Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2232(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0178/2015

Texte depuse :

A8-0178/2015

Dezbateri :

PV 07/09/2015 - 24
CRE 07/09/2015 - 24

Voturi :

PV 08/09/2015 - 5.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0288

Texte adoptate
PDF 322kWORD 154k
Marţi, 8 septembrie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Drepturile omului și tehnologia în țările terțe
P8_TA(2015)0288A8-0178/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la „Drepturile omului și tehnologia: iMarietje Schaakempactul sistemelor de intruziune și supraveghere asupra drepturilor omului în țările terțe” (2014/2232(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și Pactul internațional privind drepturile civile și politice, în special articolul 19,

–  având în vedere Cadrul strategic al Uniunii Europene privind drepturile omului și democrația, adoptat de către Consiliu la 25 iunie 2012(1),

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014(2),

–  având în vedere „Ghidul sectorial TIC referitor la aplicarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului”, publicat de către Comisie în iunie 2013,

–  având în vedere raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 15 decembrie 2011 intitulat „Libertatea de exprimare pe internet”(3) și raportul regulat al Reprezentantului special al OSCE pentru libertatea mass-mediei adresat Consiliului permanent al OSCE din 27 noiembrie 2014(4),

–  având în vedere Raportul prezentat de Raportorul special al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului din 23 septembrie 2014 (A/69/397)(5),

–  având în vedere raportul Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului din 30 iunie 2014 intitulat „Dreptul la viață privată în era digitală”(6),

–  având în vedere Raportul prezentat 17 aprilie 2013 de Raportorul special al ONU la pentru dreptul la libertatea de exprimare și de opinie (A/HRC/23/40) referitor la implicațiile supravegherii comunicațiilor de către state asupra exercitării drepturilor omului la viață privată și la libertatea de opinie și de exprimare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului a Adunării parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2015 privind „Supravegherea în masă”(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne(8),

–  având în vedere raportul din 21 martie 2011 al Reprezentantului special al ONU privind drepturile omului și corporațiile transnaționale, precum și alte întreprinderi, intitulat „Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: implementarea cadrului Organizației Națiunilor Unite „Protecție, respect și remediere”(9),

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale(10) și raportul anual pe 2014 privind Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale(11),

–  având în vedere raportul anual pe 2013 al Corporației pentru alocarea de nume și numere de domenii internet(12),

–  având în vedere comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 12 februarie 2014 intitulată „Guvernanța și politica în domeniul internetului: rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului”(13),

–  având în vedere declarația reuniunii multilaterale NETmundial, adoptată la 24 aprilie 2014(14),

–  având în vedere rezumatul președintelui celui de-al nouălea Forum pentru guvernarea internetului, organizat la Istanbul în perioada 2-5 septembrie 2014,

–  având în vedere măsurile restrictive ale Uniunii Europene aflate în vigoare, dintre care unele includ embargouri asupra echipamentelor de telecomunicații, tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și instrumentelor de monitorizare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 599/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(15),

–  având în vedere declarația comună din 16 aprilie 2014 a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la revizuirea sistemului de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare(16),

–  având în vedere deciziile celei de a 19-a ședințe plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare, care a avut loc la Viena, în perioada 3-4 decembrie 2013,

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 24 aprilie 2014 intitulată „Revizuirea politicii privind controlul exporturilor: asigurarea securității și a competitivității într-o lume în schimbare”(17),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 21 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea politicii privind controlul exporturilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume(19),

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la cazuri urgente de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, în cazul în care acestea ridică probleme în ceea ce privește libertățile digitale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la prioritățile UE pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 2015(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2015 referitoare la reînnoirea mandatului Forumului pentru guvernanța internetului,(21)

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(22),

–  având în vedere declarația scrisă a lui Edward Snowden din martie 2014, dată în fața Comisiei LIBE(23),

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și negocierile în curs de desfășurare referitoare la aderarea UE la Convenție,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0178/2015),

A.  întrucât evoluțiile tehnologice și accesul la internetul deschis sunt din ce în ce mai importante pentru a permite și a asigura respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și exercită un efect pozitiv prin extinderea domeniului de aplicare a libertății de exprimare, a accesului la informații, a dreptului la confidențialitate și a libertății de întrunire și de asociere în întreaga lume;

