Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2149(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0207/2015

Texte depuse :

A8-0207/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 08/09/2015 - 5.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0293

Texte adoptate
PDF 391kWORD 154k
Marţi, 8 septembrie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european
P8_TA(2015)0293A8-0207/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (2014/2149(INI))

Parlamentul European,

—  având în vedere preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) unde se prevede că semnatarii se inspiră „din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei” și articolul 3 alineatul (3),

—  având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 22,

—  având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de UNESCO la 20 octombrie 2005,

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(1),

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului,(2)

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006,(3)

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE,(4)

—  având în vedere Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 ,(5)

—  având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public,(6)

—  având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția Faro) din 13 octombrie 2005,(7)

—  având în vedere Concluziile Consiliului privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă, adoptate la 21 mai 2014,(8)

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2014 privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural(9) și planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018(10) și Anul european al patrimoniului cultural menționat în concluzii,

—  având în vedere Recomandarea 2011/711/CE a Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală,(11)

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2014, intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (COM(2014)0477),

—  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din noiembrie 2014 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”,

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0207/2015),

A.  întrucât cultura și patrimoniul cultural sunt resurse împărtășite și constituie bunuri și valori comune care nu pot fi utilizate în mod exclusivist, iar întregul lor potențial de dezvoltare sustenabilă, umană, socială și economică, rămâne încă să fie recunoscut pe deplin și fructificat în mod corespunzător, atât la nivelul strategiilor UE, cât și la cel al Obiectivelor de dezvoltare post-2015 ale ONU;

B.  întrucât, în cadrul procesului decizional, trebuie să se țină seama de efectele multiple ale culturii în sânul societăților;

C.  întrucât patrimoniul cultural este în mod natural eterogen, oglindește diversitatea culturală și lingvistică și pluralismul, iar efectele sale se manifestă asupra dezvoltării regionale, coeziunii sociale, agriculturii, afacerilor maritime, mediului, turismului, educației, agendei digitale, relațiilor externe, cooperării vamale și cercetării și inovării;

D.  întrucât promovarea culturii, a diversității culturale și a dialogului intercultural acționează ca un catalizator pentru cooperarea dintre statele membre;

E.  întrucât consolidarea diversității culturale și lingvistice europene, promovarea patrimoniului cultural european și mărirea competitivității sectorului cultural și a sectoarelor de creație europene are drept obiectiv promovarea unei creșteri inteligente, sustenabile și integratoare;

F.  întrucât resursele de patrimoniu constituie bunuri pe termen lung, care generează valori, care contribuie la dezvoltarea competențelor și la creșterea economică prin promovarea turismului, și care creează locuri de muncă;

G.  întrucât proiectele legate de patrimoniul cultural constituie adesea exemple de activități economice inovatoare și sustenabile, care dezvoltă capacitățile economice și de cercetare ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM);

H.   întrucât patrimoniul cultural, atât cel material, cât și cel imaterial, joacă un rol semnificativ în ceea ce privește crearea, prezervarea și promovarea culturii și valorilor europene, a identității naționale, regionale, locale și individuale, precum și a identității contemporane a poporului Europei;

I.  întrucât politicile privind întreținerea, restaurarea și conservarea, accesibilitatea și exploatarea patrimoniului cultural sunt responsabilități ce le incumbă, în mod preponderent, autorităților naționale, regionale sau locale, dar patrimoniul cultural are și o evidentă dimensiune europeană și este abordat în mod direct în mai multe politici ale UE, printre care cele privind agricultura, mediul și cercetarea și inovarea;

J.  întrucât articolul 167 din TFUE stipulează ca Uniunea să contribuie, prin acțiunile sale, la înflorirea culturilor statelor membre, respectându-le diversitatea națională și regională și scoțând totodată în evidență moștenirea culturală comună;

K.  întrucât articolul 167 din TFUE dispune ca, prin acțiunile sale, Uniunea să urmărească îmbunătățirea cunoașterii și răspândirea culturii și istoriei popoarelor europene, încurajând cooperarea dintre statele membre și, dacă este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora în domeniul conservării și salvgardării patrimoniului cultural de importanță europeană;

L.  întrucât planul de lucru pentru cultură adoptat de Consiliu la 25 noiembrie 2014 include patrimoniul printre cele patru priorități ale activității culturale a UE în perioada 2015-2018;

