Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2002(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0194/2015

Texte depuse :

A8-0194/2015

Dezbateri :

PV 08/07/2015 - 16
CRE 08/07/2015 - 16

Voturi :

PV 09/07/2015 - 12.8
CRE 09/07/2015 - 12.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0272

Texte adoptate
PDF 470kWORD 172k
Joi, 9 iulie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Revizuirea politicii europene de vecinătate
P8_TA(2015)0272A8-0194/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate (2015/2002(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5), precum și articolele 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere documentul comun de consultare al Comisiei și al Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant din 4 martie 2015, intitulat „Către o nouă politică europeană de vecinătate”(1),

–  având în vedere comunicările comune ale Comisiei și ale Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant intitulate „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200)(2), din 8 martie 2011, și „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303)(3), din 25 mai 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 11 martie 2003, intitulată „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din est și din sud” (COM(2003)0104)(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 februarie 2008 privind politica europeană de vecinătate(5) și din 20 aprilie 2015 privind revizuirea politicii europene de vecinătate,

–   având în vedere orientările pentru promovarea și protejarea tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Politica europeană de vecinătate, și anume rezoluția din 20 noiembrie 2003 referitoare la relațiile cu vecinii noștri din est și din sud(6), cea din 20 aprilie 2004 referitoare la Europa extinsă - noua Politică de vecinătate(7), cea din 19 ianuarie 2006 referitoare la Politica europeană de vecinătate(8), cea din 15 noiembrie 2007 referitoare la consolidarea politicii europene de vecinătate(9), cea din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea estică(10), cea din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea sudică(11), cea din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(12), cea din 23 octombrie 2013 referitoare la politica europeană de vecinătate: către o consolidare a parteneriatului: Poziția Parlamentului European privind rapoartele din 2012(13), precum și cea din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea și stabilirea priorităților pentru relațiile UE cu țările din Parteneriatul estic(14),

–   având în vedere Declarația de la Riga din cadrul Summitului Parteneriatului estic al UE, organizat la 22 mai 2015,

–   având în vedere raportul grupului de reflecție la nivel înalt privind comunitatea energetică pentru viitor,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0194/2015),

A.  întrucât politica europeană de vecinătate (PEV) a fost creată pentru aprofundarea relațiilor, intensificarea cooperării și consolidarea parteneriatelor UE cu țările învecinate, cu scopul de a dezvolta o zonă de stabilitate, securitate și prosperitate comună, după cum se precizează la articolul 8 din TUE; întrucât acest obiectiv rămâne neschimbat;

B.  întrucât țările vecine se află într-o continuă dinamică din cauza numărului tot mai mare al provocărilor de lungă durată și al celor noi în materie de securitate, sunt mai puțin stabile, sunt cu mult mai puțin sigure și se confruntă cu o criză economică mult mai gravă decât atunci când a fost lansată PEV;

C.  întrucât versiunea revizuită a acestei politici trebuie să se bazeze pe răspundere reciprocă și pe un angajament comun față de valorile și principiile UE, inclusiv față de democrație, statul de drept, drepturile omului și eficiența, responsabilitatea și transparența instituțiilor publice, și întrucât aceste valori și principii sunt în interesul societăților vecine la fel de mult ca în interesul nostru în ceea ce privește stabilitatea, securitatea și prosperitatea; întrucât, în pofida complexității și a provocărilor în practică, Uniunea Europeană trebuie să rămână fermă în sprijinul său față de procesele de tranziție în absolut toate țările și față de democratizare, respectarea drepturilor omului și statul de drept;

D.  întrucât o mare parte a teritoriilor învecinate sunt în continuare afectate de conflicte și crize armate sau înghețate; întrucât țările partenere trebuie să depună eforturi pentru a găsi o soluție pașnică la conflictele existente; întrucât existența unor conflicte, inclusiv a celor înghețate sau prelungite, împiedică transformarea economică, socială și politică, precum și cooperarea regională, stabilitatea și securitatea; întrucât UE ar trebui să joace un rol mai activ în rezolvarea pașnică a conflictelor existente;

E.  întrucât aceste conflicte subminează dezvoltarea unei reale și eficiente dimensiuni multilaterale a PEV; întrucât pacea și stabilitatea sunt elemente fundamentale ale PEV; întrucât țările partenere trebuie să respecte aceste principii;

F.  întrucât UE condamnă cu fermitate toate formele de încălcare a drepturilor omului, inclusiv violența împotriva femeilor și fetelor, violul, sclavia, crimele de onoare, căsătoriile forțate, munca copiilor și mutilarea genitală a femeilor;

G.  întrucât evoluțiile din regiune începând cu 2004, dar în special cele din ultimii ani, au demonstrat că PEV este incapabilă să reacționeze în mod adecvat și prompt la schimbările rapide și la circumstanțele dificile;

H.  întrucât PEV este în continuare o prioritate strategică a politicii externe a Uniunii Europene; întrucât revizuirea PEV trebuie efectuată în scopul de a o consolida și în spiritul sprijinirii progresului către o politică externă și de securitate comună a UE cuprinzătoare și eficace în ansamblul său;

I.  întrucât Comisia și SEAE au încercat, împreună cu Consiliul și Parlamentul, să reconfigureze PEV astfel încât să-i corecteze imperfecțiunile și să o adapteze la noua situație națională și internațională, mai ales după „Primăvara arabă”; întrucât acest fapt a fost reflectat în noul instrument de finanțare a PEV pentru perioada 2014-2020, Instrumentul european de vecinătate (IEV); întrucât la revizuirea PEV trebuie să se țină seama de provocările actuale legate de criza din partea de est a Ucrainei, de ocuparea Crimeii și de Daesh;

J.  întrucât insecuritatea, instabilitatea și condițiile socioeconomice nefavorabile prezente în țările din vecinătate pot avea un impact negativ și pot inversa tendințele democratice din trecut ;