B.  întrucât sistemele tehnologice pot fi utilizate în mod necorespunzător, ca instrumente pentru încălcarea drepturilor omului prin cenzurare, supraveghere, accesul neautorizat la dispozitive, bruiere, interceptare, urmărirea și localizarea informațiilor și a persoanelor;

C.  întrucât aceste acțiuni sunt întreprinse de actori publici și privați, inclusiv guverne și organisme de asigurare a respectării legii, precum și de organizații criminale și rețele teroriste, în scopul încălcării drepturilor omului;

D.  întrucât contextul în care TIC sunt concepute și utilizate determină, în mare măsură, impactul pe care acestea îl pot avea ca o forță pentru a promova - sau încălca - drepturile omului; întrucât tehnologiile informației, în special programele informatice, au rareori o utilizare unică, având mai degrabă o dublă utilizare în ceea ce privește potențialul lor de încălcare a drepturilor omului, în timp ce programele informatice constituie și o formă de exprimare;

E.  întrucât TIC au constituit instrumente fundamentale care au ajutat la organizarea de mișcări și proteste sociale în diferite țări, în special în țări cu regimuri autoritare;

F.  întrucât evaluarea implicațiilor pentru drepturile omului a contextului în care tehnologiile vor fi utilizate este determinată de capacitatea cadrelor juridice naționale și regionale de a reglementa utilizarea tehnologiilor, precum și de capacitatea instituțiilor politice și judiciare de a supraveghea această utilizare;

G.  întrucât, în domeniul digital, actorii privați joacă un rol din ce în ce mai important în toate sferele activităților sociale, însă întrucât nu s-au adoptat încă măsuri de protecție care să îi împiedice pe aceștia să impună restricții excesive drepturilor și libertăților fundamentale; întrucât, prin urmare, actorii privați joacă un rol mai activ în evaluarea legalității conținutului și în dezvoltarea de sisteme de securitate cibernetică și de sisteme de supraveghere, care pot avea un impact negativ asupra drepturilor omului în întreaga lume;

H.  întrucât internetul reprezintă o revoluție în ce privește posibilitățile pe care le oferă pentru schimbul de date, informații și cunoștințe de orice fel;

I.  întrucât criptarea este o metodă importantă, care contribuie la securizarea comunicațiilor și a persoanelor care le utilizează;

J.  întrucât guvernarea internetului a beneficiat de modelul decizional pluripartit, proces care asigură participarea semnificativă, responsabilă și favorabilă includerii a tuturor părților interesate, inclusiv a guvernelor, a societății civile, a comunităților tehnice și universitare, a sectorului privat și a utilizatorilor;

K.  întrucât agențiile de informații au subminat în mod sistematic protocoalele și produsele criptografice, pentru a putea intercepta telecomunicații și date; întrucât Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a colectat un număr imens de așa-numite „atacuri în ziua zero” – vulnerabilități în materie de securitate informatică necunoscute încă publicului sau vânzătorului produsului; întrucât astfel de activități subminează eforturile depuse la nivel mondial în vederea îmbunătățirii securității informatice;

L.  întrucât serviciile de informații din UE s-au implicat în activități care afectează drepturile omului;

M.  întrucât, ținând seama de evoluțiile tehnologice rapide, dezvoltarea supravegherii și a garanțiilor judiciare și democratice este în mare măsură rămasă în urmă;

N.  întrucât măsurile de securitate (cibernetică) și de combatere a terorismului care implică TIC și monitorizarea internetului pot avea efecte negative importante asupra drepturilor omului și libertăților individuale ale persoanelor peste tot în lume, inclusiv asupra cetățenilor UE care locuiesc sau călătoresc în străinătate și în special în absența unui temei juridic bazat pe principiile necesității, proporționalității și supravegherii democratice și judiciare;

O.  întrucât filtrele de internet și supravegherea comunicațiilor subminează capacitatea apărătorilor drepturilor omului de a valorifica internetul și a comunica informații sensibile și încalcă mai multe articole din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) care garantează dreptul oricărei persoane la intimitate și la libertatea de exprimare;

P.  întrucât securitatea digitală și libertatea digitală sunt esențiale și nu se pot substitui una celeilalte, ci ar trebui să se întărească reciproc;

Q.  întrucât, atunci când vine vorba de libertățile digitale, Uniunea Europeană poate conduce numai prin puterea exemplului atunci când acestea sunt protejate în UE; și întrucât, prin urmare, adoptarea pachetului legislativ privind protecția datelor în UE este esențială;