M.  întrucât lipsa unor date culturale defalcate în funcție de sex, inclusiv în domeniul patrimoniului cultural, disimulează disparitățile de gen și provocările existente, acestea nemaifiind percepute la nivelul elaborării politicilor și la cel al deciziilor politice;

N.  întrucât informațiile privind oportunitățile de finanțare prin programe ale UE în domenii legate de patrimoniul cultural - ca dezvoltarea locală și regională, cooperarea culturală, cercetarea, educația, sprijinirea IMM-urilor și a societății civile și turismul - sunt disponibile, însă sunt fragmentate;

O.  întrucât valoarea culturală și turistică a Itinerariilor culturale ale Consiliului Europei pentru promovarea unui patrimoniu cultural european comun și dezvoltarea unui turism cultural sustenabil ar trebui consolidată,

P.  întrucât Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra promovează excelența, inspiră prin „puterea exemplului” și stimulează schimbul de bune practici în domeniul patrimoniului în întreaga Europă;

Q.  întrucât Carta de la Veneția pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor și Convenția de la Granada pentru protejarea patrimoniului arhitectural al Europei, precum și Convenția de la Valetta pentru protejarea patrimoniului arheologic definesc în mod clar standarde recunoscute la nivel internațional pentru restaurarea patrimoniului cultural și pentru lucrările arheologice(12);

Abordarea integrată

1.  consideră că este deosebit de important ca resursele disponibile să fie utilizate pentru sprijinirea, consolidarea și promovarea patrimoniului cultural pe baza unei abordări integrate, ținând seama totodată de componentele culturală, economică, socială, istorică, educațională, ecologică și științifică;

2.  consideră că, în ceea ce privește patrimoniul cultural, dacă se dorește instituirea dialogului cultural și a înțelegerii reciproce este necesară o abordare integrată; are convingerea că o astfel de abordare poate conduce la consolidarea coeziunii sociale, economice și teritoriale, contribuind totodată la realizarea obiectivelor stabilite în strategia Europa 2020;

3.  adresează Comisiei, în contextul dezvoltării noii abordări integrate a patrimoniului cultural, următoarele recomandări specifice:

   (a) să stabilească, în concordanță cu actualele metode de lucru intersectoriale ale Comisiei și într-un mod flexibil, o abordare comună în cadrul Comisiei, printr-o mai bună cooperare între diferitele domenii de politici care vizează patrimoniul cultural și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestei cooperări mai strânse;
   (b) să le comunice potențialilor beneficiari, în mod direct și accesibil, cum ar fi printr-o platformă unică de informare și schimb de bune practici în UE, liniile de finanțare europene existente pentru patrimoniul cultural;
   (c) să stabilească, de preferință pentru 2018, un An European al Patrimoniului Cultural, cu un buget adecvat și cu scopul, printre altele, de a răspândi și de a ridica nivelul de conștientizare și de educare a generațiilor viitoare în spiritul valorilor patrimoniului cultural european și al protejării acestuia și să-i prezinte Parlamentului proiectul de program pentru anul european până la sfârșitul anului 2016;
   (d) să confirme, în abordarea sa politică și transversală, patrimoniul cultural, atât mobiliar, cât și imobiliar, material și imaterial, ca resursă neregenerabilă a cărei autenticitate trebuie prezervată;

4.  solicită instituirea, în viitorul apropiat, a unui cadru de politici pentru mediul istoric - cunoscut drept patrimoniu imobiliar - care să cuprindă un cadru normativ pentru monumente, arheologie și peisajele istorice, în conformitate cu articolul 4 din TFUE;

5.  promovează inovarea creatoare contemporană din arhitectură și proiectare, pe baza respectului pentru trecut și pentru prezent și asigurând, în același timp, un nivel ridicat de calitate și coerență;

Finanțarea europeană pentru patrimoniul cultural

6.  constată angajamentul Uniunii în ceea ce privește conservarea și lărgirea patrimoniului cultural al Europei prin diverse programe (Europa Creativă, Orizont 2020, Erasmus+, Europa pentru cetățeni), finanțări (fondurile structurale și de investiții europene) și acțiuni (Capitala Europeană a Culturii, Zilele europene ale patrimoniului și marca patrimoniului european); propune o implicare și mai mare a UE și a statelor membre în promovarea cercetării;

7.  îi solicită Comisiei:

