Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2233(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0182/2015

Texte depuse :

A8-0182/2015

Dezbateri :

PV 06/07/2015 - 16
CRE 06/07/2015 - 16

Voturi :

PV 07/07/2015 - 5.13
CRE 07/07/2015 - 5.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0250

Texte adoptate
PDF 386kWORD 146k
Marţi, 7 iulie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Impactul extern al politicii comerciale și de investiții a UE asupra inițiativelor de tip public-privat
P8_TA(2015)0250A8-0182/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 7 iulie 2015 referitoare la impactul extern al politicii comerciale și de investiții a UE asupra inițiativelor de tip public-privat în țările din afara UE (2014/2233(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune(1),

–  având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE(2),

–  având în vedere Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ(3),

–  având în vedere avizele Comisiei pentru comerț internațional referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice (COM(2011)0896), la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (COM(2011)0895) și la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atribuirea contractelor de concesiune (COM(2011)0897),

–  având în vedere comunicările Comisiei intitulate „Mobilizarea investițiilor private și publice în vederea relansării economice și realizării unei transformări structurale pe termen lung: dezvoltarea parteneriatelor public-privat (COM(2009)0615), „Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare” (COM(2014)0263), „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020), „Comerț, creștere și afaceri internaționale Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612), „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173) și „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020(4), Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor: promovarea intereselor societății și a unei căi spre o redresare economică sustenabilă și cuprinzătoare(5) și Rezoluția sa din 26 octombrie 2006 privind parteneriatele de tip public-privat și legislația comunitară referitoare la achiziții publice și concesiuni(6),

–  având în vedere raportul din 2010 al EIM pentru Comisie, intitulat „Internaționalizarea IMM-urilor europene”,

–  având în vedere punctul 5 din Comunicarea Comisiei intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491), principiile ONU de capacitare a femeii, lansate în martie 2010, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 8 decembrie 2009 și punctul 46 din documentul final al Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20),

–  având în vedere Recomandarea OCDE din mai 2012 referitoare la principiile de guvernanță publică aplicabile parteneriatelor de tip public-privat(7), Convenția privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale a OCDE din 1997 și Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, actualizate în mai 2011(8),

–  având în vedere convențiile relevante ale OIM,

–  având în vedere Ghidul din 2008 privind promovarea bunei guvernanțe în cadrul parteneriatelor de tip public-privat al Comisiei Economice pentru Europa a ONU(9),

–  având în vedere Ghidul legislativ privind proiectele de infrastructură finanțate de către sectorul privat din 2001(10) al Comisiei ONU pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL), precum și documentele prezentate în cadrul Colocviului internațional UNCITRAL privind parteneriatele de tip public-privat (PPP), organizat la Viena între 2 și 3 mai 2013,

–  având în vedere raportul CAF din 2010, intitulat „Infraestructura pública y participación privada: conceptos y experiencias en América y España” (Infrastructura publică și participarea sectorului privat: concepte și experiențe în America și Spania),

–  având în vedere „Ghidul de referință privind parteneriatele de tip public-privat: Versiunea 2.0” din iulie 2014, elaborat de Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), Banca Interamericană de Dezvoltare (BID), Grupul Băncii Mondiale și de Public-Private Infrastructure Advisory Facility (Instrumentul de consultanță pentru proiectele de investiții de tip public-privat) (PPIAF)(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0182/2015),

A.  întrucât societățile și structura economică ale țărilor și dinamismul acestora au de câștigat de pe urma unor medii care permit interacțiunile dintre sectorul public și sectorul privat, precum și cooperarea dintre entitățile publice și cele private, de exemplu prin intermediul inițiativelor și al întreprinderilor comune;

B.  întrucât, deși parteneriatele de tip public-privat (PPP) sunt instrumente pe termen lung care sunt utilizate în cadrul politicilor guvernamentale la nivel internațional, național, regional și local, nu există o definiție recunoscută la nivel internațional pentru aceste parteneriate și nici un cadru de reglementare cuprinzător cu privire la acestea; întrucât, în practică, termenul de „parteneriat de tip public-privat” este utilizat cu sensul de „spectru larg și variat de relații de cooperare între actori publici (guverne, agenții și organizații internaționale sau o combinație a acestora) și actori privați (companii sau entități non-profit)” și, de obicei, acest gen de cooperare presupune furnizarea de către sectorul privat a infrastructurilor sau a bunurilor care, în mod tradițional, sunt puse la dispoziție de către guverne;