K.  întrucât, de la introducerea noii abordări în 2011, evoluțiile politice din țările din vecinătate au demonstrat că UE trebuie să-și regândească relațiile cu vecinii, ținând seama de diferitele realități interne și externe; întrucât Uniunea Europeană trebuie să soluționeze noile provocări din vecinătatea sa și să-și adapteze strategia, analizându-și interesele și prioritățile și evaluându-și instrumentele politice, stimulentele și resursele disponibile, precum și atractivitatea acestora pentru partenerii săi;

L.  întrucât revizuirea din 2011 a PEV a afirmat că noua abordare trebuie să se bazeze pe răspundere reciprocă și pe un angajament comun în ceea ce privește valorile universale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept;

M.  întrucât UE ar trebui să joace un rol mai activ în rezolvarea pașnică a conflictelor existente, în special a celor înghețate sau prelungite, care reprezintă în prezent un obstacol de netrecut pentru dezvoltarea deplină a PEV atât în​est, cât și în sud, împiedicând bunele relații de vecinătate și cooperarea regională;

N.  întrucât PEV include diferite „vecinătăți”, cuprinzând țări cu diferite interese, ambiții și capacități;

O.  întrucât este nevoie de o abordare diferențiată și de o politică adaptată la fiecare caz specific, având în mod particular în vedere că vecinătatea UE a devenit mai fragmentată ca niciodată, țările având perspective diferite în multe privințe, inclusiv în ambițiile și așteptările lor față de UE, provocările cu care se confruntă și mediul lor extern; întrucât relațiile bilaterale dintre UE și țările PEV se află în stadii diferite de dezvoltare; întrucât utilizarea eficace a principiului „mai mult pentru mai mult” influențează în mod determinant formularea și diferențierea relațiilor cu țările partenere, și întrucât Uniunea Europeană ar trebui să „recompenseze” țările care demonstrează o cooperare sporită cu UE și care înregistrează progrese în asimilarea valorilor europene, atât în ceea ce privește resursele, cât și alte stimulente din cadrul PEV; întrucât vecinii UE ar trebui să fie în măsură să-și determine viitorul fără nicio presiune externă;

P.  întrucât progresele în ceea ce privește soluționarea conflictelor și a diferendelor dintre țările PEV ar trebui considerate un criteriu care trebuie analizat în cadrul rapoartelor anuale de evaluare a progreselor înregistrate;

Q.  întrucât respectarea integrității teritoriale a statelor suverane este un principiu fundamental al relațiilor dintre țările din vecinătatea europeană, iar ocuparea teritoriului unei țări de către o alta este inadmisibilă;

R.  întrucât resursele aflate la dispoziția UE până în 2020 pentru acțiunile sale în calitate de „actor global”, în cadrul financiar multianual, reprezintă numai 6% din bugetul total și acoperă toate programele aferente, inclusiv asistența pentru dezvoltare și cooperare;

S.  întrucât PEV a contribuit la articularea unei poziții unice a UE în vecinătate în ansamblul său; întrucât statele membre ale UE ar trebui să joace un rol important în vecinătatea europeană prin alinierea eforturilor lor și prin creșterea credibilității și a capacității UE de a vorbi în unison;

T.  întrucât procesul de consultare desfășurat de Comisie și de SEAE ar trebui să fie cuprinzător și incluziv, astfel încât să garanteze consultarea tuturor părților interesate vizate; întrucât trebuie subliniată importanța încurajării organizațiilor pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen să participe la acest proces de consultare; întrucât ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a spori vizibilitatea și gradul de cunoaștere a PEV la nivelul opiniei publice din țările partenere;

U.  întrucât vecinătatea estică și cea sudică se confruntă cu probleme diferite, iar abordarea cu succes a acestora presupune ca PEV să fie flexibilă și adaptabilă la nevoile și provocările specifice fiecărei regiuni,

1.  subliniază importanța, necesitatea și oportunitatea revizuirii PEV; subliniază că PEV revizuită ar trebui să poată oferi o reacție rapidă, flexibilă și adecvată la situația de la fața locului, propunând totodată o viziune ambițioasă și strategică pentru dezvoltării relațiilor cu țările vecine, atât într-un cadru bilateral, cât și într-un cadru multilateral, în conformitate cu angajamentul său de a promova valorile fundamentale pe care se bazează PEV;

2.  subliniază că PEV constituie o parte esențială a politicii externe a UE și trebuie să rămână o politică unică; consideră că PEV face parte din acțiunea externă a UE, al cărei potențial și originalitate constau în multitudinea de instrumente disponibile pentru utilizare în domeniile diplomației, securității, apărării, economiei, comerțului, dezvoltării și ajutorului umanitar; susține faptul că o politică europeană de vecinătate eficace este vitală pentru consolidarea credibilității politicii externe a UE și a poziției sale la nivel mondial; susține, de asemenea, că PEV trebuie să demonstreze că UE este un lider real în zonele învecinate și în relațiile cu partenerii noștri mondiali;

3.  crede în valoarea permanentă a obiectivului declarat inițial de a crea un spațiu de prosperitate, stabilitate, securitate și de bună vecinătate, care să aibă la bază valorile și principiile comune ale Uniunii, prin asigurarea de asistență și stimulente în vederea realizării unor reforme structurale profunde în țările învecinate, sub răspunderea și cu acordul acestora, care să permită consolidarea raporturilor lor cu UE; subliniază, prin urmare, necesitatea de a ține seama de învățămintele din trecut, de a reveni la principiile de bază ale PEV și de a repune aceste obiective în fruntea listei de priorități;

4.  subliniază importanța strategică a PEV, ca o politică ce creează relații pe mai multe niveluri și o interdependență puternică între UE și partenerii săi din vecinătate; subliniază faptul că provocarea fundamentală a PEV constă în realizarea de îmbunătățiri concrete și palpabile pentru cetățenii țărilor partenere; consideră că PEV ar trebui să devină o politică mai puternică, mai motivată politic și mai eficace, inclusiv prin consolidarea elementelor sale pozitive, cum ar fi un accent mai mare pe parteneriatul cu societățile, pe diferențiere și pe principiul „mai mult pentru mai mult”;

