Index 
Texte adoptate
Miercuri, 11 martie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe ***I
 Acordul de stabilizare și de asociere cu Muntenegru ***I
 Contingentele tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri ***I
 Importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
 Suspendarea anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
 Instituirea Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană ***
 Cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Theodoros Zagorakis
 Cerere de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Serghei Stanişev
 Orientări pentru bugetul 2016 - Secțiunea III
 Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE - combaterea fraudei
 Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Muntenegru
 Raportul pe 2014 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
 Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia
 Procesul de integrare europeană a Kosovo
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015
 Guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015
 Combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet

Regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe ***I
PDF 292kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (reformare) (COM(2014)0323 – C8-0014/2014 – 2014/0168(COD))
P8_TA(2015)0053A8-0014/2015

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0323),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8‑0014/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2),

–  având în vedere scrisoarea din 13 noiembrie 2014 a Comisiei pentru afaceri juridice adresată Comisiei pentru comerț internațional, în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 104 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0014/2015),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea Comisiei nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (reformare)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/755.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.


Acordul de stabilizare și de asociere cu Muntenegru ***I
PDF 292kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0374 – C8-0035/2014 – 2014/0190(COD))
P8_TA(2015)0054A8-0051/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0374),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0035/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0051/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/752.)

(1)Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Contingentele tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri ***I
PDF 293kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri (text codificat) (COM(2014)0594 – C8-0169/2014 – 2014/0276(COD))
P8_TA(2015)0055A8-0052/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0594),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0169/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0052/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare ale Uniunii pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, carnea de porc, carnea de pasăre, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/754.)

(1)Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
PDF 292kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat) (COM(2014)0586 – C8-0166/2014 – 2014/0272(COD))
P8_TA(2015)0056A8-0048/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0586),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0166/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0048/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/753.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Suspendarea anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia ***I
PDF 293kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de suspendare a anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat) (COM(2014)0593 – C8-0170/2014 – 2014/0275(COD))
P8_TA(2015)0057A8-0050/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0593),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0170/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0050/2014),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului de suspendare a anumitor concesii privind importul în cadrul Uniunii

al produselor agricole provenite din Turcia (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/756.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Instituirea Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană ***
PDF 202kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind acceptarea, în numele Uniunii Europene, a acordului modificat de instituire a Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană (14993/2014 – C8-0027/2015 – 2014/0274(NLE))
P8_TA(2015)0058A8-0038/2015

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14993/2014),

–  având în vedere proiectul de acord modificat de instituire a Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană (15458/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0027/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A8-0038/2015),

1.  aprobă încheierea acordului modificat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană.


Cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Theodoros Zagorakis
PDF 290kWORD 55k
Decizia Parlamentului European din 11 martie 2015 privind cererea de ridicare a imunității lui Theodoros Zagorakis (2015/2048(IMM))
P8_TA(2015)0059A8-0044/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Theodoros Zagorakis, transmisă la 19 decembrie 2014 de procurorul adjunct al Curții Supreme din Grecia în legătură cu procedura aflată pe rolul Tribunalului Penal Monocratic pentru infracțiuni minore din Salonic cu numărul de referință E2010/3844, și comunicată în ședința plenară din 28 ianuarie 2015,

–  având în vedere că Theodoros Zagorakis a renunțat la dreptul său de a fi audiat în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Republicii Elene,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0044/2015),

A.  întrucât procurorul adjunct al Curții Supreme din Grecia a solicitat ridicarea imunității lui Theodoros Zagorakis, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o posibilă anchetă privind o presupusă infracțiune;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile acordate membrilor parlamentului din țara lor;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Elene, un membru al Parlamentului nu poate fi urmărit, reținut sau arestat și acestuia nu i se poate limita libertatea în orice alt mod în timpul perioadei legislative, fără aprobarea Parlamentului;

D.  întrucât Theodoros Zagorakis este acuzat de vătămare corporală din culpă simplă și de nerespectarea normelor de siguranță la locul de muncă;

E.  întrucât urmărirea penală privește un accident de muncă survenit la 13 mai 2010, la stadionul clubului de fotbal PAOK din Salonic, suferit de un angajat al respectivului club, și este îndreptată împotriva lui Theodoros Zagorakis, în calitate de președinte și reprezentant legal al clubului;

F.  întrucât presupusa infracțiune nu are, în mod evident, nicio legătură cu funcția lui Theodoros Zagorakis de deputat în Parlamentul European, ci este legată mai curând de funcția sa de președinte al clubului de fotbal PAOK;

G.  întrucât urmărirea penală nu are legătură cu opinii sau voturi exprimate în exercitarea demnității de deputat în Parlamentul European în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

H.  întrucât nu există motive pentru a considera că urmărirea a fost inițiată cu intenția de a prejudicia activitatea politică a deputatului (fumus persecutionis), deoarece urmărirea penală a fost pusă în mișcare cu mai mulți ani înainte ca deputatul să-și înceapă mandatul,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Theodoros Zagorakis;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente Parchetului de pe lângă Curtea Supremă a Greciei.

(1) Hotărârea din 12 mai 1964 în cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier (Rec. 1964, p. 387), hotărârea din 10 iulie 1986 în cauza 149/85 Wybot/Faure și alții (Rec. 1986, p. 2391), hotărârea din 15 octombrie 2008 în cauza T-345/05 Mote/Parlamentul (Rep. 2008, p. II-2849), hotărârea din 21 octombrie 2008 în cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente (Rep. 2008, p. I-7929), hotărârea din 19 martie 2010 în cauza T-42/06 Gollnisch/Parlamentul (Rep. 2010, p. II-1135), hotărârea din 6 septembrie 2011 în cauza C-163/10 Patriciello (Rep. 2011, p. I-7565).


Cerere de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Serghei Stanişev
PDF 215kWORD 57k
Decizia Parlamentului European din 11 martie 2015 privind cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev (2014/2259(IMM))
P8_TA(2015)0060A8-0045/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Serghei Stanișev, transmisă de Procurorul general al Republicii Bulgaria la 24 noiembrie 2014 legată de procesul aflat pe rol la tribunalul municipal din Sofia (ref. CCAN nr. C-280/2013), și comunicată în ședința plenară din 15 decembrie 2014,

–  în urma audierii dlui Stanișev în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 70 din Constituția Republicii Bulgaria,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0045/2015),

A.  întrucât Procurorul general al Republicii Bulgaria a înaintat o cerere din partea Parchetului Sofia prin care se solicită autorizația de a continua urmărirea penală a lui Serghei Stanișev, pentru o infracțiune prevăzută la articolul 358(1), coroborat cu articolul 26(1) din Codul penal bulgar;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European nu pot face obiectul niciunei forme de urmărire, detenției sau vreunei proceduri judiciare pentru opiniile sau voturile exprimate în exercițiul funcției lor;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European trebuie să se bucure, pe teritoriul propriului lor stat, de imunitățile acordate membrilor parlamentului lor;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (1) din Constituția Republicii Bulgaria, un membru al Adunării Naționale beneficiază de imunitate și nu poate fi reținut sau urmărit penal decât pentru săvârșirea unei infracțiuni penale, iar în astfel de cazuri, cu excepția reținerii in flagrante delicto, se cere autorizarea Adunării Naționale sau, dacă aceasta este în vacanță, a Președintelui Adunării Naționale; întrucât, în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria, autorizația pentru începerea unei urmăriri penale nu se solicită în cazul în care deputatul în Adunarea Națională își dă acordul în acest sens în scris;

E.  întrucât numai Parlamentul este în măsură să hotărască dacă este sau nu cazul ca imunitatea să fie ridicată; întrucât Parlamentul poate ține seama, în mod rezonabil, de poziția deputatului în cauză la luarea deciziei sale cu privire la ridicarea sau nu a imunității acestuia(2);

F.  întrucât delictul prezumtiv nu are o legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către dl Stanișev a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European și nu reprezintă opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

G.  întrucât cercetarea preliminară a dlui Serghei Stanișev a fusese deja pusă în mișcare cu mult înainte ca acesta să devină deputat în Parlamentul European și, în consecință, procedura în cauză nu are nicio legătură cu calitatea sa de membru al Parlamentului European;

H.  întrucât, în perioada în care a fost, mai întâi, prim-ministru și, ulterior, deputat în Adunarea Națională, Serghei Stanișev i-a transmis Președintelui Adunării Naționale două declarații în scris, în care consimte ca urmărirea penală să fie începută împotriva sa în conformitate cu articolul 70 alineatul (2) din Constituția Republicii Bulgaria;

I.  întrucât, în cazul de față, Parlamentul nu a identificat nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume o suspiciune suficient de serioasă și precisă cu privire la faptul că această cauză a fost intentată cu intenția de a cauza prejudicii politice deputatului în cauză;

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Serghei Stanișev;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Bulgaria și lui Serghei Stanișev.

(1) Hotărârea din 12 mai 1964 în cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier (Rec. 1964, p. 387), hotărârea din 10 iulie 1986 în cauza 149/85 Wybot/Faure și alții (Rec. 1986, p. 2391), hotărârea din 15 octombrie 2008 în cauza T-345/05 Mote/Parlamentul (Rep. 2008, p. II-2849), hotărârea din 21 octombrie 2008 în cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente (Rep. 2008, p. I-7929), hotărârea din 19 martie 2010 în cauza T-42/06 Gollnisch/Parlamentul (Rep. 2010, p. II-1135), hotărârea din 6 septembrie 2011 în cauza C-163/10 Patriciello (Rep. 2011, p. I-7565), și hotărârea din 17 ianuarie 2013 în cauzele conexate T-346/11 și T-347/11 Gollnisch/Parlamentul (nepublicată încă în Repertoriu).
(2) Cauza T-345/05 Mote/Parlament, citată mai sus, punctul 28.


Orientări pentru bugetul 2016 - Secțiunea III
PDF 316kWORD 92k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2016, secțiunea III – Comisia (2015/2008(BUD))
P8_TA(2015)0061A8-0027/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 312 și 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind noul proiect de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015(5) și cele șase declarații comune conexe, convenite între Parlament, Consiliu și Comisie, precum și cele trei declarații unilaterale,

–  având în vedere Comunicarea intitulată „Un plan de investiții pentru Europa”, adoptată de Comisie la 26 noiembrie 2014 (COM(2014)0903), și Propunerea de regulament privind Fondul european de investiții strategice, adoptată de Comisie la 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0010),

–  având în vedere titlul II capitolul 8 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0027/2015),

A.  întrucât bugetul UE este în mare parte un buget de investiții care generează un puternic efect de levier, fiind un catalizator al creșterii, competitivității și creării de locuri de muncă pe întreg teritoriul Uniunii; întrucât acesta facilitează punerea în aplicare de programe și proiecte care, fără acest sprijin, ar fi dificil sau chiar imposibil de realizat și asigură investiții strategice în măsuri cu o valoare adăugată europeană prin utilizarea în comun a resurselor, ceea ce creează economii de scară; întrucât bugetul UE are un real efect pozitiv asupra vieților cetățenilor; întrucât bugetul UE are un rol crucial în reducerea discrepanțelor dintre regiunile Europei și în asigurarea sprijinului pentru investiții în sectoarele în care investițiile sunt imperios necesare;

B.  întrucât nivelul investițiilor din UE a scăzut semnificativ, iar decalajul de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale UE a crescut din cauza crizei economice și financiare; întrucât, având în vedere constrângerile economice și bugetare persistente la nivel național, bugetul UE joacă un rol esențial în stimularea competitivității și în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniune;

C.  întrucât bugetul UE nu își poate îndeplini misiunea atunci când soliditatea, echitatea și credibilitatea sa sunt puse la îndoială; întrucât este extrem de important să se respecte integral toate angajamentele care fac parte din cadrul financiar multianual 2014-2020 și să se rezolve fără întârziere o serie de probleme care s-au acumulat în ultimii ani, în special problema acumulării unui număr mare de facturi neplătite la sfârșitul exercițiului 2014, care reprezintă o situație fără precedent; întrucât problema acumulării facturilor neplătite generează întârzieri în execuția programelor și a fondurilor UE, fapt care are consecințe negative în primul rând pentru cetățenii UE; întrucât întârzierile survenite în ceea ce privește efectuarea plăților structurale ridică problema necesității de a percepe, eventual, o dobândă pentru plățile efectuate cu întârziere, dat fiind faptul că autoritățile regionale și locale sunt obligate să apeleze la piețele financiare pentru a-și asigura în avans finanțarea necesară pentru contribuțiile din partea UE care sunt plătite cu întârziere; subliniază că dezangajarea nu reprezintă o soluție pentru criza creditelor de plată; reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile din bugetul UE trebuie să fie în echilibru;

D.  întrucât 2016 va fi exercițiul în care noile programe ale UE din cadrul CFM 2014-2020 vor deveni operaționale și se vor afla în plină desfășurare, fiind lansată și revizuirea la mijlocul perioadei a CFM,

Relansarea - cele trei obiective: ocuparea forței de muncă, întreprinderi și antreprenoriat pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană

1.  scoate în evidență potențialul și valoarea adăugată pe care bugetul UE le are în procesul de creare a locurilor de muncă și de dezvoltare a întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pe întreg teritoriul Uniunii; în acest context, subliniază, de asemenea, contribuția bugetului UE la coeziunea economică, socială și teritorială și la sprijinirea cercetării și dezvoltării, precum și potențialul pe care îl are procesul de tranziție energetică și de interconectare de a genera noi locuri de muncă și creștere economică; constată că o gamă largă de programe de la nivelul UE, inclusiv Orizont 2020, COSME, Erasmus+ și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, contribuie direct la realizarea acestor obiective; invită Comisia să plaseze aceste programe și instrumente orientate spre creștere în centrul proiectului de buget 2016, pentru a le asigura resursele necesare;

2.  reamintește că în UE există peste 20 de milioane de IMM-uri și că acestea reprezintă 99% dintre toate întreprinderile; consideră că un climat de afaceri favorabil și dezvoltarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea unor locuri de muncă decente în UE le-ar putea conferi din nou IMM-urilor rolul lor de întreprinderi care generează cele mai multe locuri de muncă în Uniune, rol care a fost diminuat de criza economică; subliniază, în acest context, că este necesar să se faciliteze crearea de noi întreprinderi în UE și funcționarea acestora, conectând antreprenorii și încurajând proiectele noi; consideră că, pe lângă simplificarea legislativă și reducerea birocrației, trebuie utilizate la capacitate maximă instrumentele financiare disponibile în cadrul programului COSME, pentru a ajuta și a sprijini IMM-urile să avanseze pe această cale, facilitându-le îndeosebi accesul la piețe și la credite; subliniază potențialul ridicat pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie al Fondului european pentru investiții strategice;