C.  întrucât PPP-urile sunt un vehicul important al creșterii economice, inovării, competitivității și al creării de locuri de muncă, atât pe piața unică, cât și în alte țări și au un rol strategic în modernizarea infrastructurii, în special a celei energetice, rutiere, digitale și de aprovizionare cu apă; întrucât întreprinderile din UE sunt bine echipate pentru a concura pentru adjudecarea acestor contracte și a le gestiona ulterior;

D.  întrucât PPP-urile pot lua forme variate, legislația pieței unice stabilind standarde procedurale înalte; întrucât această legislație a fost revizuită și consolidată prin Directivele 2014/24/UE și 2014/25/UE privind achizițiile publice, Directiva 2014/23/UE privind concesionările și în orientările privind PPP-urile instituționalizate;

E.  întrucât parteneriatele de tip public-privat pentru punerea la dispoziție a infrastructurii, bunurilor și serviciilor de bază se caracterizează prin complexitate tehnică,

F.  întrucât, începând din 2007, criza economică mondială a avut efecte grave asupra tuturor economiilor mature, precum și asupra economiilor țărilor emergente și ale țărilor în curs de dezvoltare și a avut un impact asupra politicilor bugetare și a accesului entităților publice și private, în special al IMM-urilor, la fondurile necesare pentru a realiza proiecte, afectând dezvoltarea infrastructurii, precum și a altor proiecte cu cerințe de capital mari și furnizarea serviciilor de bază;

G.  întrucât, din cauza constrângerilor bugetare exacerbate de criza economică și a datoriilor publice, din ce în ce mai multe guverne recurg la soluții inovatoare, precum PPP-urile, care, implementate în mod corespunzător, pot ajuta să se îmbunătățească rentabilitatea, eficacitatea, eficiența și calitatea serviciilor publice și să se asigure faptul că infrastructura publică este pusă la dispoziție la timp, printr-o implicare adecvată a actorilor publici și privați;

H.  întrucât impactul pozitiv al PPP-urilor decurge din îmbunătățirea realizării proiectelor, din raportul bun costuri-beneficii, din posibilitatea finanțării pe termen lung a costurilor, din stimularea inovării și a cercetării, precum și din mediul de gestionare mai flexibil și mai calificat;

I.  întrucât liberalizarea comerțului și a investițiilor nu este un scop în sine, ci un instrument care ar trebui să creeze bogăție și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții populației lumii; întrucât, în acest context, există oportunitatea de a elabora politici inovatoare, - alături de noi instrumente, precum cele financiare create recent, și de o rețea de acorduri de liber-schimb, utile guvernelor din țări terțe pentru a asigura punerea la dispoziție de infrastructuri, bunuri și servicii de interes general -, permițând sau creând, în același timp, cadrul adecvat pentru sporirea participării întreprinderilor din UE la proiectele de investiții din afara Uniunii, care reunesc societățile de drept privat și entitățile publice;

J.  întrucât PPP-urile au un ciclu de viață îndelungat, care uneori se prelungește de la 10 la 30 de ani; întrucât ciclul de viață al PPP-urilor ar trebui să fie rațional și în concordanță cu obiectivele urmărite în ceea ce privește activitatea, bunurile și serviciile care urmează să fie furnizate, fără a denatura în mod artificial concurența și fără a crea costuri mai ridicate și o povară inutilă pentru administrația publică și contribuabili;

K.  întrucât politica comercială a UE nu ar trebui nici să încurajeze, nici să descurajeze decizia suverană de a utiliza sau nu un PPP, însă odată cu luarea deciziei, datoria UE este să obțină cel mai bun acces al întreprinderilor noastre mari, mijlocii, mici și al microîntreprinderilor la piețele de achiziții publice în țara parteneră, oferind valoare adăugată comunității locale, în conformitate cu principiile de deschidere, participare, responsabilitate, eficacitate și coerență a politicilor;

L.  întrucât faptul că sectorul privat ar putea subaprecia importanța infrastructurii sociale și a protecției oferite de aceasta, costurile considerabile generate de punerea la dispoziție a infrastructurii, poziția de monopol dobândită în mod natural de anumite sectoare sau importanța strategică a acestora înseamnă că, în multe cazuri, concurența liberă și privatizarea nu reprezintă cea mai adecvată opțiune politică în situațiile în care trebuie să primeze interesul public;

M.  întrucât scopul PPP este, așadar, de a combina avantajele ambelor structuri – furnizarea serviciilor și a infrastructurii de interes general, însă punând pe primul plan sporirea participării sectorului privat, nu doar procesul de privatizare propriu-zis;

