Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2206(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0161/2015

Texte depuse :

A8-0161/2015

Dezbateri :

PV 08/06/2015 - 14
CRE 08/06/2015 - 14

Voturi :

PV 09/06/2015 - 4.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0219

Texte adoptate
PDF 365kWORD 118k
Marţi, 9 iunie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Drepturile de proprietate intelectuală în ţări terţe
P8_TA(2015)0219A8-0161/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe (2014/2206(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2014 către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European intitulată „Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală – Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (COM(2014)0389),

–  având în vedere strategia Comisiei pentru punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe(1) și evaluarea sa independentă din noiembrie 2010,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 11 alineatul (1) și articolul 17 alineatul (2),

–  având în vedere Strategia Europa 2020 (COM(2010)2020),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 21 martie 2014,

–  având în vedere raportul din 2008 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „Impactul economic al contrafacerii și al pirateriei”, actualizat în 2009,

–  având în vedere raportul din 2009 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „Piratarea conținutului digital”,

–  având în vedere studiul comun din 2013 al Oficiului European de Brevete și al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OEB/OAPI) intitulat „Sectoarele în care se utilizează în mod intensiv drepturile de proprietate intelectuală: contribuție la performanța economică și ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere documentul de lucru din 2010 al OCDE privind politica comercială, intitulat „Contribuția politicii la consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în țările în curs de dezvoltare”,

–  având în vedere studiul din 2013 al Organizației Mondiale a Comerțului, al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și al Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „Promovarea accesului la tehnologii și inovații în domeniul medical”,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului(2) (Regulamentul privind barierele comerciale),

–  având în vedere Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 816/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică(4),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului din 26 mai 2003 pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului(7),

–  având în vedere Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală ((TRIPS) și Declarația de la Doha referitoare la Acordul TRIPS și sănătatea publică adoptată la 14 noiembrie 2001 în cadrul Conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind Acordul TRIPS și accesul la medicamente(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitor la impactul contrafacerii asupra comerțului internațional(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitor la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă(10),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 31 iulie 2014 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale - Rezultate la frontiera UE 2013(11),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului privind planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017(12),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0161/2015),

A.  întrucât competitivitatea UE se bazează și va continua să se bazeze tot mai mult pe creativitate și inovare și întrucât „creșterea inteligentă” - care dezvoltă economia pe baza cunoașterii și inovării - este una din cele trei priorități ale Strategiei Europa 2020;

B.  întrucât drepturile de proprietate intelectuală (DPI) contribuie la dezvoltarea inovării și creativității; întrucât protecția lor reprezintă un element esențial pentru competitivitatea UE și, prin urmare, UE are nevoie de o strategie mai ambițioasă în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală în relația cu partenerii săi comerciali;

C.  întrucât promovarea consolidării legăturilor dintre educație, mediul de afaceri, cercetare și inovare și proprietate intelectuală este esențială; întrucât procedurile pentru combaterea încălcării DPI sunt costisitoare și îndelungate, în special pentru IMM-uri, inclusiv titularii individuali de drepturi;

D.  întrucât UE și statele sale membre, în calitate de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, au obligația de a respecta Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) și s-au angajat, prin urmare, să adopte și să pună în aplicare standarde minime vizând măsuri eficace împotriva tuturor încălcărilor DPI;

E.  întrucât dezbaterea DPI ar trebui să se bazeze pe o analiză pertinentă a experiențelor anterioare, precum și a tendințelor tehnologice viitoare, păstrând, în același timp, consecvența între aspectele interne și cele externe, făcând diferența între mediul fizic și cel digital, după caz, ținând seama de preocupările tuturor părților interesate, inclusiv IMM-uri și organizații ale consumatorilor și urmărind asigurarea transparenței depline și a unui grad adecvat de legitimitate ale intereselor în contextul eforturilor de găsire a unui echilibru corect între acestea;

F.  întrucât contrafacerea nu se mai limitează la produse de lux, ci include și bunuri de uz curent, cum ar fi jucării, medicamente, cosmetice și produse alimentare, care, dacă sunt contrafăcute, pot provoca vătămări sau pot reprezenta un pericol grav la adresa sănătății consumatorilor;

G.  întrucât autoritățile vamale din UE au reținut, în 2013, aproape 36 de milioane de articole suspectate că încalcă drepturile de proprietate intelectuală, valoarea totală a bunurilor interceptate depășind 760 de milioane;