   (a) să înființeze un portal unic la nivelul UE dedicat patrimoniului cultural material și imaterial, comasând informații provenind din toate programele UE de finanțare patrimoniului cultural, care să fie structurate în jurul a trei mari aspecte: o bază de date privind obiectele culturale materiale și imateriale, cuprinzând exemple de bune practici de conservare și promovare, însoțite de tot aparatul de referință relevant; să identifice oportunități în legătură cu patrimoniul cultural, precum și date referitoare la starea patrimoniului cultural european și date importante referitoare la conservare, cum ar fi, de exemplu, date privind clima și detalii cu privire la proiectele de restaurare deja desfășurate, precum și știri și legături utile cu privire la evoluțiile, acțiunile și evenimentele din domeniul politicii privind patrimoniul cultural;
   (b) să sprijine, cu finanțări specifice, studii, activități de cercetare și măsuri-pilot concepute special pentru analizarea impactului proceselor de promovare a patrimoniului cultural, dezvoltarea unor indicatori și criterii de referință specifice cu privire la contribuția directă și indirectă a patrimoniului respectiv la procesele de dezvoltare economică și socială și să susțină în mod direct inovarea culturală și socială integrată în cadre locale, unde patrimoniul cultural poate impulsiona dezvoltarea și ajuta la îmbunătățirea calității vieții oamenilor;
   (c) să consolideze principiul nou stabilit al multifinanțării, care permite utilizarea complementară a mai multor fonduri europene diferite în cadrul aceluiași proiect pe scară largă;
   (d) să încurajeze parteneriatele public-privat;
   (e) să adapteze, în cadrul managementului proiectelor, cerințele privind termenele legate de fondurile structurale, cu scopul de a răspunde mai bine cerințelor specifice ale proiectelor de conservare, restaurare și prezervare;
   (f) să reconsidere criteriul de referință de 5 milioane EUR în raport cu proiectele privind patrimoniul cultural prezentate în cadrul acțiunii pentru infrastructuri la scară mică(13), aducându-l cel puțin la același nivel ca și proiectele UNESCO, și anume la 10 milioane EUR;

8.  subliniază că spiritul aflat în spatele revizuirii regulamentului FEDR și, în special, principiul finanțării integrate, se concretizează, în anumite cazuri, și prin sprijinirea unor proiecte de anvergură; recunoaște, totodată, necesitatea promovării și sprijinirii inițiativelor culturale la scară redusă, care prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea endogenă și care pot contribui la conservarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea locală și regională, precum și la creșterea socio-economică în general;

9.  îndeamnă Comisia să includă în orientările privind următoarea generație de fonduri structurale pentru patrimoniul cultural un sistem de control al calității obligatoriu, care să se aplice pe toată durata de viață al proiectului;

10.  subliniază rolul statelor membre în asigurarea atât a unui nivel ridicat de competență și de cunoștințe profesionale în rândul operatorilor, cât și a unei structuri comerciale în măsură să garanteze aplicarea celor mai bune practici în privința protejării patrimoniului cultural, inclusiv prin folosirea unor sisteme adecvate de control al calității, în conformitate cu cerințele cartelor internaționale;

11.  solicită Comisiei să garanteze că, în actele delegate, măsurile inovatoare de conservare a patrimoniului și soluțiile cu impact redus în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor istorice sunt considerate eligibile; solicită inițiative și exprimarea interesului pentru elaborarea unor regulamente privind politica de coeziune în perioada 2014-2020;

12.  invită statele membre să ia în considerare unele eventuale stimulente fiscale cu privire la lucrările de restaurare, prezervare și conservare, cum ar fi reducerea TVA-ului sau a altor impozite, dat fiind că patrimoniul cultural european este administrat și de organisme private;

13.  îndeamnă Comisia să ia act de cele mai bune practici în domeniul politicilor fiscale în Europa și să le recomande statelor membre pe cale care ar fi cele mai potrivite; le cere statelor membre să dea curs respectivelor recomandări și să facă schimb de bune practici între ele, pentru a asigura încurajarea la maximum a sprijinului privat pentru proiecte în domeniul patrimoniului cultural material și imaterial și pentru a optimiza efectele dezvoltării economice și ale coeziunii sociale în mediul local pertinent;

Noi modele de guvernanță

14.  salută inițiativa Consiliului privind elaborarea orientări privind noile modele de guvernanță participativă pentru domeniul patrimoniului cultural, prin promovarea ideii de „resurse împărtășite” și prin strângerea legăturilor dintre planurile locale, regionale, naționale și europene;

