Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2156(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0057/2015

Texte depuse :

A8-0057/2015

Dezbateri :

PV 30/04/2015 - 3
CRE 30/04/2015 - 3

Voturi :

PV 30/04/2015 - 10.7
CRE 30/04/2015 - 10.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0183

Texte adoptate
PDF 395kWORD 160k
Joi, 30 aprilie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții
P8_TA(2015)0183A8-0057/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții (2014/2156(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2013,

–  având în vedere Raportul financiar anual pentru 2013 al Grupului Băncii Europene de Investiții,

–  având în vedere articolele 15, 126, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la instrumentele financiare inovatoare în contextul următorului cadru financiar multianual(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la Raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru 2011(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Raportul anual pentru 2012 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(3),

–  având în vedere raportul Președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012 intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la atractivitatea investițiilor în Europa(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 privind finanțarea pe termen lung a economiei europene (COM(2014)0168),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012, în care se propune, în special, majorarea capitalului BEI cu 10 miliarde EUR,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 27 și 28 iunie 2013, în care se cere elaborarea unui nou plan de investiții pentru a sprijini IMM-urile și pentru a impulsiona finanțarea economiei,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013, în care se stabilește obiectivul de a mobiliza toate politicile UE în sprijinul competitivității, creării de locuri de muncă și creșterii economice,

–  având în vedere comunicările Comisiei privind instrumentele financiare inovatoare: „Un cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare” (COM(2011)0662) și „O etapă pilot pentru inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte” (COM(2011)0660),

–  având în vedere majorarea capitalului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în special a capitalului dedicat relațiilor dintre BEI și BERD,

–  având în vedere decizia de a extinde aria operațiunilor BERD la zona mediteraneeană(6),

–  având în vedere noul memorandum de înțelegere semnat la 29 noiembrie 2012 între BEI și BERD,

–  având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011(7) privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa (COM(2014)0903) din 26 noiembrie 2014,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0057/2015),

A.  întrucât toate resursele disponibile la nivelul statelor membre și al UE, inclusiv resursele BEI, trebuie să fie mobilizate în mod eficient și fără întârziere pentru a încuraja și a spori investițiile publice și private, pentru a stimula competitivitatea, pentru a restabili creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a promova crearea de locuri de muncă și de infrastructură de calitate, în conformitate cu Strategia UE 2020 și întrucât BEI reprezintă un instrument conceput pentru sprijinirea coeziunii sociale și poate oferi o asistență valoroasă statelor membre aflate în dificultate în contextul social și economic critic în care ne aflăm în prezent;

B.  întrucât criza economică și financiară, asociată cu politicile de austeritate, a subminat grav creșterea economică în multe state membre, conducând la agravarea rapidă a condițiilor sociale, la creșterea continuă a inegalităților și a dezechilibrelor dintre regiuni și la incapacitatea de a realiza obiectivul de coeziune socială și de convergență reală, destabilizând astfel integrarea și democrația europeană;

C.  întrucât BEI nu este o bancă comercială și ar trebui să continue să joace un rol esențial de catalizator pentru finanțarea unor investiții publice și private solide pe termen lung, continuând să pună în aplicare cele mai bune practici bancare prudențiale, pentru a-și menține o poziție foarte puternică pe piețele de capital, ceea ce ulterior are un impact pozitiv asupra condițiilor de creditare;

D.  întrucât ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a extinde intervențiile comune (îmbinând Fondul european de investiții sau alte instrumente de garantare) pentru finanțarea IMM-urilor sau a infrastructurilor durabile corporale și necorporale, recunoscând faptul că unul dintre motivele pentru scăderea investițiilor și creditării este lipsa de competitivitate a economiilor statelor membre;

E.  întrucât BEI ar trebui să continue să își îndeplinească mandatul pentru finanțarea proiectelor care fac parte din acțiunile externe ale UE respectând totodată standarde sociale și de mediu ridicate;

F.  întrucât BEI ar trebui să selecteze investițiile în mod independent și în funcție de viabilitatea acestora, valoarea adăugată și impactul asupra redresării economice;

G.  întrucât BEI ar trebui să evolueze spre modelul unei bănci de dezvoltare, în contextul unei mai bune coordonări macroeconomice cu statele membre;

H.  întrucât BEI ar trebui să fie o bancă a cunoașterii și a bunelor practici, nu numai o instituție financiară;

I.  întrucât piața securitizărilor din Uniunea Europeană, relativ mică și foarte concentrată, care a asigurat o transformare limitată în titluri de valoare a creditelor pentru IMM-uri, s-a micșorat și mai mult din cauza crizei;

