Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2145(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0190/2015

Texte depuse :

A8-0190/2015

Dezbateri :

PV 24/06/2015 - 20
CRE 24/06/2015 - 20

Voturi :

PV 24/06/2015 - 23.5
CRE 24/06/2015 - 23.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0238

Texte adoptate
PDF 459kWORD 151k
Miercuri, 24 iunie 2015 - Bruxelles Ediţie definitivă
Evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări
P8_TA(2015)0238A8-0190/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări (2014/2145(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(2),

–  având în vedere scrisoarea din 3 iulie 2013 a vicepreședintelui Comisiei, Olli Rehn, privind aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(5),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la ancheta privind rolul și activitățile troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la problemele constituționale ale unei administrări pe mai multe niveluri a Uniunii Europene(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Evaluarea guvernanței economice - Raport privind punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013ˮ (COM(2014)0905),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),

–  având în vedere concluziile reuniunilor Consiliului European din iunie și decembrie 2014,

–  având în vedere concluziile reuniunii la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014,

–  având în vedere discursul președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, din 15 iulie 2014 în fața Parlamentului European,

–  având în vedere discursul președintelui BCE, Mario Draghi, din 22 august 2014 în cadrul simpozionului anual al băncilor centrale de la Jackson Hole,

–  având în vedere Studiul ocazional nr. 157 al BCE din noiembrie 2014 intitulat „The identification of fiscal and macroeconomic imbalances – unexploited synergies under the strengthened EU governance frameworkˮ (Identificarea dezechilibrelor bugetare și macroeconomice - sinergiile neutilizate ale cadrului de guvernanță consolidat al UE),

–  având în vedere documentul de lucru nr. 163 al OCDE din 9 decembrie 2014 în domeniile social, al ocupării forței de muncă și al migrației, intitulat „Trends in income inequality and its impact on economic growthˮ (Tendințe privind diferențele de venituri și impactul acestora asupra creșterii economice),

–  având în vedere documentul de lucru al FMI din septembrie 2013 intitulat „Towards a fiscal union for the Euro area” (Către o uniune bugetară pentru zona euro),

–  având în vedere propunerile Consiliului guvernatorilor BCE din 10 iunie 2010 intitulate „Reinforcing Economic Governance in the Euro Area” (Consolidarea guvernanței economice a zonei euro),

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la Al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, adoptate de Consiliul Afaceri Generale (Coeziune) la 19 noiembrie 2014,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0190/2015),

A.  întrucât guvernanța economică a zonei euro, care a fost concepută pentru a fi evitată nesustenabilitatea finanțelor publice și pentru a fi coordonate politicile bugetare, a început cu PSC, care constă în două reguli simple menite să prevină efectele negative ce pot afecta UEM în ansamblu;

B.  întrucât, imediat după introducerea monedei euro, s-a instaurat o stare de oboseală în ceea ce privește consolidarea aferentă aplicării acestor reguli, ceea ce a creat un teren favorabil pentru dezvoltarea unuia dintre elementele prezentei crize ce afectează UEM;

C.  întrucât în 2005 a avut loc o reformă a formei inițiale a PSC, care a introdus o serie de perfecționări și a sporit flexibilitatea, dar nu a tratat în măsură suficientă problemele legate de dispozițiile slabe privind aplicarea și de coordonarea insuficientă;

D.  întrucât, atunci când mai multe țări se confruntau cu riscul de incapacitate de plată a datoriilor, ceea ce ar fi condus la răspândirea crizei la nivel mondial și la depresiune, această situație ar fi putut fi evitată prin instituirea unor mecanisme ad-hoc precum FESF și MESF;

E.  întrucât, pentru a se evita repetarea acestui tip de criză, precum și răspândirea crizei în alte țări prin intermediul sectorului bancar, au fost adoptate o serie de măsuri, printre care se numără crearea uniunii bancare, MES, o legislație îmbunătățită privind guvernanța economică sub forma celor două pachete legislative („two-pack” și „six-pack”), TSCG și semestrul european, toate acestea fiind considerate un pachet de măsuri unic;

F.  întrucât, potrivit celor mai recente previziuni de primăvară ale Comisiei, după doi ani consecutivi de creștere negativă se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) din zona euro să crească, ceea ce înseamnă că redresarea economică se întărește treptat, dar trebuie consolidată și mai mult, deoarece deviația PIB va fi în continuare considerabilă;