5.  subliniază că respectarea valorilor fundamentale universale ale drepturilor omului, statului de drept, democrației, libertății, egalității și demnității umane pe care se întemeiază UE trebuie să rămână obiectivul central al politicii revizuite, conform dispozițiilor articolului 2 din acordurile de asociere încheiate de UE cu țările terțe; reiterează faptul că consolidarea statului de drept, sprijinirea democrației și a drepturilor omului sunt în interesul țărilor partenere și solicită condiții mai stricte în ceea ce privește respectarea acestor valori fundamentale; subliniază rolul Reprezentantului Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului și al Fondul European pentru Democrație (FED) în acest sens;

6.  subliniază că noua PEV trebuie să fie mai strategică, mai bine focalizată, mai flexibilă, mai coerentă și motivată politic; invită UE să formuleze o viziune politică clară și ambițioasă cu privire la PEV și să acorde o atenție deosebită priorităților politice proprii în vecinătatea estică și sudică, luând în considerare diferitele provocări cu care se confruntă țările din fiecare regiune, precum și aspirațiile și ambițiile lor politice diferite; susține că parteneriatul estic și cel din zona mediteraneeană sunt de importanță determinantă; solicită numirea unor reprezentanți speciali pentru vecinătatea estică și sudică, cu misiunea de a coordona politic PEV-ul revizuit și de a fi angajați în toate acțiunile UE derulate în vecinătate;

7.  subliniază rolul important al statelor membre, al competențelor lor specifice și al relațiilor bilaterale ale acestora cu țările PEV în conturarea unei politici coerente a UE; subliniază necesitatea unei coordonări adecvate între ÎR/VP, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, delegațiile UE și reprezentanții speciali ai UE, pentru a evita suprapunerea eforturilor; susține că delegațiile Uniunii Europene joacă un rol important în implementarea PEV;

8.  invită VP/ÎR să elaboreze propuneri de cooperare cu țările europene din vecinătatea UE interesate, care să fie bazate pe modelul Spațiului Economic European, ceea ce ar putea constitui un progres pentru perspectiva lor europeană, care să aibă la bază o inlcuziune consolidată în zona UE în ceea ce privește libertățile și integrarea completă în piața comună, precum și să includă o cooperare mai strânsă în domeniul Politicii externe și de securitate comună (PESC);

9.  solicită să fie stabilite priorități și obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung, care să țină seama de faptul că PEV ar trebui să urmărească crearea unei abordări diferențiate pentru promovarea cooperării în diverse domenii între țările PEV și cu acestea; subliniază că, atunci când își definește abordarea, UE ar trebui să țină cont de interesele și prioritățile sale și de cele ale țărilor respective, precum și de nivelul lor de dezvoltare, având în vedere interesele și aspirațiile societăților, ambițiile politice și climatul geopolitic;

10.  subliniază că în centrul noii abordări ar trebui să figureze aderarea la nivel local, transparența, răspunderea reciprocă și caracterul incluziv, pentru a garanta că beneficiile PEV ajung la toate nivelurile comunității și societății din țările vizate, și nu se concentrează în jurul anumitor grupuri;

11.  își exprimă convingerea că, pentru a ajuta țările partenere în consolidarea potențialului lor de dezvoltare, dialogul politic care caracterizează în prezent PEV trebuie să facă loc unui dialog social, economic și cultural mai larg care să cuprindă toate aspectele diversității politice, sociale, etnice și culturale a țărilor partenere; subliniază valoarea progreselor realizate prin cooperare teritorială, cu implicarea directă a autorităților locale;

12.  regretă resursele limitate alocate cooperării UE cu partenerii săi din vecinătate, în special în comparație cu nivelurile semnificativ mai mari ale resurselor investite în țările PEV de către părțile interesate din țările terțe; constată faptul că acest lucru subminează capacitatea UE de a promova și implementa politici compatibile cu interesele sale strategice din zonele învecinate; subliniază nevoia de a optimiza sprijinul și de a majora fondurile pentru a recompensa și sprijini efectiv țările partenere care s-au angajat cu adevărat și realizează progrese concrete pe calea reformelor, democratizării și a respectării drepturilor omului;

13.  subliniază necesitatea consolidării mecanismelor de răspundere și transparență în țările partenere, pentru a garanta că acestea au capacitatea de a absorbi și cheltui fondurile într-un mod eficient și util; invită, așadar, Comisia să asigure mecanisme eficiente de monitorizare și supraveghere a cheltuielilor aferente sprijinului UE în țările PEV, inclusiv prin controlul exercitat de către societatea civilă;

14.  îndeamnă UE să-și îmbunătățească coordonarea cu alți donatori și alte instituții financiare internaționale, inclusiv prin intermediul inițiativei AMICI, în concordanță cu angajamentul său de a deveni un actor global mai consecvent, mai respectat și mai eficace, și subliniază că este necesară o programare comună cu statele membre și între acestea; subliniază faptul că este necesară o mai bună coordonare cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale, pentru a se putea ajunge la o abordare comună, coerentă și eficace a obiectivelor pe termen scurt și mediu ale cooperării UE cu țările vecine și solicită deschiderea unor discuții pe acest subiect cu Consiliul;

15.  subliniază faptul că UE ar trebui să asigure cu finanțare suficientă angajamentul său consolidat în zonele învecinate; consideră că evaluarea intermediară a instrumentelor de finanțare externă ar trebui să ia în considerare versiunea revizuită a PEV, iar IEV ar trebui deci să reflecte ambiția de a face PEV mai eficientă și să asigure previzibilitatea și sustenabilitatea raporturilor dintre UE și partenerii noștri, precum și un nivel adecvat de flexibilitate procedurală; solicită, de asemenea, o mai mare coerență și consecvență între diferitele instrumente de finanțare externă ale UE;

16.  subliniază rolul de facilitare al Fondului European pentru Democrație (FED), acesta fiind complementar cu instrumentele UE, oferind o abordare nouă, mai flexibilă și mai receptivă care completează lacunele și este eficientă din punct de vedere financiar; invită Comisia să aloce mai multe resurse pentru FED;