15.  le solicită statelor membre să asigure dezvoltarea unor instrumente juridice care să permită modele de finanțare și de administrare alternative, cum ar fi implicarea comunității, participarea societății civile și parteneriatele public-privat, în vederea punerii în aplicare a unor acțiuni legate de conservarea, restaurarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural;

16.  invită Comisia și statele membre să inițieze un dialog, la nivelul întregii Europe, între factorii de decizie de la toate nivelurile de guvernare, împreună cu industriile culturale și de creație, cu rețelele de operatori de turism, cu parteneriatele dintre actorii privați și publici, precum și cu ONG-urile;

17.  încurajează toate părțile interesate care participă la guvernanța patrimoniului cultural să găsească un echilibru între conservarea sustenabilă și dezvoltarea potențialului economic și social al patrimoniului cultural;

18.  subliniază că proiectele FEDR legate de punerea în valoare a patrimoniului cultural constituie un exemplu concret de guvernanță la mai multe niveluri și de aplicare corectă a principiului subsidiarității și reprezintă un element important al cheltuielilor FEDR; subliniază importanța proiectelor culturale transfrontaliere care contribuie la creșterea coeziunii economice și sociale și încurajează integrarea; solicită, în acest sens, luarea unor măsuri pentru consolidarea și extinderea sprijinului acordat finanțărilor prin acorduri de parteneriat public-privat;

19.  subliniază nevoia unor noi modele de guvernanță, care să includă un sistem de control al calității în cadrul tuturor formelor alternative de finanțare și de administrare a patrimoniului cultural;

20.  îndeamnă statele membre să întărească controlul asupra cheltuielilor pentru componentele legate de patrimoniul cultural și să îmbunătățească cooperarea în materie de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror alte activități neregulamentare din domeniu;

21.  sugerează că propunerile legislative europene ar trebui completate cu o evaluare a impactului asupra patrimoniului cultural și că, atunci când evaluarea indică efecte negative, patrimoniul cultural ar trebui scos de sub incidența propunerii legislative, prin exceptare;

Potențialul economic și strategic al patrimoniului cultural

22.  constată că patrimoniul cultural își aduce contribuția în termeni de locuri de muncă, produse, servicii și procese inovatoare și poate constitui o sursă de idei creatoare, alimentând noua economie și având un impact relativ scăzut asupra mediului;

23.  recunoaște că patrimoniul cultural joacă un rol esențial în cadrul mai multor inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020, precum Agenda digitală, O Uniune a inovării, O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă și politica industrială pentru epoca mondializării; prin urmare, solicită o mai mare recunoaștere a rolului patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și integratoare, în contextul evaluării intermediare a Strategiei Europa 2020;

24.  constată că domeniul patrimoniului cultural are capacitatea de a crea locuri de muncă de înaltă calificare; îndeamnă statele membre să prezinte inițiative privind dezvoltarea activităților de formare în sectorul managementului și conservării, destinate lucrătorilor și cercetătorilor din domeniul patrimoniului cultural; salută, în particular, perspectivele de finanțare pe termen lung a rețelelor de cercetători, ca în cazul granturilor Marie Sklodowska Curie;

25.  subliniază importanța pentru turismul european a patrimoniului cultural și a patrimoniul natural, material sau imaterial, incluse pe lista UNESCO;

26.  subliniază posibilitatea axării într-o măsură mai mare pe turismul cultural în contextul elaborării de strategii macroregionale concepute pentru a fi integrate într-o măsură mai mare în cadrul strategic de cooperare europeană;

27.  le solicită instituțiilor europene și statelor membre să promoveze și să sprijine tipurile nemotorizate de călătorie (mersul pe jos, călăria și tururile cu bicicleta) ca modalitate de a deschide noi oportunități pentru turismul cultural și cel în natură;

28.  încurajează statele membre să colaboreze cu autoritățile regionale și locale pentru a mări cât mai mult valoarea patrimoniului cultural în cadrul societăților noastre, precum și contribuția acestuia în termeni de locuri de muncă și creștere economică în UE;

29.  evidențiază faptul că turismul cultural, cu o pondere de 40 % din turismul european, este un sector economic cheie în termeni de potențial de creștere și ocupare a forței de muncă, a cărui dezvoltare ar trebui amplificată în continuare prin utilizarea tehnologiilor noi; subliniază, însă, importanța prezervării patrimoniului cultural și natural prin conceperea unor forme de turism sustenabile, mai puțin invazive și cu valoare adăugată mai mare, prin care sectorul turistic să fie integrat în strategiile de dezvoltare locală;