G.  întrucât între statele membre se înregistrează în continuare diferențe macroeconomice considerabile în ceea ce privește ratele datoriei, ratele deficitului, ratele șomajului, balanța contului curent și gradul de protecție socială, chiar și după implementarea programelor, ceea ce reflectă existența unor diferențe în ceea ce privește originea crizei și punctul său de început, precum și ambiția, impactul și răspunderea națională la punerea în aplicare a măsurilor convenite între instituții și statele membre în cauză;

H.  întrucât investițiile au scăzut în zona euro cu 17% față de perioada premergătoare crizei, fiind în continuare reduse; întrucât atât absența unor investiții orientate către viitor, care să alimenteze creșterea, cât și datoria publică și privată nesustenabilă reprezintă o povară semnificativă pentru generațiile viitoare;

I.  întrucât este în curs de stabilire un plan european de investiții ca instrument important de stimulare a investițiilor, în special a celor private, pentru a mobiliza, în următorii trei ani, 315 miliarde EUR sub formă de noi investiții; întrucât, dacă sunt realizate obiectivele financiare propuse, acest plan reprezintă doar unul dintre elementele menite să depășească deficitul de investiții acumulat, alături de punerea în practică a unor reforme structurale pentru a se crea un mediu atrăgător pentru investitori în statele membre,

Bilanțul cadrului actual de guvernanță economică

1.  salută Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind evaluarea guvernanței economice; consideră că evaluarea Comisiei demonstrează modul și măsura în care au fost utilizate și implementate diferitele instrumente și proceduri;

2.  subliniază faptul că la baza sistemului de guvernanță economică se află prevenirea deficitului și a datoriei excesive și a dezechilibrelor macroeconomice excesive, precum și coordonarea politicilor economice; subliniază, prin urmare, că întrebarea principală ce transpare în această analiză este dacă UEM a devenit mai rezistentă datorită noului cadru de guvernanță economică, în special în ceea ce privește capacitatea sa de a evita situația în care un stat membru se găsește în incapacitate de plată a datoriilor sale, contribuind totodată la o coordonare și o convergență mai strictă a politicilor economice ale statelor membre și asigurând un nivel ridicat de transparență, credibilitate și răspundere democratică;

3.  ia act de faptul că, în unele state membre, s-au realizat progrese în ceea ce privește reducerea datoriilor sau încetarea procedurii aplicabile deficitelor excesive;

4.  este de acord cu Comisia că unele elemente ale noului cadru au produs rezultate, dar nu se pot încă trage concluzii definitive privind eficacitatea acestor reglementări într-o situație economică normală;

5.  ia act de faptul că, în această etapă, evaluarea aplicării celor două pachete legislative (de șase și de două acte legislative) nu poate fi completă și nu poate fi separată de semestrul european, TFUE și pactul bugetar;

6.  salută extinderea adusă de cele două pachete de acte legislative sferei Pactului de stabilitate și de creștere prin adăugarea unor proceduri de prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice în interiorul unui stat membru și între statele membre și prin abandonarea încrederii excesive în criteriul deficitului pentru a se ține seama atât de deficit, cât și de datoria globală, vizându-se astfel identificarea și corectarea eventualelor probleme și prevenirea apariției unor crize cât mai timpuriu posibil, permițând totodată să existe un anumit grad de flexibilitate sub formă de prevederi ce vizează reformele structurale, investițiile și condițiile nefavorabile legate de ciclul economic; reamintește că flexibilitatea nu poate pune în pericol caracterul preventiv al pactului;

7.  subliniază importanța tabelului comparativ pentru identificarea dezechilibrelor macroeconomice într-o etapă timpurie și importanța unor reforme structurale sustenabile atunci când se vizează depășirea dezechilibrelor macroeconomice;

8.  subliniază că punerea în aplicare consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în timp contribuie la dezvoltarea credibilității; invită Comisia și Consiliul să aplice modificările aduse PSC prin cele două pachete de acte legislative (de 6 și de 2 acte) și să acționeze în spiritul acestor modificări, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la asigurarea aplicării;

9.  consideră că situația economică actuală, caracterizată de o creștere fragilă și de un nivel ridicat al șomajului, impune măsuri urgente, cuprinzătoare și decisive, luate în spirit holistic și bazate pe o consolidare bugetară favorabilă creșterii, pe reforme structurale și pe stimularea investițiilor, pentru a se restabili creșterea sustenabilă și competitivitatea, a se promova inovarea și a se combate șomajul, tratând totodată riscul unei inflații scăzute în mod persistent sau al unei posibile tendințe deflaționiste, precum și dezechilibrele macroeconomice persistente; subliniază că cadrul de guvernanță economică trebuie să constituie un element esențial al acestei abordări holistice pentru a fi în măsură să soluționeze aceste probleme;

