Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2058(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0184/2015

Texte depuse :

A8-0184/2015

Dezbateri :

PV 07/07/2015 - 16
CRE 07/07/2015 - 16

Voturi :

PV 08/07/2015 - 4.14
CRE 08/07/2015 - 4.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0265

Texte adoptate
PDF 358kWORD 119k
Miercuri, 8 iulie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Evaziunea fiscală și frauda fiscală ca provocări în țările în curs de dezvoltare
P8_TA(2015)0265A8-0184/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iulie 2015 referitoare la impactul evaziunii fiscale și al fraudei fiscale asupra guvernanței, protecției sociale și dezvoltării în țările în curs de dezvoltare (2015/2058(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația de la Monterrey (2002), Conferința de la Doha privind finanțarea dezvoltării (2008), Declarația de la Paris (2005) și Agenda pentru acțiune de la Accra (2008),

–  având în vedere Rezoluțiile Adunării Generale a ONU nr. 68/204 și 68/279 referitoare la cea de A treia conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, care urmează să fie organizată la Addis Abeba (Etiopia) în perioada 13-16 iulie 2015,

–  având în vedere activitatea Comitetului de experți ai ONU pentru cooperare internațională în domeniul fiscal(1),

–  având în vedere Convenția-model a ONU privind eliminarea dublei impuneri între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare(2),

–  având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 aprilie 2010, intitulată „Taxe și dezvoltare - Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale” (COM(2010)0163),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 februarie 2015, intitulată „Un parteneriat mondial pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare durabilă în perioada ulterioară anului 2015” (COM(2015)0044),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 martie 2015 privind transparența fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite (COM(2015)0136),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la taxe și dezvoltare – cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 privind corupția în sectoarele publice și private: impactul asupra drepturilor omului în țările terțe(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la promovarea dezvoltării prin practici responsabile în afaceri, în special în ceea ce privește rolul industriilor extractive în țările în curs de dezvoltare(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la raportul UE pentru 2013 privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării(10),

–  având în vedere articolul 208 din TFUE, care face din eradicarea sărăciei obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE și instituie principiul coerenței politicii de dezvoltare,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0184/2015),

A.  întrucât fluxurile financiare ilicite (FFI), mai precis toate ieșirile de capitaluri din sectorul privat care nu sunt înregistrate și care implică fonduri dobândite, transferate sau utilizate în mod ilicit sunt generate, de regulă, de activitățile de evaziune fiscală licită și ilicită, precum stabilirea incorectă a prețurilor de transfer, în pofida principiului conform căruia impozitele trebuie să fie percepute acolo unde au fost obținute profiturile și întrucât evaziunea fiscală și eludarea taxelor au fost identificate de toate principalele texte și conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare ca obstacole majore în calea mobilizării veniturilor interne pentru dezvoltare;

B.  întrucât potrivit raportului elaborat de organizația Global Financial Integrity în 2014, volumul combinat al investițiilor străine directe (ISD) și al asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) din perioada 2003-2012 este puțin mai mic decât volumul ieșirilor de capitaluri ilegale; întrucât volumul FFI este de aproximativ zece ori mai mare decât cuantumul total al fondurilor acordate țărilor în curs de dezvoltare care ar trebui să vizeze eradicarea sărăciei, bunăstarea și dezvoltarea durabilă, reprezentând pentru țările în curs de dezvoltare, conform estimărilor, o scurgere anuală ilicită de capital de 1 000 de miliarde USD;

C.  întrucât obținerea de venituri publice din industriile extractive este esențială pentru strategiile de dezvoltare ale multor țări în curs de dezvoltare, îndeosebi pentru țările cel mai puțin dezvoltate, însă potențialul oferit de industriile extractive de rotunjire a veniturilor fiscale nu este nici pe departe bine exploatat, din cauza normelor fiscale neadecvate sau a problemelor de impunere a respectării lor, întrucât aranjamentele dintre guvernele țărilor în curs de dezvoltare și companiile din industria extractivă se fac de obicei ad hoc, negociindu-se fără transparență și orientări clare;

D.  întrucât existența unor sectoare informale de dimensiuni apreciabile în economiile țărilor în curs de dezvoltare face aproape imposibilă impozitarea generalizată a veniturilor, iar în țările în care o mare parte din populație trăiește în sărăcie o proporție semnificativă din PIB nu este impozabilă;