R.  întrucât ar putea fi afectate interese sociale foarte importante, cum ar fi protecția drepturilor fundamentale, care nu ar trebui să fie determinate exclusiv de către piață, ci trebuie supuse reglementării;

S.  întrucât respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept și supravegherea eficace de către parlament a serviciilor de informații care folosesc tehnologii digitale de supraveghere constituie elemente importante ale cooperării internaționale;

T.  întrucât întreprinderile cu sediul în UE dețin o cotă importantă din piața globală a TIC, în special în ceea ce privește exporturile de tehnologii de supraveghere, de urmărire, de intruziune și de monitorizare;

U.  întrucât introducerea controalelor la export nu ar trebui să afecteze cercetările legitime privind probleme legate de securitatea informatică sau dezvoltarea de instrumente de securitate informatică în care nu există scopuri infracționale;

1.  recunoaște că drepturile omului și libertățile fundamentale sunt universale și trebuie apărate la nivel mondial, indiferent de forma în care sunt exprimate; subliniază faptul că supravegherea comunicațiilor, ca atare, aduce atingere drepturilor la viață privată și la exprimare în cazul în care se desfășoară în afara unui cadru juridic corespunzător;

2.  invită Comisia să asigure coerența între acțiunile externe ale UE și politicile sale interne legate de TIC;

3.  consideră că complicitatea activă a anumitor state membre ale UE la supravegherea în masă a cetățenilor și spionarea liderilor politici de către Agenția Națională de Securitate, dezvăluită de Edward Snowden, au afectat în mod grav credibilitatea politicii UE privind drepturile omului și au subminat la nivel mondial încrederea în beneficiile TIC;

4.  reamintește statelor membre și agențiilor UE în cauză, inclusiv Europol și Eurojust, obligațiile care le revin în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu obiectivele politicii externe a UE, să nu distribuie informații și date care ar putea duce la încălcarea drepturilor omului într-o țară terță, nici să folosească informații obținute ca urmare a unor încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi supravegherea ilegală, în afara UE;

5.  subliniază că impactul tehnologiilor asupra ameliorării drepturilor omului TIC ar trebui integrat în toate politicile și programele UE, după caz, pentru a încuraja protejarea drepturilor omului și promovarea democrației, a preeminenței legii, a bunei guvernări, precum și a soluționării pașnice a conflictelor;

6.  solicită dezvoltarea și difuzarea activă a tehnologiilor care contribuie la protejarea drepturilor omului și facilitează drepturile și libertățile digitale ale persoanelor, precum și securitatea lor, care promovează bunele practici și cadrele legislative corespunzătoare, garantând, în același timp, securitatea și integritatea datelor cu caracter personal; îndeamnă îndeosebi UE și statele sale membre să promoveze utilizarea și dezvoltarea unor standarde deschise la nivel mondial, precum și a unor programe informatice și tehnologii criptografice gratuite și cu sursă deschisă;

7.  invită UE să-și intensifice sprijinul acordat actorilor care contribuie la consolidarea standardelor de protecție a securității și a vieții private în domeniul TIC la toate nivelurile, inclusiv a standardelor în materie de hardware, de software și de comunicații, precum și la dezvoltarea de elemente hardware și software într-un cadru în care se ia în considerare viața privată începând cu momentul conceperii;

8.  solicită înființarea unui fond pentru drepturile omului și tehnologie în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

9.  invită UE și în special SEAE să apeleze la criptare în comunicațiile sale cu apărătorii drepturilor omului, pentru a evita punerea în pericol a acestor apărători și pentru a-și proteja împotriva supravegherii propriile comunicații cu străinii;

10.  invită UE să adopte programe informatice gratuite și cu sursă deschisă și să încurajeze și alți actori să facă acest lucru, întrucât aceste programe asigură o mai bună securitate și o mai bună respectare a drepturilor omului;

11.  atrage atenția asupra importanței dezvoltării TIC în zonele de conflict pentru promovarea activităților de consolidare a păcii, în vederea asigurării de comunicații securizate între părțile implicate în soluționarea pașnică a conflictelor;

12.  solicită să se pună în aplicare condiții, criterii de referință și proceduri de raportare, astfel încât să se asigure că sprijinul financiar și tehnic din partea UE pentru dezvoltarea de noi tehnologii în țările terțe nu este folosit într-un mod care încalcă drepturile omului;