17.  recunoaște faptul că atitudinile față de Europa și de UE în țările vecine au un impact real asupra conflictelor, dar respinge orice complicitate cu actele de represiune și încălcările drepturilor omului din țările învecinate care sunt cauzate de eforturi neinspirate de instaurare a unei stabilități de scurtă durată;

Valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE

Reconfigurarea politicii europene de vecinătate

18.  subliniază necesitatea de a reconfigura PEV pentru a construi parteneriate solide, strategice și durabile cu țările PEV pe baza conservării valorilor și principiilor UE și a promovării intereselor reciproce și în conformitate cu acestea; cere ca o viziune politică clară să stea la baza aspectelor tehnice ale acestei politici;

19.  remarcă faptul că PEV trebuie să-și folosească propria metodologie și propriile instrumente, care trebuie să corespund nivelului de ambiție și nevoilor și obiectivelor urmărite de țările PEV și de UE;

20.  invită Comisia să se axeze pe sectoarele identificate împreună cu partenerii săi pe baza unor interese comune, sectoare în care se pot realiza progrese și o valoare adăugată universală, și să-și extindă treptat cooperarea în funcție de realizări și ambiții, îndeosebi pentru a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea umană, acordând o atenție deosebită noilor generații; subliniază faptul că reformele economice trebuie să se desfășoare alături de reformele politice și că buna guvernanță nu poate fi obținută decât printr-un proces decizional deschis, responsabil și transparent, bazat pe instituții democratice;

21.  subliniază că politica de extindere și cea de vecinătate sunt politici separate, cu obiective diferite; reamintește, însă, că țările europene din cadrul PEV, ca orice țară europeană, pot să candideze la aderare dacă îndeplinesc criteriile și condițiile de admitere, în conformitate cu articolul 49 din TUE; consideră că o perspectivă de aderare trebuie susținută ca un stimulent pentru toate țările care sunt eligibile și care au exprimat aspirații și ambiții evident europene, dar recunoaște totodată faptul că reformele și tranziția trebuie să aibă întâietate și nu dorește să suscite așteptări nerealiste;

Sprijinul pentru democrație, reforma sistemului judiciar, statul de drept, buna guvernanță și dezvoltarea capacităților instituționale

22.  consideră că sprijinirea democrației, a statului de drept, a bunei guvernanțe, a dezvoltării statale, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale are un rol central în PEV; subliniază faptul că nicio politică nu trebuie adoptată în cadrul PEV dacă aceasta contribuie la periclitarea acestor valori de bază; subliniază că UE și statele sale membre trebuie să ofere stimulente și cunoștințe specifice pentru demararea și sprijinirea reformelor democratice și depășirea provocărilor politice, economice și sociale;

23.  subliniază necesitatea continuă de a accentua întărirea și consolidarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernanțe, a independenței sistemului judiciar, a combaterii corupției, a respectului pentru diversitate și drepturile minorităților, inclusiv drepturile persoanelor LGBT, pentru drepturile persoanelor cu handicap, precum și pentru drepturile persoanelor care aparțin minorităților etnice; evidențiază că dialogul politic și pluralismul vor fi consolidate prin dezvoltarea capacităților instituțiilor naționale, inclusiv ale adunărilor naționale, precum și prin sprijinirea societății civile, a grupurilor și partidelor politice pro-democrație;

24.  subliniază că drepturile femeilor, egalitatea de gen și dreptul la nediscriminare sunt drepturi fundamentale și principii-cheie ale acțiunii externe a UE; subliniază importanța promovării drepturilor copiilor, a drepturilor tinerilor și a egalității de gen, precum și a emancipării economice și politice a femeilor, pentru a construi societăți favorabile incluziunii, prospere și stabile în vecinătatea UE;

25.  consideră că politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să intensifice promovarea libertăților fundamentale în țările din cadrul PEV prin încurajarea libertății de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică și a libertății presei și a mass-mediei, care favorizează exercitarea drepturilor economice, sociale și culturale;

26.  subliniază importanța dezvoltării dimensiunii sociale a PEV prin cooperarea cu partenerii în lupta împotriva sărăciei și a excluziunii, prin stimularea ocupării forței de muncă și a creșterii economice echitabile, prin facilitarea relațiilor de muncă corecte și prin promovarea educației și a muncii decente, tratând astfel și unele dintre cauzele fundamentale ale migrației ilegale;

27.  recunoaște importanța dialogului cultural dintre UE și țările învecinate, în domenii precum prevenirea conflictelor și consolidarea păcii, dezvoltarea industriilor creative, întărirea libertății de exprimare, sprijinirea dezvoltării sociale și economice și intensificarea dialogului cu societatea civilă și a dialogului intercultural și interreligios, inclusiv pentru a trata discriminarea și persecutarea tot mai puternică a grupurilor minoritare și religioase; solicită consolidarea cadrului pentru relațiile culturale, permițând elaborarea de programe de mobilitate, de formare și de dezvoltare a capacităților și schimburi în domeniul culturii și al educației;

28.  subliniază că abordarea bazată pe „parteneriatul cu societățile” ar trebui consolidată și promovată; solicită insistent ca interesele și obiectivele comune ale acestei politici să fie stabilite prin consultarea tuturor părților interesate din diferitele societăți, nu doar a autorităților;

29.  insistă asupra importanței dezvoltării unei societăți civile înfloritoare și active în procesele de democratizare și de transformare, care să includă partenerii sociali și comunitatea de afaceri; solicită să fie sprijinite în continuare societatea civilă, IMM-urile locale și alți actori nestatali, deoarece acestea constituie forța motrice în procesul de reformă; solicită, de asemenea, intensificarea dialogului și întărirea parteneriatelor dintre diferitele sectoare și actori ai societății civile din UE și din țările învecinate vizate de PEV; subliniază importanța întreprinderilor europene și rolul lor în promovarea și difuzarea standardelor internaționale de afaceri, inclusiv a responsabilității sociale a întreprinderilor;

Diferențiere și condiționalitate

30.  cere ca PEV să se dezvolte într-un cadru de politici mai personalizat și mai flexibil, care să se adapteze la diversitatea existentă în rândul țărilor partenere și ca "abordarea diferențiată" să fie transpusă în practică cu consecvență; subliniază că diferențierea ar trebui să aibă loc între țările participante la PEV;