E.  întrucât instituirea unor regimuri fiscale bine echilibrate, eficiente și transparente le oferă guvernelor fonduri vitale pentru a satisface drepturile cetățenilor la serviciile publice de bază, cum ar fi îngrijirea medicală și educația pentru toți și întrucât politicile fiscale redistributive eficace sunt esențiale pentru a contribui la atenuarea impactului inegalităților tot mai mari asupra celor mai nevoiași;

F.  întrucât, potrivit UNCTAD, aproximativ 30 % din stocurile de investiții transfrontaliere ale societăților au fost dirijate prin țări cu rol de vehicule de investiții înainte de a ajunge la destinație ca active productive;

G.  întrucât veniturile provenite din impozitarea societăților constituie un procent semnificativ din venitul național al țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce le face să fie deosebit de afectate de fenomenul eludării taxelor de către companii, și întrucât în ultimii ani țările în curs de dezvoltare au aplicat reduceri progresive ale ratelor de impozitare a societăților ;

H.  întrucât paradisurile fiscale și jurisdicțiile opace care permit păstrarea secretului bancar și a informațiilor financiare, combinate cu regimurile care aplică „cota zero” de impozitare pentru a atrage capitalurile și veniturile care ar fi trebuit să fie impozitate în alte țări, generează o concurență fiscală nocivă, compromit echitatea regimului fiscal și denaturează comerțul și investițiile, afectând în special țările în curs de dezvoltare, provocând pierderi anuale ale veniturilor din impozite estimate la 189 de miliarde de dolari;

I.  întrucât impozitele pot reprezenta o sursă fiabilă și durabilă pentru finanțarea dezvoltării și oferă avantajul stabilității în raport cu mecanismele tradiționale de finanțare a dezvoltării de tipul creditelor concesionale numai dacă există un regim de impozitare onest, bine echilibrat, eficient și transparent, o administrație performantă și eficientă care să promoveze îndeplinirea obligațiilor fiscale, iar veniturile publice sunt utilizate în mod transparent și responsabil;

J.  întrucât potențialele beneficii ale impozitării performante și transparente nu se limitează la o creștere a resurselor disponibile pentru sprijinirea dezvoltării, ci au un efect pozitiv direct asupra bunei guvernanțe și a procesului de construcție statală, prin consolidarea instituțiilor democratice, a statului de drept și a contractului social între guvern și cetățeni, pentru a crea o legătură reciprocă între impozite, populație și serviciile sociale și eforturile de promovare a stabilității bugetelor guvernului, promovând, astfel, independența pe termen lung față de asistența externă și permițând țărilor în curs de dezvoltare să răspundă obiectivelor naționale, să își asume responsabilitatea îndeplinirii lor, precum și propriile opțiuni politice;

K.  întrucât nevoia de creștere a veniturilor interne a devenit mai stringentă pentru a răspunde crizei financiare și economice;

L.  întrucât volumul resurselor colectate de țările în curs de dezvoltare prin mobilizarea veniturilor interne a crescut constant și s-au făcut progrese considerabile în acest domeniu cu ajutorul donatorilor internaționali;

M.  întrucât țările în curs de dezvoltare se confruntă cu obstacole importante de natură politică, administrativă și tehnică în privința colectării veniturilor fiscale din cauza resurselor umane și financiare insuficiente pentru colectarea impozitelor, a slabei capacități administrative, care face dificilă colectarea taxelor de la companiile transnaționale, a lipsei unei infrastructuri de colectare a impozitelor, a exodului personalului calificat din cadrul administrațiilor fiscale, a corupției, a lipsei de legitimitate a sistemului politic, a neparticipării la cooperarea internațională în chestiuni fiscale, a distribuției inegale a veniturilor și a guvernanței fiscale defectuoase;

N.  întrucât deși contextul internațional actual de liberalizare a comerțului și eliminare treptată a barierelor comerciale din ultimele decenii a intensificat comercializarea transfrontalieră de bunuri și servicii, el a provocat și dificultăți pentru țările în curs de dezvoltare care depind în mare măsură de taxele comerciale, mai ales țările cel mai puțin dezvoltate, forțate să compenseze declinul taxelor comerciale și să apeleze la alte tipuri de resurse interne, în special un mix de impozite bine echilibrat;