13.  invită Comisia și Consiliul să se implice în mod activ cu guvernele țărilor terțe și să continue să îi sprijine, să îi formeze și să îi capaciteze pe apărătorii drepturilor omului, pe militanții societății civile și pe ziariștii independenți care utilizează TIC în activitățile lor în condiții de siguranță, prin intermediul mecanismelor de sprijin și al instrumentelor de politici europene existente, și să promoveze drepturile fundamentale la confidențialitate aferente, cum ar fi accesul nerestricționat la informații pe internet, dreptul la viață privată și la protecția datelor, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, libertatea de asociere, libertatea presei și libertatea de publicare online;

14.  atrage atenția asupra situației dificile a avertizorilor de integritate și a susținătorilor acestora, inclusiv a ziariștilor, ca urmare a dezvăluirilor făcute de aceștia privind practicile abuzive de supraveghere din țările terțe; consideră că aceste persoane ar trebui considerate apărători ai drepturilor omului și că, prin urmare, merită să fie protejate de UE conform cerințelor Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului; solicită din nou Comisiei și statelor membre să examineze cu atenție posibilitatea asigurării de a acorda protecție internațională împotriva urmăririi penale pentru avertizorii de integritate;

15.  regretă faptul că măsurile de securitate, inclusiv măsurile de combatere a terorismului, sunt din ce în ce mai des folosite ca pretext pentru încălcări ale dreptului la viață privată și pentru limitarea activităților legitime ale apărătorilor drepturilor omului, ale ziariștilor și ale militanților politici; își reiterează convingerea fermă că securitatea națională nu poate constitui niciodată o justificare pentru programe de supraveghere neorientate, secrete sau în masă; insistă ca astfel de măsuri să fie strict urmărite în conformitate cu standardele privind preeminența legii și drepturile omului, inclusiv dreptul la viață privată și la protecția datelor;

16.  invită SEAE și Comisia să promoveze supravegherea democratică a serviciilor de securitate și de informații în cadrul dialogului lor politic cu țările terțe, precum și în cadrul programelor lor de cooperare pentru dezvoltare; îndeamnă Comisia să sprijine organizațiile societății civile și organismele legislative din țările terțe care au drept obiectiv intensificarea controlului, a transparenței și a responsabilității serviciilor interne de securitate; solicită includerea în viitorul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democratizarea a unor angajamente specifice în acest sens;

17.  îndeamnă Consiliul și Comisia să promoveze libertățile digitale și accesul nerestricționat la internet în toate formele de contact cu țările terțe, inclusiv în negocierile de aderare, în negocierile comerciale, în dialogurile privind drepturile omului și în cadrul contactelor diplomatice;

18.  recunoaște că internetul a devenit un spațiu public, precum și o piață, pentru care libera circulație a informațiilor și accesul la TIC sunt indispensabile; prin urmare, subliniază faptul că libertatea digitală și comerțul liber trebuie să fie promovate și protejate în mod simultan;

19.  solicită includerea unor clauze în toate acordurile cu țările terțe care se referă în mod explicit la necesitatea de a promova, garanta și a respecta libertățile digitale, neutralitatea internetului, accesul necenzurat și nerestricționat la internet, drepturile la viață privată și protecția datelor;

20.  îndeamnă UE să combată incriminarea utilizării de către apărătorii drepturilor omului a unor instrumente de criptare, de eludare a cenzurii și de protecție a confidențialității, prin refuzul de a limita utilizarea criptării pe teritoriul UE, precum și să tragă la răspundere guvernele țărilor terțe care aduc astfel de acuzații împotriva apărătorilor drepturilor omului;

21.  îndeamnă UE să combată incriminarea utilizării de instrumente de criptare, de eludare a cenzurii și de protecție a confidențialității prin refuzul de a limita utilizarea criptării pe teritoriul UE și prin tragerea la răspundere a guvernelor țărilor terțe care incriminează astfel de instrumente;

22.  subliniază faptul că o politică eficientă a UE în domeniul dezvoltării și al drepturilor omului va necesita integrarea TIC și reducerea decalajului digital prin furnizarea unor infrastructuri tehnologice de bază, prin facilitarea accesului la cunoștințe și la informații pentru promovarea competențelor digitale, precum și prin promovarea utilizării de standarde deschise în documente și utilizarea unor programe informatice gratuite și cu sursă deschisă, după caz, pentru a asigura caracterul deschis și transparența (în special de către instituțiile publice) - inclusiv garantarea protecției datelor în domeniul digital în întreaga lume - precum și o mai bună înțelegere a riscurilor și a beneficiilor potențiale ale TIC;