31.  subliniază necesitatea aplicării unei condiționalități efective în raport cu procesele de reformă și nevoia unei abordări coerente din partea UE între pozițiile sale și condiționalitate în alocările financiare; subliniază că UE nu poate să facă compromisuri în ceea ce privește valorile și drepturile sale și că ar trebui să evite crearea de standarde duble; subliniază că țărilor care fac progrese în aplicarea unor reforme ce conduc la evoluții politice, economice și sociale pe termen lung și care se implică politic mai profund cu UE ar trebui să li se ofere un angajament și un sprijin mai substanțial din partea UE și ar trebui să fie evaluate pe baza rezultatelor individuale obținute în cadrul acestor procese de reformă; subliniază importanța aplicării depline a principiului „mai mult pentru mai mult”;

32.  subliniază faptul că acordurile de asociere reprezintă pasul cel mai avansat, dar nu reprezintă pasul final în relațiile dintre UE și vecinii săi;

33.  consideră că UE ar trebui să invite țările partenere cu care nu are acorduri de asociere să participe la cooperarea sectorială, inclusiv posibilitatea de a încheia acorduri sectoriale noi sau de a le consolida pe cele existente, cum ar fi Comunitatea Energiei, care ar facilita integrarea unor asemenea țări în sectoare specifice ale spațiului unic al celor patru libertăți fundamentale ale UE;

34.  consideră că, în cadrul urmăririi PEV, trebuie acordată o atenție specială cooperării în materie de guvernanță economică și sustenabilității finanțelor publice în țările participante la PEV;

Dimensiunea de securitate

35.  observă că menținerea păcii, securității și stabilității constituie o preocupare fundamentală în vecinătate și că mediul de securitate se deteriorează în mod pronunțat; cere includerea unei puternice componente securitare în PEV, cu instrumente politice adecvate care, până în prezent, au lipsit în mod regretabil; subliniază faptul că UE ar trebui să se concentreze pe sporirea eficienței și a eficacității instrumentelor de gestionare a crizei actuale, în vederea creării unor capacități de lărgire a spectrului de intervenții urmărind gestionarea crizelor; subliniază faptul că securitatea, stabilitatea și dezvoltarea merg mână în mână, fiind necesară o abordare cuprinzătoare pentru a soluționa și eradica problemele securitare din regiune;

36.  constată faptul că stabilitatea Fâșiei sahelo-sahariene ar trebui să fie considerată ca fiind sensibilă la starea de nesiguranță din nordul, precum și din sudul Africii și că instabilitatea din această regiune este cauzată de dublarea rețelelor de trafic de arme, droguri și persoane și, în consecință, aduce atingere stabilității Europei;

37.  solicită o coordonare mai strânsă între PEV și activitățile mai largi ale politicii externe și de securitate comune (PESC) și ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC), alături de o consolidare a legăturilor dintre securitatea internă și cea externă, care să abordeze aspecte diferite ale securității țărilor din cadrul PEV și din UE; subliniază nevoia de coerență și aliniere integrală între revizuirea PEV și revizuirea Strategiei de securitate a UE;

38.  subliniază că este nevoie de o strategie politică globală, care să asigure, totodată, respectarea deplină a dreptului internațional și a angajamentelor prevăzute de Actul final de la Helsinki din 1975, fundamentate pe respectarea drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a libertăților fundamentale, a independenței, suveranității și integrității teritoriale a statelor, inviolabilitatea frontierelor și soluționarea pașnică a conflictelor, în conformitate cu aceste principii și cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite; observă că Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), fiind cea mai mare organizație regională responsabilă de securitate, poate juca un rol important în acest sens și consideră că ar trebui să beneficieze de un nou impuls, prin adoptarea rolului de mediator; sprijină dreptul partenerilor de a face alegeri suverane și independente în domeniul politicii externe și de securitate, fără a fi supuși unor presiuni externe și unor măsuri de constrângere;

39.  cere ca politica revizuită să sprijine țările partenere în edificarea unor structuri statale adecvate, care să se ocupe de problemele securitare, cum ar fi punerea efectivă în executare a legii, terorismul și criminalitatea organizată, culegerea de informații și securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, care ar trebui dezvoltate pe baza respectării depline a drepturilor omului și însoțite de un control parlamentar democratic corespunzător; subliniază că UE ar trebui să se angajeze în domenii cum ar fi reformarea sectorului de securitate (RSS), precum și dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea (DDR) în situațiile postconflictuale; invită UE să se concentreze asupra edificării capacităților pentru controlul frontierelor de către țările partenere; recunoscând contribuțiile aduse deja de unele dintre aceste țări, invită țările învecinate să contribuie la misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune, atunci când este cazul; invită UE să promoveze inițiative comune ale țărilor învecinate în domeniul securității, astfel încât să le permită să-și asume o mai mare responsabilitate și să-și aducă contribuția pozitivă la securitatea din regiunea lor;

40.  le reamintește statelor membre obligațiile care le revin în temeiul Poziției comune a Consiliului 2008/944/CFSP privind exporturile de arme , care, inter alia, le impune obligația de a refuza acordarea unei licențe de export de tehnologie sau echipament militar către orice țară învecinată dacă există un risc clar că tehnologia sau echipamentul militar care urmează să fie exportat ar putea fi folosit pentru reprimare internă sau pentru comiterea de încălcări grave ale legislației umanitare internaționale, ar provoca sau prelungi conflictele armate ori ar agrava tensiuni sau conflicte existente în țara de destinație finală sau ar fi exportat într-un mod agresiv, împotriva unei alte țări sau utilizat pentru a impune cu forța o revendicare teritorială;