N.  întrucât numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu o discrepanță între dinamismul întreprinderilor private și lipsa unei infrastructuri publice fiabile; întrucât astfel de decalaje (care sunt semnificative în India sau Brazilia) au subminat potențialul de creștere, limitând capacitățile de import/export sau distorsionând buna funcționare a liniilor de producție, ca urmare a absenței unei infrastructuri portuare adecvate, a deficiențelor sistemului de transport național (căi ferate, transport de mărfuri sau autostrăzi) sau a disfuncționalităților care afectează unitățile generatoare de energie și rețelele de distribuție a energiei; întrucât aceste decalaje au, totodată, un efect negativ asupra bunăstării populației (ca urmare a faptului că sistemele de canalizare și rețelele de distribuție a apei au o acoperire insuficientă); întrucât PPP-urile oferă soluții integrate, acest lucru însemnând că un partener sau un consorțiu asigură „construcția” (servicii de inginerie, arhitectură și construcție), „finanțarea” (aport de finanțare privată, cel puțin în etapa de prefinanțare a proiectului) și „exploatarea” (servicii de mentenanță, supraveghere și gestiune);

O.  întrucât diferite organizații interguvernamentale au utilizat PPP-uri pentru a acorda ajutor țărilor cel mai puțin dezvoltate prin intermediul parteneriatelor create în contextul politicii de cooperare și dezvoltare: Banca Mondială, băncile regionale de reconstrucție, Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Organizația Mondială a Sănătății și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) sunt doar câteva dintre organizațiile care au folosit PPP-uri pentru a implementa acțiuni; întrucât, din punct de vedere geografic, țări precum SUA, Australia, Japonia, Malaysia, Singapore, Emiratele Arabe Unite și alte țări din Asia și America Latină (printre care Chile ocupă un loc de frunte) au acumulat experiență în valorificarea PPP-urilor; întrucât țările membre ale OCDE (Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Spania) dispun, de asemenea, de legislația relevantă; întrucât Marea Britanie dispune de cel mai dezvoltat program de facilitare a PPP-urilor (Inițiativa pentru finanțare privată cumulează aproximativ 20% din investițiile publice); întrucât, pe piața proiectelor de infrastructură finanțate prin PPP-uri, Uniunea Europeană deține o poziție de lider, proiectele sale cumulând peste 45 % din valoarea nominală a PPP-urilor;

P.  întrucât PPP-urile au fost utilizate în contextul fondurilor structurale, al politicii de extindere, al rețelelor transeuropene, al inițiativelor tehnologice comune, al Strategiei Europa 2020, al cercetării și dezvoltării (fabricile viitorului, clădirile eficiente din punct de vedere energetic, inițiativa privind vehiculele ecologice, industria cu procese sustenabile, robotica, fotonica, computerele de înaltă performanță și rețelele 5G), al învățării online, al proiectelor de cercetare desfășurate în cooperare cu universitățile și al altor programe din domeniul sănătății (cum ar fi inițiativa privind medicamentele inovatoare); întrucât Banca Europeană de Investiții și Centrul european de expertiză în domeniul parteneriatelor de tip public-privat au realizat proiecte pe teritoriul UE, în țările terțe aflate în vecinătatea Uniunii și în alte regiuni; întrucât UE a contribuit la aceste inițiative și prin intermediul Fondului mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile; întrucât unul dintre obiectivele Fondului european pentru investiții strategice este de a sprijini o serie de PPP-uri pe teritoriul UE, în cadrul cărora ar putea participa și întreprinderi din țările cu care Uniunea are relații comerciale;

Q.  întrucât până în prezent piețele UE din domeniul achizițiilor publice au fost larg deschise concurenței internaționale, cu norme menite să stimuleze concurența loială și veritabilă în cadrul pieței unice, oferind, totodată, un mediu concurențial echitabil pentru investitorii internaționali; întrucât în UE nu se manifestă discriminarea entităților deoarece sunt deținute sau controlate de întreprinderi din afara UE și întrucât, pentru a putea participa la PPP-uri, acestea se pot stabili în UE;