H.  întrucât 72% din totalul articolelor reținute în 2013 au provenit din loturi de mici dimensiuni; întrucât medicamentele au reprezentat, pentru al patrulea an consecutiv, principala categorie vizată, reprezentând 19% dintre aceste rețineri și 10% din totalul reținerilor;

I.  întrucât este necesar să se combată încălcările DPI în scopul reducerii riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru sănătatea și siguranța consumatorilor și a mediului, în scopul protejării creării de valoare în UE și în țările terțe, în scopul evitării consecințelor economice și sociale asupra întreprinderilor și creatorilor din UE, precum și a riscurilor la adresa diversității culturale din Europa și țările terțe; întrucât o atenție specifică trebuie acordată combaterii criminalității organizate care obține profit din comerțul cu produse contrafăcute și piratate;

J.  întrucât un cadru legal cuprinzător privind DPI ar trebui corelat cu o punere în aplicare eficace, însoțită, dacă este cazul, de măsuri de punere în aplicare și de sancțiuni, evitându-se, în același timp, ca prin aplicarea acestor măsuri să se împovăreze în mod nejustificat comerțul legal;

K.  întrucât una dintre principalele caracteristici ale protecției proprietății intelectuale este buna aplicare a legislației existente și a angajamentelor internaționale, inclusiv a prevederilor privind sancțiunile;

Observații generale

1.  apreciază abordarea Comisiei, în special în ceea ce privește apelul la echilibru între interese divergente;

2.  consideră că dezbaterea privind găsirea unui echilibru între interesele titularilor de drepturi și cele ale utilizatorilor finali este multidimensională și extrem de complexă, cu interese economice pentru toate părțile; consideră că Comisia ar trebui să analizeze modul în care se poate organiza o dezbatere publică informată și transparentă cu privire la protejarea și punerea în aplicare a PI și semnificația acestora pentru consumatori; consideră că solicitarea unei implicări mai eficiente a părților interesate în dezbaterea privind DPI trebuie să fie însoțită de măsuri vizând asigurarea transparenței și a legitimității tuturor participanților; consideră că nu există o evaluare a Comunicării care ia în considerare atât Strategia din 2004 care vizează să asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în țările terțe, cât și respingerea Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA);

3.  subliniază faptul că nu este destul de clar prin ce mijloace și prin ce metodă ar putea fi obținute rezultatele menționate în Comunicare, în special în ceea ce privește resursele ce urmează a fi folosite și sursa acestora, având în vedere și resursele limitate alocate pentru sprijinirea titularilor de drepturi europeni care exportă sau care doresc să se stabilească în piețe din țări terțe;

4.  consideră că nu există o precizare clară a coordonării între politicile interne și cele externe cu privire la protecția DPI și subliniază importanța ameliorării interne a acestui aspect; recunoaște că o corelare a politicilor interne cu cele externe nu neagă necesitatea unei abordări individualizate, care ia în considerare realitățile și circumstanțele care caracterizează o piață dintr-o țară terță dată;

5.  evidențiază faptul că protecția DPI ar trebui văzută ca un prim pas - necesar dar nu suficient - către stabilirea accesului la piața unei țări terțe, iar capacitatea de a exercita efectiv drepturi de PI recunoscute depinde de protecția substanțială, care cuprinde punerea în aplicare eficace și măsurile reparatorii din țara respectivă;

6.  subliniază faptul că natura comercială a multor încălcări ale DPI și intensificarea implicării crimei organizate în aceste încălcări au devenit o problemă majoră; își exprimă regretul în legătură cu faptul că nu există încă un protocol privind combaterea contrafacerilor la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Convenția de la Palermo) și solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice în mod considerabil eforturile în acest sens;

7.  apreciază și susține obiectivul unei mai bune coerențe între protecția și punerea în aplicare a DPI și alte politici și între Comisie și statele membre în vederea atingerii acestui obiectiv; consideră că protecția DPI, precum și măsurile adecvate de combatere a încălcărilor DPI pot contribui la lupta împotriva crimei organizate, a spălării banilor și a evaziunii fiscale, dar și la dezvoltarea unei piețe digitale echitabile, sustenabile, cu un viitor sigur și care stimulează inovația;

8.  sprijină activitatea Comisiei legată de identificarea priorităților geografice, utilizând ca bază de pornire rapoartele sale semestriale privind protecția și punerea în aplicare a DPI în țări terțe;

9.  consideră că strategia nu subliniază suficient diferența dintre, pe de-o parte, contrafacerea fizică a mărcilor înregistrate și a brevetelor și, pe de altă parte, încălcările dreptului de autor, în special în mediul digital; observă că, odată cu accelerarea ritmului de digitizare, problema protecției și a punerii în aplicare a DPI în mediul digital va dobândi o importanță tot mai mare la nivel mondial;