Investițiile

1.  ia act de Raportul anual pe 2013 al BEI, de creșterea activităților de finanțare ale grupului cu 37 % până la 75,1 miliarde EUR și de execuția majorării de capital al BEI, care a avut loc în 2013; este îngrijorat de blocajul economic actual din UE și în special de scăderea considerabilă a investițiilor publice și private, cu aproximativ 18% sub nivelul înregistrat în 2007, precum și de reducerea drastică cu 35% a împrumuturilor acordate IMM-urilor între 2008 și 2013; subliniază că această scădere reprezintă un obstacol masiv în calea unei redresări durabile, precum și a unor veritabile progrese în direcția atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2.  semnalează, în acest sens, faptul că previziunile naționale arată că aproape jumătate din statele membre nu își vor atinge obiectivele naționale privind sistemele de învățământ și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și că tendințele privind ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei sunt și mai grave;

3.  concluzionează că perfecționarea instrumentelor de finanțare ale BEI nu înlocuiește politica economică națională și reformele structurale orientate spre creștere economică durabilă și crearea de locuri de muncă;

4.  ia act de Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa (COM(2014)0903), care se bazează pe fondurile existente și care încearcă să mobilizeze capital privat într-un raport de 1 la 15; ia act de faptul că scopul este de a revitaliza economia UE prin mobilizarea a 315 miliarde de euro în următorii trei ani în cadrul noului Fond european pentru investiții strategice; atrage atenția asupra faptului că pentru implementarea planului de investiții va fi necesar ca BEI să dispună de resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul;

5.  ia act, în acest context, de instituirea unui grup operativ, condus de Comisie și de Banca Europeană de Investiții și ia act de propunerile legislative care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri pentru instituirea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază necesitatea de a include în respectivele propuneri legislative un proces de guvernanță și de selecție de înaltă calitate, precum și un cadru de monitorizare și evaluare democratic pe care să fie întemeiat fondul, care să fie cât mai transparent posibil în stabilirea criteriilor pe care le va utiliza în identificarea proiectelor care vor fi considerate eligibile pentru includerea pe lista de finanțare;

6.  se așteaptă ca planul de investiții al Comisiei să încurajeze și să faciliteze accesul la finanțare al statelor membre și al regiunilor; reamintește că este esențial ca BEI să coopereze cu fondurile europene în special în aceste state membre și regiuni, astfel încât să poată fi realizate investiții publice productive și proiecte esențiale de infrastructură;

7.  consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor cu o valoare adăugată europeană și cu o analiză pozitivă costuri-beneficii; subliniază importanța implementării de proiecte care să maximizeze impactul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă; subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită proiectelor cu riscuri ridicate și care nu se califică pentru finanțare bancară cu ușurință; avertizează asupra faptului că grupul operativ s-ar putea confrunta cu presiuni politice pentru a promova proiecte favorizate de către anumite grupuri de interese, ceea ce conduce la o alocare necorespunzătoare a fondurilor către investiții neprofitabile care nu sunt de interes public;

8.  subliniază faptul că garanțiile pe care Comisia le prevede pentru FEIS nu reprezintă sume nou alocate, ci resurse realocate; subliniază că este extrem de important să se identifice costurile de oportunitate ale unei astfel de realocări și, prin urmare, să se stabilească în mod explicit în ce măsură se așteaptă ca profitul general rezultat din investițiile suplimentare prevăzute pentru cofinanțare de la FEIS să fie mai mare decât ceea ce ar fi provenit din alocarea inițială a cheltuielilor în cazul resurselor realocate;

9.  subliniază faptul că procesul de selecție a proiectelor ar trebui să vizeze evitarea efectelor de evicțiune și de restructurare și, prin urmare, ar trebui să se concentreze asupra proiectelor cu valoare adăugată europeană care dețin un potențial ridicat de inovare și care, în plus, respectă principiul adiționalității; subliniază necesitatea de a lua în considerare potențialul de ocupare a forței de muncă al proiectelor selectate în țările din UE care sunt afectate de un șomaj în masă;

10.  în acest sens, solicită Comisiei să evalueze cu atenție în viitoarea sa propunere legislativă acele părți din cadrul bugetar al UE care vor trebui să furnizeze garanții FEIS, în vederea minimizării costurilor de oportunitate aferente redistribuirii respectivelor resurse; de asemenea, solicită Consiliului, Comisiei și Consiliul guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător efectele de redistribuire pe care le presupune planul de investiții, și anume o posibilă creștere a profiturilor investitorilor în detrimentul clienților, care trebuie să plătească pentru utilizarea de noi infrastructuri în scopul de a asigura un randament corespunzător al investiției; invită BEI și Comisia să evalueze mai atent diferențele în materie de investiții din UE din punctul de vedere al structurii acestora, și anume dacă există un deficit de investiții private sau publice și să specifice ce fel de investiții, private sau publice, sunt vizate ca obiect al sprijinului și ce dimensiune a efectelor productive ale investiției este preconizată;

11.  constată că Banca Centrală Europeană s-a declarat pregătită să cumpere, pe piața secundară, obligațiuni emise de FEIS, în cazul în care Fondul va emite însuți obligațiuni sau dacă BEI o va face în numele său;

12.  subliniază că este necesar să se creeze un nou echilibru între o mai bună evaluare și o investiție optimă și ca economia să fie dirijată pe calea creșterii economice durabile și a redresării generatoare de locuri de muncă;

