Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2040(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0197/2015

Texte depuse :

A8-0197/2015

Dezbateri :

PV 07/09/2015 - 23
CRE 07/09/2015 - 23

Voturi :

PV 08/09/2015 - 5.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0287

Texte adoptate
PDF 326kWORD 81k
Marţi, 8 septembrie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014
P8_TA(2015)0287A8-0197/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014 (2015/2040(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 246 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2005 privind orientările pentru aprobarea Comisiei(1),

–  având în vedere Decizia sa din 20 octombrie 2010 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(2),

–  având în vedere Decizia sa din 14 septembrie 2011 privind modificarea articolelor 106 și 192, precum și a anexei XVII la Regulamentul de procedură al Parlamentului(3),

–  având în vedere Codul de conduită pentru comisarii europeni, în special articolele 1.3 - 1.6,

–  având în vedere articolele 52 și 118 din Regulamentul său de procedură și anexa XVI la acesta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0197/2015),

întrucât:

A.  audierile comisarilor desemnați, care au avut loc pentru prima dată în 1994, reprezintă acum o practică consacrată, care crește legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii Europene, aducându-le mai aproape de cetățenii europeni;

B.  audierile sunt indispensabile pentru a permite Parlamentului să ia o hotărâre în cunoștință de cauză privind Comisia atunci când își oferă votul de încredere care îi permite Comisiei să-și preia mandatul;

C.  procesul audierilor le oferă Parlamentului și cetățenilor UE posibilitatea de a descoperi și de a evalua personalitatea, calificările, pregătirea și prioritățile candidaților, precum și cunoștințele din domeniul portofoliului desemnat;

D.  procesul audierilor crește transparența și consolidează legitimitatea democratică a Comisiei în ansamblu;

E.  egalitatea dintre femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă; întrucât această cerință trebuie să se reflecte în componența Comisiei Europene; întrucât, în 2014, în ciuda solicitărilor repetate din partea lui Jean-Claude Juncker, guvernele au propus drept candidați un număr mult mai mare de bărbați decât de femei; întrucât femeile propuse provin în principal din state membre cu populații mai mici, iar statele membre mai mari au ignorat în mare parte această cerință; întrucât singura soluție echitabilă este aceea de a solicita fiecărui stat membru să propună doi candidați, unul bărbat, iar celălalt femeie, astfel încât președintele desemnat să poată propune un colegiu de înaltă calitate, în care numărul bărbaților este egal cu cel al femeilor;

F.  procesul audierilor, deși și-a demonstrat eficacitatea, poate fi întotdeauna îmbunătățit, în special prin intermediul unui dialog mai flexibil și mai dinamic între comisar și membrii comisiei competente pentru audiere;

G.  audierea comisarului desemnat pentru funcția de vicepreședinte, Frans Timmermans, a subliniat nevoia de a adapta procedurile Parlamentului în eventualitatea în care viitoarele Comisii prevăd un statut special pentru unul sau mai mulți vicepreședinți;

H.  articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede că „Uniunea promovează egalitatea între femei și bărbați”, iar articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că „egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea”,

1.  consideră că audierile publice pentru comisarii desemnați reprezintă o oportunitate importantă pentru Parlamentul European și pentru cetățenii UE de a evalua prioritățile fiecărui candidat și competența lor profesională pentru acest rol;

2.  consideră că ar fi utilă stabilirea unui termen-limită până la care toate statele membre trebuie să propună un candidat, pentru a oferi timp suficient președintelui ales al Comisiei să aloce portofoliile, ținând cont de experiența de muncă și de profilul candidatului, și Parlamentului să organizeze audieri și evaluări și solicită Președintelui Parlamentului să inițieze convorbiri cu celelalte instituții în vederea atingerii acestui obiectiv;

3.  consideră, de asemenea, că pe viitor fiecare stat membru ar trebui să propună o listă cu cel puțin doi candidați, un bărbat și o femeie, care să fie analizați de către președintele ales al Comisiei; consideră că este important ca Uniunea să îndeplinească și în cadrul propriilor instituții obiectivele stabilite în ceea ce privește egalitatea de gen;

4.  consideră că ar trebui ameliorat controlul, de către Comisia pentru afaceri juridice, al declarațiilor de interese financiare ale comisarilor desemnați; în acest sens, declarațiile de interese financiare ar trebui să includă interesele familiale, astfel cum sunt prevăzute în codul de conduită pentru comisarii europeni la articolul 1.6; consideră că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese pe baza unei analize substanțiale a declarației de interese financiare constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă;