3.  subliniază că fondurile structurale și de investiții de la nivelul Uniunii reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor de investiții din cadrul bugetului UE și joacă un rol determinant în crearea de locuri de muncă, stimularea creșterii economice și promovarea competitivității și a inovării; subliniază faptul că politica de coeziune a UE a fost determinantă în sprijinirea investițiilor publice în sectoare economice vitale și a obținut în practică rezultate tangibile care pot permite statelor membre și regiunilor să depășească actuala criză și să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020; invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile posibile pentru a adopta rapid, în următoarele luni, programele operaționale rămase, astfel încât implementarea acestora să atingă „viteza de croazieră” în 2016;

4.  este îngrijorat de finanțarea care va fi acordată începând din 2016 Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, având în vedere concentrarea întregului pachet financiar destinat acestui program în exercițiile 2014 și 2015;subliniază că trebuie intensificată și mai mult combaterea șomajului în rândul tinerilor, iar pentru aceasta trebuie avute în vedere toate posibilitățile de finanțare; reamintește, în acest sens, că 2016 va fi primul exercițiu în care vor fi puse la dispoziție resursele din cadrul marjei globale pentru angajamente, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind CFM 2014-2020, peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020, pentru obiectivele de politică legate de creștere economică și de ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor; invită Comisia să stabilească motivele care au determinat întârzierile în implementarea acestui program și să conlucreze cu statele membre pentru a se asigura că fondul este utilizat în totalitate;

5.  subliniază importanța mobilității transfrontaliere prin intermediul căreia Europa poate valorifica diversitatea competențelor populației și poate, în același timp, extinde posibilitățile de formare și de găsire a unui loc de muncă pentru toate generațiile; consideră că programele de mobilitate emblematice și cele care se bucură de succes, precum Erasmus+, aduc beneficii atât persoanelor individuale, cât și economiei, fiind astfel necesar să fie utilizate pe deplin; reamintește, în acest context, că trebuie întotdeauna să se țină seama de aspectele sociale ale mobilității, precum și că mobilitatea este doar unul dintre posibilele instrumente de combatere a șomajului și nu ar trebui să fie considerată o soluție de ultimă instanță;

6.  reamintește că frauda fiscală și evaziunea fiscală afectează negativ economiile statelor membre și, prin urmare, bugetul UE; reamintește, în special, că orice formă de fraudă în materie de TVA, cum ar fi frauda de tip carusel, afectează în mod direct veniturile UE; solicită Comisiei să consolideze programele UE care completează acțiunea statelor membre în acest domeniu;

7.  salută introducerea în bugetul UE a unor criterii privind dezvoltarea ecologică; consideră că politicile UE ar trebui să contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor convenite de combatere a schimbărilor climatice, de promovare a resurselor regenerabile și eficienței energetice și de protecție a mediului și biodiversității; consideră că acestea reprezintă provocări globale cheie pe termen mediu și lung care nu ar trebui uitate;

Bugetul UE și planul de investiții

8.  salută, ca o primă etapă, planul de investiții prezentat de Comisie, care poate crea potențialul de a mobiliza 315 miliarde EUR sub formă de investiții în infrastructură, educație și cercetare, precum și în IMM-uri și în întreprinderi cu capitalizare medie, pentru a compensa deficitul de investiții publice și private generat de criza economică și financiară; observă că bugetul UE ar trebui să reprezinte baza acestui plan de investiții, punând la dispoziție fondul de garantare în valoare de 8 miliarde EUR sub formă de credite de angajament și de plată necesare pentru dotarea Fondului european de investiții strategice (FEIS); consideră că această contribuție din partea bugetului UE ar trebui să aducă beneficii semnificative prin crearea unui efect de levier mai puternic; își confirmă dorința de a examina cu cea mai mare atenție înscrierea în buget a angajamentelor financiare ale UE față de BEI pentru crearea FEIS;

9.  subliniază caracterul suplimentar și complementar al planului de investiții propus și al bugetului UE, precum și angajamentul lor comun de a relansa economia și de a stimula crearea locurilor de muncă; subliniază că bugetul UE este, prin natura sa, un instrument de investiții major, care are un rol și o misiune specifice și care a produs rezultate reale cu o clară valoare adăugată europeană; este convins că trebuie depuse toate eforturile pentru a crea sinergii nu numai între planul de investiții și bugetul UE, ci și între acestea și bugetele naționale, pentru a reduce decalajul în materie de investiții, pentru a asigura convergența și stabilitatea în UE și pentru a maximiza efectul cheltuielilor publice asupra economiei reale; în plus, subliniază că este important să se elimine impedimentele existente în calea investițiilor, în special în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea cadrului de reglementare;

Solidaritatea internă și externă și o Europă sigură

10.  reamintește că bugetul UE este un instrument al solidarității interne, deoarece sprijină coeziunea economică, socială și teritorială, contribuie la combaterea sărăciei, promovează incluziunea socială și contribuie la minimalizarea decalajelor în materie de dezvoltare nu doar între statele membre, ci și între regiunile acestora; subliniază că acesta este, de asemenea, un instrument al solidarității externe, deoarece furnizează asistență de urgență în crizele umanitare și civile, oferind sprijin țările care au nevoie, cum ar fi Ucraina, reprezintă un factor prin care se conferă UE rolul de cel mai mare donator de asistență pentru dezvoltare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii de eradicare a sărăciei, care au fost reafirmate prin Consensul european privind dezvoltarea, și contribuie la realizarea obiectivelor din Agenda pentru dezvoltare globală post-2015;

11.  constată cu îngrijorare că, deși este una dintre cele mai sigure zone geografice din lume, Europa se confruntă cu noi tipuri de riscuri pentru securitatea sa internă, care impun asigurarea unei cooperări și coordonări polițienești și judiciare mai strânse, dezvoltarea de măsuri pentru o mai bună integrare și pentru creșterea coeziunii sociale și, totodată, promovarea stabilității și a păcii în zonele afectate de conflicte; subliniază că efortul comun de a gestiona fluxurile migratorii se află la intersecția dintre solidaritatea internă și cea externă; își reafirmă sprijinul pentru consolidarea mijloacelor UE și pentru dezvoltarea unei culturi a partajării echitabile a sarcinilor în materie de gestionare a problemelor legate de azil și migrație în rândul statelor membre, pentru a asigura existența unor frontiere externe securizate și sigure, demne de valorile fundamentale ale UE, referindu-se în special la acțiunile din Marea Mediterană și de la frontiera de sud-est a UE; invită Comisia să propună măsuri specifice de consolidare a programelor și instrumentelor pertinente, demonstrând astfel angajamentul UE de a răspunde acestor probleme;

Respectarea angajamentelor

12.  este convins că bugetul UE nu își poate realiza pe deplin potențialul fără rezolvarea definitivă și inechivocă a unei serii de probleme acumulate în ultimii ani, care au dominat, în mod regretabil, negocierile bugetare din anul trecut, în special problema recurentă a facturilor neplătite la sfârșit de an, problema legată de înscrierea în buget a instrumentelor speciale din cadrul CFM, precum și întârzieri în implementarea programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune; consideră că 2015 trebuie să reprezinte termenul final pentru găsirea unor soluții efective și de durată la aceste chestiuni nerezolvate;

13.  solicită să fie puse în practică integral declarațiile comune referitoare la creditele de plată și la un plan de plăți convenit de Parlament, Consiliu și Comisie la finalul procedurii bugetare pentru 2015 și consideră că o astfel de acțiune ar trebui să indice faptul că toate cele trei instituții lucrează cu seriozitate la găsirea unei soluții la problema facturilor neplătite; reamintește angajamentul de a se organiza în cursul anului curent cel puțin trei reuniuni interinstituționale privind plățile, pentru a se evalua procesul de execuție a plăților și previziunile revizuite; se așteaptă ca în cadrul primei reuniuni, programate pentru martie 2015, să se efectueze o primă evaluare a nivelului facturilor neplătite la finalul lui 2014 în principalele domenii de politică; regretă faptul că, astfel cum s-a anticipat, acest nivel a ajuns la finele lui 2014 la cuantumul fără precedent de 24,7 miliarde EUR numai în ceea ce privește programele de coeziune din perioada 2007-2013; regretă faptul că această datorie subminează credibilitatea UE și se află în contradicție cu obiectivele de creștere și ocupare a forței de muncă, stabilite la cel mai înalt nivel politic; subliniază că plățile sunt o consecință directă și logică a angajamentelor anterioare;

14.  acordă cea mai mare importanță elaborării și punerii în aplicare a unui plan de plăți solid, obiectivul fiind reducerea, în cursul CFM actual, a nivelului facturilor neplătite la sfârșit de an până la un nivel structural, după cum au declarat Consiliul, Parlamentul și Comisia în declarația comună convenită în cadrul procedurii bugetare pe 2015; reamintește că acest plan va fi convenit de cele trei instituții în timp util înainte de prezentarea proiectului de buget 2016; consideră că reuniunea interinstituțională din martie 2015 ar trebui să reprezinte ocazia ca cele trei instituții să convină asupra acestui plan;

15.  își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia creditele de plată aferente instrumentelor speciale (instrumentele de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) trebuie luate în calcul peste plafonul creditelor de plată înscrise în CFM, cum este cazul creditelor de angajament; regretă faptul că în cursul procedurii bugetare din anul trecut nu a fost posibilă atingerea unui acord din cauza modului greșit în care Consiliul a interpretat dispoziția corespunzătoare din CFM; subliniază că poziția Consiliului în legătură că acest aspect poate avea drept consecință reducerea suplimentară a sumelor din CFM față de perioada 2007-2013; se așteaptă ca această chestiune să fie soluționată în cadrul ajustării tehnice a marjei globale pentru plăți efectuate de către Comisie din 2015;

16.  reamintește faptul că agențiile europene joacă un rol important în dezvoltarea și aplicarea politicilor și obiectivelor UE cum ar fi competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă; reamintește Comisiei și Consiliului că agențiile UE execută sarcinile care le-au fost încredințate de către autoritatea legislativă și, din acest motiv, ele trebuie respectate în calitate de componente importante ale administrației UE; subliniază agențiile au nevoie de suficiente resurse financiare și umane pentru a putea să își îndeplinească pe deplin și în mod eficace mandatul statutar; subliniază că deja o agenție a UE a anunțat amânarea și anularea unor proiecte în curs ca urmare a reducerilor drastice de personal și de buget decise pentru bugetul pe 2015; reamintește că PE se opune rezervei de redistribuie a personalului și cere Comisiei să compenseze efectele acesteia în cadrul procedurii bugetare pe 2016;

Calea de urmat

17.  îndeamnă Comisia ca la elaborarea proiectului de buget pentru 2016 să țină seama în mod corespunzător de prioritățile politice menționate mai sus, astfel încât programele și măsurile corespunzătoare ale UE să fie dotate cu mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor menționate; se așteaptă, în acest context, la un răspuns pozitiv din partea Comisiei în ceea ce privește și celelalte solicitări și poziții exprimate în prezenta rezoluție, pentru a soluționa problemele recurente și a facilita procedura bugetară din anul în curs; de asemenea, se așteaptă ca, în proiectul de buget, Comisia să propună un nivel adecvat al creditelor de plată bazat pe previziuni și nevoi reale, pentru a pune la dispoziția UE resurse pe măsura ambițiilor sale;

18.  reamintește că, în conformitate cu tratatul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți; insistă să se utilizeze toate mijloacele disponibile conform regulamentului privind CFM pentru îndeplinirea obligațiilor juridice ale Uniunii și pentru a nu periclita sau întârzia efectuarea plăților către părțile interesate, cum ar fi cercetători, universități etc.;

19.  invită Consiliul ca, în cadrul examinării bugetului pentru exercițiul următor, să renunțe la utilizarea standardelor duble și să răspundă așteptărilor generate de propriile sale declarații și decizii, indiferent dacă acestea se referă la criza plăților, la CFM, la Strategia Europa 2020 sau la relansarea investițiilor; consideră că astfel de declarații și angajamente politice nu au nicio valoare dacă nu sunt însoțite de resurse bugetare suficiente care să permită implementarea lor;

20.  se angajează, în limitele plafoanelor din CFM și ținând seama în mod corespunzător de insuficiența acută de credite de plată, să-și îndeplinească rolul de componentă a autorității bugetare cu devotament și responsabilitate, promovând majorări foarte specifice în domeniile bugetare cu o capacitate de absorbție ridicată care corespund priorităților sale politice și garantează rezultate pozitive; în acest sens, intenționează să examineze, cu sprijinul comisiilor sale specializate, programele și liniile bugetare specifice care pot realiza acest obiectiv în modul cel mai eficient;

21.  subliniază că bugetul pe 2016 va avea un rol determinant, nu doar pentru că 2016 va fi primul exercițiu de implementare a dispozițiilor noului CFM privind marja globală pentru angajamente, ci și pentru că ar trebui să reprezinte un reper pentru reexaminarea și revizuirea postelectorală a CFM, care vor fi lansate înainte de finalul lui 2016; subliniază nevoia stabilirii unor priorități politice și a identificării în timp util a unor domenii cu o valoare adăugată demonstrată a cheltuielilor efectuate la nivelul UE, pentru care vor fi necesare investiții suplimentare în a doua jumătate a CFM 2014-2020; subliniază, în acest sens, importanța monitorizării îndeaproape, deja în cadrul procedurii bugetare în curs, a implementării și a rezultatelor principalelor programe de la nivelul UE;

22.  își reafirmă poziția privind necesitatea unei reforme profunde a sistemului de resurse proprii ale UE, ale cărui deficiențe actuale provoacă blocaje grave în cursul negocierilor bugetare; acordă, așadar, o importanță politică deosebită activității grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario Monti; salută „primul raport de evaluare” al grupului de lucru la nivel înalt, care propune ca problema resurselor proprii pentru bugetul UE să fie analizată din cât mai multe perspective posibil și așteaptă cu nerăbdare rezultatele activității și propunerile finale ale acestui grup, care urmează să fie prezentate în 2016 în cadrul unei conferințe interinstituționale, la care vor participa parlamentele naționale, și să fie examinate în contextul reexaminării și revizuirii postelectorale a CFM;

o
o   o

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0100.
(5) JO L 69, 13.3.2015.


Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE - combaterea fraudei
PDF 435kWORD 159k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei (2014/2155(INI))
P8_TA(2015)0062A8-0024/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale anterioare ale Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF),

–  având în vedere raportul Comisiei din 17 iulie 2014 intitulat „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei - Raportul anual pe 2013” (COM(2014)0474) și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei (SWD(2014)0243, SWD(2014)0244, SWD(2014)0245, SWD(2014)0246, SWD(2014)0247 și SWD(2014)0248),

–  având în vedere Raportul anual 2013 al OLAF,

–  având în vedere Raportul de activitate al Comitetului de supraveghere al OLAF: februarie 2013 - ianuarie 2014,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 intitulată „Protecția bugetului UE până la sfârșitul exercițiului 2013” (COM(2014)0618),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 februarie 2014 intitulată „Raportul anticorupție al UE” (COM(2014)0038),

–  având în vedere Raportul referitor la Eurobarometrul special 397 privind corupția,

–  având în vedere rapoartele Comisiei referitoare la discrepanțele în materie de TVA,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule IIIˮ) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE(1),

–  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului din 17 iulie 2013 de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului(2),

–  având în vedere propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2012, privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 referitoare la eforturile UE de combatere a corupției(4), Declarația sa din 18 mai 2010 referitoare la eforturile UE de combatere a corupției și Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2011 privind combaterea corupției(5) în UE (COM(2011)0308),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției,

–  având în vedere convențiile civile și penale privind corupția ale Consiliului Europei,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0024/2015),

A.  întrucât bugetul UE, la care statele membre contribuie în mod proporțional conform unor criterii obiective comune, asigură sprijin pentru executarea politicilor Uniunii și reprezintă o expresie a unității și un instrument pentru avansarea integrării europene;

B.  întrucât protejarea intereselor financiare ale UE, alături de principiul bunei gestiuni financiare, ar trebui să asigure că veniturile și cheltuielile bugetare contribuie la atingerea priorităților și a obiectivelor UE și la consolidarea încrederii cetățenilor prin garanția pe care o oferă că banii publici sunt folosiți într-un mod transparent, în deplină conformitate cu obiectivele și politicile UE și în interesul cetățenilor UE;

C.  întrucât sistemele administrative și juridice ale statelor membre constituie un cadru neuniform și problematic în care trebuie corectate neregulile și combătute fraudele, orice utilizare incorectă a banilor europeni atrăgând nu numai pierderi individuale, ci și colective, dăunând intereselor fiecărui stat membru și ale Uniunii în ansamblu;

D.  întrucât, pentru a întări măsurile în vigoare, precum Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților (Convenția PIF), de combatere a fraudei, corupției, spălării banilor și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, Comisia a prezentat două propuneri de acte legislative în domeniul dreptului penal, Directiva PIF și Regulamentul de instituire a Parchetului European (Regulamentul EPPO), al căror obiectiv este asigurarea unei eficiențe sporite a anchetelor și o mai bună protecție a banilor contribuabililor în tot spațiul de libertate, securitate și justiție;

E.  întrucât lupta împotriva fraudei, corupției și spălării banilor în Uniune trebuie să constituie o prioritate în cadrul acțiunii politice a instituțiilor comunitare, iar pentru aceasta este fundamentală cooperarea polițienească și judiciară dintre statele membre;

I.Detectarea și raportarea neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă

1.  ia act de raportul Comisiei intitulat „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei - Raportul anual pe 2013” (denumit în continuare „raportul anual al Comisiei”); salută gama largă de măsuri juridice și administrative luate de Comisie începând cu 2011, conturând astfel un nou peisaj pentru consolidarea în continuare a politicii pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii; subliniază faptul că natura nesatisfăcătoare a rezultatelor actuale în combaterea fraudei nu se datorează lipsei unei reglementări, ci unei puneri în aplicare nesatisfăcătoare; solicită Comisiei să răspundă mai prompt cererilor Parlamentului din rapoartele sale PIF anuale anterioare în următorul raport al Comisiei;

2.  amintește faptul că, având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă în prezent statele membre și resursele insuficiente din bugetul UE, protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este deosebit de importantă; subliniază faptul că fondurile UE trebuie să fie administrate în mod corespunzător și folosite în modul cel mai eficient cu putință;

3.  constată că, în anul 2013, au fost raportate Comisiei 15 779 de nereguli, din care 14 710 de natură nefrauduloasă și 1 609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde EUR, din care aproape 1,76 miliarde EUR vizează cheltuieli, reprezentând 1,34% din totalul plăților, restul de 380 milioane reprezentând 1,86% din resursele tradiționale proprii brute colectate;

4.  constată că, deși impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde EUR, cu 38 % mai puțin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 16 % față de exercițiul precedent; constată, de asemenea, că numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% față de 2012, deși impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane EUR fonduri UE;

5.  constată că, grație noilor informații disponibile, ca urmare a modificărilor importante ale modului în care statele membre și Comisia raportează neregulile, se înregistrează o mutare a accentului raportului anual 2013 al Comisiei de la nereguli tratate în termeni generali la cele raportate ca frauduloase; invită Comisia să își mențină această abordare în viitorul său raport anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei; îndeamnă cu fermitate Comisia să asigure accesul la informații și să consolideze analizele asupra obiectului, tipurilor și impactului neregulilor nefrauduloase, având în vedere numărul lor important și impactul lor monetar negativ asupra intereselor financiare ale UE;

6.  subliniază faptul că, atât Comisia, cât și statele membre sunt responsabile să facă tot posibilul pentru a combate frauda, corupția și orice alt tip de activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene; reamintește că o cooperare și o coordonare strânse între Comisie și statele membre sunt esențiale pentru a se asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii și că, prin urmare, consolidarea și maximizarea eficacității acestora sunt primordiale; reamintește că protecția intereselor financiare ale Uniunii, atât în ceea ce privește resursele, cât și cheltuielile, necesită același nivel de vigilență;

7.  constată că tendința generală în detectarea și raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată o ușoară scădere, însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv; solicită Comisiei să examineze mai detaliat principalele motive din spatele acestei creșteri și să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendința manifestată este rezultatul unei evoluții în ceea ce privește detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre;

8.  este convins de faptul că mijloacele legislative penale incluse în Directiva PIF vor fi eficace numai dacă definesc în mod clar infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, stabilesc termene minime și maxime pentru pedeapsa cu închisoarea aplicabile în toate statele membre participante și norme minime privind termenele de prescripție și dacă aceste dispoziții vor fi apoi aplicate în mod uniform și eficient în toate statele membre;

Venituri – Resurse proprii

9.  salută faptul că circa 98% din resursele proprii tradiționale (RPT) sunt colectate fără probleme deosebite, neregulile frauduloase raportate reprezentând circa 0,29% din RPT brute calculate (respectiv 61 milioane EUR) iar neregulile nefrauduloase circa 1,57% din RPT (respectiv 327,4 milioane EUR); remarcă faptul că numărul cazurilor de fraudă și nereguli detectate în 2013 se ridică la 380 de milioane EUR, 234 de milioane EUR fiind recuperate de statele membre; constată, mai ales, faptul că această rată de recuperare a RPT în 2013, de 62 %, reprezintă cel mai bun rezultat al deceniului;

10.  este preocupat de faptul că, în 2013, majoritatea sumelor stabilite în baza de date OWNRES în UE-28 au avut legătură cu regimul vamal de „punere în liberă circulație” atât pentru cazurile de fraudă (93 %), cât și pentru cazurile de nereguli (87 %); invită Comisia să ia măsuri corespunzătoare care să vizeze consolidarea regimului vamal de „punere în liberă circulație” pentru ca acesta din urmă să fie mai puțin predispus la situații de fraudă și nereguli;

11.  este preocupat de faptul că, în 2013, conform bazei de date OWNRES, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a situat la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012; relevă că rata de recuperare pentru cazurile de nereguli raportate pentru 2013 este de 67,9 %; subliniază, în general, responsabilitatea autorităților statelor membre și a serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite și le solicită să își asume în mod adecvat această responsabilitate și să îmbunătățească substanțial rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată, în general, la un nivel foarte scăzut față de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase;

12.  salută semnarea Protocolului ONU de eliminare a comerțului ilegal cu produse din tutun de către Uniunea Europeană în 2013; observă că 15 state membre au semnat protocolul și că până în prezent a fost ratificat doar de Austria; invită, prin urmare, celelalte state membre să finalizeze procesul de ratificare cât mai curând posibil;

13.  subliniază faptul că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât și pentru bugetele statelor membre și că pierderile directe în ceea ce privește veniturile vamale numai ca urmare a contrabandei cu țigarete sunt estimate la peste 10 miliarde EUR pe an; de asemenea, atrage atenția asupra comerțului cu mărfuri contrafăcute care provoacă daune atât trezoreriilor din statele membre, cât și societăților europene;

14.  face referire la lucrările în desfășurare de îmbunătățire a datelor privind venitul național brut (VNB) și la problemele semnalate în Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi Europene, care solicită o verificare mai promptă și mai atentă a cifrelor VNB și o mai bună raportare și coordonare a rezultatelor, astfel încât sistemul VNB să devină tot mai fiabil în ceea ce privește contribuția sa la calcularea veniturilor UE;

15.  constată că includerea economiei invizibile în conturile naționale ar trebui să contribuie la asigurarea unor date VNB mai complete și mai fiabile și invită Comisia și Eurostat să aprofundeze cooperarea cu instituțiile naționale de statistică pentru a se asigura că acest element este tratat într-un mod mai coerent și comparabil în toate statele membre, utilizând informații actualizate;

16.  subliniază faptul că în multe state membre diferența dintre veniturile teoretice și veniturile reale din TVA este în permanență la un nivel ridicat ca urmare a fraudei în materie de TVA și a eludării acesteia; subliniază că Comisia are autoritatea de a controla și a supraveghea măsurile luate de statele membre; solicită, prin urmare Comisiei să își utilizeze din plin prerogativele pentru a ajuta statele membre în combaterea fraudei în materie de TVA și a eludării acesteia;

17.  constată, de asemenea, că în 2013 în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu țigări, implicând RPT estimate la aproximativ 7 milioane EUR; subliniază că această tendință reprezintă o scădere bruscă comparativ cu 2012, când au fost raportate 224 de cazuri însumând aproximativ 25 de milioane EUR; este profund îngrijorat de faptul că, în 2013, Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia nu au raportat Comisiei niciun caz de contrabandă cu țigări și pune la îndoială eficiența procesului de raportare în aceste state membre; solicită insistent tuturor statelor membre să raporteze Comisiei cazurile de contrabandă și contrafacere într-un mod precis și la timp, astfel încât să permită o estimare mai bună a resurselor proprii tradiționale afectate;

18.  constată că Comisia va publica un studiu privind fiabilitatea unui sistem de urmărire pentru produsele din tutun; subliniază că acesta este un pas uriaș înainte în combaterea contrabandei; solicită Comisiei să conceapă și să pună în aplicare un sistem de urmărire deschis și competitiv astfel încât modul în care este conceput și pus în aplicare să nu favorizeze un singur furnizor de soluții sau doar pe unii dintre aceștia;

Sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor

19.  reamintește că:

   Parlamentul a subliniat în rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la Raportul anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii(7) că autoritățile de asigurare a ordinii publice au constatat întețirea abuzurilor în dauna sistemului pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor (EMCS) din partea grupurilor criminale și că Parlamentul este convins de faptul că nu sunt efectuate controale fizice suficiente ale produselor transportate în temeiul EMCS;
   Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului o actualizare a măsurilor luate pentru creșterea numărului de controale fizice în cadrul Raportului anual 2014 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii;
   drepturile de acces la EMCS trebuie supuse unui regim mai strict pentru a se include un istoric cuprinzător al conformității înainte de comercializare, astfel încât să fie posibil să se acorde întreprinderilor interesate statutul de „operator economic împuternicit” („întreprindere de încredere”), astfel încât doar aceste persoane să poată opera EMCS în mod direct;
   Parlamentul a solicitat Comisiei să prezinte rezultatele analizei în desfășurare privind necesitatea modificării Directivei 2008/118/CE;
   controalele de verificare realizate de statele membre asupra persoanelor și întreprinderilor care depun cereri de înregistrare trebuie să fie mai stricte și mai cuprinzătoare;
   Comisia ar trebui să explice măsurile luate cu privire la intensificarea cooperării cu autoritățile fiscale, întrucât produsele pot fi declarate cu ușurință eronat pentru a se sustrage de la plata accizelor;
   termenele permise pentru circulația produselor supuse accizelor între depozite autorizate sunt nerealist de mari, ceea ce înseamnă că pe aceeași declarație sunt posibile mișcări multiple și diversiuni înainte de introducerea în sistem a datei de livrare; prin urmare, își reiterează solicitarea ca autoritățile competente din statul membru declarat ca destinație și din noua destinație să fie informate imediat de expeditor cu privire la orice modificări;
   Parlamentul a solicitat ca termenul maxim permis pentru prezentarea raportului privind recepția produselor accizabile să fie de o zi lucrătoare și, mai mult, ca durata călătoriei să fie calculată și stabilită pentru fiecare transport în funcție de mijlocul de transport utilizat și de distanța dintre locurile de expediție și de destinație; solicită Comisiei să informeze Parlamentul în momentul implementării acestor solicitări;
   garanțiile solicitate pentru a stabili depozite sigilate sunt prea mici comparativ cu valoarea produselor accizabile și, prin urmare, Parlamentul a solicitat Comisiei să stabilească o variabilă în funcție de tipul de produse și de nivelul efectiv de comercializare a acestora; solicită Comisiei să informeze Parlamentul în momentul implementării acestor solicitări;
   Parlamentul își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că statele membre și-au pus în aplicare propriile sisteme pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor pe baza unor cerințe prea generale formulate de Comisia Europeană; își reiterează apelul către Comisie de a lua inițiativa introducerii unui sistem mai uniform pe teritoriul UE;

Cheltuieli

20.  trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE și solicită autorităților competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori;

21.  își exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor de ambele tipuri a crescut în mod semnificativ în 2013 față de 2012; constată că o nouă tendință semnificativă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care face referire la „beneficiarul care nu are calitatea necesară” s-a manifestat în 2013, cu 51 de cazuri de nereguli frauduloase raportate; consideră că aceste evoluții impun măsuri țintite pentru eliminarea, pe de o parte, a practicilor suspectabile de a conduce la încălcări involuntare ale reglementărilor și pentru urmărirea, pe de altă parte, a actelor de corupție și a faptelor penale;

