre, țările SEIS și UE, în ansamblul său, să încurajeze o mai bună înțelegere și sprijinire de către public a procesului de la Bologna, inclusiv prin măsuri la nivelul cel mai elementar, în vederea unei implicări mai eficace și mai dinamice pentru atingerea obiectivelor acestui proces;

13.  evidențiază faptul că Comisia, în calitate de membru al procesului de la Bologna, joacă un rol important în dezvoltarea SEIS și o invită să contribuie în mai mare măsură la redinamizarea acestuia și la accelerarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor declarate;

14.  subliniază necesitatea de a include, printre obiectivele declarate, calitatea educației și cercetarea în sectorul terțiar; consideră că unul dintre indicatorii pentru realizarea acestor obiective ar fi creșterea capacității de inserție profesională a absolvenților, care este și un obiectiv al Strategiei Europa 2020;

15.  solicită continuarea dialogului între guverne, instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare pentru a orienta, maximiza și utiliza mai eficient fondurile disponibile și pentru a căuta modele noi și diverse de finanțare, care să completeze finanțarea publică; subliniază, de asemenea, importanța programului Orizont 2020 în derularea de proiecte de cercetare comune la nivelul instituțiilor de învățământ superior europene și este preocupat de încercările constante de a reduce finanțarea sa, în vreme ce alte domenii bugetare nu se confruntă cu această problemă;

16.  solicită guvernelor să îmbunătățească eficiența utilizării finanțării publice în educație și să respecte obiectivul principal stabilit de UE de a investi 3 % din PIB-ul UE în C-D până în 2020; subliniază că este necesară o finanțare ambițioasă a educației și cercetării deoarece acestea reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți, precum și pentru combaterea crizei economice și a șomajului;

17.  ia act de posibilele oportunități de finanțare pentru învățământul superior și educația și formarea profesională care ar trebui oferite de FEIS; exprimă profunda sa îngrijorare cu privire la reducerile de fonduri planificate pentru programul Orizont 2020, care sunt legate direct de cercetare și educație, în favoarea FEIS;

18.  avertizează că orice reduceri de fonduri în cazul programului Orizont 2020 vor afecta, fără îndoială, punerea în aplicare deplină a procesului de la Bologna, motiv pentru care îndeamnă Comisia să își retragă orice propunere în acest sens;

19.  încurajează atât abordările descendente, cât și cele ascendente, care implică întreaga comunitate academică și partenerii sociali, și solicită angajamentul politic și cooperarea miniștrilor SEIS în dezvoltarea unei strategii comune pentru realizarea reformelor procesului de la Bologna;

20.  solicită dezvoltarea în continuare a programelor de studii care au obiective clar definite, care oferă cunoștințele și competențele necesare, atât generale, cât și profesionale, necesare nu doar în vederea pregătirii absolvenților pentru cerințele de pe piața forței de muncă și a edificării capacității lor de învățare pe tot parcursul vieții, ci și a integrării cetățenilor, care este esențială; sprijină punerea în aplicare deplină a cadrului european de certificare a calificărilor profesionale;

21.  subliniază rolul disciplinelor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și importanța acestora pentru societate, economie și capacitatea de inserție profesională a absolvenților;

22.  solicită punerea în aplicare corespunzătoare a sistemului de credite transferabile (ECTS) și a suplimentului la diplomă în cadrul SEIS, care sunt instrumente esențiale legate de volumul de muncă al studenților și de competențele dobândite, pentru a facilita mobilitatea și a-i ajuta pe studenți să-și sintetizeze realizările academice și extracuriculare;

23.  subliniază importanța garantării compatibilității și recunoașterii reciproce a diplomelor universitare pentru a consolida sistemul de asigurare a calității la nivel european și în toate țările care au aderat la SEIS, în conformitate cu versiunea revizuită a Standardelor și orientărilor europene pentru asigurarea calității (ESG) în cadrul Spațiului european al învățământului superior; invită toate țările care fac parte din SEIS, precum și agențiile lor respective de asigurare a calității, să adere la rețelele europene pentru asigurarea calității (ENQA și EQAR);

24.  încurajează partenerii procesului de la Bologna și, în special, Comisia, să evalueze periodic neconcordanța de aptitudini și competențe în momentul intrării absolvenților pe piața forței de muncă;

25.  subliniază importanța obiectivului Strategiei Europa 2020, potrivit căruia 40 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani ar trebui să fi absolvit învățământul terțiar și să fi dobândit aptitudinile și competențele corespunzătoare pentru a-și găsi un loc de muncă satisfăcător;

26.  subliniază importanța cadrelor de calificări pentru creșterea transparenței și invită toate statele participante la procesul de la Bologna să își facă cadrele naționale de calificări compatibile cu cele din Spațiul european al învățământului superior, precum și cu cele europene;

27.  subliniază că, în numeroase state membre, cadrele naționale ale calificărilor (CNC) trebuie încă adaptate la Cadrul european al calificărilor (CEC) și la SOE; constată că numeroase CNC-uri nu sunt înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR);