30.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația politicilor în materie de conservare, restaurare, prezervare și promovare a patrimoniului cultural, care este de cea mai mare importanță pentru identitatea europeană; subliniază faptul că finanțarea pentru salvgardarea patrimoniului cultural a fost redusă drastic în unele state membre, ca o consecință a crizei economice și financiare; în acest sens, invită Comisia și statele membre să asigure că punerii în valoare a patrimoniului cultural al Europei îi sunt alocate fonduri și dedicate inițiative adecvate;

31.  invită Comisia să promoveze excelența, inovarea și competitivitatea în sectoarele cultural și de creație, prin sprijinirea activității artiștilor, a creatorilor și a profesioniștilor din domeniul cultural;

32.  afirmă nevoia urgentă de a acorda patrimoniului cultural un loc bine precizat în cadrul Planului de investiții pentru Europa al Comisiei;

33.  atrage atenția asupra nevoii de a îmbunătăți cadrul metodologic, pentru a avea statistici mai bune cu privire la domeniul patrimoniului cultural; invită Comisia să propună un set de indicatori care ar putea fi utilizați pentru monitorizarea și evaluarea situației patrimoniului cultural, uniformi pentru toate statele membre; subliniază necesitatea de a se obține, într-o mai mare măsură, rezultate provenind din activități de cercetare care să acopere toate aspectele patrimoniului cultural și de a le corela astfel încât să se contracareze fragmentarea din acest domeniu; subliniază, în acest context, potențialul volumelor mari de date (big data) în ceea ce privește obținerea mai multor cunoștințe din proiectele de cercetare; subliniază că, în vederea evaluării valorii economice reale și potențiale a patrimoniului cultural, este esențială colectarea mai sistematică a datelor statistice;

34.  consideră că Comisia ar trebui să încadreze întreprinderile și entitățile implicate în diverse aspecte ale conservării patrimoniului într-un categorie specifică, alcătuind un sector care utilizează metode tradiționale cu valoare adăugată care facilitează conservarea ecologică și sustenabilă;

35.  recunoaște nevoia urgentă de a aborda problema șomajului în rândul tinerilor și subliniază că patrimoniul cultural este un domeniu cu potențial pentru ocuparea în mai mare măsură și în condiții mai bune a forței de muncă, în cadrul căruia educația poate fi legată mai strâns de viața profesională, de exemplu, prin dezvoltarea unor ucenicii, a unor stagiaturi de calitate și a unor întreprinderi nou-înființate în rândul IMM-urilor și în economia socială; încurajează statele membre ca, în acest sens, să dezvolte oportunități de finanțare noi și inovatoare, în vederea sprijinirii formării în materie de management și conservare, precum și a mobilității lucrătorilor și cercetătorilor din acest sector;

36.  îndeamnă Comisia să promoveze programe comune de turism și patrimoniu cultural pe o bază integrată și științifică, pentru a servi drept criterii de referință și ca exemplu de bune practici;

37.  invită statele membre să planifice în mod strategic proiecte în domeniul patrimoniului cultural care să poată conduce la dezvoltare regională globală, la programe de cooperare internațională și interregională, la crearea de locuri de muncă noi, la reabilitare urbană și la prezervarea și promovarea priceperilor tradiționale legate de restaurarea patrimoniului cultural;

38.  îndeamnă Comisia și statele membre să efectueze o anchetă economică și statistică a întreprinderilor, a entităților de conducere și a activităților profesionale de specialitate din sectorul conservării și promovării patrimoniului cultural și a contribuției specifice a acestora în ceea ce privește producția și crearea de locuri de muncă;

39.  atrage atenția asupra nevoii de a crea, dezvolta și promova oportunități de mobilitate și schimb de experiență pentru cei care lucrează în sectorul patrimoniului cultural, asigurând existența unei reciprocități profesionale veritabile, în acord cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, prin identificarea și adoptarea în statele membre a unor niveluri minimale comune de competență - și anume abilități și cunoștințe - în special pentru ocupația de restaurator-curator; invită, în acest context, Comisia să prezinte o propunere pentru extinderea programelor corespunzătoare, astfel încât să includă mobilitatea managerilor și angajaților din sectorul patrimoniului cultural (de exemplu, administratorii de castele) în scopul efectuării unor schimburi de experiență și de bune practici;