41.  subliniază necesitatea promovării active și a ajutorului oferit pentru soluționarea pașnică a conflictelor, precum și a contribuției în cadrul politicilor de reconciliere postconflictuală din vecinătatea UE, utilizând diferite mijloace și instrumente, în funcție de valoarea adăugată pe care o pot oferi; este încredințat că astfel de măsuri ar trebui să includă activitatea reprezentanților speciali ai UE, programele de edificare a încrederii, reinstituirea dialogului, medierea care promovează contactele de la om la om și misiunile PSAC; invită VP/ÎR și SEAE să elaboreze măsuri și abordări novatoare, inclusiv strategii de comunicare publică și consultări informale, cu scopul de a sprijini dialogul și reconcilierea; remarcă faptul că delegațiile UE au de jucat un rol-cheie în ceea ce privește înființarea unor mecanisme de avertizare timpurie, prin crearea unor rețele eficiente de prevenire, împreună cu diferite organizații ale societății civile;

42.  își reiterează sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a țărilor partenere; consideră că politica europeană de vecinătate ar trebui să contribuie și să sprijine în practică aceste principii; subliniază faptul că conflictele prelungite sau înghețate reprezintă un obstacol în calea dezvoltării depline a PEV; regretă, în această privință, faptul că de la lansarea PEV nu au fost înregistrate progrese în soluționarea conflictelor existente; reamintește poziția sa potrivit căreia ocuparea teritoriului unei țări partenere încalcă principiile fundamentale și obiectivele PEV; subliniază nevoia de a soluționa în mod pașnic și cât mai devreme posibil conflictele înghețate, pe baza normelor și a principiilor dreptului internațional; invită ÎR/VP să joace un rol mai activ, confirmând faptul că aprofundarea relațiilor bilaterale este legată de soluționarea pașnică a conflictelor și de respectarea dreptului internațional; subliniază, în acest context, importanța aplicării unei politici principiale de promovare a responsabilizării în cazul tuturor încălcărilor drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional, precum și a evitării standardelor duble, îndeosebi în această privință;

43.  îndeamnă UE să aplice, în cazul conflictelor regionale, spiritul și învățămintele desprinse din experiența istorică a integrării europene, întrucât problemele bilaterale trebuie soluționate pașnic, iar bunele relații de vecinătate și cooperarea regională sunt elemente fundamentale ale PEV; solicită, în acest sens, implicarea cetățenilor și angajamentul actorilor publici în înfrățiri și parteneriate orizontale cu omologii acestora din Uniune, precum și colaborarea cu societatea și cu tânăra generație ca factor de schimbare;

Stimularea integrării regionale

44.  subliniază importanța dimensiunii regionale a PEV, precum și necesitatea de a promova și de a contribui la sinergiile regionale și la integrarea regională prin programele de cooperare regională; subliniază că este necesară o intensificare a cooperării economice între țările din cadrul PEV cu scopul de asigura stabilitatea și prosperitatea în zona de vecinătate a UE;

45.  solicită, în acest sens, adăugarea unei dimensiuni multilaterale în relațiile bilaterale dintre UE și țările din cadrul PEV, prin mărirea numărului de activități și inițiative în acest context, acordând o atenție deosebită consolidării proiectelor transfrontaliere, intensificării programelor interpersonale, dezvoltării de stimulente pentru cooperarea regională și dezvoltării în continuare a unui dialog activ cu societatea civilă; consideră că viitoarea PEV ar trebui să ofere o platformă regională integratoare de dezbatere a problemelor legate de drepturile omului, în concordanță cu principiile de bază ale PEV;

46.  solicită efectuarea de evaluări sistematice ale impactului pe care acordurile comerciale și sprijinul financiar acordat de UE programelor și proiectelor din cadrul PEV îl au asupra drepturilor omului, inclusiv asupra perspectivelor de gen;

47.  solicită ca revizuirea PEV să urmărească consolidarea platformelor de cooperare existente, (Uniunea pentru Mediterana și Parteneriatul estic), sprijinirea mai consistentă a integrării regionale acolo unde partenerii au identificat priorități similare pentru o anumită politică, abordarea problemelor subregionale specifice, cum ar fi mobilitatea, energia sau securitatea, precum și apropierea partenerilor în ceea ce privește normele economice și legislația; este încredințat că structurile multilaterale ale PEV ar trebui consolidate și dezvoltate într-un mod mai strategic;

48.  subliniază importanța rolului adunărilor multilaterale, precum Euronest și Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana, ca foruri de dialog politic și ca instrumente care să stimuleze statele participante să își asume politica de vecinătate;

49.  subliniază valoarea adăugată a diplomației parlamentare și a reuniunilor interparlamentare bilaterale regulate organizate de Parlamentul European cu omologii săi din zona de vecinătate, ca instrument pentru schimburi de experiență și pentru evaluarea relației fiecărei țări cu UE; încurajează parlamentele naționale ale statelor membre să își desfășoare reuniunile interparlamentare bilaterale în cadrul PEV ca o modalitate de a asigura o abordare coerentă;

50.  subliniază importanța rolului Conferinței autorităților locale și regionale pentru Parteneriatul estic (CORLEAP) și al Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM), care oferă reprezentanților locali și regionali posibilitatea de a dialoga cu instituțiile UE și de a dezvolta cooperarea economică, socială și teritorială;

51.  evidențiază faptul că dezvoltarea de platforme regionale ale societății civile, ca Forumul societății civile al Parteneriatului estic și inițiativa similară pentru zona sudică, consolidează o implicare multilaterală a părților interesate care conduce la democratizare și la îndeplinirea agendei de reformare economică în zona de vecinătate;

Vecinii vecinilor

52.  subliniază necesitatea de a construi parteneriate solide cu țările învecinate; subliniază că este important ca PEV să fie parte a politicii externe mai largi a UE și ca ceilalți actori strategici care exercită influență asupra țărilor din vecinătate - „vecinii vecinilor” - să fie recunoscuți ca atare, ca și organizațiile internaționale și regionale, printre altele, prin abordarea aspectelor de interes comun și care suscită preocupări reciproce, inclusiv securitatea regională și mondială, prin intermediul cadrelor bilaterale existente sau al dialogului multilateral, atunci când acest lucru este considerat oportun și pertinent;

53.  subliniază că UE ar trebui să analizeze în mod realist diferitele opțiuni de politici pe care le au partenerii săi, modul în care pot construi punți de legătură cu vecinii acestora, la diferite nivele, precum și poziționarea față de politica externă a țărilor terțe din vecinătatea sa, asigurându-se că numai UE și partenerii săi pot decide în legătură cu modul în care doresc să se desfășoare relațiile lor;