22.  recunoaște că în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, statele membre au recuperat 197 de milioane EUR de la beneficiari pe durata anului financiar 2013, rămânând de recuperat de la beneficiari 1 318,3 milioane EUR până la sfârșitul anului, 1 097,1 milioane EUR urmând a fi încasați la bugetul UE după aplicarea mecanismului 50/50; se arată îngrijorat deoarece recuperarea sumelor aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este sub media globală și nici măcar jumătate dintre neregulile detectate în 2009 nu au fost recuperate până la sfârșitul anului 2013;

23.  subliniază diferențele semnificative dintre statele membre în ceea ce privește succesul acestora în recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăților necuvenite depistate în sectorul PAC și îndeamnă statele membre cu rate de recuperare sub 33% să facă eforturi pentru a și le îmbunătăți în 2015 și în anii următori;

24.  recunoaște că, după reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, statele membre beneficiază de un grad mai mare de flexibilitate în punerea în aplicare a politicii și au posibilitatea în mod special să o personalizeze, adaptând-o la nivelul capacităților și priorităților de la nivel regional sau național și să facă transferuri între diferiții săi piloni; invită Comisia și statele membre să se asigure că această creștere a flexibilității nu va avea loc în defavoarea sistemelor de monitorizare și evaluare; mai mult, observă că în cadrul noii PAC, Comisia lucrează la o agendă de simplificare; invită Comisia să alinieze întru totul agenda de simplificare cu strategia antifraudă a DG AGRI și să mențină echilibrul între simplificare și buna gestionare a fondurilor UE prin asigurarea unor controale adecvate;

25.  în plus, este îngrijorat deoarece perioada medie scursă între producerea unei nereguli, detectarea sa și raportarea sa finală către Comisie este de 6,3 ani în sectorul agricol și de 2,75 ani în alte sectoare; reamintește că după detectarea neregulii intervin procedurile ulterioare (ordine de recuperare, investigații OLAF etc.); solicită Comisiei să stabilească durata medie, minimă și maximă a unei nereguli detectate în temeiul unui management partajat pentru fiecare sector de politică;

26.  speră că creșterea deosebită, cu 475%, a neregulilor raportate în sectorul pescuitului în 2013 să reprezinte un vârf singular, cauzat de implementarea întârziată a programelor în acest sector și că nu reprezintă un trend negativ care să submineze percepția asupra valorii politicii UE în domeniul pescuitului;

27.  constată cu îngrijorare că, în domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15%; ia însă act și de scăderea cu 49% a sumelor implicate în cazurile nefrauduloase și cu 22% în cazurile de fraudă;

28.  constată că 321 de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă și 4 672 de nereguli raportate ca nefiind de natură frauduloasă au avut legătură cu politica de coeziune; recunoaște faptul că în ambele categorii numărul neregulilor raportate a crescut cu 15% în comparație cu 2012 și că, în anii anteriori, majoritatea sumelor care au implicat nereguli în 2013 (63%) au în continuare legătură cu politica de coeziune; subliniază însă că în ambele categorii sumele aferente au scăzut, că se poate observa o îmbunătățire treptată pe baza experienței anilor anteriori și că, pentru prima dată, politica de coeziune nu este domeniul de cheltuieli bugetare cu cel mai mare număr de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă;

29.  regretă totuși nepublicarea informațiilor cu privire la sumele de recuperat și la ratele de recuperare asociate în mod specific cu politica de coeziune pentru anul financiar 2013; invită Comisia să furnizeze informații detaliate în această privință în următorul său raport anual;

30.  subliniază că, în cazul cheltuielilor gestionate centralizat, într-un interval de cinci ani rata de recuperare în cazul neregulilor raportate ca fiind frauduloase este de 54,4 %, iar pentru neregulile nefrauduloase de 63,9 %; îndeamnă Comisia să îmbunătățească pe viitor procesul de recuperare și să facă acest lucru în timp util;

31.  invită Comisia să își asume responsabilitatea deplină pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necorespunzător de la bugetul UE și să stabilească principii uniforme de raportare în toate statele membre în vederea colectării unor date comparabile și exacte corespunzătoare;

32.  se arată preocupat de faptul că în cazul ordinelor de recuperare în urma unor acțiuni calificate drept nereguli (atât cele raportate ca frauduloase, cât și cele neraportate ca frauduloase) emise între anii 2009 și 2013 sub un management centralizat, perioada medie scursă între producerea unei nereguli și detectarea sa este de 3,4 ani: peste jumătate dintre cazuri (54 %) au fost detectate în termen de până la patru ani de la data săvârșirii acesteia, iar în cealaltă jumătate (46 %) a cazurilor, perioada a variat între 4 și 13 ani; reamintește că după detectarea neregulii intervin procedurile ulterioare (ordine de recuperare, investigații OLAF etc.); solicită Comisiei să stabilească durata medie, minimă și maximă a unei nereguli detectate în temeiul unui management centralizat;

33.  se declară satisfăcut că numărul cazurilor de nereguli frauduloase relative la Fondul social european raportate în 2013 a fost cu 40% mai scăzut decât în anii 2009 și 2010 și că 2013 a fost cel de-al treilea an consecutiv în care această tendință pozitivă a fost menținută;

34.  constată cu satisfacție că, pentru perioada de programare 2007-2013, controalele administrative, verificările la fața locului și operațiunile de audit au condus la o rată mult mai mare, de 63%, de detectare a neregulilor frauduloase, față de 20% în perioada anterioară de șapte ani, deși în 2013 s-a înregistrat o ușoară scădere, la 55%;

35.  ia act de faptul că în 2013 Comisia a închis 217 cazuri de întrerupere de plăți în domeniul politicii de coeziune și că 131 erau deschise încă la sfârșitul anului, implicând o sumă de 1,977 milioane EUR; mai ia, de asemenea, act de adoptarea de către Comisie a 15 decizii de suspendare în 2013 și două în ianuarie 2014;

36.  recunoaște că în 2013, ca parte a asistenței pentru preaderare (APP), au fost raportate 33 de nereguli ca fiind frauduloase, implicând 14,4 milioane EUR, și că neregulile respective au legătură în principal cu Programul special de aderare referitor la agricultură și dezvoltarea rurală (SAPARD); în plus, constată că nouă nereguli frauduloase care implică suma de 1,2 milioane EUR au fost raportate în temeiul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA); observă că între anii 2003 și 2013, în temeiul APP, ratele de recuperare au ajuns la 37,36 % și, respectiv, 29,22 % pentru cazuri de nereguli și cazuri frauduloase; invită Comisia și țările beneficiare ale IPA să ia măsuri pentru a se asigura o rată mai mare de recuperare în temeiul IPA;

37.  solicită propuneri de reducere a numărului de programe de cheltuieli, în special atunci când acestea se suprapun parțial, și care ca programele, atunci când este posibil, să se concentreze asupra statelor membre care au nevoie cel mai mult de sprijin, astfel încât nu toate programele să aducă beneficii neapărat activităților din toate statele membre;

38.  se arată preocupat de faptul că mai multe proiecte finanțate de BEI au fost afectate de corupție și fraudă; consideră că documentul BEI, datat 8 noiembrie 2013, care definește politica BEI privind prevenirea și descurajarea practicilor de corupție, fraudă, cârdășie, coerciție, obstrucționare, spălare de bani și finanțarea terorismului, denotă lipsa unui nivel suficient de control într-o serie de cazuri în timpul implementării proiectelor finanțate de BEI; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în 2013 BEI a finanțat proiectul „Passante” din Mestre cu un total de 350 milioane EUR și că, în ciuda faptului că acest proiect a fost afectat de cazuri de corupție și fraudă, care au condus la arestarea mai multor persoane implicate, BEI ia în vedere refinanțarea proiectului pentru o sumă suplimentară de 700 milioane EUR prin obligațiuni de proiect; de aceea, cere ca în cazurile dovedite de fraudă și corupție, să i se impună BEI să suspende și/sau să blocheze orice finanțare prevăzută și aflată în derulare pentru proiectul afectat;

II.Problemele identificate și măsurile necesare

39.  își exprimă preocuparea în ceea ce privește amenințările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât și din acțiuni penale premeditate (fraude); insistă asupra consolidării cooperării dintre statele membre și Comisie pentru asigurarea de măsuri și mijloace relevante și adecvate pentru evitarea și remedierea neregulilor nefrauduloase și combaterea fraudei;

40.  subliniază că se tot repetă de mulți ani situația în care statele membre nu reușesc să prezinte date la timp sau să prezinte date exacte; reiterează faptul că există încă abordări diferite în statele membre în detectarea și raportarea neregulilor frauduloase și nefrauduloase, inclusiv în domenii precum politica de coeziune și agricultura, și, în unele cazuri, interpretări nestandardizate în aplicarea cadrului juridic; subliniază că acest lucru împiedică comparațiile, efectuarea unei evaluări obiective și emiterea unor recomandări de către Parlament, Comisie și OLAF; solicită Comisiei să elaboreze orientări comune și indicatori comuni pentru a reduce diferențele de abordare între statele membre și să constituie o bancă de date unificată și completă referitoare la neregularități comise și măsurile aferente întreprinse, inclusiv cazurile de fraudă și corupție care implică funcționari publici, oferindu-le astfel autorităților și cetățenilor date fiabile, comparabile și centralizate pentru aplicarea de măsuri corective adecvate și pentru evaluarea obiectivă a gravității reale, iar nu doar percepute, a neregulilor comise și a persoanelor implicate;

41.  observă că recomandările făcute de Comisie statelor membre în 2012 – în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziții publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări și controale și de evaluare a riscurilor – – al căror stadiu de implementare este prezentat în raportul anual al Comisiei pe 2013, au fost în general corespunzătoare și consideră regretabil că o serie de probleme nu au fost pe deplin abordate; observă, de exemplu, că nu toate statele membre au început pregătirile pentru punerea în aplicare a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2014-2020 și a dispozițiilor sale privind prevenirea fraudei; invită statele membre să urmeze recomandările Comisiei făcute în 2012, să se asigure că cele care li se adresează în raportul din 2011, precum și cele din raportul pe 2013 sunt urmate în totalitate și să ofere o explicație motivată în cazul în care nu au putut da curs acestor recomandări;

42.  admite faptul că neregulile care nu sunt de natură frauduloasă sunt adesea cauzate de lipsa unor cunoștințe suficiente în materie de norme, cerințe complexe și reglementări; subliniază că modificările normelor aplicabile cheltuielilor și veniturilor, printre care și normele vizând simplificarea, necesită timp pentru a fi adoptate de către autoritățile responsabile pentru aplicarea lor; îndeamnă statele membre și Comisia, în acest sens, să coordoneze mai bine interpretarea cadrului juridic și aplicarea strictă a acestuia, să aplice măsuri țintite și prompte pentru consolidarea capacităților administrative, atât în administrațiile publice, cât și în rândul părților interesate, inclusiv a organizațiilor societății civile, de exemplu prin orientări și formare și prin introducerea de sisteme de fidelizare a personalului calificat și competent; invită instituțiile UE și statele membre să realizeze o evaluare intermediară a măsurii în care noua arhitectură în materie de reglementare a politicii de coeziune are un aport suplimentar la prevenirea și reducerea riscului de comitere a unor nereguli și să analizeze care este posibilitatea de a simplifica și mai mult normele în vigoare;

43.  consideră că statele membre ce detectează și raportează nereguli, inclusiv cazurile de fraudă, ar trebui să beneficieze de sprijin și de stimulente pentru îmbunătățirea sistemelor lor de raportare și gestiune; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia nu poate stabili dacă numărul scăzut de nereguli și cazuri de fraude detectate de anumite state membre și deosebirile mari între numărul de cazuri raportate în ani diferiți nu denotă ineficiența sistemelor de control ale acestor state membre;

44.  regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda și consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniția investigații ale acelor nereguli și fără a-i sancționa pe cei responsabili, nerespectându-și astfel obligația de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât și ale contribuabililor; constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale și rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei și a procedurilor de urmărire penală în statele membre; consideră, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilității penale la nivel UE și introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea și coordonarea unor investigații ale acestor nereguli ar trebui să reprezinte un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale și pentru renunțarea la procesele de urmărire și sancționare a actelor de corupție și a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE;

45.  consideră că sunt posibile acțiuni eficace împotriva corupției dacă măsurile de drept penal sunt respectate și însoțite de alte măsuri vizând transparența și tragerea la răspundere; insistă, prin urmare, ca statele membre să demonstreze o voință politică fermă în combaterea cu succes a corupției, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, prin adoptarea unei legislații anticorupție eficace și prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE, și solicită cetățenilor să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupției;

46.  salută primul raport dedicat luptei împotriva corupției în UE publicat în februarie 2014, instrument valoros de monitorizare și evaluare a luptei împotriva corupției, și reafirmă interesul și importanța deosebită a intensificării schimburilor de bune practici existente, evidențiată în raport. salută, de asemenea, Comunicarea Comisiei privind combaterea corupției în UE (COM(2011)0308), care analizează etapele necesare pentru o mai bună implementare a instrumentelor anticorupție, propunând mijloace de integrare a unor argumente anticorupție mai puternice într-o serie de domenii ale politicii interne și externe; observă totuși importanța extinderii sferei de aplicare a raportului anticorupție la elementul transfrontalier și de la nivelul UE al corupției și la evaluarea măsurilor luate pentru a se îmbunătăți pe viitor integritatea instituțiilor UE și subliniază necesitatea unei strategii anticorupție cu adevărat cuprinzătoare și coerentă care să includă toate politicile UE și să abordeze, printre altele, problemele semnalate în primul raport anticorupție al UE; îndeamnă Comisia să raporteze Parlamentului și Consiliului în legătură cu implementarea de către instituțiile Uniunii a politicilor interne anticorupție, inclusiv a obligațiilor în temeiul Convenției ONU împotriva corupției;