13.  reamintește importanța Strategiei Europa 2020; subliniază că viitorul „pachet” de investiții ar trebui să țină cont mai bine de obiectivele generale privind politica de coeziune, sustenabilitatea și eficiența energetică; solicită Comisiei și Consiliului guvernatorilor BEI să își perfecționeze indicatorii de performanță pentru investiții de calitate din această perspectivă;

14.  subliniază că BEI este chemată să joace un rol determinant în finanțarea planului de investiții pentru Europa prin alocarea a 5 miliarde EUR pentru înființarea noului Fond european pentru investiții strategice; solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei și Consiliului guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător concordanța dintre noile sarcini atribuite BEI și resursele BEI;

15.  consideră că, în acest sens, implicarea adecvată a BEI în planul de investiții necesită o creștere substanțială a plafoanelor de împrumut și de creditare ale BEI în următorii cinci ani, cu scopul de a crește în mod semnificativ volumul bilanțului său; consideră că un nivel excesiv de îndatorare va submina obiectivele planului de investiții;

16.  consideră că promovarea cadrului instituțional pentru funcționarea pieței unice de capital va contribui în mod pozitiv la punerea rapidă în aplicare a planului de investiții;

17.  semnalează, totuși, că planul operațional actual al BEI prevede o reducere a fluxurilor de creditare la 67 de miliarde EUR în 2014 și 2015, în timp ce nivelul mediu vizat pentru 2016 se preconizează să fie de 58,5 miliarde EUR;

18.  subliniază faptul că capacitatea suplimentară de creditare rezultată din recenta majorare a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR a fost subutilizată; îndeamnă părțile implicate să promoveze cât de mult posibil măsurile de extindere a creditării BEI;

19.  invită Comisia să încurajeze cooperarea multilaterală dintre BEI și băncile de promovare naționale în scopul stimulării sinergiilor, al împărțirii riscurilor și costurilor, precum și al asigurării unei creditări corespunzătoare pentru proiectele UE cu un impact pozitiv asupra productivității, creării de locuri de muncă, protecției mediului și calității vieții;

20.  solicită Comisiei și BEI să încurajeze includerea investițiilor cu avantaje sociale clare, inclusiv cu niveluri crescute de ocupare a forței de muncă, în cadrul domeniului lor de activitate, să stimuleze, prin creditare, activitățile care au ca scop reducerea șomajului, acordând o atenție deosebită creării de locuri de muncă pentru tineri, precum și să sprijine investițiile publice și productive și proiectele de infrastructură indispensabile, în special în statele membre care au un nivel ridicat al șomajului și un PIB sub nivelul mediu;

21.  își reafirmă sprijinul prudent pentru dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat (PPP), care, dacă sunt bine concepute, pot juca un rol important în investițiile pe termen lung, în economia digitală, în cercetare și inovare, în capitalul uman, precum și în transport, energie sau rețelele de telecomunicații de la nivel european; regretă faptul că unele parteneriate public-privat concepute greșit s-au transformat într-un sistem costisitor de finanțare publică a sectorului privat, generând datorii publice; subliniază că, în plus, aceste operațiuni se confruntă deseori cu probleme de opacitate, precum și cu informații neregulate în clauzele de executare între agenții publici și privați, în mod normal în favoarea sectorului privat;

22.  sugerează BEI să își consolideze capacitățile de analiză sectorială, precum și activitățile de analiză macroeconomică;

Instrumentele de partajare a riscurilor și obligațiunile pentru finanțarea proiectelor

23.  semnalează faptul că instrumentele de partajare a riscurilor care presupun în cele din urmă acordarea de subvenții publice ar trebui să fie prevăzute doar în cazul în care există disfuncționalități ale pieței care generează costuri externe sau pentru executarea unor misiuni de interes general, cum ar fi furnizarea de bunuri și servicii publice de interes economic general, ținând cont de faptul că o astfel de măsură presupune întotdeauna riscul de socializare a pierderilor și de privatizare a profiturilor; ia act de faptul că, în caz de eșec, acest lucru va conduce la acoperirea pierderilor de către sectorul public;

24.  subliniază că orice implicare a resurselor publice în instrumentele de partajare a riscurilor și, mai precis, în cadrul tranșelor pentru prima pierdere a vehiculelor de investiții, ar trebui să fie legată în mod explicit fie de reducerea costurilor externe negative măsurabile, fie de generarea unor costuri externe pozitive măsurabile, fie de punerea în aplicare a obligațiilor serviciilor publice și a serviciilor de interes economic general; subliniază că articolul 14 din TFUE prevede un temei juridic pentru stabilirea acestei legături prin intermediul procedurii legislative ordinare;

IMM-urile

25.  subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, ca atare, ar trebui să constituie un obiectiv principal al investițiilor; este preocupat de faptul că accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai presante dificultăți cu care se confruntă IMM-urile din Europa; subliniază nevoia unei alocări mai eficiente a finanțării pentru IMM-uri, cu o mare diversitate a investitorilor privați pentru furnizarea unor astfel de finanțări;