O.  întrucât în ultimii ani s-a produs o creștere a tratatelor fiscale între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare care au fost folosite pentru a reduce taxele aferente transferurilor financiare transfrontaliere, reducând la minimum capacitățile țărilor în curs de dezvoltare de mobilizare a resurselor interne și creând posibile portițe de eludare a taxelor pentru companiile multinaționale; întrucât o recentă evaluare de impact efectuată de autoritățile olandeze a arătat că sistemul fiscal olandez facilita evitarea impozitului cu reținere la sursă, ceea ce a condus la dividende și dobânzi neîncasate din veniturile din impozitele cu reținere la sursă în țările în curs de dezvoltare de ordinul a 150-550 de milioane de euro anual;(11)

P.  întrucât, la nivel comparativ, în țările în curs de dezvoltare veniturile colectate sunt semnificativ mai reduse față de cele disponibile în cadrul economiilor avansate (cu o pondere a taxelor și impozitelor în PIB de 10-20 %, față de 30 -40 % în economiile OCDE), iar bazele de impozitare sunt extrem de restrânse; întrucât există un potențial semnificativ de lărgire a bazelor fiscale și de creștere a volumului veniturilor fiscale cu scopul de a asigura mijloacele necesare pentru îndeplinirea responsabilităților guvernamentale esențiale;

Q.  întrucât țările în curs de dezvoltare au încercat să atragă investițiile în primul rând prin oferirea de diferite stimulente fiscale și scutiri de taxe, care nu sunt nici transparente, nici bazate pe analize adecvate cost-beneficii și adesea nu reușesc să atragă investiții reale și sustenabile, determinând o concurență între economiile în curs de dezvoltare, care se întrec în a oferi cele mai favorabile regimuri fiscale, ceea ce a condus la rezultate nesatisfăcătoare în privința performanțelor și eficienței sistemelor fiscale și la o concurență fiscală dăunătoare;

R.  întrucât statele membre s-au angajat deja să aloce 0,7% din VNB pentru AOD și întrucât valoarea ajutoarelor destinate sprijinirii mobilizării resurselor interne este încă mică, reprezentând mai puțin de 1% din totalul AOD în 2011, și numai circa 0,1% (118,4 milioane USD) din AOD, potrivit estimărilor, au fost dedicate consolidării capacităților în domeniul fiscal în 2012;

S.  întrucât numeroase țări în curs de dezvoltare nu reușesc să impună nici măcar nivelul de impozitare minim necesar pentru a finanța funcționarea structurilor lor administrative de bază, serviciile publice și politica de combatere a sărăciei;

T.  întrucât Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și instituțiile financiare ale statelor membre pentru dezvoltare sprijină întreprinderile private din țările în curs de dezvoltare fie direct, prin acordarea de împrumuturi, fie indirect, prin sprijinirea intermediarilor financiari de tipul băncilor comerciale și al fondurilor de investiții cu capital privat, care apoi acordă împrumuturi sau investesc în întreprinderi;

U.  întrucât țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie mai bine reprezentate în cadrul structurilor și procedurilor actuale de cooperare internațională în domeniul fiscal, pentru a participa pe baze egale la formularea și reformarea politicilor fiscale mondiale;

V.  întrucât Comitetul de experți pentru cooperare internațională în domeniul fiscal este un organism auxiliar al Consiliului Economic și Social, care acordă o atenție specială țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cu economii în tranziție;

W.  întrucât colectarea unor niveluri suficiente de finanțe publice poate juca un rol decisiv în promovarea unor societăți mai echitabile, care resping discriminarea dintre bărbați și femei și în care copiii și grupurile vulnerabile se bucură de o susținere specială;

1.  invită Comisia să prezinte rapid un plan de acțiune ambițios sub forma unei comunicări, pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în efortul lor de a combate practicile de eludare a impozitelor și de evaziune fiscală și a le ajuta să pună pe picioare sisteme fiscale echitabile, bine echilibrate, eficiente și transparente, ținând seama de munca depusă de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE în vederea pregătirii Conferinței privind finanțarea pentru dezvoltare de la Addis Abeba, Etiopia, care va avea loc în perioada 13-16 iulie 2015, precum și de impactul tratatelor internaționale în domeniul fiscal asupra țărilor în curs de dezvoltare;