R.  întrucât acordurile de liber-schimb încheiate de UE includ dispoziții referitoare la accesul la piață și la prestabilire care permit întreprinderilor să prezinte oferte în cadrul licitațiilor publice pentru a participa la PPP-uri; întrucât tratamentul și posibilitățile oferite în cazul unor țări și regiuni precum Coreea, Columbia/Peru, America Centrală, Singapore și Canada (precum și Vietnam și Japonia) sunt definite în mod diferențiat și specific; întrucât trebuie să se asigure o anumită flexibilitate în negocierile cu parteneri diferiți; întrucât obiectivul trebuie să fie în continuare acela de a contribui la dezvoltarea socială și economică, sustenabilitatea mediului, democrație și bună guvernanță, respectarea drepturilor omului și la promovarea unor standarde de protecție recunoscute la nivel internațional, inclusiv la crearea de locuri de muncă decente; întrucât, la nivel multilateral, Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) și Acordul privind achizițiile publice (GPA) stabilesc, de asemenea, anumite angajamente, care sunt completate prin intermediul altor instrumente cu caracter multilateral, cum ar fi acordul privind comerțul cu servicii (TiSA); întrucât, ca urmare a acestui fapt, mediul de afaceri din UE devine tot mai competitiv,

Context

1.  subliniază necesitatea de a stimula crearea de locuri de muncă decente, competitivitatea și productivitatea în interiorul UE și în țările terțe prin intermediul unor politici inovatoare și instrumente noi menite să încurajeze activitatea actorilor economici pentru a relansa creșterea economică, inclusiv prin investiții în afara pieței unice; consideră că PPP-urile ar putea fi, printre alte opțiuni, o potențială sursă de creștere pentru întreprinderile din UE și, în același timp, ar putea fi utile pentru țările terțe partenere, întrucât aceste PPP-uri ar putea pune la dispoziție de infrastructuri, bunuri și servicii de interes general;

2.  reamintește că PPP-urile ar trebui să le ofere cetățenilor și consumatorilor o valoare adăugată ridicată, să asigure servicii și/sau bunuri de calitate și să creeze avantaje concurențiale și economice concrete pentru administrațiile publice, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local, și să evite în același timp generarea de sarcini suplimentare sau de pierderi pentru sectorul public;

3.  invită Comisia să promoveze o definiție a PPP recunoscută la nivel internațional, ca fiind relația pe termen lung dintre entități publice și investitori privați cu scopul furnizării de servicii publice și de infrastructuri de calitate și accesibile în condiții clar stabilite într-un contract, care sunt ușor de evaluat prin intermediul unor indicatori de monitorizare ce garantează o serie de beneficii echitabile și adecvate la îndeplinirea condițiilor din contract;

4.  subliniază că IMM-urile și întreprinderile mai mari în egală măsură pot contribui cu know-how-ul, experiența și bunele practici unice din sectorului privat, precum și cu rețelele la care participă autorități publice din statele nemembre, ajutând la punerea în practică a unor politici de dezvoltare durabilă; consideră că IMM-urile își pot realiza cel mai bine potențialul dacă își creează rețele, își extind activitatea la nivel internațional și pătrund pe piețele din afara Europei, valorificând diferite oportunități, precum participarea la PPP; invită, în acest sens, Comisia să promoveze și să încurajeze formarea de consorții și alte forme de cooperare între întreprinderi mari și IMM-uri pentru a facilita accesul celor din urmă la proiecte de tip PPP;

5.  subliniază că dezvoltarea de PPP-uri trebuie să țină seama, îndeosebi, de greutățile întâmpinate de IMM-urile din UE pentru a concura pe piețele internaționale în cadrul unor PPP-uri și de necesitatea de a garanta că IMM-urile beneficiază de acces efectiv, echitabil și reciproc, mai ales în sectoarele utilităților, după cum se prevede în Directiva 2014/25/UE; evidențiază, în acest sens, importanța normelor specifice care permit participarea IMM-urilor la licitații sub formă de grupuri sau asociații și utilizarea unor lanțuri de subcontractare deschise și transparente;

Provocări

6.  consideră regretabil faptul că UE a asigurat până în prezent un grad ridicat de deschidere a piețelor sale de achiziții publice la concurența internațională, în timp ce întreprinderile UE încă se confruntă cu obstacole semnificative în afara UE; invită Comisia să se asigure că acordurile comerciale ale UE conțin instrumente pentru ca întreprinderile noastre, în special IMM-urile, să concureze în străinătate în condiții egale cu întreprinderile naționale din țările respective; solicită, de asemenea, reglementarea clară și acces facil la informații în materie de licitații și criterii de acordare a contractelor publice și eliminarea barierelor comerciale discriminatorii și nejustificate în domeniul achizițiilor publice, a serviciilor sau a investițiilor (cum ar fi discriminarea fiscală, un cadru normativ care împiedică crearea de filiale sau sucursale, precum și restricționarea accesului la finanțare); invită țările partenere să aplice principiile guvernării deschise pentru a garanta transparența și a evita conflictele de interese și să folosească practica PPP-urilor cu precauție, ținând seama nu numai de analizele costuri-beneficii și viabilitatea proiectelor, ci și de capacitatea financiară și tehnică a autorităților publice de a monitoriza furnizarea serviciilor sau a infrastructurilor, în conformitate cu interesul public general;