23.  invită Comisia să susțină eliminarea barierelor digitale pentru persoanele cu handicap; consideră că este deosebit de important ca politicile UE în domeniul dezvoltării și al promovării drepturilor omului în lume să aibă drept scop reducerea decalajului digital pentru persoanele cu handicap, precum și să asigure unui cadru mai extins de drepturi, în special în ceea ce privește accesul la cunoștințe, participarea și includerea digitală în noile posibilități economice și sociale create de internet;

24.  subliniază faptul că colectarea și difuzarea legală, pe cale digitală, a dovezilor încălcării drepturilor omului pot contribui la lupta globală împotriva impunității și terorismului; consideră că astfel de materiale ar trebui să fie admisibile, în cazuri bine justificate, în temeiul dreptului (penal) internațional, ca probe în cadrul unor proceduri judiciare, în conformitate cu garanțiile prevăzute la nivel internațional, regional și constituțional; recomandă crearea de mecanisme în domeniul dreptului penal internațional pentru introducerea de proceduri prin care aceste date sunt autentificate și colectate pentru a fi utilizate ca dovezi în cadrul unor proceduri judiciare;

25.  regretă faptul că tehnologiile informației și comunicațiilor produse în UE sunt vândute și pot fi utilizate în țări terțe de către persoane fizice, întreprinderi și autorități cu intenția specifică de a încălca drepturile omului prin cenzurare, prin supraveghere în masă, prin bruiere, prin interceptare și monitorizare, precum și prin urmărirea și localizarea cetățenilor și a activităților acestora în rețelele de telefonie (mobilă) și pe internet; este îngrijorat cu privire la faptul că unele întreprinderi cu sediul în UE pot furniza tehnologii și servicii care pot permite comiterea unor astfel de încălcări ale drepturilor omului;

26.  ia act de faptul că amenințările la adresa securității Uniunii Europene, a statelor sale membre și a țărilor terțe provin deseori de la persoane sau mici grupuri care folosesc rețele de comunicații digitale pentru a planifica și a desfășura atacuri și că instrumentele și tacticile necesare pentru a contracara aceste amenințări trebuie să fie reexaminate și actualizate în permanență;

27.  consideră că supravegherea în masă care nu este justificată de un risc sporit de atacuri teroriste constituie o încălcare a principiilor necesității și proporționalității și, prin urmare, o încălcare a drepturilor omului;

28.  îndeamnă statele membre să promoveze controlul democratic deplin al operațiunilor desfășurate de serviciile de informații în țări terțe, să verifice că aceste servicii funcționează cu respectarea deplină a preeminenței legii și să tragă la răspundere serviciile și persoanele responsabile pentru funcționarea în mod ilegal;

29.  încurajează statele membre, în contextul intensificării cooperării și schimburilor de informații dintre statele membre și țările terțe (inclusiv prin utilizarea supravegherii digitale) să asigure controlul democratic al acestor servicii și al activităților lor printr-o supraveghere parlamentară independentă corespunzătoare la nivel intern, executiv și judiciar;

30.  subliniază faptul că principiile de responsabilitate socială a întreprinderilor și criteriile legate de încorporarea drepturilor omului în faza de concepție, care constituie soluții tehnologice și inovații ce protejează drepturile omului, ar trebui să fie adoptate în legislația UE pentru a asigura că furnizorii de servicii de internet (ISP), dezvoltatorii de programe informatice („software”), producătorii de echipamente informatice („hardware”), rețelele de socializare/mediile sociale, operatorii de telefonie mobilă și alții țin seama de drepturile omului ale utilizatorilor finali la nivel mondial;

31.  îndeamnă UE să asigure o mai mare transparență în relațiile dintre operatorii de telefonie mobilă sau furnizorii de servicii de internet și guverne și să solicite acest lucru în relațiile sale cu țările terțe, impunând ca operatorii și furnizorii de servicii de internet să publice rapoarte anuale detaliate privind transparența, inclusiv rapoarte privind acțiunile solicitate de autorități și privind legăturile financiare dintre autoritățile publice și operatorii/furnizorii de servicii de internet;