47.  subliniază necesitatea unei coordonări structurate între autoritățile de management și organismele antifraudă și importanța coordonării și a schimbului de bune practici între statele membre și între diferite administrații ale aceluiași stat membru pentru a se omogeniza, pe cât posibil, abordarea combaterii fraudei; invită Comisia să creeze un nou mecanism pentru schimbul de informații între autoritățile naționale competente, pentru a permite o comparație încrucișată a evidențelor contabile aferente tranzacțiilor între două sau mai multe state membre care să ajute la detectarea oricărei fraude transnaționale în contextul noului CFM 2014-2020, legate de macro-categoria fondurilor structurale și de investiții: Fondul social european (FSE); Fondul european de dezvoltare rurală (FEDR); Fondul de coeziune (FC); Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), pentru a garanta o abordare orizontală a protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene;

48.  subliniază că în depistarea schemelor de fraudare este esențială o mai mare transparență care să permită un control adecvat; reamintește că, în anii anteriori, Parlamentul a îndemnat Comisia să ia măsuri pentru a asigura, prin intermediul unui punct unic de contact, transparența în ce privește toți beneficiarii fondurilor UE din toate statele membre prin publicarea pe site-ul său a listei tuturor beneficiarilor fondurilor UE, indiferent de administratorul fondurilor și pe baza unor categorii-standard de informații care trebuie furnizate de către toate statele membre în cel puțin o limbă de lucru a Uniunii; solicită statelor membre să coopereze și să furnizeze Comisiei informații complete și sigure cu privire la beneficiarii fondurilor europene gestionate de statele membre; regretă că această măsură nu a fost pusă în aplicare și invită Comisia să o pună în aplicare de urgență; regretă că această cerere repetată a rămas fără răspuns din partea Comisiei;

49.  invită Comisia să promoveze o legislație adecvată privind protecția denunțătorilor, accesul la informații și transparența activităților de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor și al instituțiilor UE și supunerea practicilor lor controlului public, precum și să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activității organizațiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigație transfrontalier;

50.  încurajează Comisia să își consolideze în continuare rolul de supraveghere a cheltuielilor de la bugetul UE prin activități de audit, control și inspecție, prin planuri de acțiune de remediere și scrisori de avertizare anterior prezentării solicitărilor de plată; solicită statelor membre și autorităților acestora să își intensifice eforturile și să își utilizeze propria capacitate pentru detectarea și corectarea erorilor înainte de a solicita rambursarea de către Comisie, utilizând la maximum informațiile de care dispun; subliniază, în acest sens, valoarea deosebită a acțiunilor preventive în evitarea plăților necuvenite, eliminându-se astfel acțiunile ulterioare de recuperare a fondurilor necuvenite;

51.  salută adoptarea directivelor privind achizițiile publice și a directivei privind atribuirea concesiunilor și salută faptul că zece state membre au introdus deja măsuri ori seturi de măsuri specifice privind achizițiile publice în vederea reducerii nivelului de corupție și a consolidării transparenței, a eficacității sistemelor de gestionare, de control și de audit; invită Comisia să continue punerea în aplicare a normelor privind achizițiile publice, pentru a oferi statelor membre sprijinul necesar în materie de orientări, bune practici și formare; invită Comisia să monitorizeze în mod continuu și imparțial respectarea de către statele membre a directivelor existente și să înceapă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar;

52.  constată că nivelul neregulilor și al fraudelor datorate nerespectării normelor privind achizițiile publice este în continuare ridicat; invită statele membre să transpună rapid în dreptul național Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice(8), Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entități care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale(9) și Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune(10) adoptate recent, pentru a reduce și mai mult riscul comiterii de nereguli și fraude;

53.  salută înființarea Centrului de competențe pentru consolidarea capacităților administrative în sprijinul administrațiilor publice responsabile pentru gestionarea FEDR și a Fondului de coeziune și introducerea Planului de acțiune pentru achiziții publice, elaborat de Centrul de competențe în cooperare cu serviciile competente ale Comisiei; solicită însă Comisiei să raporteze cu privire la rezultatele concrete obținute ca urmare a activităților Centrului și a aplicării planului de acțiune menționat mai sus;

54.  îndeamnă Comisia să își mențină politica strictă a întreruperilor și a suspendării plăților;

55.  salută raportul privind punerea în aplicare a strategiei antifraudă a Comisiei (CAFS) și orientările puse la dispoziția autorităților responsabile ale statelor membre cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor antifraudă relevante; insistă însă pe lângă Comisie cu privire la adoptarea unor norme simplificate în actele delegate și de punere în aplicare privind fondurile structurale și de investiții europene, facilitând astfel o bună absorbție a fondurilor, asigurând totodată că nivelul combaterii fraudei nu este subminat de aceste acte delegate și acte de punere în aplicare;

56.  salută înființarea serviciilor de coordonare antifraudă în statele membre astfel cum prevede articolul 3 alineatul (4) din noul Regulament OLAF și reconfirmarea de către Germania a metodelor sale de lucru pentru cooperarea cu OLAF; constată că AFCOS vizează facilitarea unei cooperări efective și schimbul de informații cu OLAF și insistă ca statele membre care nu au înființat astfel de structuri să procedeze fără întârziere la înființarea lor; se așteaptă ca aceste structuri să contribuie la facilitarea unei mai bune raportări a neregulilor și la o interpretare echilibrată a legislației UE aplicabile; este, cu toate acestea, preocupat de discrepanțele semnificative care există deja între diferite AFCOS stabilite în statele membre în ceea ce privește funcțiile, sarcinile și prerogativele, precum și resursele umane alocate; recunoaște că mandatul, cadrul instituțional și sarcinile AFCOS nu sunt definite în detaliu în Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013, însă este de părere că un AFCOS independent din punct de vedere operațional, cu un mandat cuprinzător care include competențe de investigație, reprezintă un etalon de urmat de către toate statele membre;

57.  recunoaște raportarea Comisiei privind rezultatele Programului Hercule II; ia act de faptul că în 2013 bugetul programului Hercule II a fost redus la 14 milioane EUR în credite de angajament și 9,9 milioane EUR în credite de plată comparativ cu 2012, generând dificultăți în respectarea angajamentelor financiare făcute în 2013 și anii anteriori; observă cu satisfacție că activitățile programului Hercule II se bucură de un interes sporit din partea statelor membre, astfel cum demonstrează numărul mai mare ca niciodată de cereri primite ca urmare a cererilor de propuneri; salută rezultatele pozitive obținute în 2013 în Germania, Spania și România. de exemplu, grație introducerii echipamentului tehnic foarte sofisticat și compatibil la nivel transnațional achiziționat cu ajutorul programului;

58.  salută adoptarea Regulamentului de instituire a programului Hercule III pentru perioada financiară 2014-2020 care permite un procent maxim mărit de cofinanțare a granturilor pentru asistență tehnică de 80 % din costurile eligibile și de până la 90 % în cazuri excepționale și justificate corespunzător, în loc de maximum 50 % în temeiul Deciziei Hercule II; menționează că primele cereri de propuneri au fost lansate cu succes în 2014; este, cu toate acestea, îngrijorat de faptul că programul este afectat deja în special de problema plăților restante care conduce la posibile efecte adverse asupra proiectelor finanțate și a celor viitoare; reamintește importanța unor instrumente financiare solide, cum ar fi Pericles 2020 și Hercule III, în combaterea activităților ilegale care afectează resursele Uniunii;

59.  salută rezultatele pozitive ale numeroaselor operațiuni vamale comune, cu participarea OLAF și a statelor membre alături de servicii ale unor țări terțe, și cu sprijinul DG Impozitare și Uniune Vamală, al Europol și al Frontex, care au condus la capturarea a 68 de milioane de țigarete de contrabandă, a 124 kg de cocaină și a 140 000 de litri de motorină;

60.  constată că în 2013 OLAF a emis 353 de recomandări pentru acțiuni administrative, disciplinare, financiare sau judiciare de luat de către instituțiile UE relevante, organismele, birourile, agențiile sau autoritățile naționale competente și că aproximativ 402,8 milioane EUR au fost recomandate pentru recuperare; este preocupat de faptul că rata de incriminare ca urmare a recomandărilor judiciare ale OLAF pentru perioada 2006-2013 este de doar 54 %; este îngrijorat deoarece rata scăzută de incriminare pune într-o lumină proastă calitatea și utilizabilitatea rezultatelor investigațiilor OLAF; invită Comisia să amelioreze de urgență eficacitatea OLAF; consideră o supraveghere totală și corespunzătoare a activităților OLAF de către Comitetul de supraveghere (fără a interveni în investigațiile în curs de desfășurare) ca fiind indispensabilă și, prin urmare, îndeamnă Comisia și OLAF să îmbunătățească situația actuală în care Comitetul de supraveghere nu poate să își îndeplinească scopul; mai mult, regretă lipsa de informare privind rata de punere sub acuzare în cazurile care implică infracțiuni la adresa bugetului Uniunii;

III.Investigații și rolul OLAF

61.  ia act de faptul că, în 2013, OLAF a primit, potrivit propriilor afirmații, cea mai mare cantitate de informații de până acum și pretinde că a emis cel mai mare număr de recomandări; subliniază că metoda calculării informațiilor primite și a recomandărilor făcute a fost, de asemenea, modificată; solicită Comitetului de supraveghere să analizeze efectele acestor modificări de date și calitatea recomandărilor emise de OLAF;

62.  invită Comitetul de supraveghere al OLAF să informeze Parlamentul cu privire la durata investigațiilor OLAF și metoda de calculare a acesteia, întrucât această metodă a fost schimbată în 2012; subliniază că această modificare poate reduce în mod artificial durata aparentă a investigațiilor; solicită Comitetului de supraveghere să analizeze îndeaproape calitatea informațiilor furnizate de OLAF, inclusiv a rapoartelor către instituții;

63.  constată adoptarea unor noi metode de lucru între OLAF și Comitetul său de supraveghere și solicită o rezolvare rapidă a problemelor rămase între cele două instituții;

o
o   o

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi Europene, Comitetului de supraveghere a OLAF și OLAF.

(1) JO L 84, 20.3.2014, p. 6.
(2) JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 121.
(5) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 62.
(6) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0338.
(8) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
(9) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
(10) JO L 94, 28.3.2014, p. 1.


Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Muntenegru
PDF 252kWORD 103k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Muntenegru (2014/2947(RSP))
P8_TA(2015)0063B8-0211/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003, precum și anexa acestora, intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: drumul spre integrarea europeană”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte(1), din 29 martie 2010 ,

–  având în vedere rezultatele Conferinței de aderare UE-Muntenegru, din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22 mai 2012 privind progresele înregistrate de Muntenegru în implementarea reformelor (COM(2012)0222) și concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2014 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), însoțită de Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Progresele realizate de Muntenegru în 2014” (SWD(2014)301), precum și documentul indicativ de strategie (2014-2020) adoptat la 19 august 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a noua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) Uniunea Europeană - Muntenegru, din 1-2 decembrie 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,

–  având în vedere activitatea deputatului Charles Tannock, ca raportor permanent pentru Muntenegru în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în prezent, Muntenegru este singura țară din regiune care deschide și închide provizoriu capitole de negociere cu UE, ceea ce este un rezultat binevenit; întrucât acest rol conducător este considerat drept o responsabilitate sporită, atât într-un context regional, cât și în ceea ce privește procesul de extindere în ansamblul său;

B.  întrucât fiecare țară candidată este evaluată în funcție de propriile merite, iar realizarea de progrese în continuare va depinde de implementarea eficientă a strategiilor de reformă și a planurilor de acțiune ale acestei țări;

C.  întrucât dialogul durabil și cooperarea constructivă dintre guvern și opoziție sunt importante pentru a realiza progrese în pregătirile pentru aderare și pentru a garanta încrederea cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile statului; întrucât toate forțele politice ar trebui să se concentreze în continuare asupra procesului de aderare al țării la UE;

D.  întrucât Muntenegru ar trebui să înregistreze în continuare realizări importante în domeniul statului de drept, o condiție prealabilă fundamentală pentru aderarea la UE și asumarea obligațiilor de stat membru al UE; întrucât corupția rămâne o sursă de îngrijorare serioasă;

E.  întrucât societatea civilă are un rol important în cadrul procesului de reformă și de aderare la UE;

F.  întrucât problematica libertății de exprimare și mass-mediei rămâne o preocupare; întrucât s-au înregistrat cazuri noi de violență împotriva mass-mediei în perioada analizată, deși s-a raportat o diminuare a acestora; întrucât autoritățile de resort trebuie să îmbunătățească investigarea și urmărirea în justiție a celor vinovați de aceste atacuri recente și mai vechi și să creeze o atmosferă pozitivă pentru funcționarea liberă și independentă a mass-mediei,

1.  salută progresele înregistrate în negocierile de aderare, remarcând că până acum au fost deschise șaisprezece capitole, inclusiv capitolele 23, 24 și 31, iar două capitole (știință și cercetare, educație și cultură) au fost închise provizoriu;

2.  încurajează continuarea negocierilor de aderare, pe baza reformelor aplicate și a rezultatelor concrete, obținute mai ales în domeniul statului de drept, al cadrului mediatic și al luptei împotriva corupției; salută adoptarea, la 16 decembrie 2014, a unui număr de legi în conformitate cu Planul de acțiune pentru capitolul 23; consideră că progresele înregistrate în cadrul negocierilor și în îmbunătățirea cadrului strategic, normativ și instituțional trebuie însoțite de progrese reale pe teren, cu accent pe aplicarea planurilor de acțiune și a strategiilor relevante;

3.  salută consolidarea în continuare a structurilor de negociere, inclusiv instituirea Consiliului privind statul de drept; invită guvernul să consolideze coordonarea interinstituțională și să extindă consultările interministeriale;

4.  reafirmă faptul că reformele vizând statul de drept constituie nucleul procesului de integrare europeană și sunt o condiție esențială pentru progresul discuțiilor generale de aderare; consideră că voința politică rămâne crucială pentru atingerea și menținerea de progrese substanțiale în lupta împotriva corupției și a crimei organizate, ceea ce reprezintă testul revelatoriu pentru independența, eficiența și profesionalismul sistemului judiciar;

5.  ia act de importanța garantării caracterului incluziv al procesului de reformă, cu participarea activă a societății civile, pentru a obține progresele necesare în cadrul negocierilor; solicită un control parlamentar mai activ în acest sens;