10.  consideră că strategia ar trebui să fie mai bine adaptată la mediul digital și să includă o colaborare strânsă cu autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, pentru a asigura o coerență orizontală;

11.  subliniază că indicațiile geografice și protecția acestora sunt la fel de importante ca alte tipuri de proprietate intelectuală în măsura în care acestea garantează trasabilitatea produselor până în momentul consumării lor și protejează know-how-ul producătorilor;

12.  consideră că Comisia ar trebui să asigure recunoașterea și protecția reală a indicațiilor geografice atunci când negociază acorduri de liber schimb cu țări terțe și, în special, în contextul negocierilor Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP);

13.  consideră că acordul TRIPS ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod echilibrat și eficace, după caz, și că orice flexibilități în formulările acordului ar trebui să respecte pe deplin principiul fundamental al tratamentului nediscriminatoriu pentru toate domeniile tehnologice, astfel cum prevede articolul 27 alineatul (1) din acesta; consideră că ar trebui să se ia în considerare și Declarația de la Doha, subliniindu-se faptul că protecția consolidată și punerea în aplicare consolidată a proprietății intelectuale aduce beneficii nu doar țărilor UE, ci ajută și țările în curs de dezvoltare să creeze și să dezvolte cadrele interne necesare menite să încurajeze și să protejeze inovarea și cercetarea, un aspect tot mai relevant pe măsura înaintării în lanțurile valorice ale comerțului internațional;

Punere în aplicare și sensibilizarea publicului

14.  evidențiază necesitatea unei dezbateri publice informate, echilibrate și mai transparente cu privire la punerea în aplicare, cu implicarea tuturor părților interesate și crearea un echilibru între toate interesele publice și private;

15.  recunoaște necesitatea creșterii sensibilizării consumatorilor în ceea ce privește pierderile financiare, daunele aduse inovării și creativității și, uneori, pericolele pentru sănătate și siguranță care sunt provocate de achiziționarea de bunuri care încalcă DPI; subliniază faptul că doar o punere în aplicare mai strictă nu va rezolva preocupările existente și viitoare cu privire la protecția și punerea în aplicare a PI și aceasta ar trebui să fie însoțită de o creștere a sensibilizării consumatorilor; subliniază rolul mediului de afaceri în această privință;

16.  consideră că este clar că trebuie obținut sprijinul public pentru protejarea DPI; subliniază, în acest context, activitatea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) care include campanii de sensibilizare în rândul cetățenilor cu privire la impactul încălcărilor PI la scară comercială;

Internet și DPI

17.  salută memorandumul de înțelegere semnat la 4 mai 2011 între titularii de drepturi și platformele de internet într-un efort comun de a reduce vânzarea de produse contrafăcute prin platformele de comerț electronic; invită Comisia și statele membre să intre într-un dialog structurat cu platforme online cu privire la cele mai bune modalități de identificare și combatere a vânzării de produse contrafăcute;

18.  consideră că problema încălcării DPI s-a amplificat în ultimii ani ca urmare a digitizării și a creșterii numărului de platforme de vânzare digitale, unde produsele contrafăcute sunt vândute și distribuite în întreaga lume fără niciun mijloc eficient de control; îndeamnă, în acest sens, la o reflecție aprofundată, vizând adoptarea de instrumente mai eficiente de control al vânzărilor online de produse fizice;

19.  consideră că formularea strategiei de promovare a protecției eficiente a indicațiilor geografice pe internet ar trebui să fie mai specifică, în scopul propunerii unor obiective concrete;

20.  invită Comisia să colaboreze cu Corporația pentru alocarea de nume și numere de domenii internet (ICANN) și cu Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în vederea creării unui mecanism de protecție a indicațiilor geografice pe internet;

21.  consideră că responsabilitățile intermediarilor trebuie să fie atent evaluate; în această privință, ar fi salutat o strategie mai sofisticată, însă recunoaște că acest aspect face obiectul unei dezbateri distincte;

Dezvoltare și economii emergente

22.  invită Comisia să contribuie la crearea unui mediu în care interesele statelor membre și cele ale țărilor terțe să fie convergente și în care să existe un interes reciproc în crearea unor cadre de protecție bazate pe standarde înalte și coroborate cu căi de atac eficiente pentru a elimina lacunele în domeniul protecției DPI; constată că se impune o diferențiere atentă între situațiile din diferitele „țări în curs de dezvoltare” și aspectele comerciale implicate, luându-se în considerare circumstanțele specifice ale fiecărei țări în curs de dezvoltare;