28.  ia act de faptul că mobilitatea studenților, a profesorilor, a cercetătorilor și a personalului nedidactic este una dintre principalele priorități ale procesului de la Bologna; solicită statelor membre să ofere mai multe oportunități de mobilitate și să sporească calitatea acesteia și subliniază necesitatea de a consolida punerea în aplicare a Strategiei de mobilitate 2020 pentru SEIS și de a atinge obiectivul cantitativ de 20 % pentru mobilitatea studenților până în 2020; subliniază, în acest sens, rolul esențial al programelor Erasmus + și Orizont 2020 și importanța de a asigura implementarea și promovarea lor eficientă și în condiții optime; subliniază că bursele de studiu acordate pentru programul Erasmus + ar trebui să fie scutite de impozite și contribuții sociale;

29.  solicită includerea treptată a mobilității studenților în programa universitară oficială;

30.  subliniază necesitatea implicării unui număr suficient de studenți și de cadre didactice din domeniul artistic și muzical în programele de mobilitate ale UE;

31.  invită Comisia și statele membre să includă, printre criteriile de clasificare a universităților și a instituțiilor de formare postuniversitară, nivelul de parteneriat și de mobilitate europeană și internațională pe care îl promovează;

32.  remarcă rolul central al instituțiilor de învățământ superior în promovarea mobilității și în formarea unor absolvenți și cercetători care și-au însușit cunoștințe și competențe care le permit să reușească prin inserție profesională în economia mondială;

33.  invită statele membre, UE și SEIS să consolideze mobilitatea sprijinind învățarea limbilor, eliminând obstacolele administrative, asigurând un mecanism adecvat de sprijin financiar și garantând transferabilitatea granturilor, burselor și creditelor; constată că mobilitatea este în continuare mai puțin accesibilă studenților care provin din medii defavorizate;

34.  evidențiază, în ceea ce privește atât conceperea, cât și punerea în aplicare a programelor, reorientarea paradigmei educaționale către o abordare axată mai mult pe student, care să includă dezvoltarea personală a acestuia; subliniază importanța participării studenților la guvernanța învățământului superior;

35.  subliniază că programele de studiu ar trebui să se axeze pe cerințele pe termen lung ale pieței; subliniază, de asemenea, că capacitatea de inserție profesională presupune că studenții ar trebui să stăpânească o gamă largă de competențe, care să îi pregătească pentru piața forței de muncă și să le confere capacitatea de învățare pe tot parcursul vieții; încurajează, în acest sens, dialogul activ și cooperarea națională și transfrontalieră dintre universități și mediul de afaceri cu privire la programe și stagii, care ar putea contribui la combaterea crizei economice, la stimularea creșterii economice și la crearea unei societăți bazate pe cunoaștere, oferind astfel oportunități într-un sens social mai larg; încurajează instituțiile de învățământ superior să fie receptive la studiile transdisciplinare, la crearea de institute de cercetare universitară și la colaborarea cu diverși parteneri;

36.  subliniază necesitatea de a pune la dispoziție o gamă largă de posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, precum și necesitatea unor forme complementare de învățare, cum ar fi educația nonformală și informală, care sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare („soft skills”);

37.  solicită să se depună eforturi în vederea consolidării legăturii dintre învățământul superior și cercetare și dezvoltare, inclusiv prin promovarea educației bazate pe cercetare, și evidențiază că programul Orizont 2020 este un mecanism de finanțare esențial pentru impulsionarea cercetării; solicită o mai bună sincronizare a acțiunilor care sprijină procesul de la Bologna, cum ar fi programele Orizont 2020 și Erasmus +;

38.  solicită parcursuri de învățare mai flexibile, care să includă programe de diplome comune și studii interdisciplinare și care să sprijine inovarea, creativitatea, educația și formarea profesionale (EFP), educația duală și spiritul antreprenorial în învățământul superior, și invită la explorarea potențialului oferit de noile tehnologii, digitalizare și TIC pentru a îmbogăți învățarea și predarea, precum și pentru a dezvolta în continuare o gamă largă de competențe și noi modele de învățare, predare și evaluare;

39.  solicită instituțiilor de învățământ superior, administrațiilor publice, partenerilor sociali și întreprinderilor să poarte un dialog continuu în vederea facilitării și creșterii capacității de inserție profesională; subliniază, în acest sens, necesitatea de a concentra discuția pe potențialul neexploatat al învățământului superior de a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă; invită țările SEIS și instituțiile de învățământ superior să consolideze cooperarea pentru a garanta stagii și ucenicii de calitate și pentru a consolida mobilitatea în acest context; subliniază faptul că părțile interesate ar trebui să coopereze mai bine pentru a crește nivelul de calificare inițială și a reînnoi o forță de muncă calificată, precum și pentru a îmbunătăți furnizarea, accesibilitatea și calitatea orientărilor în materie de carieră și ocupare a forței de muncă; constată, mai mult decât atât, că stagiile incluse în programele de studiu și învățarea la locul de muncă ar trebui încurajate în continuare;