40.  invită statele membre să scoată în evidență valoarea bunurilor lor de patrimoniu prin promovarea unor studii menite să stabilească valoarea culturală și economică a patrimoniului cultural, astfel încât să transforme „costul” conservării acestuia într-o „investiție” în valoarea sa;

41.   invită Comisia să ia în considerare posibilitatea înființării unui institut european pentru inovare și tehnologie (EIT), constituind, în cadrul următoarei Agende strategice de inovare, o comunitate de cunoaștere și inovare (KIC) în domeniul patrimoniului cultural și al industriilor de creație, sprijinind astfel în mod direct o viziune holistică asupra cercetării și inovării;

42.  reiterează importanța promovării includerii artei, muzicii, teatrului și educației cinematografice în programele școlare, ca element esențial în vederea dezvoltării cunoașterii patrimoniului cultural, a practicii și exprimării artistice și a unor„soft skills” orientate către creativitate și inovare;

43.  încurajează statele membre să introducă teme transdisciplinare legate de patrimoniul cultural în învățământul de diferite niveluri;

44.  evidențiază importantul potențial existent în ceea ce privește dezvoltarea activității antreprenoriale și a unei abordări participative în sectorul turismului, în special pentru IMM-urile din industria turismului, dar și pentru întreprinderile nou-înființate, pentru sectorul non-profit și pentru alte organizații care contribuie la prezervarea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Europei; subliniază faptul că, pe lângă activele culturale, serviciile de calitate, nivelul ridicat de competență profesională, existența unor specialiștii bine formați în domeniu și prezența online sunt factori esențiali pentru succesul și competitivitatea sectorului turistic european; subliniază faptul că cercetarea, inovarea și noile tehnologii, în special în domeniul telecomunicațiilor, sunt esențiale pentru a aduce patrimoniul cultural mai aproape de oameni; consideră, de asemenea, că poverile inutile impuse IMM-urilor ar trebui eliminate, pentru ca acestea să devină mai competitive și că legislația care exercită efecte negative asupra IMM-urilor din industria turismului ar trebui revizuită;

Oportunități și provocări

45.  subliniază potențialul digitizării patrimoniului cultural, atât ca instrument pentru prezervarea trecutului nostru, cât și ca sursă de oportunități în materie de educație și cercetare, de creare a unor de locuri de muncă de calitate, pentru o mai bună integrare socială, un acces mai larg pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cele care trăiesc în zone izolate și ca sursă de dezvoltare economică sustenabilă; subliniază faptul că digitizarea patrimoniului necesită un efort financiar pe măsură pentru instituțiile culturale medii, mici sau izolate, și că o finanțare adecvată este esențială pentru a asigura un public mai larg și popularizarea acestui patrimoniu; evidențiază faptul că oportunitățile pe care le permite digitizarea și noile tehnologii, care nu sunt de natură să se substituie vreodată accesului la patrimoniul original sau beneficiilor aduse de formele tradiționale de participare la cultură, nu ar trebui să conducă la neglijarea conservării originalelor sau la ignorarea formelor tradiționale de promovare a culturii, nici înainte și nici după digitizare;

46.  sprijină inovarea digitală în domeniul artelor și al patrimoniului și remarcă faptul că utilizarea e-infrastructurilor poate atrage noi categorii de public și poate asigura un acces mai bun la patrimoniul cultural digital și o mai bună exploatare a acestuia; subliniază relevanța instrumentelor existente, ca site-ul Europeana, și încurajează ameliorarea criteriilor de căutare ale acestuia, pentru a deveni mai prietenos pentru utilizatori;

47.  subliniază necesitatea îmbunătățirii nivelului de digitizare, de prezervare și de disponibilitate online a patrimoniului cultural, în special a patrimoniului cinematografic european;

48.  subliniază importanța dezvoltării unui scenariu cu adevărat democratic și participativ pentru patrimoniul european, inclusiv pentru acela al minorităților religioase și etnice; atrage atenția asupra prezenței siturilor de patrimoniu care integrează un trecut diferit sau contestat și subliniază că procesele de reconciliere nu ar trebui să ducă la o suprimare a conștiinței istorice a comunităților; invită statele membre să reflecteze asupra eticii și a metodelor de prezentare a patrimoniului cultural și să țină seama de diversitatea interpretărilor;