10.  este de acord cu declarația făcută de comisarul Thyssen, conform căreia țările care asigură locuri de muncă de înaltă calitate și o mai bună protecție socială și care investesc în capitalul uman fac față mai bine crizelor economice; invită Comisia să țină seama de această poziție în cadrul politicii sale privind semestrul european și în recomandările specifice fiecărei țări;

11.  subliniază faptul că actualul cadru de guvernanță economică trebuie implementat, iar atunci când este cazul, îmbunătățit, pentru a se putea asigura stabilitatea bugetară, a se promova o dezbatere efectivă cu privire la evaluarea globală a zonei euro în ansamblu care să asigure o responsabilitate bugetară favorabile creșterii, a se îmbunătăți perspectivele de convergență economică a zonei euro și a se trata în condiții egale situațiile economice și bugetare diferite ale statelor membre; insistă asupra faptului că acesta suferă de o lipsă de aderare la nivel național, nu acordă atenție suficientă perspectivelor economice internaționale și nu dispune de un mecanism adecvat de răspundere democratică;

12.  subliniază că situația actuală impune o coordonare economică mai strictă și mai cuprinzătoare, care să trateze zona euro ca o zonă unitară și să îmbunătățească aderarea la nivel național și răspunderea democratică pentru implementarea normelor (restabilirea încrederii, favorizarea convergenței dintre statele membre, îmbunătățirea sustenabilității bugetare, încurajarea unor reforme structurale sustenabile și stimularea investițiilor), precum și o reacție rapidă pentru a corecta faliile cele mai evidente, a îmbunătăți eficacitatea cadrului de guvernanță economică și a asigura implementarea consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în timp;

13.  subliniază că pentru guvernanța economică este importantă existența unor proceduri simple și transparente și atrage atenția asupra faptului că actuala complexitate a cadrului, precum și neimplementarea acestuia și neaderarea la el îi afectează negativ eficacitatea și acceptarea de către parlamentele naționale, autoritățile locale, partenerii sociali și cetățenii din statele membre;

14.  recunoaște că s-au înregistrat progrese cu ocazia dezbaterii privind obiectivul pe termen mediu (OTM) și în ceea ce privește aderarea mai puternică la dezbaterile de la nivel național în statele membre din zona euro, datorită și contribuției consiliilor bugetare naționale care acționează în calitate de organisme independente care monitorizează conformitatea cu normele bugetare și previziunile macroeconomice; invită Comisia să prezintă o privire generală a structurii și funcționării consiliilor bugetare naționale din statele membre și a modului în care aceste consilii pot îmbunătăți aderarea la nivel național;

15.  consideră cadrul de guvernanță economică ca fiind o inițiativă politică de primă importanță ce se află la baza obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor emblematice menite să asigure realizarea deplină a potențialului de creștere încă nefructificat al pieței unice; consideră că, prin deblocarea potențialului de creștere al pieței unice, statele membre vor îndeplini mai ușor obiectivele incluse în cadrul de guvernanță economică; mai mult, consideră că actorii principali de pe piața unică sunt consumatorii și agenții economici;

Aplicarea optimă a flexibilității în cadrul normelor existente?

16.  admite că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) care a fost introdus pentru a se asigura sustenabilitatea fiscală a statelor membre care participă la uniunea economică și monetară le permite statelor membre să desfășoare o politică contraciclică, după caz, facilitând marja de manevră fiscală pentru ca stabilizatorii automați să lucreze corespunzător; subliniază că nu toate statele membre au realizat un excedent în timp ce economia se dezvolta intens și că unele clauze de flexibilitate existente prevăzute în legislație nu au fost utilizate pe deplin în anii precedenți;

17.  salută faptul că, în comunicarea sa interpretativă privind flexibilitatea, Comisia admite că modul de interpretare a regulilor de politică bugetară actuale este esențial pentru a reduce deficitul de investiții în UE și a facilita implementarea unor reforme structurale sustenabile, echilibrate din punct de vedere social și cu efect de intensificare a creșterii; constată că comunicarea nu aduce modificări în ceea ce privește calculul deficitului, dar că anumite investiții pot justifica o abatere temporară de la obiectivul pe termen mediu (OTM) al statului membru în cauză sau de la traiectoria de ajustare către acesta;