2.  insistă asupra faptului că mobilizarea efectivă a resurselor disponibile la nivel național și consolidarea sistemelor fiscale vor juca un rol cheie pentru finalizarea cadrului post-2015, care va înlocui Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) și care instituie o strategie viabilă în vederea depășirii dependenței de ajutor extern pe termen lung, și că sistemele fiscale eficiente și echitabile sunt esențiale pentru eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților, buna guvernanță și construcția statală; reamintește că anumite activități economice transnaționale au afectat capacitatea țărilor de a genera venituri guvernamentale interne și de a-și alege propria structură de impozitare, în timp ce mobilitatea tot mai mare a capitalului, combinată cu utilizarea paradisurilor fiscale, a perturbat considerabil condițiile de impozitare; își exprimă, totodată, îngrijorarea cu privire la nivelul de corupție și lipsa de transparență din administrația publică care împiedică investirea veniturilor fiscale în construcția statală, servicii publice sau infrastructura publică;

3.  observă că ponderea resurselor fiscale în PIB rămâne scăzută în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, făcându-le astfel vulnerabile în fața practicilor de eludare a taxelor și evaziune fiscală ale contribuabililor individuali și ale corporațiilor; subliniază faptul că aceasta generează pierderi financiare considerabile pentru țările în curs de dezvoltare care încurajează corupția și afectează politica UE în domeniul dezvoltării, și că o prioritate de prim rang pentru UE și statele sale membre ar trebui să fie adoptarea măsurilor adecvate la nivel național, european și internațional în vederea combaterii acestor practici, luând în considerare nevoile și constrângerile cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare în accesarea propriilor venituri fiscale; consideră că UE ar trebui să fie în fruntea eforturilor internaționale de combatere a paradisurilor fiscale, a fraudei și evaziunii fiscale prin puterea exemplului personal, și că ar trebui să coopereze cu țările în curs de dezvoltare pentru a contracara practicile agresive de evaziune fiscală la care recurg anumite societăți transnaționale, precum și pentru a identifica modalități de a le ajuta să reziste presiunilor care le împing către concurența fiscală;

Un plan de acțiune în vederea combaterii evaziunii fiscale și a fraudei fiscale în țările în curs de dezvoltare

4.  îndeamnă Comisia să ia măsuri concrete și eficace pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare și cadrele regionale de administrație fiscală, cum ar fi Forumul african de administrare fiscală și Centrul interamerican al administrațiilor fiscale, în lupta împotriva evaziunii fiscale și a eludării impozitării, în elaborarea unor politici fiscale echitabile, bine echilibrate și transparente, în promovarea reformelor administrative și la creșterea ponderii în cadrul ajutorului pentru dezvoltare a asistenței tehnice și financiare acordate administrațiilor fiscale naționale ale țărilor în curs de dezvoltare; susține că acest sprijin ar trebui acordat și pentru a întări organele judiciare și anticorupție din aceste țări; solicită punerea laolaltă a expertizei din sectorul public a statelor membre ale UE și a țărilor beneficiare cu scopul de a intensifica activitățile de cooperare, obținând în același timp, rezultate preliminare concrete pentru țările beneficiare; sprijină atelierele de lucru, sesiunile de formare, misiunile de experți, vizitele de studiu și consilierea;

5.  solicită Comisiei să se asigure că buna guvernanță în chestiuni fiscale și mecanismele bine echilibrate, eficiente și transparente de colectare a impozitelor ocupă un loc prioritar în cadrul agendei sale privind dialogul în materie de politici (aspecte politice, dezvoltare și comerț), precum și în cadrul tuturor acordurilor de cooperare pentru dezvoltare încheiate cu țările partenere, consolidând sentimentul de apartenență și răspunderea internă prin promovarea unui mediu care să le permită parlamentelor naționale să contribuie în mod real la elaborarea și supravegherea bugetelor naționale, inclusiv în aspectele legate de veniturile interne și chestiunile fiscale, precum și prin sprijinirea rolului societății civile în exercitarea controlului civil asupra guvernanței fiscale și monitorizarea cazurilor de fraudă fiscală, printre altele prin instituirea de sisteme eficiente de protejare a denunțătorilor și a surselor jurnalistice;

6.  solicită urgent ca informațiile referitoare la beneficiarii reali ai societăților, trusturilor și ai altor instituții să fie puse la dispoziția publicului folosind formate de date deschise, astfel încât să se prevină crearea unor societăți fictive anonime sau a altor structuri juridice similare cu scopul de a spăla bani, de a finanța activități ilegale sau teroriste, de a ascunde identitatea indivizilor corupți și a infractorilor, de a ascunde delapidările de fonduri publice și profiturile din traficul ilegal și din evaziunea fiscală ilegală; consideră, de asemenea, că toate țările ar trebui cel puțin să adopte și să pună în aplicare în întregime recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FAFT) privind combaterea spălării banilor;