6.  salută adoptarea planului de acțiune pentru 2014 vizând consolidarea controlului parlamentar și a Codului de etică a parlamentului, în decembrie 2014; subliniază necesitatea de a consolida capacitățile parlamentului muntenegrean și de a lua măsuri ca urmare a raportului tehnic adoptat de parlament în iulie 2013 privind acuzațiile de deturnare de fonduri publice în favoarea unor partide politice, precum și caracterul incomplet al procedurilor judiciare întreprinse în urma anchetei; invită guvernul să ia în considerare recomandările relevante ale parlamentului muntenegrean și să îmbunătățească accesul parlamentar la informațiile respective;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezultatul climatului intern profund polarizat a fost boicotarea de către principalul partid de opoziție a anumitor sesiuni parlamentare, mai precis a sesiunii de întrebări adresate primului ministru, și de faptul că aceasta subminează funcționarea democratică a instituțiilor; îndeamnă, așadar, toate forțele politice, de la guvernare sau din opoziție, să se concentreze asupra calendarului de aderare a acestei țări la UE și să se angajeze într-un dialog durabil și pentru o cooperare constructivă, în special în parlament; subliniază că este nevoie de o voință politică puternică pentru aplicarea reușită a strategiei și pentru soliditatea instituțională;

8.  invită guvernul să pună în practică în mod efectiv recomandările OSCE/ODIHR, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO privind normele electorale, în conformitate cu standardele și cele mai bune practici europene, inclusiv cele referitoare la dreptul de a fi candidat independent, la o finanțare publică proporțională pentru a promova condiții competitive egale pentru toți candidații și la auditarea partidelor politice; remarcă faptul că alegerile locale au fost marcate de acuzații de nereguli electorale; subliniază faptul că autoritățile competente ar trebui să le ancheteze și, dacă este necesar, să inițieze urmărirea penală;

9.  subliniază importanța unei separări clare între orientările de stat și cele de partid; salută noua lege adoptată în decembrie 2014 privind finanțarea partidelor și îndeamnă toate partidele politice să realizeze un bilanț al aplicării sale efective, care ar trebui să vizeze reducerea semnificativă a posibilităților de deturnare de fonduri publice; regretă faptul că părți importante din legislația relevantă au fost adoptate fără un consens între partide;

10.  salută accentuarea mai fermă de către Comisie a reformei administrației publice în cadrul procesului de extindere; salută faptul că, în această privință, se înregistrează progrese, dar ia act de faptul că pot fi adoptate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea legislației și administrația locală; împărtășește îngrijorările privind politizarea administrației publice; solicită realizarea de progrese în ceea ce privește creșterea transparenței, a eficienței și a responsabilității administrației guvernamentale centrale și locale și îmbunătățirea coordonării dintre acestea, precum și a celei dintre administrațiile locale independente, în special în domeniul investițiilor, al planificării proiectelor și al implementării; consideră că este esențială abordarea deficiențelor în ceea ce privește recrutarea, eliberarea din funcție și criteriile de evaluare, neaplicarea evaluării performanței, precum și capacitățile slabe administrative, de supraveghere și de control;

11.  încurajează depunerea unor eforturi suplimentare pentru a consolida capacitățile instituției Ombudsmanului cu privire la cazurile de combatere a discriminării;

12.  salută noua strategie de reformă judiciară pentru 2014-2018, remarcând cu satisfacție faptul că planul de acțiune relevant a fost în general aplicat la timp, precum și alegerea noului Procuror General; salută noile măsuri juridice menite să crească transparența procesului de alegere a procurorilor; ia act de faptul că progresele înregistrate în domeniul reformei sistemului judiciar au facilitat deschiderea a patru capitole suplimentare în cadrul Conferinței interguvernamentale din decembrie 2014; încurajează depunerea unor eforturi suplimentare în vederea monitorizării și a reducerii în continuare a numărului de cauze acumulate pe rolul instanțelor și a duratei procedurilor judiciare, precum și a îmbunătățirii eficienței Curții Constituționale;

13.  salută progresele realizate de Muntenegru în ceea ce privește aplicarea reformelor menite să garanteze independența și creșterea eficienței sistemului judiciar; continuă să fie profund îngrijorat de influențele necuvenite asupra independenței sistemului judiciar, în special în ceea ce privește recrutarea și evoluția carierei judecătorilor și a procurorilor; solicită îmbunătățirea criteriilor de selecție pentru numiri și promovări, precum și respectarea principiilor legalității și proporționalității în cadrul procedurilor disciplinare; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare esențiale de reformă privind recrutarea, promovarea și sistemele disciplinare pentru judecători și procurori; ia act de faptul că o parte din aceste preocupări vor fi abordate într-un pachet de legi privind organizarea sistemului judiciar;

14.  este preocupat de cauzele aflate încă pe rolul Curții Constituționale, în special cele legate de eventuala încălcare sistematică a drepturilor omului, cum ar fi inițiativa de analizare a constituționalității Legii privind contravențiile;

15.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că nu au fost depuse eforturi serioase pentru combaterea impunității în cauzele care implică crime de război; încurajează autoritățile competente să urmărească în justiție cazurile de crime de război în timp util, inclusiv la cel mai înalt nivel; solicită autorităților competente să ancheteze, să urmărească în justiție, să judece și să pedepsească în mod efectiv crimele de război, în conformitate cu standardele internaționale, și să garanteze accesul rapid al victimelor la justiție și despăgubiri echitabile;

16.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în pofida resurselor financiare substanțiale din partea donatorilor internaționali, canalizate către autorități, s-au realizat progrese limitate în combaterea corupției, care rămâne o amenințare la adresa bunei funcționări și a stabilității instituțiilor democratice, a statului de drept și a dezvoltării economice; solicită o mai mare implicare a Comisiei naționale pentru implementarea strategiei de combatere a corupției și crimei organizate, ca structură esențială în coordonarea combaterii corupției; subliniază necesitatea urgentă a unei participări mai active și a unei cooperări efective din partea guvernului, a tuturor sectoarelor vieții publice și a societății civile în prevenirea corupției, precum și în consolidarea cadrului legislativ și a protejării denunțătorilor;

17.  solicită autorităților să crească capacitatea procurorilor, a judecătorilor, a poliției și a altor autorități de impunere a ordinii de drept și să înregistreze un bilanț solid al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor la toate nivelurile, inclusiv în dosarele de corupție la nivel înalt; salută adoptarea legilor privind combaterea corupției, în special a celor privind activitățile de lobby, procedura administrativă generală, achizițiile publice și modificările aduse legii privind prevenirea conflictelor de interese; solicită aplicarea lor efectivă pentru a permite intensificarea cooperării între agențiile de impunere a ordinii de drept și consolidarea sistemului de control al conflictelor de interese și al declarației de avere; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestor legi; consideră importantă consolidarea instituțiilor, pentru a le permite să aibă o abordare mai activă contra corupției, precum și implicarea deplină a noii comisii parlamentare pentru supravegherea activității Agenției anticorupție, care ar trebui să primească resurse suficiente; subliniază faptul că deficiențele în ceea ce privește independența și responsabilitatea sistemului judiciar rămân o preocupare serioasă și obstrucționează combaterea corupției;

18.  solicită, de asemenea, sistemului judiciar să lucreze într-un mod mai transparent în ceea ce privește cazurile de corupție și de crimă organizată, mai ales atunci când este vorba de publicarea în verdicte a numelor firmelor, persoanelor fizice și funcționarilor publici implicați în astfel de infracțiuni;

19.  ia act de faptul că modificările frecvente ale legislației pot pune obstacole în calea unei combateri eficace a criminalității organizate; solicită creșterea capacităților autorităților competente, în special în ceea ce privește anchetele complexe și cazurile dificile; salută modificările aduse Codului Penal vizând prevenirea și monitorizarea radicalizării și a extremismului religios; salută noul drept penal care incriminează ,,luptătorii străiniˮ, inclusiv jihadiștii; invită autoritățile competente să aplice efectiv dispozițiile juridice relevante pentru a preveni și monitoriza orice potențială amenințare la adresa cetățenilor muntenegreni; subliniază importanța combaterii oricăror forme de extremism;

20.  salută semnarea Acordului de cooperare strategică și operațională între Muntenegru și Europol, progresele realizate în negocierile privind încheierea acordului cu Eurojust și dobândirea statutului de observator în rețelele judiciare europene relevante pentru instituțiile din Muntenegru; încurajează cooperarea operațională strânsă cu organismele judiciare relevante europene, inclusiv cu privire la problema traficului de ființe umane;

21.  remarcă eforturile recente de îmbunătățire a mecanismelor de consultare cu organizațiile societății civile (OSC) pentru a se ajunge la o mai mare transparență în politică și legiferare în cadrul unui proces integrator; salută discuțiile publice cu privire la revizuirea planurilor de acțiune pentru capitolele 23 și 24; invită autoritățile competente să dezvolte în continuare o finanțare publică sustenabilă pentru OSC și un cadru instituțional adecvat; salută numirea de către guvern a unui nou consiliu pentru dezvoltarea organizațiilor neguvernamentale; solicită autorităților competente să modifice cadrul și practicile juridice pentru a oferi protecție activiștilor societății civile împotriva atacurilor și a urii propagate, conform relatărilor, de unele publicații și să creeze un climat în care aceștia își pot desfășura activitatea fără frică sau reprimări;

22.  reafirmă importanța libertății de exprimare ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene; consideră că este esențial ca jurnaliștii să beneficieze de independență deplină; este profund îngrijorat de deteriorarea libertății mass-mediei și de standardele profesionale și etice scăzute în rândul profesioniștilor din mass-media din Muntenegru; regretă intens faptul că incidentele îndreptate împotriva jurnaliștilor și proprietății mass-mediei continuă să aibă loc; ia act de faptul că guvernul din Muntenegru a instituit o comisie de investigare a atacurilor îndreptate împotriva jurnaliștilor; îndeamnă autoritățile competente să pună în aplicare recomandările acestei comisii și să realizeze un bilanț solid al urmăririlor penale și al condamnărilor finale ale autorilor; consideră că, pentru aprofundarea standardelor democratice, este esențială existența unei mass-medii publice independente, cu independență editorială și o finanțare stabilă și sustenabilă; reliefează responsabilitatea care le revine tuturor persoanelor politice și mass-mediei de a cultiva un climat de toleranță față de opiniile diferite; subliniază că declarațiile publice în sprijinul libertății mass-mediei contribuie la crearea unui climat favorabil pentru respectarea și protecția jurnaliștilor; salută acordul încheiat de reprezentanții mass-mediei privind revizuirea codului profesional de etică, ca un prim pas în direcția îmbunătățirii autoreglementării mass-mediei; consideră că trebuie adoptat un cadru legislativ clar, care va stabili norme referitoare la proprietatea mass-mediei și la finanțarea acesteia;

23.  consideră că o atitudine transparentă în abordarea trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas în direcția unei mai mari democratizări, responsabilități și puteri instituționale;

24.  salută faptul că legea împotriva discriminării a fost aproape în totalitate armonizată cu acquis‑ul; invită autoritățile să rezolve deficiențele rămase în ceea ce privește discriminarea rasială și dispozițiile referitoare la sancțiuni; invită autoritățile să furnizeze Consiliului împotriva discriminării toate resursele financiare și administrative necesare; deși recunoaște faptul că s-au înregistrat unele progrese în incluziunea socială și educația romilor, este îngrijorat cu privire la rata ridicată de abandon școlar și la ponderea redusă a elevilor romi în populația totală de elevi; solicită promovarea inițiativelor care sprijină accesul romilor la locuințe, sănătate, educație și ocuparea forței de muncă, precum și autonomizarea femeilor rome și educația elevelor rome; salută eforturile depuse de autoritățile competente în ceea ce privește protejarea drepturilor LGBTI în timpul celei de-a doua parade care a avut loc fără incidente; este îngrijorat totuși de continuarea atacurilor la adresa membrilor comunității și activiștilor LGBTI; solicită atât actorilor politici, cât și actorilor societății civile, să combată ostilitatea și violența larg răspândită împotriva minorităților sexuale, în special prin eforturi de educare și informare a publicului, pentru a contribui la schimbarea atitudinilor și prin cursuri de pregătire oferite poliției, procurorilor și judecătorilor;

25.  salută îmbunătățirea cadrului juridic privind drepturile persoanelor cu dizabilități; constată că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a respecta acquis-ul UE; îndeamnă guvernul să accelereze progresele în ceea ce privește accesibilitatea clădirilor pentru persoanele cu dizabilități și regretă că majoritatea instituțiilor de stat și locale, inclusiv clădirile prioritare selectate (cum ar fi parlamentul și instanțele) nu sunt încă accesibile pentru persoanele cu dizabilități; rămâne îngrijorat de rata mare de abandon școlar a elevilor cu dizabilități din sistemul de învățământ, după școala primară și după liceu; remarcă că trebuie asigurată suficientă transparență pentru fondul de reabilitare profesională și angajare a persoanelor cu dizabilități și cheltuielile aferente;

26.  subliniază necesitatea de a consolida și mai mult aplicarea și monitorizarea legilor și politicilor vizând copiii, la nivel național și local, și de a furniza capacități adecvate; solicită îmbunătățirea educației pentru toți copiii și depunerea în continuare de eforturi suplimentare în vederea sprijinirii copiilor vulnerabili; subliniază că trebuie extinsă reforma în domeniul justiției juvenile și pentru copii în procedurile administrative, civile și penale, pentru a promova un acces mai larg la justiție;

27.  este îngrijorat de faptul că progresele în ceea ce privește drepturile femeilor, egalitatea de gen, reprezentarea femeilor în politică și pe piața muncii, precum și combaterea violenței domestice, sunt încă limitate; subliniază necesitatea urgentă de a accelera progresele în ceea ce privește drepturile femeilor, egalitatea de gen, reprezentarea femeilor în politică și pe piața muncii, precum și combaterea violenței domestice; solicită în acest sens o mai mare implicare a parlamentului, o cooperare mai structurată cu societatea civilă, consolidarea capacităților instituționale, inclusiv îmbunătățirea cooperării între serviciile sociale și autoritățile de impunere a ordinii de drept; solicită ca drepturile victimelor să fie plasate în centrul tuturor măsurilor și să fie exercitată obligația de diligență în prevenirea, anchetarea, pedepsirea și oferirea de reparații pentru actele de violență domestică;

28.  salută politicile Muntenegrului vizând crearea unui climat de toleranță și incluziune pentru toate minoritățile naționale; încurajează autoritățile din Muntenegru să protejeze în continuare identitatea multinațională a regiunii Boka Kotorska și să consolideze cooperarea culturală și economică cu statele membre ale UE aflate în vecinătate;

29.  salută faptul că libertatea de gândire, libertatea de conștiință și libertatea religioasă continuă să fie garantate și aplicate; ia act de tensiunile care persistă între Biserica Ortodoxă sârbă și cea muntenegreană, în special legate de patrimoniu; solicită adoptarea unei legi noi privind statutul juridic al comunităților religioase;