18.  sprijină toate stimulentele propuse de Comisia Europeană pentru finanțarea noului Fond european pentru investiții strategice (FEIS), în principal prin a conferi neutralitate fiscală contribuțiilor naționale la fond, sub aspectul îndeplinirii obiectivului pe termen mediu și al efortului de ajustare fiscală necesar, fără a-l modifica pe componenta preventivă sau corectivă a PSC; ia act de intenția Comisiei de a se abține de la lansarea unei PDE în cazul în care, exclusiv din cauza contribuției suplimentare la FEIS, deficitul unui stat membru depășește ușor și temporar limita de deficit de 3 %; atrage atenția asupra contribuției esențiale a PSC la edificarea încrederii în contextul atragerii investițiilor străine; subliniază importanța adiționalității finanțării prin FEIS, deoarece proiectele finanțate prin FEIS nu trebuie, în niciun caz, să înlocuiască pur și simplu investițiile deja planificate și că investițiile nete trebuie, dimpotrivă, să fie, ca rezultat, majorate în mod efectiv;

19.  salută faptul că comunicarea Comisiei urmărește să clarifice sfera de aplicare a clauzei privind investițiile, permițând un anumit grad de flexibilitate temporară în cadrul componentei preventive a PSC, sub forma unei abateri temporare de la OTM, cu condiția ca abaterea să nu conducă la un exces care să depășească valoarea de referință a deficitului de 3 % și peste marja de siguranță adecvată, pentru a face loc programelor de investiții ale statelor membre, în special în ceea ce privește cheltuielile privind proiectele finanțate în cadrul politicii structurale și de coeziune, printre care Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, rețelele transeuropene și Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și cofinanțarea din FEIS;

20.  este încredințat că o condiție prealabilă pentru aplicarea clauzei privind reforma structurală în temeiul componentei preventive și luarea în considerare a planurilor de reformă structurală în temeiul componentei corective constituie o adoptare formală, la nivel parlamentar național, a unei reforme și implementarea ei în fapt, permițând o mai mare eficiență și apropriere; subliniază că procesul de reformă ar trebui să implice pe deplin partenerii sociali, în toate fazele;

21.  cheamă la un dialog mai intens între Comisie și statele membre cu privire la conținutul și tipurile de reforme structurale de maximă eficacitate și care se dovedesc a fi cele mai adecvate pentru a fi propuse de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări, compatibile cu tratatul și cu legislația secundară, ținând seama de analiza costuri-beneficii, evaluarea axată pe rezultate și impactul în termeni de timp și contribuind la realizarea OTM;

22.  încurajează comisiile de finanțe ale parlamentelor naționale să invite în mod sistematic comisarii europeni competenți în domeniul guvernanței economice la o dezbatere publică în fața propriilor camere, înainte de adoptarea proiectelor de buget ale statelor membre;

23.  consideră că reformele structurale asumate în cadrul programelor naționale de reformă ar trebui ca, pe termen mediu și lung, să aducă beneficii de ordin economic, social și ambiental și să îmbunătățească eficiența și eficacitatea capacității administrative;

24.  reține că, din cauză că ar fi putut conduce la o încercare de a defini toate tipurile de ipoteze, cu riscul de a o lăsa pe dinafară tocmai pe aceea care ar urma să se concretizeze în realitate, comunicarea nu se referă la caracterul „evenimentelor neobișnuite” care scapă controlului unui stat membru care i-ar putea permite să se abată temporar de la traiectoria de ajustare către realizarea obiectivului său pe termen mediu (OTM); subliniază necesitatea abordării situațiilor similare în mod similar;

25.  solicită asigurarea unei mai mari coeziuni economice și sociale prin consolidarea Fondului social european și a Fondului de coeziune în vederea menținerii locurilor de muncă și a creării unora noi care să ofere angajaților drepturile care li se cuvin, prin sprijinirea măsurilor de combatere a șomajului și a sărăciei;

26.  subliniază că stimularea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, în special locuri de muncă pentru tineri, este importantă pentru acceptarea publică a cadrului european de guvernanță economică;

27.  constată cu profundă îngrijorare că, în timpul crizei, șomajul pe termen lung s-a dublat; de asemenea, constată că această creștere a fost chiar mai pronunțată în rândul lucrătorilor slab calificați; invită Comisia să se asigure că politicile sale și recomandările specifice fiecărei țări reflectă lupta împotriva șomajului pe termen lung;