49.  afirmă că patrimoniul religios constituie o parte imaterială a patrimoniului cultural european; subliniază că, în discursul referitor la patrimoniul cultural european, importanța locurilor, practicilor și obiectelor legate de practicile religioase nu ar trebui neglijată sau supusă vreunei forme de tratament discriminatoriu;

50.  consideră că patrimoniul istoric religios, inclusiv arhitectura și muzica, trebuie prezervat pentru valoarea sa culturală, indiferent de originile lui religioase;

51.  subliniază importanța dialogului intercultural atât în Europa, cât și în afara ei, și consideră că Uniunea ar trebui să-l promoveze ca instrument adecvat de combatere a radicalismului, indiferent de originea lui;

52.  atrage atenția asupra caracteristicilor specifice ale minorităților naționale din statele membre în ceea ce privește patrimoniul cultural; solicită, în consecință, conservarea patrimoniului lor cultural și promovarea și protejarea diversității culturale;

53.  subliniază faptul că discriminarea culturală îndreptată împotriva minorităților religioase și etnice trebuie să fie evitată;

54.  subliniază importanța sprijinirii activităților culturale ale comunităților de migranți;

55.  reafirmă contribuția importantă a patrimoniului cultural la industriile culturale și de creație, precum și pentru integrarea socială prin intermediul culturii;

56.  subliniază importanța îmbunătățirii accesibilității siturilor ce fac parte din patrimoniul cultural pentru persoanele cu dizabilități;

57.  subliniază importanța prezervării peisajelor culturale și, în special, a patrimoniului cultural imaterial care reprezintă o cultură vie și alimentează meșteșugurilor tradiționale și invită Comisia să o includă, într-o mai mare măsură, în programele respective;

58.  subliniază importanța patrimoniului gastronomic, care trebuie protejat și susținut; consideră că resursele alocate acestui sector pot fi optimizate prin interacțiune cu alte politici ale UE, cum ar fi politica agricolă comună și politica din domeniul protecției consumatorilor;

59.  relevă faptul că patrimoniul cultural și turismul își sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural generează câștiguri substanțiale pentru industria turismului, în timp ce, pe de altă parte, turismul servește cultura, încurajând expunerea și conservarea bunurilor culturale și generând veniturile necesare pentru prezervarea acestora;

60.  subliniază faptul că turismul cultural are un rol important de jucat în prezervarea și înțelegerea valorii patrimoniului nostru cultural, care include nu numai patrimoniul fizic și peisagistic, ci și moștenirea imaterială, ca limbile și tradițiile religioase și culinare;

61.  invită Comisia, Consiliul și statele membre să coopereze în continuare pentru a pune în aplicare, la toate nivelurile relevante, măsurile de promovare a patrimoniului cultural și a turismului cultural incluse în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010, intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial - un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352);

62.  evidențiază – din perspectiva profundelor schimbări demografice și societale – însemnătatea patrimoniului nostru cultural european comun și a anului european planificat sub aspectul identificării cetățenilor cu Uniunea Europeană și al intensificării sentimentului comunitar în cadrul Uniunii;

63.  opinează că, în special pentru generațiile viitoare, aprecierea patrimoniului cultural comun al Europei imprimă o direcție și oferă un obiectiv pentru dezvoltarea unei identități europene și a unor valori precum buna înțelegere și respectul reciproc, dincolo de frontierele statelor membre; prin urmare, recomandă, de asemenea, ca, printre altele, atunci când Anul european al patrimoniului cultural va fi conceput și structurat, să se țină seama în mod special de tânăra generație;

64.  salută marele succes obținut de programul Capitalele Europene ale Culturii; solicită ca aceste orașe să fie interconectate în cadrul unei rețele, spre a se prelungi focalizarea asupra teritoriilor în cauză, pentru a permite schimbul de experiență și de bune practici, inclusiv pentru a veni în ajutorul viitorilor candidați și pentru a facilita organizarea de evenimente și de circuite specifice;

65.  încurajează utilizarea patrimoniului cultural ca instrument educațional de soluționare a aspectelor de natură societală, în scopul apropierii și mai strânse a celor ce trăiesc în Europa;

66.  atrage atenția asupra amenințărilor ambientale care afectează un număr important de situri de patrimoniu din UE și îndeamnă statele membre să ia în considerare consecințele schimbărilor climatice și ale presiunii exercitate de om atunci când își elaborează strategiile de finanțare pe termen lung a metodelor de prezervare și restaurare a patrimoniului; recomandă, în plus, ca statele membre și UE să promoveze în mai mare măsură cercetarea în acest domeniu, inter alia cu scopul de a investiga mai amănunțit efectele multiple ale schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural și de a elabora contra-măsuri;