23.  salută activitatea Comisiei pentru sprijinirea, în funcție de caz, a țărilor în curs de dezvoltare care doresc să-și îmbunătățească sistemele DPI și invită Comisia să continue și să intensifice aceste eforturi, prin asigurarea în continuare de asistență tehnică adecvată sub formă de programe de sensibilizare, asistență în domeniul legislației și formare a funcționarilor, luându-se în considerare nivelul de dezvoltare din fiecare țară;

Accesul la medicamente

24.  este de acord cu apelul pentru un răspuns global la problema complexă și multidimensională a relației dintre DPI și accesul universal la medicamente cu prețuri rezonabile și subliniază, în acest context, că este important ca în sectorul farmaceutic abordarea DPI să fie axată pe pacienți;

25.  invită Comisia și statele membre să asigure în continuare sprijinul pentru un dialog constructiv privind accesul la medicamente, care să implice toate părțile interesate și să identifice modalități care să faciliteze accesul la medicamente pentru populațiile statelor celor mai sărace, care nu pot obține cele mai bune de tratamente disponibile în prezent;

26.  consideră că, deși interesele și competitivitatea societăților farmaceutice ale UE trebuie protejate prin menținerea capacității lor de inovare și luând în considerare faptul că unele întreprinderi din UE oferă acces la medicamente prin programe de asistență și prețuri reduse diferențiate, este necesar ca prețurile la medicamente să fie accesibile pentru persoanele din țara în care sunt vândute, fiind esențială sprijinirea utilizării așa-numitor flexibilități prevăzute în Acordul TRIPS și recunoscute în Declarația de la Doha, ținându-se seama, în același timp, de distorsiunile pe piață determinate de revânzarea medicamentelor în țări terțe; invită Comisia și statele membre să își continue eforturile pentru a se garanta că măsurile la frontiere menite să blocheze importul medicamentelor contrafăcute nu afectează negativ tranzitul medicamentelor generice;

27.  subliniază că întreprinderile ar trebui să fie încurajate să colaboreze mai eficient în cadrul propriului mediu concurențial și să conlucreze cu autoritățile publice cu scopul de a asigura un acces mai mare și mai bun la medicamente în statele membre și în țările terțe; invită Comisia să aibă în vedere sprijinirea mecanismelor inovatoare, cum ar fi grupările de brevete, pentru a stimula cercetarea, fără a afecta însă producția de generice;

28.  consideră că Uniunea trebuie să se angajeze în dezbaterea mai largă privind promovarea asistenței medicale la nivel mondial, care să cuprindă strategii de consolidare a sistemelor de sănătate;

29.  invită Comisia să stimuleze exporturile timpurii de medicamente generice și biosimilare produse în UE în țările terțe, din momentul în care nu mai sunt protejate de patent;

Furnizare de date mai bune

30.  consideră că unele date statistice citate în Comunicare au fost obținute, folosind o metodologie controversată și criticată deja și că trebuie îmbunătățite datele statistice pentru a reflecta cu mai multă acuratețe situația reală cu privire la rolul central pe care DPI, precum și protecția și punerea lor în aplicare îl joacă pentru economia UE, cu scopul de a analiza și îmbunătăți politica existentă, dar și de a sprijini în continuare principiul de elaborare a politicii pe bază de dovezi concrete;

31.  este de acord cu raționamentul Comisiei în ceea ce privește înființarea Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și solicită să i se aloce acestuia resurse proprii;

32.  subliniază că Observatorul trebuie să fie format într-un mod cuprinzător și să nu se suprapună unor organisme deja existente;

33.  invită Comisia să acționeze în vederea menținerii independenței Observatorului pentru a se asigura că activitatea acestuia nu va fi subminată de influențe reale sau presupuse;

Legislația UE și cooperarea în cadrul UE

34.  recunoaște că politici interne mai bune și armonizate adecvat în domeniul DPI ar fi utile în efortul de a îmbunătăți standardul de protecție și punere în aplicare a DPI la nivel mondial;

35.  invită Comisia să coopereze cu statele membre în vederea ratificării Tratatului OMPI privind dreptul mărcilor, a Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga, a Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine, precum și a altor acorduri internaționale în domeniul DPI;

36.  invită Comisia să adopte măsuri suplimentare în acord cu rezultatul consultării publice pe marginea Cărții sale verzi „Valorificarea la maximum a know-how-ului tradițional al Europei: posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole” (COM(2014)0469);