28.  consideră că, în cadrul economic al Uniunii, ar trebui să se acorde cea mai mare atenție adâncirii inegalităților în Europa; consideră că dublarea eforturilor de a crea mai multe locuri de muncă de calitate în Europa este una din cele mai bune metode de a reduce această adâncire a inegalităților;

Coordonarea mai strictă, convergența economică și raționalizarea semestrului european

29.  îndeamnă Comisia să aplice integral PSC și să asigure implementarea sa echitabilă, în concordanță cu revizuirea sa recentă a pachetelor 6 și 2 și a comunicării privind flexibilitatea; consideră că, atunci când este necesar și posibil, semestrul european ar trebui raționalizat și consolidat în contextul actualului cadru legislativ; subliniază că orice astfel de raționalizări și consolidări viitoare ar trebui, în orice caz, să fie axate stabilitate;

30.  consideră că comunicarea Comisiei clarifică unde există loc pentru flexibilitate în baza legislației existente; salută încercarea de a conferi mai multă claritate acestui domeniu complicat și se așteaptă ca Comisia să facă uz de flexibilitatea intrinsecă a reglementărilor existente, în concordanță cu comunicarea, asigurând totodată predictibilitatea, transparența și eficacitatea cadrului de guvernanță economică;

31.  invită Comisia și Consiliul să confere o mai mare coerență cadrelor fiscale și macroeconomice, pentru a permite o dezbatere mai timpurie și mai substanțială la nivelul părților interesate, ținând seama de interesele europene pe care le servesc aceste cadre, de necesitatea asigurării unei mai mari convergențe între statele membre din zona euro, de deliberarea de la nivelul parlamentelor naționale și de rolul partenerilor sociali sau al autorităților locale în ceea ce privește aproprierea unor reforme structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social;

32.  insistă ca analiza anuală a creșterii (AAC), ca și recomandările specifice fiecărei țări (RST), trebuie să fie transpuse mai bine în practică, ținându-se seama de evaluarea situației bugetare și a perspectivelor, atât la nivelul zonei euro în ansamblu, cât și la nivelul fiecărui stat membru; sugerează că această evaluare globală prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro ar trebui să fie supusă unei dezbateri în plenul Parlamentului European, cu participarea Consiliului, a președintelui Eurogrupului și a Comisiei, înainte de Consiliul de primăvară, și transpusă corect în practică pe toată durata semestrului european;

33.  confirmă faptul că semestrul european a devenit un vehicul important de implementare a reformelor la nivel național și al UE, asigurând coordonarea politicilor economice ale UE și ale statelor sale membre; regretă însă deficitul de asumare rezultat din implementarea nesatisfăcătoare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

34.  consideră că semestrul european ar trebui raționalizat și consolidat fără modificarea cadrului juridic actual și că documentele care se raportează la semestru ar trebui coordonate mai bine, spre a se mări astfel focusarea, eficacitatea și asumarea, în vederea realizării obiectivelor europene privind buna guvernanță economică;

35.  solicită ca recomandările specifice fiecărei țări (RST) să fie, atunci când este cazul, mai bine coordonate în raport cu recomandările privind procedura de deficit excesiv (PDE), astfel încât să se asigure consecvența între supravegherea poziției fiscale și coordonarea politicii economice;

36.  se pronunță în favoarea unui proces consolidat la nivelul UE și la nivel național în ceea ce privește elaborarea, măsurile subsecvente, sprijinirea și monitorizarea recomandărilor specifice fiecărei țări, permițând și verificarea transpunerii lor în practică și a calității în raport cu livrarea;

37.  reamintește că legislația îi impune Comisiei ca, atunci când își pregătește recomandările, să ia în considerare, printre altele, obiectivele 2020, și consfințește principiul potrivit căruia este de așteptat ca, de regulă, Consiliul să urmeze recomandările și propuneri Comisiei sau să-și explice public poziția;

38.  este preocupat de creșterea datoriei în țări care au deja un nivel ridicat de îndatorare, ceea ce este în totală contradicție cu regula de 1/20 privind reducerea datoriilor; invită Comisia să explice în ce fel intenționează să soluționeze această contradicție și să garanteze că ponderea datoriei este redusă la niveluri sustenabile, în concordanță cu PSC;