32.  reamintește întreprinderilor că au responsabilitatea de a respecta drepturile omului în cadrul activităților lor internaționale, indiferent de locul unde sunt situați utilizatorii lor și indiferent dacă statul-gazdă își îndeplinește propriile obligații privind drepturile omului; solicită întreprinderilor din sectorul TIC, în special celor din UE, să pună în aplicare Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv prin instituirea unor politici de diligență necesară și a unor garanții în ceea ce privește gestionarea riscurilor și prin oferirea de soluții reparatorii eficace atunci când activitățile lor au avut un impact negativ asupra drepturilor omului sau au contribuit la un astfel de impact;

33.  subliniază necesitatea de a pune în aplicare și de a monitoriza reglementările și sancțiunile UE legate de TIC, inclusiv utilizarea mecanismelor de tip universal, astfel încât să se asigure respectarea legislației de către toate părțile, inclusiv statele membre și să se păstreze condiții de concurență echitabile;

34.  subliniază faptul că respectarea drepturilor fundamentale este un element esențial pentru succesul politicilor de combatere a terorismului, inclusiv utilizarea tehnologiilor de supraveghere digitală;

35.  salută decizia Aranjamentului de la Wassenaar din decembrie 2013 privind controlul exporturilor în domeniile supravegherii, instrumentelor de asigurare a respectării legii și de colectare a informațiilor și sistemelor de supraveghere în rețea; reamintește faptul că regimul dublei utilizări în UE, și anume regulamentul UE privind dubla utilizare, încă este foarte incomplet în ceea ce privește controlul eficace și sistematic al exportului de tehnologii TIC dăunătoare către țări nedemocratice;

36.  îndeamnă Comisia, în contextul reexaminării și reînnoirii viitoare a politicii privind dubla utilizare, să prezinte cu rapiditate o propunere de politici inteligente și eficiente pentru a limita și reglementa exportul de servicii referitoare la implementarea și utilizarea așa-numitelor tehnologii cu dublă utilizare, care să abordeze exporturile potențial dăunătoare de produse și servicii TIC către țările terțe, astfel cum s-a convenit în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din aprilie 2014; invită Comisia să includă garanții eficiente cu scopul de a preveni orice efect negativ al acestor controale la export asupra cercetării, inclusiv asupra cercetării științifice și a cercetării în domeniul securității informatice;

37.  subliniază că Comisia ar trebui să fie în măsură să furnizeze rapid întreprinderilor care au ezitări cu privire la solicitarea unei licențe de export, informații exacte și actualizate cu privire la legalitatea sau efectele potențial negative ale tranzacțiilor potențiale;

38.  invită Comisia să prezinte propuneri de revizuire a modului în care standardele UE privind TIC ar putea fi utilizate pentru a preveni eventualele efecte negative ale exportului de astfel de tehnologii sau alte servicii către țări terțe în care concepte precum „interceptarea legală” nu pot fi considerate echivalente cu cele ale Uniunii Europene sau, de exemplu, care au înregistrat rezultate slabe în ceea ce privește drepturile omului sau în care nu există preeminența legii;

39.  reafirmă faptul că standardele UE, în special Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ar trebui să aibă prioritate atunci când se evaluează incidentele legate de folosirea tehnologiilor cu dublă utilizare într-un mod care poate restrânge drepturile omului;

40.  solicită elaborarea unor politici având ca scop reglementarea vânzărilor de „atacuri în ziua zero” (vulnerabilități de securitate informatică încă necunoscute publicului) pentru a evita utilizarea acestora în atacuri cibernetice sau pentru accesarea neautorizată a dispozitivelor care duc la încălcări ale drepturilor omului, fără ca aceste reglementări să aibă un impact semnificativ asupra cercetării de bună-credință în materie de securitate desfășurate la nivel academic sau la alte niveluri de bună credință;

41.  deplânge implicarea activă a anumitor întreprinderi europene, precum și a întreprinderilor internaționale care funcționează în UE și care comercializează tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale efecte negative asupra drepturilor omului, în țări care încalcă drepturile omului;

42.  îndeamnă Comisia să excludă întreprinderile care desfășoară astfel de activități din procedurile de achiziții publice ale UE, de la finanțarea pentru cercetare și dezvoltare, precum și de orice alt sprijin financiar;

43.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de drepturile omului în cadrul procedurilor de achiziții publice de echipamente tehnologice, în special în țările cu practici nefiabile în acest domeniu;