7.  solicită UE și statelor membre să le impună companiilor multinaționale, atât cele cotate, cât și cele necotate la bursă, din toate țările și sectoarele, și în special societățile care extrag resurse naturale, să adopte principiul raportării pentru fiecare țară în parte („country-by-country reporting”) ca practică standard, astfel încât aceste companii să aibă obligația de a publica, în cadrul procedurii de raportare anuală pentru fiecare țară în parte, pentru toate jurisdicțiile în care desfășoară o activitate economică, numele tuturor filialelor lor și performanțele financiare ale acestora, informațiile fiscale relevante, activele deținute și numărul de angajați, garantând, totodată, faptul că aceste informații sunt puse la dispoziția publicului și reducând la minimum sarcinile administrative prin excluderea microîntreprinderilor; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare în consecință a Directivei privind contabilitatea; reamintește că transparența publică este un pas esențial în direcția reabilitării sistemului fiscal actual și a consolidării încrederii publice; invită OCDE să recomande publicarea de către toate întreprinderile multinaționale (ÎMN) a modelului propus de raportare pentru fiecare țară în parte, pentru a se asigura accesul tuturor autorităților fiscale din toate țările la informații detaliate, care să le permită evaluarea riscurilor aferente prețurilor de transfer și identificarea celei mai bune soluții de mobilizare a resurselor de audit; subliniază că scutirile de impozite și avantajele oferite investitorilor străini prin tratatele fiscale bilaterale le oferă ÎMN un avantaj competitiv neloial în raport cu firmele locale, mai ales cu IMM-urile;

8.  solicită revizuirea reglementărilor și a condițiilor fiscale aplicabile industriilor extractive; invită UE să își intensifice asistența acordată țărilor în curs de dezvoltare cu scopul de a impozita în mod corespunzător extragerea resurselor naturale și de a întări poziția de negociere a guvernelor-gazdă pentru a obține profituri mai mari de pe urma bazei lor de resurse naturale și pentru a stimula diversificarea economiilor lor; sprijină Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI) și extinderea sa la întreprinderile producătoare și societățile de comercializare a mărfurilor;

9.  salută adoptarea unui mecanism automat de schimb de informații, acesta fiind un instrument fundamental pentru sporirea transparenței la nivel mondial și pentru stimularea cooperării în scopul combaterii evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; recunoaște, cu toate acestea, că țările în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin continuu în materie de expertiză financiară și tehnică și de timp pentru a-și dezvolta capacitățile necesare în vederea transmiterii și procesării informațiilor; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure includerea în noul „Standard pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare” dezvoltat de OCDE a unei perioade de tranziție pentru țările în curs de dezvoltare, recunoscându-se faptul că natura reciprocă a standardului implică o posibilă excludere efectivă a țărilor care nu au resursele și capacitatea de a constitui infrastructura necesară pentru colectarea, gestionarea și schimbul de informații cerute; consideră, în plus, că ar trebui avut în vedere un standard unic privind confidențialitatea;

10.  solicită adoptarea, până la sfârșitul lui 2015, a unei definiții la nivel mondial a paradisurilor fiscale, stabilirea de sancțiuni pentru operatorii care recurg la ele și întocmirea unei liste negre a țărilor, inclusiv din UE, care nu combat evaziunea fiscală sau care o acceptă; îndeamnă UE să vină în sprijinul reconversiei economice a țărilor în curs de dezvoltare care servesc drept paradisuri fiscale; solicită statelor membre cu teritorii dependente și teritorii care nu fac parte din Uniune să lucreze cu administrațiile acestor state în vederea adoptării principiilor transparenței fiscale și pentru a se asigura că niciun astfel de teritoriu nu servește ca paradis fiscal;

11.  solicită Uniunii Europene și statelor membre să ia toate măsurile pentru ca atunci când se negociază acorduri fiscale și de investiții cu țările în curs de dezvoltare, veniturile sau profiturile generate de activitățile transfrontaliere să fie impozitate în țara de origine, acolo unde valoarea este extrasă sau creată; subliniază, în acest context, că Convenția-model a ONU privind eliminarea dublei impuneri asigură o distribuție echitabilă a drepturilor de impozitare între țările sursă și țările de reședință; subliniază că în negocierea tratatelor fiscale, Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să respecte principiul coerenței politicilor în domeniul dezvoltării stabilit la articolul 208 din TFUE;