39.  sprijină strategia structurată pe trei piloni (investiții în favoarea creșterii, consolidare fiscală și reforme structurale), prezentată în cadrul AAC pentru 2015, și solicită concretizarea în mai mare măsură a acesteia în cadrul evaluării globale a situației bugetare și a perspectivelor din zona euro și al RST;

40.  admite necesitatea unei analize independente și pluraliste a perspectivelor economice ale statelor membre la nivelul UE; în acest context, insistă asupra dezvoltării în continuare a unității Comisiei cunoscută sub denumirea de Analist economic principal, cu scopul de a furniza o analiză obiectivă, independentă și transparentă a datelor relevante, care ar trebui să fie dată publicității și să servească drept bază pentru o dezbatere și un proces decizional în cunoștință de cauză la nivelul Comisiei, Consiliului și Parlamentului European; solicită ca analistului economic principal să i se transmită toate documentele pertinente, în timp util pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile; subliniază rolul util al consiliilor bugetare naționale, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, și încurajează înființarea unei rețele europene;

41.  reamintește că PDM este destinată să evite producerea crizelor, prin identificarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice dăunătoare pe baza unei evaluări obiective a dezvoltării variabilelor macroeconomice esențiale; consideră că PDM trebuie utilizată pentru a evalua în mod eficient și eficace dezvoltarea variabilelor macroeconomice esențiale, atât în țările cu deficit, cât și în ele cu excedent, în special cu privire la consolidarea competitivității și pentru a lua mai bine în considerare zona euro în ansamblu, inclusiv efectele de propagare; reamintește că supravegherea macroeconomică este, de asemenea, menită să identifice țările susceptibile de a se confrunta cu viitoare dezechilibre și să le evite prin lansarea din timp a unor reforme structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social, atâta timp cât încă se mai poate acționa;

42.  evidențiază diferențierea clară pe care o face Comisia între componenta preventivă și cea corectivă a PSC în ceea ce privește investițiile care permit abateri temporare de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare la acesta, în limitele unei marje de siguranță în cadrul componentei preventive; invită Comisia și Consiliul ca, în acest domeniu, să fie consecvente în raport cu cele ce rezultă din poziția co-legislatorilor în legătură cu Regulamentul privind Fondul european pentru investiții strategice;

43.  invită Comisia ca, în analizele sale, atunci când evaluează situația economică și fiscală a statelor membre, să țină seama de toți factorii importanți, printre care creșterea reală, inflația, investițiile publice pe termen lung și rata șomajului, abordând în regim de urgență deficitul investițional din UE prin canalizarea cheltuielilor spre investițiile cele mai productive și cele mai favorabile creării locurilor de muncă și creșterii sustenabile;

44.  invită Comisia să asigure că modul în care se iau în considerare măsurile eficace în cadrul PDE are la bază criterii clare, numerice și măsurabile;

45.  insistă asupra faptului că accentul pus pe deficitele structurale de la reforma din 2005 a PSC, alături de introducerea unei norme privind cheltuielile cu ocazia reformei din 2011, precum și conceptul de deviație a PIB-ului, care este foarte greu de cuantificat corect, creează nesiguranță, complexitate și marje de flexibilitate care permit, astfel, o aplicare discreționară a PSC; își exprimă temerea că calculul creșterii potențiale și al deviației PIB-ului, care stă la baza evaluării deficitelor structurale, precum și cel al normei privind cheltuielile fac obiectul mai multor presupuneri discutabile care conduc la revizuiri substanțiale între previziunile din toamnă și din primăvară ale Comisiei, având ca rezultat calcule diferite și evaluări divergente în ceea ce privește punerea în aplicare a PSC;

46.  îi solicită Comisiei ca, atunci când monitorizează și evaluează pozițiile fiscale ale statelor membre, să țină seama de implicațiile practice ale măsurilor fiscale și reformelor convenite; invită Comisia să aibă în vedere politici elaborate în mod predictibil și consecvent, să-și bazeze analiza pe fapte concrete și date fiabile și să procedeze cu atenție maximă atunci când recurge la estimări în legătură cu concepte cum sunt potențialul estimat de creștere a PIB-ului și deviația PIB-ului;

47.  subliniază importanța unei creșteri economice și creări de locuri de muncă reînnoite, pentru ca cetățenii să accepte cadrul de guvernanță economică, și invită, prin urmare, Comisia să îmbunătățească mediul de afaceri din Europa, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, înlăturării birocrației și accesului la finanțare; reamintește în această privință necesitatea de a oferi sprijin IMM-urilor pentru a le asigura accesul și la piețele din afara UE, cum ar fi Statele Unite, Canada, China și India;