26.  îndeamnă BEI să analizeze integral scăderea finanțării IMM-urilor și să prezinte un plan cuprinzător care să garanteze că IMM-urile din Europa sunt încurajate să solicite finanțare din partea BEI ori de câte ori este posibil; invită Comisia și BEI să evalueze efectul crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor BEI, în special în ceea ce privește IMM-urile, sectorul economiei sociale și întreprinderile de stat; solicită BEI să evalueze și să raporteze în detaliu cu privire la impactul pe care sprijinul său acordat IMM-urilor în Europa l-a avut asupra economiei reale, precum și cu privire la rezultatele pentru perioada 2010-2014;

27.  atrage atenția asupra procentului ridicat de microîntreprinderi din economia europeană și salută măsurile adoptate de BEI în vederea acordării de microfinanțare în Europa; solicită continuarea investițiilor în acest sector având în vedere importanța microîntreprinderilor în crearea de locuri de muncă;

28.  subliniază, în special, beneficiile reale care decurg din utilizarea mecanismului de partajare a riscului în promovarea finanțării pentru IMM-uri și a inovării în Europa;

29.  salută creșterea sprijinului pentru IMM-uri în Uniunea Europeană, care s-a ridicat la 21,9 miliarde de euro, asigurând astfel acces la finanțare pentru un număr de peste 230 000 de IMM-uri;

30.  solicită BEI să își sporească în continuare capacitățile de creditare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou înființate inovatoare; subliniază importanța consolidării altor instrumente ale BEI, cum ar fi Instrumentul european de microfinanțare Progress;

31.  salută implementarea și dezvoltarea unor noi activități în domeniul finanțării comerțului în țările afectate de criza economică, îndeosebi prin Facilitatea de finanțare a comerțului destinată IMM-urilor sau prin soluții financiare personalizate precum Instrumentul european de microfinanțare Progress dedicat incluziunii financiare; încurajează BEI să extindă beneficiile acestor noi instrumente la noi beneficiari la nivel european;

32.  insistă ca evaluarea care efectuată de Comisie în decembrie 2014 să ia în considerare atât impactul negativ, cât și impactul pozitiv al unor proiecte din etapa-pilot a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); consideră regretabil faptul că BEI a sprijinit anumite proiecte de infrastructură care s-au dovedit neviabile și nedurabile; consideră că BEI ar trebui să investească în proiecte care aduc beneficii economice tangibile, care sunt ecologice și răspund nevoilor și intereselor populației pe care sunt menite să o servească;

33.  regretă rolul jucat de BEI și de Comisie în proiectul Castor, finanțat în cadrul PBI, care a prevăzut efectuarea unei evaluări a riscurilor ce nu a luat în considerare riscul creșterii activității seismice asociate injectării gazelor, în pofida existenței unor studii care avertizau în mod clar cu privire la posibilele pericole(8); îndeamnă Comisia și BEI să ia măsuri pentru a evita ca cetățenii spanioli să fie obligați să plătească compensații în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru un proiect evaluat în mod dezastruos, fie printr-un deficit mai mare, fie prin creșterea costurilor la energie; solicită Comisiei să urmeze recomandările Ombudsmanului European și să cerceteze dacă deciziile guvernului spaniol privind proiectul Castor ar putea fi considerate ajutor de stat interzis;

34.  regretă faptul că BEI a finanțat șoseaua de centură a autostrăzii „Passante di Mestre” după ce autoritățile italiene au anunțat public arestarea directorului general al principalului său subcontractant pentru fraudă fiscală; având în vedere investigațiile pe care autoritățile italiene încă le derulează pe marginea scandalului de corupție legat de construirea și gestionarea „Passante di Mestre”, solicită BEI să nu finanțeze proiectul „Passante di Mestre” prin intermediul obligațiunilor pentru finanțare de proiecte sau prin orice alt instrument financiar și să se asigure că aplică politica de toleranță zero în ceea ce privește frauda atunci când are în vedere utilizarea obligațiunilor pentru finanțare de proiecte;

35.  solicită BEI să își consolideze capacitatea de asumare de riscuri prin promovarea creditării acelor sectoare ale economiei care au potențialul de a genera creștere și locuri de muncă, dar care întâmpină dificultăți în obținerea unei finanțări fără garanții adecvate;

36.  solicită, așadar, efectuarea unei evaluări complete a proiectelor-pilot pe baza unui proces cuprinzător și deschis de consultare care să implice organismele publice, naționale și locale; de asemenea, subliniază necesitatea de a evalua proiectele finanțate în termeni de valoare adăugată, mediu, productivitate și locuri de muncă; subliniază faptul că inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte este încă în etapa pilot; de asemenea, solicită Comisiei să prezinte, prin intermediul procedurii legislative ordinare, o propunere legislativă care va permite o mai bună încadrare a viitoarei strategii privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, inclusiv o consolidare a cadrului BEI privind indicatorii de performanță pentru calitatea investițiilor, astfel încât să identifice și să măsoare cât mai amplu atât impactul pe care proiectele finanțate îl au în ceea ce privește costurile externe, cât și beneficiile sociale și de mediu pe care le aduc aceste proiecte;