7.  recunoaște faptul că provocările legate de PPP-uri pot fi depășite prin principiile bunei guvernanțe, cum ar fi transparența și claritatea normelor pentru care următoarele elemente sunt esențiale: atribuirea, execuția și evaluarea proiectelor, începând cu etapele inițiale ale acestora, modelarea și definirea transferului riscurilor (îndeosebi evaluarea rentabilității pe termen mediu și lung), participarea părților interesate și a organizațiilor din societatea civilă, combaterea corupției și a fraudei, capacitatea tehnică și financiară a administrației responsabile pentru planificarea și monitorizarea adecvată a îndeplinirii contractelor, consolidarea securității juridice, într-un cadru care să garanteze exercitarea puterii legitime a autorităților publice; invită Comisia și statele membre (care sunt părți esențiale în această privință) să promoveze aceste principii și bunele practici asociate dincolo de frontierele UE;

8.  reamintește că PPP-urile se caracterizează prin valoarea lor mare și gradul înalt de complexitate tehnică și prin angajamentul pe termen lung al părților; constată că ele necesită, prin urmare, în egală măsură, niveluri corespunzătoare de flexibilitate și garanții procedurale pentru a asigura transparența, nediscriminarea și egalitatea de tratament;

9.  reamintește că în proiectele de infrastructură (mai ales cele din sectorul construcțiilor, al mediului, al telecomunicațiilor și al rețelelor energiei) există o serie de riscuri inerente și că, prin intermediul PPP-urilor, guvernul transferă o parte din riscuri contractantului privat, astfel încât ambii parteneri pot să profite de beneficii și să partajeze riscurile și responsabilitățile aferente unor asemenea proiecte; în plus, subliniază că o partajare adecvată a riscurilor este esențială pentru reducerea costurilor unui proiect și pentru a asigura viabilitatea și punerea în aplicare cu succes a acestuia;

10.  reamintește că, pentru a asigura punerea în aplicare cu succes și viabilitatea PPP-urilor, o condiție esențială este ca serviciile furnizate publicului, deopotrivă în interiorul și în exteriorul UE, să fie de înaltă calitate, accesibile și eficiente din punctul de vedere al costurilor; reamintește că procesul decizional complex în urma căruia sunt alese modelele și contractele are un impact asupra evoluției proiectelor; avertizează că, în anumite etape, PPP-urile au fost folosite doar pentru a atinge obiectivul respectării formale a țintei de deficit public; subliniază necesitatea unui cadru instituțional adecvat, care să cumuleze angajamentele politice, buna guvernanță și o legislație de bază adecvată care să garanteze că PPP-urile oferă o mai bună calitate și o largă acoperire a serviciilor care trebuie furnizate cetățenilor; subliniază, în această privință, importanța evaluării adecvate a profilului și a experiențelor din trecut ale întreprinderilor implicate pentru a stabili calitatea serviciilor pe care acestea le-au furnizat și dacă au avut o conduită responsabilă în afaceri;

Implicarea sectorului privat în dezvoltare

11.  subliniază că politicile UE în domeniul comerțului, investițiilor și dezvoltării sunt interconectate și că articolul 208 din Tratatul de la Lisabona introduce principiul coerenței politicii pentru dezvoltare, solicitând ca obiectivele cooperării pentru dezvoltare să fie luate în considerare în politicile care sunt susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare; subliniază, de asemenea, că este important să se asigure orientarea politicilor de investiții ale UE către opțiuni financiare care să includă o evaluare reală a impactului social;