54.  își reiterează convingerea că prevederile acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător nu constituie o amenințare comercială la adresa Federației Ruse și că acordurile de asociere nu ar trebui considerate un impediment în calea bunelor relații ale partenerilor estici cu oricare dintre vecinii lor;

55.  invită UE să conceapă mecanisme eficiente de sprijinire a țărilor partenere din cadrul PEV, care aplică o agendă europeană ambițioasă și, în consecință, sunt afectate de măsuri represive, de constrângere comercială sau de agresiune militară directă din partea unor țări terțe; reamintește că, deși PEV nu este împotriva oricărui alt actor strategic și respinge noțiunea de concurență geopolitică cu sumă zero în vecinătate, totuși UE trebuie să își asume angajamente credibile și să ofere un sprijin politic solid partenerilor care doresc să i se alinieze mai strâns;

56.  invită UE să profite de competența de specialitate acumulată de organizațiile regionale din care fac parte țările vecine, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Africană, oficiile regionale competente ale Organizației Națiunilor Unite și Liga Statelor Arabe, și să se implice activ și să coopereze cu acestea în vederea soluționării conflictelor regionale; reamintește că acestea sunt foruri importante pentru angajarea partenerilor în direcția reformelor, a abordării preocupărilor în materia drepturilor omului și a chestiunilor regionale, sens în care ei ar trebui să-și asume responsabilități mai mari, și în direcția promovării democratizării;

Obiective și instrumente ale politicilor

O ofertă diversificată: sectoare prioritare

57.  invită UE să analizeze și să identifice, împreună cu partenerii săi, prioritățile în materie de cooperare consolidată și integrare în diferite domenii de politică, cum ar fi dezvoltarea economică și umană, prevenirea conflictelor și a dezastrelor, infrastructura și dezvoltarea regională, mediul, politicile în materie de concurență comercială, IMM-urile, migrația, securitatea, energia și eficiența energetică, pentru a crea o zonă de prosperitate, de stabilitate și de bună vecinătate;

58.  consideră că obiectivul privind coerența politicilor interne și externe ale UE, precum și legătura strânsă și tot mai extinsă dintre anumite probleme interne și externe ar trebui să se reflecte în noua PEV;

59.  consideră că o cooperare mai strânsă în domeniul viitoarei piețe unice digitale, sprijinul pentru reformele din domeniul guvernării electronice și soluțiile pentru o guvernare deschisă constituie un instrument pentru implicarea cetățenilor;

60.  subliniază importanța liberei circulații a persoanelor și sprijină creșterea mobilității în zona de vecinătate, într-un mediu sigur și bine gestionat, prin facilitarea și liberalizarea vizelor, în special pentru studenți, tineri, artiști și cercetători; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să consolideze mai mult parteneriatele pentru mobilitate în cadrul vecinătății și să creeze posibilități pentru formele de migrație circulară, ceea ce ar deschide rute sigure și legale pentru migranți; invită UE să opereze o distincție clară între solicitanții de azil care se refugiază din cauza persecuțiilor și imigranții clandestini din motive economice; condamnă traficul cu ființe umane, majoritatea victimelor fiind femei, și subliniază importanța consolidării cooperării cu țările partenere pentru a combate acest fenomen;

61.  invită Comisia să acorde atenție perspectivei egalității dintre genuri în promovarea formării profesionale și universitare, precum și în cadrul programelor de migrație circulară cu țările învecinate, cu scopul de a consolida participarea femeilor la economiile acestor țări;

62.  constată că rata ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor, excluderea socială și sărăcia, lipsa de protecție a drepturilor minorităților, împreună cu nivelul scăzut de participare politică și socio-economică a femeilor, slaba guvernanță și nivelurile ridicate de corupție sunt cauze profunde ale instabilității și solicită o angajare care să treacă dincolo de acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ALSAC); observă că simpla perspectivă a unor acorduri comerciale și de liber schimb nu mai oferă o pârghie suficient de eficace pentru a consolida parteneriatul nostru cu țările din vecinătate, îndeosebi țările din sudul Mediteranei; constată lipsa de cooperare economică regională dintre țările învecinate ale UE și solicită instituirea unor inițiative subregionale în vederea intensificării schimburilor comerciale dintre acestea;

63.  subliniază importanța investirii în proiecte pentru tineret, femei și viitori lideri, prin utilizarea integrală a ofertelor de burse de studiu din cadrul programului Erasmus + pentru a stimula schimburile de studenți și de cadre didactice dintre țările din cadrul PEV și statele membre, cu scopul formării viitorilor lideri ai țărilor din cadrul PEV și ai statelor membre, precum și cu scopul promovării în continuare a proiectelor universitare și educaționale, cum ar fi Colegiul Europei, care și-au dovedit deja valoarea în acest domeniu;

64.  invită Comisia să analizeze și să ofere țărilor din cadrul PEV niveluri diferite de participare, cooperare și implicare în politicile, programele și agențiile UE, cum ar fi EUROPOL, FRONTEX și managementul vamal, în domeniul combaterii traficului de ființe umane și a criminalității economice și transfrontaliere, precum și în acela al Comunității energiei care, ca acord de integrare de succes, pot juca un rol mai important în cadrul PEV; subliniază importanța securității energetice și a unei cooperări mai strânse în cadrul zonei de vecinătate a UE, pentru îndeplinirea obiectivului comun de aprovizionare neîntreruptă cu energie accesibilă, sustenabilă și nepoluantă; solicită deschiderea treptată a uniunii energetice către țările participante la PEV; încurajează Comisia să promoveze, în rândul țărilor din cadrul PEV, Convenția de la Budapesta privind combaterea criminalității cibernetice și să le invite să adere la această convenție, dacă nu au făcut încă acest lucru;