37.  este preocupat mai curând de posibila generalizare a inițiativelor de utilizare a obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte ca mijloc de reducere a costurilor pentru investițiile private, fie prin micșorarea ratelor dobânzii, fie prin socializarea pierderilor, decât de limitarea sprijinirii investițiilor de interes public, când se poate demonstra că investițiile private oferă cunoștințe de specialitate sau know-how care nu sunt disponibile sectorului public;

Energia și clima

38.  solicită BEI să asigure o implementare adecvată a noilor sale criterii de creditare în domeniul energiei și să prezinte public rapoarte periodice cu privire la implementarea acestora;

39.  solicită BEI să-și intensifice eforturile de investiții în scopul de a reduce în mod semnificativ amprenta sa de carbon și să elaboreze politici care să ajute Uniunea să își atingă obiectivele climatice; salută faptul că BEI va realiza și va solicita publicarea unei evaluări și a unei analize din punct de vedere ecologic a tuturor activităților sale din 2015, care poate conduce la o nouă politică de protecție a climei; speră că politica BEI în domeniul energiei va fi sprijinită concret de un nou standard de performanță în materie de emisii, care va fi aplicat tuturor proiectelor din generația combustibililor fosili, pentru a exclude investițiile al căror nivel prevăzut de emisii de carbon depășesc un anumit prag; solicită BEI să revizuiască standardul de performanță în materie de emisii și să aplice angajamente mai stricte;

40.  salută pașii realizați de BEI în direcția unei tranziții către energia din surse regenerabile; solicită să se rectifice dezechilibrele regionale privind creditarea în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în vederea sprijinirii proiectelor în statele membre care sunt dependente de surse de energie neregenerabile și ținând cont de diferențele dintre economiile statelor membre, precum și să se acorde o mai mare atenție în viitor proiectelor privind surse regenerabile de energie descentralizate, la scară mică și în afara rețelelor care implică cetățenii și comunitățile; consideră că aceste surse de energie vor reduce dependența energetică semnificativă a Europei față de exterior, vor îmbunătăți securitatea aprovizionării și vor stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă ecologice; subliniază importanța finanțării eficienței energetice, a rețelelor energetice și cercetării și dezvoltării aferente;

41.  solicită BEI să crească volumul creditării acordate proiectelor privind eficiența energetică în toate sectoarele, în special în cele legate de optimizarea procesului, IMM-uri, construcții și mediul urban; solicită BEI să acorde o mai mare prioritate zonelor foarte defavorizate, în conformitate cu politica de coeziune;

42.  îndeamnă BEI să prezinte o evaluare a posibilității de a-și elimina treptat creditarea acordată proiectelor din domeniul energiei din surse neregenerabile;

Infrastructura

43.  subliniază că investițiile în proiecte durabile de infrastructură sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și pentru restabilirea creșterii economice și creării de locuri de muncă în Europa; prin urmare, solicită BEI să își îndrepte finanțarea spre zonele cele mai afectate de niveluri ridicate de șomaj; subliniază faptul că finanțarea BEI ar trebui să fie concentrată în primul rând în țările cu o calitate și o dezvoltare reduse ale infrastructurii;

44.  încurajează o mai mare concentrare asupra sustenabilității sociale în cadrul activităților BEI de investiții urbane; recunoaște îmbunătățirile înregistrate în finanțarea locuințelor sociale de către BEI, dar subliniază necesitatea de a lansa noi cercetări și activități în domeniul sustenabilității sociale în contextul regenerării urbane sustenabile;

Cercetarea și inovarea

45.  salută lansarea primelor operațiuni din cadrul inițiativei de finanțare a creșterii economice (IFC) și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru proiectele de cercetare și inovare și pentru întreprinderile nou înființate inovatoare;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

46.  ia act de lansarea inițiativei „Competențe și locuri de muncă – Investiții pentru tineret” și îndeamnă BEI să accelereze implementarea acestei inițiative și să aibă în vedere extinderea ei;

Guvernanța, transparența și responsabilitatea

47.  solicită BEI să supravegheze mai îndeaproape punerea în aplicare a proiectelor în cooperare cu statele membre, pentru a asigura o mai mare eficacitate și o bună gestionare a resurselor alocate;

48.  subliniază faptul că distribuția geografică a finanțării oferite de BEI indică discrepanțe semnificative privind creditarea acordată diferitelor state membre; prin urmare, solicită BEI să evalueze cauzele respectivelor discrepanțe și să se asigure că instituțiile financiare din toate statele membre sunt pe deplin capabile să gestioneze și să pună în aplicare programele BEI; în plus, solicită organizarea de campanii specifice de informare în toate statele membre cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la programele specifice ale BEI; de asemenea, solicită consolidarea cooperării dintre BEI și autoritățile naționale în vederea soluționării blocajelor care împiedică semnarea și implementarea proiectelor BEI;