12.  subliniază faptul că PPP-urile, printre alte opțiuni, au un potențial tot mai semnificativ de a facilita adoptarea unor soluții inovatoare, care să mobilizeze finanțarea privată pe termen lung și resursele interne pentru a realiza diferite obiective în domeniul dezvoltării, având în vedere că în țările în curs de dezvoltare sunt necesare investiții masive în domeniul infrastructurii, al aprovizionării cu apă și al energiei, pe care sectorul public nu le poate pune singur la dispoziție, iar majoritatea acestora ar putea beneficia de implicarea sectorului privat; consideră că PPP-urile pot, totodată, să încurajeze inovarea în ceea ce privește tehnologiile și modelele de afaceri și să instituie mecanisme prin care să se asigure responsabilizarea sectorului privat; evidențiază, totuși cazuri în care participarea sectorului privat la PPP-uri în anumite țări în curs de dezvoltare nu a dat rezultatele scontate; subliniază că, în consecință, este nevoie de o contribuție în materie de asistență tehnică pentru a consolida cadrele juridice și instituționale în care se desfășoară PPP-urile, în special în privința capacității de a evalua, planifica și supraveghea executarea acestor proiecte într-o manieră adecvată, și pentru a asigura posibilitatea partenerilor publici de a solicita compensații din partea întreprinderilor private în cazul nerespectării contractelor;

13.  observă că PPP-urile ocupă un loc important pe agenda de dezvoltare și că sunt promovate din ce în ce mai mult ca mijloc de eliminare a deficitului de finanțare a infrastructurii în țările dezvoltate, dar și în țările în curs de dezvoltare;

14.  îndeamnă Comisia, întrucât a indicat dorința sa de a extinde în mod considerabil utilizarea finanțării combinate în următorii ani, să pună în aplicare recomandările formulate în Raportul special al Curții de Conturi Europene privind combinarea surselor de finanțare și să evalueze mecanismul de combinare a creditelor și granturilor, în special în ceea ce privește dezvoltarea și adiționalitatea financiară, transparența și asumarea responsabilității;

15.  solicită organismelor UE să încurajeze întreprinderile din Uniune care participă la PPP-uri în țările terțe, în special în țările cel mai puțin dezvoltate, să acționeze în conformitate cu principiul coerenței politicilor și cu orientările OCDE existente pentru firmele multinaționale, astfel încât obiectivele politicii de cooperare pentru dezvoltare să fie luate în considerare; invită, în plus, Comisia să încurajeze investițiile sustenabile, având în vedere obiectivele de dezvoltare, acordând prioritate în special dezvoltării pe termen lung a economiilor naționale și să promoveze proiectele focalizate pe protecția mediului, reducerea sărăciei, educație, gestionarea deșeurilor sau utilizarea energiilor regenerabile, spre exemplu;

16.  subliniază că, în domeniul ajutorului pentru dezvoltare, PPP-urile sunt o modalitate eficientă de cheltuire a fondurilor europene și de a sprijini concomitent prioritățile UE și coerența cu alte politici; solicită o implicare mai profundă a Comisiei și creșterea investițiilor în dezvoltarea PPP-urilor, precum și utilizarea PPP-urilor ca instrument care să permită extinderea bugetului de dezvoltare limitat al Uniunii;

17.   subliniază faptul că finanțarea și investițiile private vor reprezenta, probabil, principalul motor al creșterii economice durabile, care se preconizează că va fi în jur de 5 % în țările în curs de dezvoltare în următorii ani; recunoaște că finanțările private pot contribui la sprijinirea economiilor și a întreprinderilor locale și pot asigura locuri de muncă decente – și, prin urmare, pot conduce la eradicarea sărăciei–, cu condiția ca investițiile străine directe să fie reglementate în mod corespunzător și legate de îmbunătățiri concrete aduse economiei țărilor partenere, de exemplu prin transferul de tehnologie și oportunități de formare pentru forța de muncă locală; consideră că, în aceste circumstanțe, PPP-urile pot aduce beneficii țărilor cel mai puțin dezvoltate deoarece riscul de investiții disproporțional nu stimulează suficient investițiile private; subliniază că viitoarele PPP-uri din cadrul agendei de dezvoltare pentru perioada de după 2015 ar trebui să urmărească reducerea sărăciei și alte obiective de dezvoltare durabilă și să fie aliniate la planurile naționale de dezvoltare ale țărilor partenere;

18.  constată că PPP-urile structurate adecvat și implementate eficient pot aduce numeroase avantaje, cum ar fi inovarea, o mai mare eficiență în ceea ce privește utilizarea resurselor, precum și asigurarea și controlul calității; constată, de asemenea, că PPP-urile din țările în curs de dezvoltare trebuie evaluate pe baza capacității lor de a obține rezultate privind dezvoltarea și că se impune o distribuție corectă a poverii riscurilor între sectorul public și cel privat; subliniază că PPP-urile din țările în curs de dezvoltare s-au concentrat până în prezent mai ales în sectoarele energiei și telecomunicațiilor, în timp ce implicarea privată în infrastructura socială rămâne scăzută; încurajează, prin urmare, PPP-urile care au ca scop principal îndeplinirea unor obiective de dezvoltare durabilă;