30.  încurajează guvernul să pună în aplicare reforme economice sustenabile, inclusiv dispoziții juridice referitoare la mecanismele anticoncurențiale, pentru a mări competitivitatea și a depăși deficiențele structurale, să soluționeze problemele aferente largului sector informal și să îmbunătățească mediul de afaceri în ansamblu; solicită consolidarea dialogului social dintre diverșii parteneri; solicită, în plus, consolidarea capacităților, inclusiv angajarea în consultări publice, precum și formularea și coordonarea politicilor economice, de asemenea în scopul reducerii disparităților regionale; insistă asupra necesității de a combate evaziunea fiscală; este îngrijorat cu privire la faptul că lipsa de securitate juridică și judiciară, inclusiv acordarea de licențe, procedurile de administrare fiscală și executarea contractelor pot ascunde riscuri pentru actorii economici și submina capacitatea Muntenegrului de a atrage investiții străine; subliniază necesitatea urgentă de a soluționa litigiile comerciale cu investitorii străini, de o importanță majoră pentru economia Muntenegrului; împărtășește îngrijorările cu privire la lipsa unei îmbunătățiri concrete a situației pieței de muncă și la ratele constant ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și ale șomajului de lungă durată și solicită, prin urmare, adoptarea unor măsuri active pe piața muncii;

31.  constată că nu există încă un dialog suficient între partenerii sociali și solicită consolidarea mai mare a drepturilor celor care instituie noi sindicate; salută amendamentele la legea forței de muncă menite să reglementeze drepturile lucrătorilor în cazul unui faliment; încurajează guvernul să accelereze activitățile vizând primul său program dedicat ocupării forței de muncă și reformelor sociale, în scopul identificării și soluționării principalelor provocări din Muntenegru din cadrul politicii privind ocuparea forței de muncă, includerea socială și reducerea sărăciei;

32.  salută aplicarea inițiativei în favoarea întreprinderilor mici și aderarea Muntenegrului la programul UE privind competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (COSME); solicită accelerarea schemelor de sprijin din sectorul public pentru IMM-uri, deoarece acestea sunt una dintre forțele principale ale dezvoltării economice;

33.  continuă să fie deosebit de îngrijorat cu privire la întârzierile din soluționarea procedurii de faliment pentru cel mai mare producător industrial al Muntenegrului, fabrica de aluminiu KAP, care încalcă obligațiile asumate de această țară în cadrul Acordului de stabilizare și asociere (ASA); îndeamnă guvernul și părțile implicate să ajungă la o soluție durabilă pentru KAP, în conformitate cu normele privind ajutorul de stat din ASA și pe baza transparenței și a statului de drept;

34.  regretă faptul că Muntenegru a ignorat ordinul instanței cipriote privind vânzarea KAP și solicită Muntenegrului să recunoască în totalitate deciziile respective emise de autoritățile judiciare ale statelor membre ale UE;

35.  încurajează Muntenegru să continue progresele în domeniul protecției mediului și al schimbărilor climatice, prin consolidarea capacităților administrative, dezvoltarea unor politici energetice durabile și promovarea unui model economic ecologic care să stimuleze investițiile, pentru a asigura alinierea cu acquis-ul în materie de mediu și schimbări climatice; reamintește necesitatea de a elabora o strategie energetică națională, care să ia în considerare mai multe surse diferite de energie regenerabilă, precum și necesitatea de a respecta patrimoniul natural și zonele aflate sub protecție și recunoaștere internațională; solicită urgent consultări privind proiectele transfrontaliere;

36.  solicită o planificare pe termen lung în ceea ce privește turismul de coastă și crearea unor mecanisme puternice pentru prevenirea distrugerii mediului și a corupției în domeniul amenajării teritoriului și al construcțiilor;

37.  remarcă participarea activă a Muntenegrului și rolul său constructiv în cadrul cooperării regionale și internaționale și al procesului de reconciliere regională; felicită guvernul pentru alinierea deplină la politica comună externă și de securitate a UE și încurajează autoritățile să alinieze în continuare poziția țării în materie de afaceri externe la cea a Uniunii, în special având în vedere contextul actual de amenințare teroristă internațională; felicită guvernul pentru faptul că Muntenegrul a fost singura țară candidată la aderarea la UE din Balcanii de Vest care, împreună cu Albania, s-a aliniat pe deplin pozițiilor și deciziilor UE cu privire la situația din Ucraina; invită autoritățile muntenegrene să-și intensifice cooperarea cu partenerii politici și economici internaționali, în scopul de a consolida rezistența țării la presiunile externe și la încercările de destabilizare a țării și a regiunii; salută participarea țării la misiunile civile și militare ale UE, NATO și ONU;

38.  solicită tuturor membrilor NATO, și mai ales acelor state membre ale UE care fac parte din NATO, să sprijine activ aderarea Muntenegrului la alianța NATO, pentru a furniza mai multă securitate în Marea Adriatică, toate celelalte țări fiind deja membre NATO, și pentru a consolida, prin urmare, securitatea regională;

39.  încurajează Muntenegru să abordeze celelalte probleme bilaterale nerezolvate cu vecinii săi, cât mai devreme posibil în procesul de aderare, într-un spirit constructiv și de vecinătate; reafirmă necesitatea de a soluționa de urgență problemele rămase privind aspectele legate de demarcarea frontierelor și succesiune cu Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo; încurajează continuarea colaborării cu țările învecinate, prin schimburi de experiență cu privire la procesul de negociere pentru aderarea la UE; salută statutul de observator al Muntenegrului în cadrul Tratatului privind Carta energiei;

40.  îndeamnă la o soluționare imediată, de comun acord, a problemei graniței cu Croația și, dacă o soluție de comun acord se dovedește imposibil de găsit, solicită ca disputa să fie soluționată de Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Muntenegrului.

(1) JO L 108, 29.4.2010, p. 3.


Raportul pe 2014 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
PDF 256kWORD 109k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (2014/2948(RSP))
P8_TA(2015)0064B8-0212/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile sale din 17 decembrie 2013; având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere cea de-a 11-a reuniune a Consiliului de Stabilizare și Asociere dintre această țară și UE, care a avut loc la 23 iulie 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei privind progresele înregistrate (SWD (2014)0303) și Comunicarea din 8 octombrie 2014, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), precum și documentul orientativ de strategie (2014-2020), adoptat la 19 august 2014 ale acesteia,

–  având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția privind cele șapte amendamente aduse Constituției țării, adoptat la 10-11 octombrie 2014,

–  având în vedere constatările misiunii internaționale de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR efectuate pentru alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate,

–  având în vedere cea de a 12-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din 26-27 noiembrie 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este o țară ce candidează de nouă ani la aderarea la UE și este țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis;

B.  întrucât Comisia a recomandat Consiliului, pentru a șasea oară consecutiv, deschiderea negocierilor; întrucât țara este pregătită să negocieze cu UE; întrucât, în ultimii opt ani, Parlamentul a solicitat în permanență deschiderea negocierilor de aderare cu țara și întrucât orice întârzieri suplimentare în deschiderea negocierilor ar putea avea un impact negativ asupra proceselor de reformă din țară și asupra credibilității UE în regiune;

C.  întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare, din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât problemele bilaterale nu sunt menite să obstrucționeze negocierile de aderare cu Uniunea Europeană; întrucât lipsa de progrese în procesul de integrare în UE ar putea mări costurile pentru stabilitatea regională și credibilitatea UE și ar putea, de asemenea, conduce la un declin al standardelor democratice ale țării;

D.  întrucât această nouă amânare intensifică frustrarea tot mai mare a opiniei publice macedonene cu privire la impasul în care se află procesul de integrare și riscă să exacerbeze dificultățile și tensiunea interne;

E.  întrucât orice țară (potențial) candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care face reformele necesare;

F.  întrucât problemele bilaterale ar trebui abordate în mod constructiv și cât mai devreme, luând în considerare principiile și valorile ONU și ale UE;

G.  întrucât lipsa unui dialog constructiv și integrator între guvern și opoziție, precum și boicotarea postelectorală organizată de opoziție au afectat activitatea parlamentară; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a asigura o cooperare politică durabilă, care este esențială pentru dezvoltarea democratică a țării și urmărirea agendei europene întrucât alegerile s-au desfășurat în contextul unor relatări mediatice părtinitoare și al separării insuficiente a activităților de stat și de partid;

H.  întrucât la cea de a 12-a reuniune a comisiei parlamentare mixte nu s-a putut adopta nicio recomandare; întrucât o comisie parlamentară mixtă pe deplin funcțională este esențială pentru asigurarea controlului parlamentar asupra procesului de aderare;

I.  întrucât statul de drept, libertatea presei, cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate reprezintă părți esențiale ale procesului de extindere a UE;

J.  întrucât corupția și crima organizată sunt în continuare probleme grave; întrucât libertatea de exprimare și independența mass-media continuă să fie amenințate,

1.  reiterează, pentru a noua oară consecutiv, solicitarea adresată Consiliului de a stabili o dată pentru începerea fără alte întârzieri a negocierilor, astfel încât elanul să nu scadă și pentru a stimula reformele legate de acquis și a consolida procesul de democratizare; își reiterează opinia conform căreia problema numelui, care este o chestiune bilaterală, nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea demarării negocierilor, deși ea ar trebui soluționată înainte de finalul procesului de aderare; este de acord cu aprecierea Comisiei că eșecul părților de a ajunge la un compromis după aproape două decenii de discuții mediate are un impact direct și negativ asupra aspirațiilor europene ale țării și ale poporului său; invită ambele guverne să ia măsuri concrete pentru a găsi o soluție reciproc acceptabilă; reiterează importanța și necesitatea unei abordări constructive, împreună cu vecinii, a provocărilor legate de aceste chestiuni bilaterale;

2.  reamintește angajamentul statelor membre de a reveni asupra chestiunii în 2015, în vederea deschiderii negocierilor de aderare; consideră că începerea negocierilor cu UE nu poate avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor de soluționare a litigiilor bilaterale, generând totodată, și alte reforme atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției; subliniază faptul că întârzierea continuă a deschiderii negocierilor de aderare conduce la un sacrificiu imprevizibil, din ce în ce mai mare pentru țară, precum și pentru stabilitatea regională; subliniază că prelungirea în continuare a status quo-ului subminează credibilitatea și eficacitatea politicii de extindere a UE și poziția sa în regiune;

3.  își reafirmă poziția potrivit căreia chestiunile bilaterale nu ar trebui invocate pentru a împiedica procesul de aderare; consideră că acestea nu ar trebui să constituie un obstacol pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare, însă ar trebui să fie abordate într-o fază cât mai timpurie a procesului de aderare; este preocupat de faptul că una dintre părți nu se conformează hotărârii Curții de Justiție din 5 decembrie 2011 privind aplicarea Acordului interimar din septembrie 1995; invită Grecia să își reafirme angajamentul asumat în Agenda de la Salonic din 2003 și să creeze un mediu pozitiv pentru soluționarea diferențelor bilaterale, în spiritul valorilor și principiilor europene; solicită realizarea de progrese, inclusiv în contactele la nivel înalt dintre guverne și în relațiile bilaterale cu Bulgaria, cu scopul de a se negocia un acord privind relațiile de bună vecinătate care ar trebui să abordeze problemele comune; își exprimă din nou îngrijorarea pe care o provoacă folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri angajate cu vecinii și salută orice efort depus în sensul sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE vecine a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate;

4.  solicită o angajare mai activă a UE în privința numelui și sprijină o abordare proactivă din partea liderilor politici ai UE; invită noul Vicepreședinte / Înalt Reprezentant (VP/ÎR) să elaboreze noi inițiative pentru depășirea actualului blocaj și pentru a acționa, în cooperare cu Reprezentantul special al ONU, în direcția unei soluții reciproc acceptabile; solicită Consiliului să poarte o dezbatere exhaustivă în prima jumătate a anului 2015 cu privire la perspectiva macedoneană de aderare la UE; insistă asupra faptului că, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate în funcție de meritele proprii; este încredințat că continuarea dialogului la nivel înalt privind aderarea purtat cu Comisia ar aduce un plus de calitate procesului de reformă;

5.  solicită tuturor membrilor NATO, și în special tuturor statelor membre ale UE care fac parte din NATO, să sprijine activ aderarea țării la NATO, pentru a se atinge un nivel mai ridicat de securitate și stabilitate politică în Europa de Sud-Est;

6.  încurajează instituirea unei cooperări transfrontaliere în materie de istorie, cultură, educație și promovare a valorilor europene, care să sprijine eforturile de schimbări democratice; solicită, în acest sens, statelor membre ale UE din vecinătate ca, în spiritual relațiilor de bună vecinătate, să sprijine dorința de introducere a schimbărilor democratice, ceea ce înseamnă să sprijine deschiderea procesului de negociere;

7.  încurajează țara să înființeze, împreună cu vecinii săi, comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, pentru a contribui la o interpretare obiectivă a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova atitudini pozitive ale tinerilor față de vecinii lor;

8.  încurajează ferm autoritățile și societatea civilă să ia măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând cetățenii cu identitate bulgară;

9.  ia act de pachetul de amendamente propuse pentru modificarea Constituției; opinează cu unele propuneri, inclusiv prevederile cu privire la definirea căsătoriei și formarea unor zone financiare internaționale, ar putea fi îmbunătățite în mai mare măsură, în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția; reamintește, totodată, nevoia de a respecta Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de a lua în considerare acquis-ul UE; subliniază că orice modificare constituțională necesită o pregătire riguroasă a legislației de punere în aplicare; subliniază faptul că modificarea de durată a constituției reclamă un larg sprijin politic, un dialog constructiv și cooperarea tuturor forțelor politice; pune accentul asupra necesității unei dezbateri publice atotcuprinzătoare, a unei consultări atente și a edificării unui consens cu partidele de opoziție, societatea civilă și părțile interesante pertinente;