12.  solicită Comisiei și tuturor statelor membre ca, urmând exemplul unor state membre, să realizeze evaluări ale impactului politicilor fiscale europene asupra țărilor în curs de dezvoltare și să facă schimb de bune practici, cu scopul de a consolida coerența politicilor în domeniul dezvoltării și a ameliora practicile actuale, ținând mai mult cont de efectele colaterale negative asupra țărilor în curs de dezvoltare și de nevoile speciale ale acestora; salută, în acest context, Planul de acțiune revizuit al Comisiei privind evaziunea fiscală, ce urmează a fi prezentat în 2015, și îndeamnă statele membre să convină fără întârziere asupra unei baze consolidate comune de impozitare a societăților (CCCTB);

13.  sprijină ferm seria actuală de inițiative internaționale de reformare a sistemului global, inclusiv inițiativa privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) lansată de OCDE, axate pe participarea mai activă a țărilor în curs de dezvoltare la structurile și procedurile de cooperare fiscală internațională; solicită UE și statelor membre să militeze pentru transformarea comitetului fiscal al ONU într-un organism cu adevărat interguvernamental, mai bine echipat și dotat cu resurse suplimentare suficiente, în cadrul Consiliului economic și social al ONU, garantând astfel că toate țările în curs de dezvoltare pot participa pe picior de egalitate la elaborarea și reformarea politicilor fiscale internaționale; atrage atenția că ar trebui prevăzute sancțiuni atât pentru jurisdicțiile necooperante, cât și pentru instituțiile financiare care desfășoară operațiuni cu paradisuri fiscale;

14.  subliniază că asigurarea unor niveluri suficiente de fonduri publice poate contribui la reechilibrarea inegalităților de gen, oferind modalități mai bune de susținere a copiilor și a grupurilor vulnerabile și recunoaște că, deși frauda fiscală are un impact asupra bunăstării tuturor persoanelor, ea afectează în special gospodăriile sărace și cu venituri scăzute, în multe dintre acestea femeile având o pondere disproporționată;

15.  remarcă cu îngrijorare faptul că multe țări în curs de dezvoltare se află într-o poziție foarte slabă de negociere în raport cu unii investitori străini direcți; consideră că întreprinderile ar trebui obligate să își asume angajamente concrete în ceea ce privește efectul de propagare pozitiv al investițiilor lor asupra dezvoltării socioeconomice locale și/sau naționale a țării-gazdă; invită Comisia, Consiliul și guvernele partenere să se asigure că stimulentele fiscale nu reprezintă opțiuni suplimentare de evitare a plătirii impozitelor; subliniază că stimulentele ar trebui să fie mai transparente și orientate, în mod ideal, către promovarea investițiilor în dezvoltarea durabilă;

16.  solicită BEI și BERD, precum și instituțiilor financiare pentru dezvoltare ale statelor membre, să desfășoare acțiuni de monitorizare pentru a se asigura că societățile comerciale și alte entități juridice care beneficiază de sprijin financiar nu sunt implicate în activități de eludare a impozitelor sau de evaziune fiscală prin interacțiunea cu intermediari financiari stabiliți în centre offshore și paradisuri fiscale și să își îmbunătățească politicile privind transparența, de exemplu prin publicarea tuturor rapoartelor și anchetelor lor; îndeamnă BEI să aplice o politică de „due diligence”, solicitând rapoartele anuale pentru fiecare țară în parte, identificând beneficiarii reali ai societăților și verificând prețurile de transfer, cu scopul de a garanta transparența investițiilor și a preveni evaziunea fiscală și eludarea taxelor;

o
o   o

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) http://www.un.org/esa/ffd/tax/
(2) http://www.un.org/esa/ffd/tax/unmodel.htm
(3) JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205.
(5) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 37.
(6) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 29.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2013)0394.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2014)0163.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2014)0059.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2014)0251.
(11) „Probleme de evaluare în finanțarea dezvoltării: Analiza efectelor politicii olandeze de impozitare a societăților asupra țărilor în curs de dezvoltare”, studiu comandat de Departamentul de evaluare a politicilor și operațiunilor al Ministerului Afacerilor Externe din Țările de Jos, noiembrie 2013.

Notă juridică