67.  le solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre ca, pe bazele puse de inițiativa „Cele mai periclitate 7 situri”, lansată de Europa Nostra în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, să identifice noi exemple de patrimoniu european aflat în pericol, elaborând planuri de acțiune și căutând surse de finanțare posibile; subliniază faptul că elaborarea acestei inițiative reprezintă o modalitate de atragere a investițiilor private în consolidarea patrimoniului;

68.  invită Comisia să coordoneze mai bine și să sprijine eforturile depuse de statele membre pentru combaterea furtului de bunuri ce aparțin patrimoniului cultural, a contrabandei și a traficului ilegal în interiorul și în afara UE; solicită restituirea bunurilor culturale care au fost scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru;

69.  reamintește importanța protejării și conservării patrimoniului cultural, nu numai împotriva ravagiilor timpului, ci și împotriva huliganismului și a jefuirii; subliniază faptul că multe situri arheologice riscă încă să fie jefuite de vânători de vestigii organizați, îndeosebi siturile subacvatice în care accesul și măsurile de supraveghere ale autorităților sunt dificil de asigurat; solicită, în această privință, o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce privește identificarea și recuperarea bunurilor culturale și prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte;

70.  evidențiază rolul pe care patrimoniul cultural îl are în cadrul relațiilor externe ale Uniunii prin intermediul dialogului politic și al cooperării cu țările terțe și invită statele membre, Comisia și Consiliul să relanseze diplomația culturală; relevă, în plus, potențialul pe care proiectele de cercetare interdisciplinară îl oferă în ceea ce privește conservarea patrimoniului cultural care implică state membre ale UE și țări din afara UE;

71.  solicită angajarea fermă a statelor membre, a UE și a comunității internaționale în activitățile de prevenire, protejare, documentare și restaurare în situațiile în care patrimoniul cultural al UE sau al unor țări terțe este amenințat și deteriorat în mod intenționat, ca un act de război și de încălcare a identității culturale și religioase, inclusiv prin cooperare cu organizații internaționale, cum ar fi ICCROM, ICBS (International Committee of the Blue Shield), cu autorități civile și militare, cu instituții culturale și asociații profesionale;

72.  încurajează adoptarea unor acorduri internaționale pentru a preveni traficul ilicit cu bunuri de patrimoniu cultural; evidențiază necesitatea ca UE, împreună cu ONU și UNESCO, să apere patrimoniul periclitat și să combată jefuirea și distrugerea bunurilor culturale din zonele de conflict;

73.  subliniază potențialul care își are originea în know-how-ul disponibil în UE în ceea ce privește conservarea artefactelor culturale deteriorate sau distruse ca urmare a terorismului și a războiului;

74.  sprijină crearea unor produse turistice culturale transnaționale, care să reflecte valorile și patrimoniul cultural european comun; invită Comisia să se orienteze către o cooperare mai strânsă cu statele membre și cu alte organizații care elaborează politici culturale și în materie de turism, cum ar fi Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite (UNWTO) și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și să continue cofinanțarea și promovarea rețelelor și a proiectelor regionale transfrontaliere, precum și, în strânsă cooperare cu Consiliul Europei, a itinerariilor culturale europene, care constituie cele mai bune exemple de proiecte transnaționale paneuropene de turism tematic;

o
o   o

75.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 221.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 104.
(5) JO L 159, 28.5.2014, p. 1.
(6) JO L 175, 27.6.2013, p. 1.
(7) Adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 13 octombrie 2005; deschisă spre semnare de către statele membre la Faro (Portugalia), la 27 octombrie 2005, intrată în vigoare la 1 iunie 2011,
(8) JO C 183, 14.6.2014, p. 36.
(9) JO C 463, 23.12.2014, p. 1.
(10) JO C 463, 23.12.2014, p. 4.
(11) JO L 283, 29.10.2011, p. 39.
(12) Carta de la Veneția, adoptată de ICOMOS (Consiliul internațional al monumentelor și siturilor) în 1965; Convenția de la Granada, adoptată de Consiliul Europei în 1985; Convenția de la Valletta, adoptată de Consiliul Europei în 1992.
(13) A se vedea: articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013.

Notă juridică