65.  consideră că trebuie pus un accent mai mare pe utilizarea programelor de asistență tehnică precum TAIEX și Twinning și că partenerii trebuie incluși în programele UE precum Erasmus și Orizont 2020, deoarece acestea contribuie la schimbul de cunoștințe și la crearea de rețele la diferite niveluri și constituie baza pentru crearea unui spațiu comun de vecinătate;

66.  consideră că trebuie consolidată dimensiunea parlamentară a politicii, prin creșterea eficienței reuniunilor interparlamentare, a organismelor parlamentare comune înființate în temeiul acordurilor cu UE și a adunărilor parlamentare; salută, în acest context, noua abordare adoptată de Parlament în materie de susținere a democrației parlamentare; subliniază rolul jucat de parlamentele din țările incluse în PEV în ceea ce privește responsabilizarea guvernelor și încurajează consolidarea capacității lor de monitorizare; solicită ca Parlamentul să se implice în implementarea noii PEV și să fie informat și consultat periodic asupra progreselor înregistrate în țările partenere; consideră că partidele politice europene și grupurile din parlamentele naționale ale statelor membre și Parlamentul European pot juca un rol important și își pot asuma o responsabilitate esențială în ceea ce privește promovarea unei culturi politice bazate pe crearea de instituții pe deplin democratice, pe statul de drept, pe democrația pluripartită și pe participarea deplină a femeilor la procesul decizional;

67.  subliniază că pentru reușita PEV, este, de asemenea, necesar să se asigure că statele membre își asumă deplin responsabilitățile, de asemenea, prin dezvoltarea inițiativelor emblematice; invită, prin urmare, Comisia să consolideze coordonarea politicilor și programarea comună a asistenței financiare și să se ofere mecanisme care să promoveze partajarea de informații între statele membre și structurile UE cu privire la țările din cadrul PEV, precum și consultarea între statele membre, structurile UE și țările învecinate; consideră că asistența financiară și tehnică a UE ar trebui să fie condiționată de atingerea cu succes a unor repere concrete în cadrul procesului de reformă, pe baza cărora va fi alocat un sprijin suplimentar;

Evaluare și vizibilitate

68.  subliniază că planurile de acțiune, stabilite în strânsă colaborare cu autoritățile din țările partenere și în urma consultării organizațiilor societății civile, ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de priorități realiste de pus în aplicare și că implementarea lor ar trebui evaluată periodic sau atunci când o impune modificarea circumstanțelor, cu opțiuni politice ce ar putea fi stabilite de comun acord; subliniază importanța elaborării unui proces de consultare cu organizațiile societății civile în ceea ce privește definirea obiectivelor de referință;

69.  subliniază că rapoartele privind progresele înregistrate ar trebui să se concentreze asupra transpunerii în practică a priorităților identificate în planurile de acțiune și să reflecte nivelul de angajare a țării partenere; reafirmă că datele din rapoarte trebuie să fie analizate din perspectiva contextului național respectiv și să includă tendințele din anii anteriori; opinează că toate părțile interesate importante din țările care participă la PEV, inclusiv societatea civilă, ar trebui să fie cu adevărat implicate și consultate înainte de întocmirea rapoartelor; solicită ca documentele-cheie, cum sunt rapoartele intermediare, să poată fi consultate cu ușurință pe site-urile delegațiilor UE și traduse în limba locală; invită UE să recurgă la mijloace de măsurare a progreselor înregistrate în țările partenere de mai bună calitate și să implementeze măsuri de condiționalitate eficace privind progresele realizate de parteneri în termeni de drepturi ale omului, stat de drept și democrație;

70.  consideră că ar trebui mărită vizibilitatea asistenței oferite de UE pentru a demonstra populației din țările partenere și din statele membre ale UE beneficiile sprijinului acordat de Uniune; îi solicită Comisiei să conceapă un mecanism special de furnizare a asistenței umanitare a UE pentru țările învecinate, care să fie diferit de modelul utilizat pentru țările terțe din restul lumii și care să asigure, printre alte obiective, o vizibilitate ridicată a UE și a agendei sale politice; subliniază importanța și necesitatea instituirii unui mecanism capabil să asigure transparența în ceea ce privește asistența financiară acordată de UE;

71.  invită UE să își consolideze capacitatea de contracarare a campaniilor de dezinformare și de propagandă îndreptate împotriva ei însăși și a statelor sale membre, care urmăresc să-i slăbească unitatea și solidaritatea; invită UE să își consolideze vizibilitatea, cu scopul de a arăta în mod clar sprijinul și angajamentul său față de țările partenere; subliniază importanța promovării obiectivului legat de informarea independentă și imparțială și de libertatea media din țările participante la PEV, precum și de necesitatea depunerii unor eforturi în materie de comunicare strategică în vecinătatea sa, inclusiv a unora legate de valorile și obiectivele sale, prin dezvoltarea unei strategii de comunicare cuprinzătoare, eficace și sistematice în cadrul politicii revizuite;

72.  invită UE să își sporească prezența în țările partenere folosind mai multe mijloace audiovizuale interactive și platforme sociale în limba locală, cu scopul de a transmite mesaje către întreaga societate; invită Comisia să elaboreze o strategie clară de comunicare pentru societățile din țările din cadrul PEV cu scopul de a expune acestora beneficiile acordurilor de asociere, inclusiv ale zonelor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), ca instrumente de modernizare a sistemelor și a economiilor acestora;

o
o   o

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor țărilor participante la PEV, Adunărilor Parlamentare a Euronest și Uniunii pentru Mediterana, Ligii Statelor Arabe, Uniunii Africane, Consiliului Europei și OSCE.

(1) JOIN (2015) 6 http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/consultation_romanian.pdf
(2) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52011DC0200
(3) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0303:FIN:ro:PDF
(4) http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/com03_104_en.pdf
(5) Consiliul Relații Externe, concluziile din 18 februarie 2008, http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/98818.pdf
(6) JO C 87 E, 7.4.2004, p. 506.
(7) JO C 104 E, 30.4.2004, p. 127.
(8) JO C 287 E, 24.11.2006, p. 312.
(9) JO C 282 E, 6.11.2008, p. 443.
(10) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 105.
(11) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 114.
(12) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 26.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0446.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2014)0229.

Notă juridică