40.  subliniază că este necesar să li se ofere refugiaților accesul la toate instituțiile din cadrul SEIS care le pot permite să își construiască o viață independentă prin educație; subliniază, în plus, că permisele de ședere pentru absolvenții care doresc să desfășoare o activitate profesională calificată ar trebui să fie liberalizate într-o mai mare măsură; subliniază că eforturile în vederea recunoașterii reciproce a refugiaților ar trebui intensificate, îndeosebi din punctul de vedere al mobilității acestor studenți;

41.  subliniază că statele membre și toate instituțiile de învățământ superior care au aderat la SEIS sunt responsabile pentru asigurarea unei educații de calitate, care să răspundă provocărilor societale și economice, și subliniază necesitatea cooperării strânse între acestea în vederea atingerii obiectivelor stabilite în cadrul procesului de la Bologna;

42.  ia act de faptul că numai câteva state membre au elaborat o strategie cuprinzătoare pentru a include studenții din mediile socioeconomice defavorizate în învățământul superior, abordând astfel problema așa-numitului „filtru social”;

43.  solicită o mai mare implicare a profesorilor de liceu în procesul de la Bologna în ceea ce privește promovarea calității învățământului pedagogic și a mobilității profesionale a cadrelor didactice, pentru a răspunde noilor cerințe în materie de educație și de formare ale unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a contribui la o mai bună performanță a elevilor;

44.  evidențiază rolul educației, a calității sale și a misiunii sale didactice în modelarea generațiilor viitoare, contribuind la creșterea coeziunii sociale și economice, precum și la crearea de locuri de muncă, sporirea competitivității și a potențialului de creștere; solicită, în această privință, o mai bună recunoaștere a meseriei de profesor;

45.  solicită realizarea de eforturi la nivel economic și social pentru a îmbunătăți incluziunea socială, asigurând un acces echitabil și deschis la o educație de calitate pentru toți, facilitând recunoașterea calificărilor profesionale și academice, precum și a perioadelor de studiu în străinătate și a educației anterioare, a programelor care vizează dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare și a învățării informale și nonformale, precum și punând la dispoziție programe de educație relevante pentru diverse categorii de studenți prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții;

46.  evidențiază dimensiunea socială a procesului de la Bologna; solicită să se ia măsuri care să vizeze participarea în mai mare măsură a grupurilor subreprezentate și dezavantajate, și prin programe de mobilitate internaționale;

47.  subliniază rolul mobilității educaționale în învățarea interculturală, afirmând că procesul de la Bologna ar trebui să se implice în mod activ pentru a promova cunoștințele interculturale ale studenților și respectul între aceștia;

48.  solicită să se depună eforturi pentru a dezvolta în continuare o strategie pentru dimensiunea externă a SEIS, prin cooperarea cu alte regiuni ale lumii, pentru a crește competitivitatea și atractivitatea sa într-un context global, pentru a îmbunătăți furnizarea de informații privind SEIS, pentru a consolida cooperarea pe bază de parteneriat, pentru a intensifica dialogul politic și pentru a recunoaște în mai mare măsură calificările;

49.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți procesul de colectare a datelor în rândul țărilor SEIS, pentru o mai bună identificare și abordare a provocărilor asociate procesului de la Bologna;

50.  subliniază necesitatea ca viitoarea Conferință ministerială a SEIS, care urmează să se desfășoare la Erevan, în mai 2015, să realizeze o revizuire obiectivă și critică atât a progreselor, cât și a deficiențelor în îndeplinirea priorităților stabilite pentru perioada 2012-2015, în vederea stimulării și consolidării în continuare a SEIS, cu sprijinul deplin al Uniunii;

o
o   o

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/SORBONNE_DECLARATION1.pdf
(2) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/BOLOGNA_DECLARATION1.pdf
(3) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Leuven_Louvain-la-Neuve_Communiqu%C3%A9_April_2009.pdf
(4) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Budapest-Vienna_Declaration.pdf
(5) http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bucharest%20Communique%202012(1).pdf
(6) http://www.ehea.info/Uploads/%281%29/2012%20EHEA%20Mobility%20Strategy.pdf
(7) JO L 354, 28.12.2013, p. 132.
(8) JO L 289, 3.11.2005, p. 23.
(9) JO L 64, 4.3.2006, p. 60.
(10) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(11) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
(12) JO C 302, 12.12.2009, p. 3.
(13) JO C 135, 26.5.2010, p. 12.
(14) JO C 191, 1.7.2011, p. 1.
(15) JO C 199, 7.7.2011, p. 1.
(16) http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/099RO.pdf
(17) http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/122RO.pdf
(18) http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bologna%20Process%20Implementation%20Report.pdf
(19) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl198_en.pdf
(20) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_260_en.pdf
(21) http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5713011/KS-78-09-653-EN.PDF/3eb9f4ec-dc39-4e51-a18b-b61eb7c2518b?version=1.0
(22) http://www.ehea.info/news-details.aspx?ArticleId=253
(23) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 18.
(24) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 95.
(25) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 24.
(26) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 (COM(2015)0010).

Notă juridică