5.  reamintește faptul că responsabile de desfășurarea audierilor sunt comisiile; consideră, totuși, că atunci când un vicepreședinte al Comisiei are responsabilități în primul rând orizontale, audierea s-ar putea desfășura în mod excepțional într-un alt format, cum ar fi o reuniune a Conferinței președinților sau o reuniune a Conferinței președinților de comisie, cu condiția ca aceste reuniuni să faciliteze dialogul și să includă comisiile respective responsabile pentru a le permite să-și audieze comisarul desemnat;

6.  consideră că chestionarul scris trimis înaintea fiecărei audieri ar trebui să cuprindă șapte întrebări în loc de cinci, dar că nu ar trebui să cuprindă mai multe întrebări secundare sub fiecare întrebare;

7.  consideră că ar fi mai bine să existe aproximativ 25 de întrebări, dar să i se permită fiecărei persoane care adresează o întrebare să continue discuția imediat, pentru ca audierile să aibă o eficiență sporită și un caracter investigativ mai accentuat;

8.  consideră că un proces de monitorizare a răspunsurilor date de comisarii desemnați în timpul audierilor poate contribui la un control mai bun si la o creștere a responsabilității întregii Comisii; prin urmare, solicită o revizuire periodică a priorităților menționate de către comisarii desemnați după începerea mandatului;

9.  consideră că ar trebui să se aplice următoarele orientări pentru reuniunea de evaluare a coordonatorilor care are loc după audieri:

   în cazul în care coordonatorii aprobă în mod unanim candidatul - scrisoare de aprobare;
   în cazul în care coordonatorii resping în mod unanim candidatul - scrisoare de respingere;
   în cazul în care o majoritate clară a coordonatorilor aprobă candidatul - scrisoare care atestă aprobarea de către marea majoritate (minoritățile pot solicita să se menționeze că grupul lor nu împărtășește opinia majorității);
   în cazul în care nu există o majoritate clară sau există o majoritate (dar nu consens) împotriva candidatului și în cazul în care coordonatorii consideră necesar:
   mai întâi se solicită informații suplimentare prin întrebări cu solicitare de răspuns scris suplimentare;
   dacă nemulțumirea persistă, se solicită o nouă audiere de o oră și jumătate, cu aprobarea Conferinței președinților;
   dacă tot nu se ajunge la consens sau la o majoritate covârșitoare în rândul coordonatorilor, se votează în comisie;
   o majoritate clară în acest context ar trebui să fie dată de coordonatori care împreună reprezintă cel puțin două treimi din membrii comisiei;

10.  observă că audierile din 2014 au trezit un mai mare interes în rândul mass-mediei și al publicului decât cele precedente, în parte datorită evoluțiilor platformelor sociale; consideră că este probabil ca impactul și influența platformelor sociale să crească în viitor; consideră că ar trebui adoptate dispoziții privind utilizarea platformelor și rețelelor sociale pentru a integra în mod mai eficace cetățenii în procesul audierilor;

11.  consideră că:

   ar trebui să existe o secțiune specifică pe site-ul Parlamentului, unde CV-urile comisarilor desemnați și răspunsurile acestora la întrebările scrise să fie disponibile înaintea audierilor publice și în toate limbile oficiale ale Uniunii;
   ar trebui să existe un spațiu specific și vizibil pe site-ul Parlamentului unde evaluările să fie publicate în termen de 24 de ore;
   normele ar trebui modificate pentru a menționa un termen de 24 de ore după evaluare, având în vedere că unele evaluări sunt finalizate doar după efectuarea unor proceduri suplimentare;

12.  consideră că aspectele orizontale care afectează componența, structura și metodele de lucru ale Comisiei în ansamblu și care nu pot fi abordate în mod corespunzător de un anume comisar desemnat intră în responsabilitatea președintelui ales al Comisiei; consideră că astfel de chestiuni ar trebui abordate în cadrul unor reuniuni între președintele ales și Conferința președinților (una înainte de începerea procesului de audieri și una după terminarea acestuia);

13.  consideră că controlul declarațiilor de interese ale comisarilor ar trebui să țină în continuare de competența Comisiei pentru afaceri juridice; consideră, totuși, că sfera actuală a declarațiilor de interese ale comisarilor este prea restrânsă și invită Comisia să își revizuiască normele în această privință cât mai curând posibil; consideră, prin urmare, că este important ca Comisia pentru afaceri juridice să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor; consideră că declarațiile de interese și de interese financiare ale comisarilor ar trebui să acopere, de asemenea, membrii de familie care trăiesc împreună cu ei în cadrul aceleiași gospodării;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 285 E, 22.11.2006, p. 137.
(2) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 98.
(3) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 152.

Notă juridică