Responsabilitatea democratică și provocări viitoare în consolidarea guvernanței economice

48.  consideră că pentru o UEM aprofundată și mai solidă este nevoie de urgență de mai puțină complexitate, mai multă responsabilizare și mai multă transparență, mai degrabă decât să se adauge noi straturi de norme peste cele deja existente; subliniază faptul că, având în vedere că responsabilitățile în domeniul UEM sunt împărțite între administrația națională și cea europeană, trebuie avută mare atenție să se asigure coerența și responsabilitatea guvernanței economice atât la nivel național, cât și european; mai consideră că instituțiile supuse răspunderii democratice trebuie să joace un rol major și subliniază necesitatea unei implicări parlamentare susținute, cu asumarea răspunderii la nivelul la care se iau sau se aplică deciziile;

49.  recunoaște faptul că, pe baza situației actuale, cadrul de guvernanță economică trebuie să fie simplificat, mai bine respectat și, dacă este necesar, corectat și completat pentru a permite UE și zonei euro să răspundă provocărilor în materie de convergență, creștere economică sustenabilă, prosperitate a cetățenilor, competitivitate, finanțe publice robuste și sustenabile, ocupare a forței de muncă, investiții pe termen lung orientate spre viitor, cu mari beneficii social-economice și încredere;

50.  consideră că, din moment ce contribuția parlamentară la orientările în domeniul politicii economice este un aspect important în orice sistem democratic, se poate mări legitimitatea la nivel european prin adoptarea Orientărilor în materie de convergență care conțin priorități pe domenii pentru anii următori, supuse unei proceduri de codecizie care ar trebui introdusă cu ocazia viitoarei modificări a tratatului;

51.  reamintește rezoluțiile Parlamentului European care au precizat că crearea mecanismului european de stabilitate (MES) și a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța („pactul fiscal”) în afara structurii instituțiilor Uniunii reprezintă un regres pentru integrarea politică a Uniunii și, prin urmare, solicită ca MES și pactul fiscal să fie integrate pe deplin în cadrul comunitar, pe baza unei evaluări a experienței în punerea sa în aplicare, conform articolului 16 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM și să răspundă în mod oficial în fața Parlamentului;

52.  reamintește solicitarea sa de a concepe opțiuni pentru un nou temei juridic pentru programele viitoare de ajustare macroeconomică, înlocuind Troika, pentru a mări transparența și asumarea răspunderii pentru aceste programe și a garanta că toate deciziile Uniunii sunt luate, de câte ori este posibil, pe baza metodei comunitare; consideră că ar trebui să existe o coerență între natura mecanismului de stabilitate utilizat și instituția însărcinată cu mobilizarea sa recunoscând, totodată, că având în vedere că asistența financiară este garantată de statele membre din zona euro, ele au un cuvânt de spus în legătură cu mobilizarea sa;

53.  solicită realizarea unei reevaluări a procesului decizional al Eurogrupului astfel încât să se asigure o responsabilitate democratică adecvată; salută participarea cu regularitate a președintelui Eurogrupului la întrunirile comisiei ECON la fel ca președintele Consiliului Ecofin, contribuind, astfel, la un nivel similar de responsabilitate democratică;

54.  reamintește că pachetul de 2 și pachetul de 6 se bazează pe atribuirea unui rol mai important unui comisar independent care ar trebui să asigure aplicarea echitabilă și nediscriminatorie a normelor, consideră că următorii pași în direcția structurării instituționale a guvernanței economice, precum întărirea rolului comisarului pentru afaceri economice și monetare sau crearea unui Oficiu European de Trezorerie trebuie să respecte separarea puterilor între diferite instituții și să prevadă mijloace corespunzătoare de răspundere și legitimitate democratică, cu implicarea Parlamentului European;

55.  reamintește că uniunea bancară a fost rezultatul voinței politice de a evita reapariția crizelor financiare, de a sparge cercul vicios creat între bănci și entități suverane și de a reduce la minimum efectele negative de contagiune generate de o criză a datoriei suverane și că va fi nevoie de aceeași voință pentru a aprofunda UEM;