49.  reamintește că Consiliul și Parlamentul European au convenit că studierea raționalizării sistemului de instituții financiare publice europene este oportună(9);

50.  îndeamnă BEI să îmbunătățească independența și eficacitatea biroului său responsabil de mecanismul de tratare a plângerilor; solicită Comitetului de direcție al BEI să ia în considerare recomandările biroului menționat; solicită BEI să dea curs recomandărilor din avizele Ombudsmanului European și să coopereze mai strâns pentru a evita situații precum ancheta în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții(10);

51.  consideră că există încă posibilități considerabile de îmbunătățire a transparenței și de evaluare a impactului economic și social al împrumuturilor, precum și a eficienței punerii în aplicare a obligațiilor de diligență; repetă solicitarea adresată Băncii de a oferi detalii cu privire la acțiunile preconizate pentru a accelera soluționarea acestor probleme și solicită ca BEI, împreună cu Comisia Europeană, să stabilească o listă strictă de criterii pentru selecția intermediarilor financiari și ca listă să fie făcută publică;

52.  regretă rezultatul procesului de revizuire a politicii BEI privind transparența; consideră că noua politică privind transparența este mai puțin fiabilă decât cea dinainte și nu pune capăt secretomaniei din trecut a BEI și îndeamnă BEI să acționeze mai curând în temeiul „prezumției de divulgare” decât în temeiul „prezumției de confidențialitate”; atrage atenția asupra faptului că BEI are obligația de a asigura conformitatea politicii sale de transparență cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei; regretă faptul că indicele din 2013 privind transparența ajutoarelor(11) arată că BEI a obținut rezultate slabe în ceea ce privește transparența și responsabilitatea;

53.  solicită BEI să evite cooperarea cu intermediarii financiari care au un istoric negativ în ceea ce privește transparența, evaziunea fiscală sau practicile agresive de planificare fiscală sau care folosesc alte practici fiscale dăunătoare precum „acordurile fiscale”, abuzurile în stabilirea prețurilor de transfer, frauda, corupția și impactul social și de mediu sau care nu au o experiență importantă la nivel local și să își actualizeze politicile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; subliniază necesitatea unei mai mari transparențe privind împrumuturile globale și asigurarea unui control riguros al impactului acestui tip de împrumut indirect; încurajează BEI să condiționeze atât finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari de publicarea datelor fiscale relevante din fiecare țară, în conformitate cu dispoziția din CRD IV referitoare la instituțiile de credit, precum și de publicarea de informații privind beneficiarul real; în acest scop, invită BEI să instituie o nouă politică de impozitare responsabilă, pornind de la revizuirea politicii sale privind jurisdicțiile necooperante (politica JNC) în 2015;

54.  îndeamnă BEI să nu coopereze cu entitățile care operează în jurisdicții opace „caracterizate îndeosebi prin absența impozitelor sau prin perceperea unor impozite minime, prin lipsa schimburilor eficiente de informații cu autorități fiscale străine și printr-o lipsă a transparenței dispozițiilor legislative, juridice sau administrative, sau în țările care au fost identificate în acest sens de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau de Grupul de acțiune financiară internațională”(12);

55.  îndeamnă BEI să își asume un rol de lider și de model în ceea ce privește transparența și responsabilitatea fiscală; solicită în mod special BEI să colecteze date precise referitoare la plățile fiscale rezultate din operațiunile sale de investiții și de creditare, mai ales cu privire la impozitarea profitului întreprinderilor și mai ales în țările în curs de dezvoltare, precum și să analizeze și să publice anual aceste date;

56.  salută înființarea în 2014 a unui registru public al documentelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006;

57.  regretă faptul că, într-un caz recent (Mopani/Glencore), BEI refuză să publice concluziile anchetei sale interne; observă cu interes recomandările Ombudsmanului European referitoare la plângerea nr. 349/2014/ OV(13), conform cărora BEI ar trebui să își reconsidere refuzul de a permite accesul la raportul său de anchetă referitor la acuzațiile de evaziune fiscală aduse Glencore în legătură cu finanțarea minei de cupru Mopani din Zambia; solicită BEI să dea curs recomandărilor Ombudsmanului European;

58.  regretă lipsa de diversitate din cadrul Comitetului de direcție, al Consiliului guvernatorilor și al Consiliului de administrație al BEI, în special în ceea ce privește echilibrul de gen; solicită BEI să pună în aplicare spiritul Directivei privind cerințele de capital, care, la articolul 88 alineatul (2), obligă băncile să decidă „cu privire la un obiectiv de reprezentare a sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere și elaborează o politică privind modul de creștere a reprezentării sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere pentru a atinge respectivul obiectiv. Obiectivul, politica și punerea sa în aplicare se publică”;