44.  invită Comisia și Consiliul să apere în mod activ internetul deschis, procedurile decizionale multipartite, neutralitatea internetului, libertățile digitale și garanțiile în ce privește protecția datelor în țările terțe prin intermediul forurilor privind guvernarea internetului;

45.  condamnă vulnerabilizarea și subminarea protocoalelor și a produselor de criptare, în special de către serviciile de informații care caută să intercepteze comunicații criptate;

46.  avertizează împotriva privatizării asigurării respectării legii prin întreprinderi de internet și furnizori de servicii de internet;

47.  solicită o clarificare a normelor și a standardelor folosite de actorii privați pentru a-și dezvolta sistemele;

48.  reamintește importanța evaluării contextului în care sunt utilizate tehnologiile, cu scopul de a aprecia pe deplin impactul acestora asupra drepturilor omului;

49.  solicită în mod explicit promovarea instrumentelor care permit utilizarea anonimă și/sau sub pseudonim a internetului și contestă opinia părtinitoare potrivit căreia aceste instrumente folosesc doar la permiterea existenței activităților infracționale și nu la capacitarea militanților pentru drepturile omului din interiorul și din afara UE;

50.  îndeamnă Consiliul, Comisia și SEAE să dezvolte politici inteligente și eficiente pentru reglementarea exportului de tehnologii cu dublă utilizare, abordând exporturile potențial dăunătoare de produse și servicii TIC la nivel internațional, în cadrul regimurilor multilaterale de control al exporturilor și al altor organisme internaționale;

51.  subliniază faptul că orice modificări în materie de reglementare care vizează creșterea eficacității controalelor la export în ceea ce privește transferurile intangibile de tehnologie nu trebuie să împiedice cercetările legitime, accesul la informații și schimbul de informații, precum și faptul că orice măsuri potențiale, precum utilizarea autorizațiilor generale de export ale UE pentru cercetările privind dubla utilizare nu ar trebui să aibă un efect de descurajare asupra persoanelor sau IMM-urilor;

52.  invită statele membre să se asigure că politicile existente și viitoare privind controlul exporturilor nu restricționează activitățile cercetătorilor legitimi în domeniul securității și că controlul exporturilor se aplică în spiritul bunei-credințe, numai în cazul tehnologiilor clar definite ce urmează a fi utilizate pentru supraveghere în masă, cenzură, bruiaj, interceptare, monitorizare sau pentru urmărirea și localizarea cetățenilor și a activităților acestora în rețelele de telefonie (mobilă);

53.  reamintește faptul că tehnologiile fără fir ad-hoc, bazate pe rețele de tip „plasă”, au un potențial ridicat de a fi utilizate ca rețele de rezervă în regiunile în care internetul este indisponibil sau blocat și pot contribui la promovarea drepturilor omului;

54.  solicită Comisiei să desemneze un grup independent de experți care să poată efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor omului al standardelor actuale ale UE în domeniul TIC, în scopul formulării de recomandări referitoare la ajustări care ar spori protecția drepturilor omului, în special atunci când sistemele sunt exportate;

55.  recunoaște că dezvoltarea tehnologică reprezintă o încercare pentru sistemele juridice, obligându-le să se adapteze la noi circumstanțe; subliniază că este important ca legiuitorii să acorde o mai mare atenție chestiunilor referitoare la economia digitală;

56.  invită Comisia să implice societatea civilă, precum și experți independenți din domeniul TIC în țări terțe, inclusiv cercetătorii din domeniul securității, pentru a asigura cunoștințe de specialitate actualizate care să ducă la elaborarea de politici care să reziste probei timpului;

57.  subliniază necesitatea de a evita consecințele nedorite, cum ar fi restricțiile sau efectele de descurajare asupra cercetării și dezvoltării științifice și a altor tipuri de cercetare și dezvoltare de bună-credință, asupra schimbului de informații și accesului la acestea, asupra dezvoltării cunoștințelor în materie de securitate sau asupra exportului de tehnologii care sunt în interesul dobândirii competențelor digitale necesare și al promovării drepturilor omului;

58.  consideră că cooperarea dintre guverne și actorii privați la nivel mondial în domeniul digital, inclusiv Forumul pentru guvernanța internetului, necesită un sistem clar de control și echilibru și nu trebuie să ducă la subminarea controlului democratic și judiciar;