56.  solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs ambițioasă pentru realizarea unei uniuni economice și monetare aprofundate care să țină cont de propunerile formulate în prezenta rezoluție, pe baza mandatului primit din partea reuniunii la vârf a zonei euro și confirmat de Consiliul European „de a pregăti următoarele etape în direcția unei mai bune guvernanțe a zonei euro”, precum și pe baza unor lucrări precedente precum rezoluția Parlamentului din 20 noiembrie 2012 „Către o veritabilă uniune economică și monetară”(13), Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă: Lansarea unei dezbateri la nivel european” (COM(2012)0777) și raportul final al celor patru președinți din 5 decembrie 2012;

57.  invită părțile implicate în această necesară etapă următoare a UEM să țină cont de lărgirea în viitorul previzibil a zonei euro și să analizeze toate opțiunile pentru a aprofunda UEM și pentru a o face mai rezistentă, cum ar fi:

   (a) mecanisme mai performante de responsabilizare democratică, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu asumarea răspunderii la nivelul la care se iau deciziile și pe baza adoptării orientărilor în materie de convergență prin procedura de codecizie, cu oficializarea rolului de control al Parlamentului European în cadrul semestrului european printr-un acord interinstituțional și ținând toate parlamentele naționale din zona euro la curent cu fiecare etapă a procesului semestrului european;
   (b) o dimensiune socială menită să mențină economia socială de piață a Europei, respectând dreptul la negocieri colective pe baza cărora să se asigure coordonarea politicilor sociale ale statelor membre, inclusiv un mecanism de garantare a unui salariu sau venit minim corespunzător fiecărui stat și hotărât de acesta și sprijinind lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale, reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii, mobilitatea voluntară și flexibilitatea între profesii și state membre;
   (c) o capacitate fiscală a zonei euro, bazată pe resurse proprii specifice care ar trebui, în cadrul bugetului Uniunii și cu control parlamentar european, să ajute statele la implementarea reformelor structurale convenite pe baza anumitor condiții, inclusiv implementarea efectivă a Programelor naționale de reformă; salută în acest context munca grupului UE pentru resursele proprii prezidat de Mario Monti;
   (d) creșterea rezistenței UEM în fața șocurilor economice și a situațiilor de urgență legate direct de uniunea monetară evitând, în același timp, orice formă de transferuri fiscale permanente;
   (e) în privința impozitării, un angajament privind adoptarea unor măsuri la nivel european împotriva fraudei fiscale și planificării fiscale corporatiste agresive, cooperarea autorităților fiscale naționale vizând schimbul de informații privind eludarea taxelor și frauda fiscală, măsuri de realizare a convergenței politicilor fiscale ale statelor membre, o bază de impozitare comună consolidată a societăților comerciale, sisteme fiscale mai simple și mai transparente și raportarea țară cu țară impusă companiilor, cu excepția IMM-urilor;
   (f) finalizarea uniunii bancare pas cu pas;
   (g) includerea MES și TSCG în legislația Uniunii care să meargă mână în mână cu o mai bună coordonare a politicii economice, o convergență reală, impunerea respectării normelor comune și un angajament clar în favoarea unor reforme structurale sustenabile din punct de vedere economic și social;
   (h) tratarea punctelor slabe ale cadrului actual care permite supravegherea anumitor părți ale Tratatului de către Curte, în timp ce altele sunt excluse;
   (i) un rol extern mai mare al zonei euro, inclusiv modernizarea reprezentării sale;

58.  solicită ca posibile măsuri viitoare în ceea ce privește UEM să fie elaborate pe baza unei abordări de tip „4+1 președințiˮ, inclusiv Președintele Parlamentului European, care ar trebui să fie invitat la toate reuniunile, să aibă acces la toate informațiile și dreptul de participare la dezbateri; remarcă faptul că președintele Comisiei și-a manifestat intenția de a se baza pe contribuțiile venite din partea Președintelui Parlamentului European în reflecțiile sale din timpul pregătirii rapoartelor celor patru președinți;

59.  solicită Președintelui său să inițieze o coordonare ex ante cu președinții grupurilor politice sau acei deputați în PE special numiți de grupul lor sau de Parlament, pentru a reprezenta Parlamentul la această viitoare misiune pe baza mandatului conferit de prezenta rezoluție, abordând, printre altele, chestiunile din nota analitică a celor 4 președinți privind „Pregătire pașilor următori în direcția unei mai bune guvernanțe economice în zona euro”;

o
o   o

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților Consiliului, Comisiei, Eurogrupului și BCE, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(2) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(7) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(8) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0239.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0598.
(11) JO C 165 E, 11.6.2013, p. 24.
(12) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 140.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2012)0430.

Notă juridică