59.  reamintește că s-a convenit ca guvernatorul BERD din partea Uniunii să raporteze anual către Parlament cu privire la utilizarea capitalului, la măsurile de asigurare a transparenței modului în care BERD a contribuit la realizarea obiectivelor Uniunii, la asumarea de riscuri și la cooperarea dintre BEI și BERD în afara Uniunii; regretă faptul că guvernatorul și Comisia nu au fost proactivi în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei dispoziții legale(14),

60.  salută faptul că BEI a semnat Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor (IATI) și a început să facă publice informații în acest cadru cu privire la împrumuturile acordate în afara Uniunii Europene;

Politicile externe

61.  reamintește că politica externă a BEI, în special orientările operaționale regionale tehnice, ar trebui să fie compatibile cu obiectivele privind acțiunea externă a UE definite la articolul 21 din TUE; solicită respectarea deplină a legislației din țările beneficiare;

62.  salută stabilirea cadrului de măsurare a rezultatelor (REM) pentru activitățile din afara UE și rapoartele întocmite privind punerea sa în aplicare;

63.  cere BEI ca, în cadrul mandatului actual, să evalueze posibilitatea de a spori finanțarea externă a țărilor din vecinătatea estică a UE și din zona sud-mediteraneeană;

64.  salută faptul că noul mandat privind împrumuturile externe pentru perioada 2014-2020 prevede ca BEI să publice rapoarte referitoare la stadiul de finalizare a proiectelor; se așteaptă ca BEI să respecte această cerință încă din 2015;

65.  își reiterează solicitarea adresată Curții de Conturi Europene (CCE) de a întocmi un raport special cu privire la performanțele activităților de creditare externă ale BEI și alinierea acestora la politicile UE înainte de evaluarea intermediară a mandatului extern al BEI, precum și de a compara valoarea adăugată a acestor activități în raport cu resursele proprii utilizate de BEI; în plus, solicită CCE să facă o analiză diferențiată în funcție de garanțiile acordate de bugetul UE, de facilitatea de investiții garantată de FED, de diversele forme de creditare mixtă utilizate în cadrul fondului fiduciar pentru infrastructură UE-Africa, al fondului de investiții pentru Caraibe și al facilității de investiții pentru Pacific și de utilizarea restituirilor pentru aceste investiții; de asemenea, solicită Curții de Conturi Europene să includă în analiza sa gestionarea de către BEI a fondurilor derivate din bugetul UE în contextul mecanismului pentru investiții prin intermediul Fondului european de dezvoltare și prin diferitele forme de finanțare mixtă presupuse de mecanismele UE de finanțare mixtă, precum și utilizarea restituirilor pentru aceste investiții;

Recomandări suplimentare

66.  solicită BEI și Parlamentului European să creeze o platformă de dialog între BEI și comisiile competente ale PE; în acest context, solicită ca BEI să vină trimestrial în fața Parlamentului pentru a prezenta rapoarte și pentru a discuta cu privire la progresele înregistrate de BEI și la activitățile sale; propune stabilirea unui dialog structurat periodic între Președintele BEI și Parlament, asemănător dialogului monetar trimestrial dintre BCE și Parlament, pentru a asigura o mai bună supraveghere parlamentară a activităților BEI și pentru a facilita cooperarea și coordonarea mai strânsă dintre cele două instituții;

67.  constată persistența plângerilor, mai ales din partea micilor întreprinderi, în legătură cu lipsa accesului la fonduri provenind din capacitățile de finanțare externă ale BEI, precum și la fonduri sprijinite de FEI; prin urmare, solicită efectuarea unui sondaj anual pentru a vedea câte IMM-uri, în special microîntreprinderi, au beneficiat de aceste facilități și ce măsuri a luat BEI în privința politicilor privind intermediarii folosiți de BEI pentru a facilita accesul efectiv la finanțare pentru IMM-uri;

68.  solicită ca, împreună cu Comisia Europeană, să se realizeze o evaluare temeinică și un raport privind riscurile și sistemele de control asociate cu finanțarea mixtă, având în vedere impactul activităților de finanțare mixtă nu doar în materie de supraveghere, ci și în privința opțiunilor de guvernanță;

69.  salută calitatea ridicată a activelor BEI, cu o rată a activelor neperformante aproape de 0 % (0,2 %) din totalul portofoliului de credite; consideră esențial ca BEI să își mențină ratingul de credit AAA pentru a-și păstra accesul la piețele de capital internaționale în cele mai bune condiții de finanțare, ceea ce la rândul său are un impact pozitiv asupra ciclului de viață al proiectelor și asupra părților implicate, precum și asupra modelului de afaceri al BEI;

70.  ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre, urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții Europene de Conturi în această privință, incluzând orice noi facilități oferite de BEI care implică fonduri publice din partea UE sau a Fondului european de dezvoltare;

71.  salută aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor BEI, în 2013, a unei politici de combatere a fraudei, care confirmă abordarea „toleranță zero” adoptată de bancă;

72.  solicită o mai mare eficacitate, mai puține reglementări și mai multă flexibilitate la alocarea fondurilor BEI;