19.  solicită o asistență tehnică sporită pentru guvernele țărilor partenere, care să includă formarea personalului de la fața locului și schimbul de tehnologie, cu scopul de a crește capacitatea acestora de a-și asuma PPP-urile și partea lor de răspundere pentru gestionarea proiectelor de tip PPP, ajutându-le, printre altele, să creeze sisteme bancare și administrații fiscale capabile să asigure guvernanța financiară și gestionarea fondurilor publice și private; subliniază că, în unele cazuri, experiența trecută arată că gradul de îndatorare a statului ar putea să crească din cauza proastei negocieri a contractelor privind PPP-urile și solicită crearea cadrului de reglementare privind finanțarea responsabilă; solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a le oferi țărilor în curs de dezvoltare asistență tehnică și consiliere privind modalitatea de pregătire și de punere în aplicare a standardelor UE pe piețele lor;

20.  sprijină ferm diseminarea și punerea în aplicare efective și complete ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului în interiorul și în afara UE și subliniază necesitatea de a lua toate măsurile politice și legislative necesare pentru remedierea lacunelor legate de punerea în aplicare efectivă a Principiilor directoare ale ONU, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție;

21.  subliniază că agențiile pentru dezvoltare trebuie să se asigure că finanțarea publică pentru dezvoltare este utilizată pentru a sprijini rețelele locale ale economiei din țările în curs de dezvoltare și că nu este deviată pentru a promova societățile private și firmele multinaționale din țările donatoare; subliniază, în special, că PPP-urile ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea capacității microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii locale;

22.  amintește faptul că Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul de a promova egalitatea dintre femei și bărbați și de a asigura integrarea dimensiunii de gen în toate acțiunile sale; solicită ca dimensiunea de gen să fie integrată în planificarea și crearea PPP-urilor, de exemplu prin utilizarea unor date și analize defalcate în funcție de gen pentru anumite investiții și prin stabilirea în contracte a unor indicatori-cheie pentru beneficiile aduse femeilor; solicită, în acest context, să se acorde mai mult sprijin IMM-urilor de la nivel local, în special antreprenorilor de sex feminin, pentru a le permite să beneficieze de pe urma creșterii generate de sectorul privat;

Instrumente care au potențialul de a permite întreprinderilor din UE să participe la PPP în afara UE

23.  invită Comisia să depună eforturi pentru obținerea de angajamente substanțiale privind accesul pe piață în contextul negocierilor internaționale din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și al altor negocieri bilaterale în curs de desfășurare cu țări terțe, în temeiul unei abordări pozitive ce vizează reciprocitatea și care permite concurența internațională, pentru a atenua asimetriile între UE și alți partenerii comerciali în ceea ce privește gradul de deschidere a piețelor de achiziții publice din UE; solicită Comisiei să depună eforturi pentru elimina barierele administrative, procedurale și tehnice menite să împiedice întreprinderile din UE să participare la PPP-uri din afara UE;

24.  solicită Comisiei, cu ocazia negocierii acordurilor comerciale și de investiții cu alte țări, să susțină înlăturarea barierelor din calea întreprinderilor din UE, în special a IMM-urilor, astfel încât acestea să poată participa la PPP-uri în țările respective și să sprijine mobilitatea profesională a cetățenilor UE în țările în cauză, astfel încât aceste IMM-uri să poată concura de pe poziții egale cu companiile naționale, precum și cu cele din țări terțe;

25.  invită Comisia să monitorizeze activitatea desfășurată de întreprinderile din UE în străinătate, să tragă concluzii din poveștile, modelele și bunele practici de succes, cu scopul de a elabora orientări, și să aibă în vedere crearea unor centre de documentare sau observatoare virtuale pentru a facilita accesul întreprinderilor din UE, în special al IMM-urilor la informații privind oportunitățile în materie de PPP-uri; invită Comisia să încurajeze crearea de platforme și rețele ușor de folosit pentru a promova un dialog structurat între părțile interesate și pentru a furniza asistență tehnică cu privire la cadrul juridic și la provocările preconizate; solicită Comisiei să efectueze un studiu privind efectele acordurilor de liber schimb (ALS) ale Uniunii și ale punerii în aplicare a acestora asupra participării întreprinderilor europene la PPP-uri în străinătate; consideră că un astfel de studiu ar putea oferi o imagine asupra impactului concret al ALS-urilor în domeniul PPP-urilor și, ulterior, ar permite identificarea barierelor care nu au fost încă abordate;