Protecția și punerea în aplicare a DPI în țări terțe

37.  sprijină angajamentul Comisiei de a acorda prioritate promovării unei protecții și puneri în aplicare mai bune a DPI în OMC și în orice alt context internațional, deschizând, astfel, noi piețe pentru exportatorii europeni și îmbunătățind accesul la piețele existente;

38.  observă că acordarea statutului de economie de piață în materie de instrumente de apărare comercială depinde, printre alte criterii, de protecția PI din țara respectivă;

39.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună protecție a DPI în cadrul tuturor organizațiilor multilaterale care tratează acest aspect (OMC, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale) și să depună eforturi în vederea includerii în sistemul OMC a acordurilor internaționale privind DPI care nu sunt încă incluse în acesta, cum ar fi Tratatul OMPI privind dreptul mărcilor, Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele, Tratatul OMPI privind dreptul de autor, Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga și Acordul de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine;

40.  consideră că în negocierile privind acorduri bilaterale de liber schimb ar trebui acordată o atenție adecvată capitolelor referitoare la proprietatea intelectuală și că părțile participante la negocieri ar trebui să recunoască faptul că dreptul de a desfășura o activitate comercială ar trebui să includă respectarea DPI și a cadrelor legislative existente; salută activitatea de până acum a Comisiei care a condus cu succes la includerea capitolelor referitoare la protecția și punerea în aplicare a DPI în acordurile bilaterale de liber schimb;

41.  consideră că ar trebui inclusă ratificarea tratatelor OMPI enumerate mai sus, în vederea includerii acestora în sistemul OMC, în acordurile bilaterale de liber schimb încheiate de Uniune;

42.  sprijină abordarea Comisiei de a lansa dialoguri și a constitui grupuri de lucru pe tema proprietății intelectuale cu țări prioritare cu care nu se află în derulare negocieri cuprinzătoare, în scopul obținerii și consolidării unor angajamente specifice în domeniul protecției și punerii în aplicare a DPI; subliniază nevoia de a include DPI pe agenda reuniunilor politice la nivel înalt atunci când nu se înregistrează progrese în cadrul dialogurilor privind PI și al reuniunilor între agenții;

43.  subliniază faptul că trebuie intensificată ori de câte ori este posibil cooperarea în domeniul DPI între Uniune și alte blocuri regionale;

44.  invită Comisia să recurgă mai regulat la mecanismele relevante de soluționare a litigiilor, inclusiv la Organul de soluționare a litigiilor al OMC, în cazurile în care sunt încălcate drepturile operatorilor economici ai Uniunii, inclusiv cele ale titularilor de DPI;

45.  invită Comisia să încurajeze țările terțe să recunoască reciproc dreptul de practică al experților juridici în domeniul DPI;

46.  cheamă Comisia și statele membre la o cooperare vamală mai bună în UE și cu țările terțe pentru confiscarea bunurilor contrafăcute, precum și la simplificarea procedurilor vamale;

47.  solicită Comisiei și statelor membre să coopereze mai îndeaproape cu țările terțe în ceea ce privește aspectele legate de drepturile de autor și acordarea de licențe;

48.  este convins de faptul că o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și punerea efectivă în aplicare a normelor conexe în țările terțe ar fi un stimulent puternic pentru investitorii din Uniunea Europeană și din alte zone de a face investiții, de a partaja noi competențe tehnologice și de a actualiza tehnologii existente;

Asistența în țări terțe și prioritățile geografice

49.  remarcă faptul că unele state membre au atașați pe probleme de proprietate intelectuală în cadrul delegațiilor lor din anumite țări-cheie; consideră că o mai bună coordonare și un schimb de informații mai eficient între statele membre ar putea oferi noi oportunități de realizare a obiectivelor comune în materie de protecție a PI în țările terțe;

50.  consideră că operatorii economici și consumatorii UE aflați într-o țară terță în care încălcările DPI sunt mai frecvente ar trebui să fie protejați în mod special printr-o extindere a serviciului de asistență pentru DPI;

o
o   o

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 129, 26.5.2005, p. 3.
(2) JO L 349, 31.12.1994, p. 71.
(3) JO L 157, 30.4.2004, p. 45.
(4) JO L 157, 9.6.2006, p. 1.
(5) JO L 135, 3.6.2003 p. 5.
(6) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(7) JO L 181, 29.6.2013, p. 15.
(8) JO C 175 E, 10.7.2008, p. 591.
(9) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 47.
(10) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 48.
(11) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/statistics/2014_ipr_statistics_en.pdf.
(12) JO C 80, 19.3.2013, p. 1.

Notă juridică