73.  invită BEI să se angajeze într-un proces structurat de comunicare cu parlamentele, guvernele și partenerii sociali pentru a identifica la intervale regulate acele inițiative generatoare de locuri de muncă care ar putea contribui la creșterea sustenabilă a competitivității Europei;

74.  salută sprijinul acordat IMM-urilor din regiunile în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25 %;

75.  salută atenția acordată întreprinderilor cu capitalizare medie (întreprinderi care au între 250 și 3 000 de angajați), prin Inițiativa privind întreprinderile cu capitalizare medie și Inițiativa de finanțare a creșterii, care promovează acordarea de împrumuturi, mai ales întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie;

76.  salută noua inițiativă a BEI intitulată „Competențe și locuri de muncă - Investiții pentru tineret”, care se concentrează pe finanțarea facilităților de formare profesională și de mobilitate a studenților/ucenicilor pentru a oferi tinerilor oportunități de angajare de durată și solicită acordarea unei atenții sporite parcursurilor de formare profesională, precum și majorarea în anii următori a investițiilor în acest program de creditare; consideră, însă, că acest program nu ar trebui să deturneze finanțările care se alocă actualului sistem de burse, în special programului Erasmus+; subliniază că mobilitatea trebuie considerată drept o șansă și trebuie să rămână voluntară, nu să devină un instrument ce contribuie la depopularea și marginalizarea zonelor afectate de șomaj; solicită să se acorde atenție proiectelor care vor permite crearea de locuri de muncă de calitate, în special proiectelor legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, îmbunătățirea cotei femeilor pe piața forței de muncă, reducerea șomajului de lungă durată și îmbunătățirea posibilităților grupurilor defavorizate de a obține locuri de muncă sigure;

77.  salută experiența vastă a BEI în ceea ce privește finanțarea sistemelor de educație și formare prin acordarea în Europa de împrumuturi pentru studenți, în special având în vedere garanțiile furnizate în cazul împrumuturilor pentru masteranzii mobili Erasmus, care vor fi oferite de Grupul BEI în 2015; subliniază importanța unor reguli avantajoase de rambursare pentru ca împrumuturile să fie pe deplin accesibile studenților, indiferent de situația lor economică;

78.  invită BEI să acorde o atenție deosebită criteriului din primul pilon privind contribuția la creștere și la ocuparea forței de muncă, și în special la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, atunci când își selectează proiectele prin metoda de evaluare pe trei piloni; subliniază importanța încadrării în muncă, a formării și a uceniciei tinerilor pentru tranziția spre un model durabil și generator de locuri de muncă;

79.  reamintește angajamentul vicepreședintelui Katainen privind creșterea potențialului BEI nu numai în ceea ce privește infrastructura, ci și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și educația, și invită BEI să prezinte în viitorul său raport anual progresele realizate în acest domeniu; consideră că măsurile deja inițiate pentru a promova ocuparea în rândul tinerilor ar trebui aplicate mai rapid și extinse treptat;

80.  consideră că BEI ar trebui să investească masiv în măsuri de creare a unor locuri de muncă durabile pentru generațiile tinere, care să se adauge măsurilor deja lansate în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

o
o   o

81.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, BEI, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 72 E, 11.3.2014, p. 51.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0057.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0201.
(4) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 27.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0161.
(6) JO L 177, 7.7.2012, p. 1.
(7) JO L 280, 27.10.2011, p.1.
(8) A se vedea: Observatori de l’Ebre (CSIC, URLL). Evaluación de Impacto Ambiental (SGEA/SHG; Ref.: GAD/13/05) -‘Almacenamiento subterráneo de gas natural Amposta (Permiso Castor) Tarragona); IAM 2109-07 - Estudio elaborado por la Dirección General de Política Ambiental y Sostenibilidad del Departamento de Medio Ambienta y Vivienda de la Generalitat de Catalunya sobre el estudio de impacto ambiental del Proyecto de almacén subterráneo de gas natural Castor’; și Simone Cesca, Francesco Grigoli, Sebastian Heimann, Álvaro González, Elisa Buforn, Samira Maghsoudi, Estefania Blanch y Torsten Dahm (2014): „Secvența seismică în largul coastelor spaniole în perioada septembrie-octombrie 2013: un caz de seismicitate provocată de injectarea gazului?”, Geophysical Journal International, 198, 941–953.
(9) Considerentul 8 din Decizia nr. 1219/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind subscrierea de noi acțiuni de către Uniunea Europeană în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în urma deciziei de majorare a acestuia (JO L 313, 26.11.2011, p. 1).
(10) Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei sale în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții - http://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces
(11) http://newati.publishwhatyoufund.org/2013/index-2013/results/
(12) Considerentul 13 din Decizia nr. 1219/2011/UE.
(13) http://www.ombudsman.europa.eu/cases/draftrecommendation.faces/en/58471/html.bookmark
(14) Articolul 3 din Decizia nr. 1219/2011/UE.

Notă juridică