26.  invită Comisia să promoveze utilizarea unor norme de contabilitate clare și cuprinzătoare la nivel internațional, pentru a reduce incertitudinile în privința PPP-urilor, promovând, în același timp, politici bugetare sănătoase și sustenabilitatea proiectelor;

27.   invită Comisia să garanteze că organismele susținute de UE precum Agenția Europeană pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) și Rețeaua întreprinderilor europene (EEN) au, de asemenea, posibilitatea de a accesa și de a împărtăși informații cu IMM-urile în ceea ce privește modalitatea de participare la PPP-uri în țări din afara UE și de a promova participarea IMM-urilor la PPP-uri din țări terțe;

28.  subliniază că, pentru a atrage fonduri din sectorul privat la nivel transfrontalier în vederea finanțării PPP-urilor, este extrem de important să se ofere garanțiile necesare privind existența unui cadru clar, stabil și sigur pentru aceste investiții pe termen lung, care asigură buna guvernanță, securitatea juridică, transparența, tratamentul egal, nediscriminarea și mecanisme eficace de soluționare a litigiilor; invită Comisia și Consiliul să coopereze în acest sens în forurile internaționale și instituțiile financiare internaționale pentru a garanta că în acest domeniu există cadrul juridic necesar și este transparent, democratic, incluziv, eficace și eficient din punctul de vedere al costurilor;

PPP în afara UE: noi oportunități pentru întreprinderile din UE în ceea ce privește creșterea și locurile de muncă

29.  este convins că o participare sporită a întreprinderilor din UE la PPP-uri de mare anvergură la nivel internațional ar putea crea avantaje substanțiale în ceea ce privește crearea de locuri de muncă decente, productivitatea, competitivitatea , precum și dezvoltarea capacităților tehnologice și a inovării în UE; reamintește că în studiul Comisiei din 2010 intitulat „Internaționalizarea IMM-urilor europene” se pune în evidență legătura pozitivă între internaționalizare și inovare în ceea ce privește produsele, serviciile și procesele;

30.  subliniază că activitatea din acest domeniu trebuie să ia în considerare, în special, provocările cu care se confruntă IMM-urile din UE în concurența de pe piețele internaționale în cadrul PPP-urilor și nevoia de a asigura accesul concret și echitabil al IMM-urilor; evidențiază, în acest sens, importanța normelor specifice care permit participarea IMM-urilor la licitații sub formă de grupuri sau asociații și utilizarea unor lanțuri de subcontractare deschise și transparente; consideră că IMM-urile ar trebui să fie încurajate să participe fie ca subcontractanți, fie ca parte a consorțiilor care licitează pentru obținerea de contracte;

31.  reamintește realizările înregistrate în UE prin utilizarea PPP-urilor în scopul dezvoltării infrastructurii și în alte domenii de avangardă, precum tehnologia, cercetarea, învățarea online și alte sectoare cu valoare adăugată ridicată și încurajează Comisia să identifice proiectele care au oferit cele mai bune rezultate la nivelul UE și să promoveze participarea tuturor tipurilor de întreprinderi din UE și, în special, a IMM-urilor la astfel de inițiative în țările terțe;

o
o   o

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Băncii Europene de Investiții.

(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 1.
(2) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
(3) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
(4) JO C 56 E, 26.2.2013, p. 87.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0050.
(6) JO C 313 E, 20.12.2006, p. 447.
(7) http://www.oecd.org/governance/budgeting/PPP-Recommendation.pdf.
(8) http://www.oecd.org/daf/anti-bribery/ConvCombatBribery_ENG.pdf.
(9) www.unece.org/fileadmin/DAM/ceci/publications/ppp.pdf.
(10) http://www.uncitral.org/pdf/english/texts/procurem/pfip/guide/pfip-e.pdf.
(11) http://api.ning.com/files/Iumatxx-0jz3owSB05xZDkmWIE7GTVYA3cXwt4K4s3Uy0NtPPRgPWYO1lLrWaTUqybQeTXIeuSYUxbPFWlysuyNI5rL6b2Ms/PPPReferenceGuidev02Web.pdf.

Notă juridică