59.  constată că inițiativele voluntare nu sunt suficiente, fiind necesare măsuri obligatorii care să determine întreprinderile să țină seama de gradul de respectare a drepturilor omului într-un stat înainte de a vinde produsele sale în statul respectiv, și să realizeze o evaluare a impactului tehnologiilor lor asupra apărătorilor drepturilor omului și a celor care aduc critici guvernelor;

60.  consideră că trebuie să existe un control al exportului de produse deosebit de sensibile înainte ca aceste produse să părăsească teritoriul UE și că sunt necesare sancțiuni care să fie aplicabile în caz de încălcări;

61.  solicită ca fiecare persoană să aibă dreptul la criptare și să se creeze condițiile necesare pentru crearea criptării; consideră că controalele ar trebui să fie la latitudinea utilizatorului final, care, prin urmare, va trebui să dețină posede necesare în vederea realizării adecvate a unor astfel de controale;

62.  solicită introducerea în mod sistematic a unor standarde de criptare pe toată linia de comunicație („end to end”) pentru toate serviciile de comunicații, care să îngreuneze citirea conținutului de către guverne, servicii de informații și organisme de supraveghere;

63.  subliniază responsabilitatea specifică a serviciilor de informații de a instaura un climat de încredere și solicită încetarea supravegherii în masă; consideră că supravegherea cetățenilor europeni prin intermediul serviciilor de informații interne și străine trebuie identificată și stopată;

64.  se opune vânzării și distribuției de tehnologii de supraveghere și de instrumente de cenzură europene către regimuri autoritare care nu aplică principiul preeminenței legii;

65.  solicită extinderea domeniului de aplicare al protecției internaționale a avertizorilor de integritate și încurajează statele membre să adopte acte legislative pentru protecția lor;

66.  solicită numirea unui reprezentant al ONU în domeniul libertăților digitale și al protecției datelor și extinderea domeniului de activitate al comisarului UE pentru drepturile omului, astfel încât să se țină seama de tehnologie și din perspectiva drepturilor omului;

67.  solicită adoptarea de măsuri care să garanteze protecția vieții private a militanților, a ziariștilor și a cetățenilor din toată lumea și care să le permită acestora să stabilească legături prin intermediul internetului;

68.  insistă ca accesul la internet să fie recunoscut ca drept al omului și solicită adoptarea de măsuri pentru eliminarea diviziunii digitale;

69.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1) http://eeas.europa.eu/delegations/un_geneva/press_corner/focus/events/2012/20120625_en.htm.
(2)  http://eeas.europa.eu/delegations/documents/eu_human_rights_guidelines_on_freedom_of_expression_online_and_offline_en.pdf.
(3) http://www.osce.org/fom/80723?download=true.
(4) http://www.osce.org/fom/127656?download=true .
(5) http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N14/545/19/PDF/N1454519.pdf?OpenElement.
(6) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RegularSessions/Session27/Documents/A-HRC-27-37_en.doc.
(7) http://website-pace.net/documents/19838/1085720/20150126-MassSurveillance-EN.pdf/df5aae25-6cfe-450a-92a6-e903af10b7a2.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.
(9) http://www.ohchr.org/Documents/Publications/GuidingPrinciplesBusinessHR_EN.pdf?v=1392752313000/_/jcr:system/jcr:versionstorage/12/52/13/125213a0-e4bc-4a15-bb96-9930bb8fb6a1/1.3/jcr:frozennode
(10) http://www.oecd.org/daf/inv/mne/48004323.pdf
(11) http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/download/2014091e.pdf?expires=1423160236&id=id&accname=ocid194994&checksum=D1FC664FBCEA28FC856AE63932715B3C
(12) https://www.icann.org/en/system/files/files/annual-report-2013-en.pdf
(13) COM(2014)0072.
(14) http://netmundial.br/wp-content/uploads/2014/04/NETmundial-Multistakeholder-Document.pdf
(15) JO L 173, 12.6.2014, p. 79.
(16) JO L 173, 12.6.2014, p. 82.
(17) COM(2014)0244.
(18) Texte adoptate, P7_TA(2012)0470.
(19) Texte adoptate, P7_TA(2013)0274.
(20) Texte adoptate, P8_TA(2015)0079.
(21) Texte adoptate, P8_TA(2015)0033.
(22) Texte adoptate, P8_TA(2015)0076.
(23) http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201403/20140307ATT80674/20140307ATT80674EN.pdf.

Notă juridică