10.  este îngrijorat de climatul intern polarizat; îndeamnă guvernul să respecte rolul parlamentului, oferind un spațiu de manevră și timp suficient pentru consultări, inclusiv cu privire la modificările constituționale, pentru a permite un control parlamentar deplin, cuprinzător și independent; solicită guvernului și tuturor partidelor politice să acționeze în direcția îmbunătățirii relațiilor, pentru menținerea stabilității politice, asigurarea unei cooperări politice constructive sustenabile și accelerarea agendei europene; reamintește faptul că compromisurile sunt fundamentale pentru o democrație funcțională; subliniază nevoia de a îmbunătăți caracterul integrator și transparența procesului de aderare; subliniază că boicotul postelectoral este o problemă care trebuie rezolvată în spiritul răspunderii comune a guvernului și a opoziției față de funcționarea corectă a parlamentului; invită VP/ÎR să se implice, alături de toate părțile, în vederea facilitării dialogului politic;

11.  este profund îngrijorat de înrăutățirea relațiilor dintre guvern și opoziție, în special legat de recenta comunicare a acuzațiilor formulate împotriva liderului opoziției de către prim-ministru și, de asemenea, de contra-acuzațiile ce invocă fapte penale; condamnă orice supraveghere ilegală și cere ca toate alegațiile să fie date publicității și să fie relatate liber; cere o anchetă independentă cu privire la toate alegațiile și acțiunile de supraveghere îndeplinite, pe baza respectării depline a principiilor transparenței, imparțialității și prezumției de nevinovăție; reiterează importanța susținerii principiului fundamental al libertății de exprimare; le cere tuturor actorilor politici să se angajeze într-un dialog constructiv, cu scopul menținerii în centrul atenției a priorităților strategice ale țării și ale cetățenilor săi;

12.  regretă lipsa opoziției din cadrul activității regulate a comisiei parlamentare mixte; consideră că este esențial ca funcționarea adecvată a comisiei parlamentare mixte să fie asigurată printr-o reprezentare corespunzătoare a tuturor partidelor parlamentare în cadrul lucrărilor;

13.  este preocupat de faptul că coexistența interetnică continuă să fie fragilă, ceea ce reprezintă o provocare pentru țară; este preocupat de creșterea tensiunilor interetnice care dezvăluie lipsa de încredere dintre comunități; condamnă cu fermitate utilizarea limbajului etnocentric și care provoacă dezbinare, în special în timpul campaniilor electorale; subliniază că începerea negocierilor de aderare la UE poate ajuta țara să facă față mai bine acestei provocări, prin consolidarea coeziunii interetnice în vederea realizării acestui obiectiv comun; condamnă toate formele de naționalism extrem și etnocentrism, care adâncesc dezbinarea din societate; solicită tuturor partidelor politice și organizațiilor societății civile să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă tolerantă și integratoare și să protejeze drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor aparținând minorităților etnice; reamintește că educația joacă un rol esențial pentru instituirea toleranței și a respectului între popoare diferite; îi solicită Comisiei să instituie proiecte și programe având drept scop consolidarea dialogului interetnic și a înțelegerii reciproce;

14.  salută faptul că agenda UE rămâne prioritatea strategică a țării; încurajează țara să consolideze în continuare reformele și să renunțe la politicile și practicile care ar putea constitui obstacole în calea viitorului său european și să asigure mersul înainte pe calea implementării priorităților de reformă legate de UE, inclusiv în contextul dialogului la nivelul înalt privind aderarea;

15.  ia act de faptul că alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate din aprilie 2014 au fost evaluate de OSCE/ODIHR, constatându-se că au fost administrate în mod eficient; împărtășește, însă, preocuparea legată de demarcația incertă dintre activitățile statului și cele ale partidelor, care contravine obligațiilor internaționale în materie de alegeri democratice, precum și de relatările părtinitoare din mass-media și de alegațiile referitoare la intimidarea alegătorilor; salută reformele electorale, dar îndeamnă autoritățile să investigheze presupusele nereguli de dinaintea și din timpul alegerilor; solicită guvernului să țină cont de recomandările ODIHR în timp util, pentru a îmbunătăți procesul electoral, inclusiv gestionarea și acuratețea registrelor electorale; în această privință reamintește, de asemenea, nevoia întocmirii unor registre electorale care să corespundă standardelor internaționale;

16.  solicită insistent guvernului să remedieze deficiențele înregistrate în implementarea instrumentului IPA, cum ar fi problemele sistemice ale sistemului de control, coordonarea insuficientă intra- și interinstituțională, întârzierile în ceea ce privește achizițiile publice, rata de absorbție scăzută și capacitatea instituțiilor redusă; solicită îmbunătățirea legăturii dintre asistența acordată de UE și strategiile naționale de reformă și utilizarea fondurilor IPA în scopul facilitării unei descentralizări bugetare mult mai mari în țară; solicită acțiuni pentru evitarea altor pierderi în ceea ce privește asistența și pentru accelerarea implementării programului, pentru a mări impactul asistenței acordate de UE;

17.  salută adoptarea noului cadru legislativ privind serviciul public și ocuparea forței de muncă în sectorul public din februarie 2014 ca o evoluție către o administrație publică uniformă, transparentă și responsabilă; este îngrijorat de faptul că, în pofida progreselor legislative, administrația publică rămâne fragmentată, politizată și sub influența politicului; o încurajează ferm în sensul ridicării nivelului de profesionalism și de independență la toate nivelurile; încurajează eforturile de aplicare a legii cu respectarea în bună și cuvenită formă a principiilor transparenței, meritului și reprezentării echitabile; invită guvernul să adopte un program de reformă a gestiunii finanțelor publice;

18.  insistă asupra deplinei implementări a acordului-cadru de la Ohrid (OCA); solicită finalizarea reviziei privind implementarea acestuia, care să ducă la formularea unor recomandări politice; consideră că ACO reprezintă un element esențial pentru statul de drept, relațiile dintre comunități și pentru continuarea descentralizării; încurajează ferm dezvoltarea guvernării la nivel local și promovarea unor măsuri de consolidare a încrederii pe termen lung la nivel politic, cum ar fi organizarea de dezbateri publice pentru a explica beneficiile a ACO; solicită guvernului și autorităților locale competente să procedeze la implementarea Strategiei privind educația integrată și să asigure o mai bună finanțare în acest scop; consideră că este important ca în proces să fie incluse și organizațiile societății civile (OSC); recomandă o abordare mai proactivă, menită să garanteze respectarea identității etnice, culturale și lingvistice a tuturor comunităților;

19.  salută nivelul ridicat de aliniere la acquis-ul legislativ și îmbunătățirea eficienței instanțelor judecătorești ca urmare a reformelor judiciare cuprinzătoare; își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la influența politică necuvenită asupra anumitor proceduri judiciare și subliniază faptul că sistemul judiciar trebuie să rămână independent față de toate presiunile externe exercitate de parlament și executiv; subliniază necesitatea de a asigura o implementare adecvată a standardelor juridice, în acord cu normele europene și cu cele mai bune practici; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice; solicită îmbunătățirea calității justiției, utilizarea sporită a căilor de atac extrajudiciare și a soluționării alternative a litigiilor, o mai bună planificare strategică, un acces mai bun la justiție pentru membrii vulnerabili ai societății și o mai multă implicare a organizațiilor profesionale și a organizațiilor din societatea civilă în monitorizarea independenței judiciare;

20.  ia act de evoluțiile pozitive înregistrate în implementarea programelor vizând combaterea corupției, pentru perioada 2011-2015, în consolidarea sistemului privind integritatea personală și instituțională, precum și în cooperarea interinstituțională și internațională; constată că sunt încă nesoluționate aspecte importante legate de aplicarea legislației privind spălarea banilor, inclusiv la nivel transfrontalier, de efectuarea unor evaluări ale riscurilor la nivel național, precum și de îmbunătățirea eficienței operaționale; reiterează că principala instituție publică responsabilă cu soluționarea problemei corupției ar trebui să fie o comisie națională anticorupție independentă și pe deplin funcțională; pentru îmbunătățirea activității respectivei comisii, le solicită autorităților competente să mărească gradul de interconectare a sistemelor informatice ale instanțelor și parchetelor și să întocmească un registrul central al funcționarilor publici;

21.  solicită o aplicare mai eficientă a politicilor anticorupție, precum și a legislației în materie, în special în politică, administrație publică, achizițiile publice și la nivelul organelor de impunere a ordinii publice, precum și consolidarea capacităților administrative; îndeamnă această țară să instituie o evidență a condamnărilor în cauzele de combatere a corupției, inclusiv a celor de la vârf; invită organizațiile independente ale societății civile și mass media să facă publice cazurile de corupție și să susțină anchetele și procese independente și imparțiale; solicită Ministerului Public să permită cercetarea corespunzătoare și la timp în spețele din acest domeniu;

22.  constată cu satisfacție că a fost instituit un cadru juridic și instituțional pentru lupta împotriva crimei organizate; salută cooperarea activă a țării la nivel regional și internațional, inclusiv prin Eurojust și Europol; salută seria de operațiuni reușite ale poliției împotriva grupurilor de crimă organizată, care au dus în special la închiderea unor rute internaționale pentru traficul de droguri și migrația ilegală;

23.  condamnă toate formele de extremism politic și/sau religios și consideră că este necesară o cooperare transfrontalieră cu celelalte țări din Balcanii de Vest și statele membre ale UE; salută modificările aduse codului penal, care vizează definirea mai detaliată a infracțiunii și a pedepselor pentru persoanele care se angajează în acțiuni ținând de extremismul politic și/sau religios; reafirmă cu fermitate necesitatea unei strategii comune proactive privind politica externă, de securitate și de apărare, având în vedere actuala amenințare teroristă internațională; reamintește că politicile publice ar trebui să combată orice formă de extremism și că stigmatizarea oricărui grup religios în acest context ar trebui evitată cu grijă;

24.  regretă lipsa de cooperare cu OSC-urile și actorii publici implicați în procesul de elaborare a legilor; remarcă faptul că o astfel de cooperare ar trebui să se bazeze pe voința reală a guvernului de a consulta diferitele părți interesate, atât în procesele de elaborare a legilor, cât și în cele de elaborare a politicilor; subliniază rolul esențial pe care OSC-urile îl pot juca în sensibilizarea opiniei publice cu privire la procesul de aderare, făcându-l mai transparent, mai responsabil și mai integrator; încurajează guvernul să contribuie la dezvoltarea societății civile și în zonele rurale; solicită guvernului să lanseze o dezbatere substanțială cu universitățile, profesorii și studenții cu privire la reforma învățământului superior;

25.  încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele relevante ale serviciilor secrete iugoslave; consideră că abordarea transparentă a trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas către aprofundarea democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale;

26.  este foarte preocupat de faptul că presiunile politice și financiare subminează constant și semnificativ independența mass-mediei; deplânge deteriorarea continuă a libertății de exprimare, care a condus la nivelul cel mai scăzut de libertate a presei în regiune; regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere, țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; remarcă cu îngrijorare crescândă controlul statului asupra mass-mediei, inclusiv dependența continuă de bugetul de stat, recurgerea frecventă la autocenzură, precum și standardele profesionale și etice scăzute; remarcă cu îngrijorare recurgerea la defăimare în contextul politic și mediatic, luând totodată act de unele măsuri adoptate pentru a restabili dialogul dintre guvern și comunitatea mediatică, regretă că legea privind serviciile audiovizuale a fost modificată prin procedură de urgență, fără o consultare corespunzătoare cu părțile interesate din mass-media;

27.  îndeamnă guvernul să aplice politici care să consolideze pluralismul mijloacelor de informare în masă și diversitatea de opinii, precum și să garanteze independența radiodifuziunii și televiziunii publice și a agenției de reglementare a mass-mediei; ia act cu îngrijorare de faptul că radiodifuziunea și televiziunea publică au manifestat o atitudine evident părtinitoare în favoarea partidelor de guvernământ, atât în timpul campaniilor electorale, astfel cum se afirmă în rapoartele OSCE/ODIHR, cât și în situații fără legătură cu campaniile, după cum se afirmă în raportul Comisiei privind progresele înregistrate; salută faptul că guvernul a dat publicității date cu privire la publicitatea guvernamentală; invită însă guvernul să mărească transparența criteriilor utilizate pentru alocarea fondurilor; recomandă insistent Comisiei să fie mai activă în monitorizarea și consilierea cu privire la evoluțiile în materie de politici, precum și în încurajarea dialogului între toate părțile interesate din mass-media;

28.  reamintește guvernului și partidelor politice că poartă răspunderea creării unei cultură a integrării și a toleranței; solicită ca legislația privind combaterea discriminării să fie aliniată la acquis, deoarece ea nu interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală; condamnă orice violențe împotriva comunității LGBTI și aducerea în fața justiției a celor care comit astfel de fapte, inclusiv a persoanelor răspunzătoare de incidentele violente îndreptate împotriva Centrului de Asistență LGBTI din Skopje; subliniază că se impune combaterea prejudecăților și a discriminării romilor și luarea unor măsuri suplimentare pentru ameliorarea situației lor, în special în ceea ce privește locuințele, sănătatea și ocuparea forței de muncă; solicită autorităților să asigure integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile de politici urmărind garantarea egalității dintre femei și bărbați; își reafirmă îngrijorarea cu privire la persistența stereotipurilor de gen în societate și la violența domestică; încurajează guvernul să se ocupe de decalajele structurale privind genul din economie, politică și societate; solicită Comisiei să își respecte propriul angajament vizând tratarea cu prioritate a capitolului privind politica socială și de ocupare a forței de muncă în cadrul procesului de aderare, prin lansarea unei inițiative în acest sens în contextul dialogului la nivel înalt privind aderarea;

29.  rămâne îngrijorat de numărul ridicat de copii afectați de sărăcie și de lipsa de capacități a instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor și măsurilor strategice în acest domeniu; îndeamnă guvernul să își intensifice eforturile de implementare a strategiei naționale revizuite privind sărăcia și excluderea socială ; îndeamnă la o implicare sporită menită să asigure accesul echitabil și efectiv la justiție pentru toți copiii; subliniază că guvernul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini copiii cu handicap și copiii din comunitatea romă; solicită eforturi sporite menite să amelioreze sănătatea și alimentația copiilor, copiii romi reprezentând o preocupare specială în acest context;

30.  salută faptul că această țară continuă să fie un lider regional în ceea ce privește climatul favorabil afacerilor și îmbunătățirea poziției sale în clasamentul Băncii Mondiale, în care a urcat de pe locul 31 în 2013, pe locul 30 în 2014; constată, însă, că executarea dificilă a contractelor și frecventele modificări juridice fără o consultare adecvată reprezintă provocări serioase pentru mediul de afaceri; subliniază, totodată, că este important să se înregistreze progrese în ceea ce privește legislația muncii și consolidarea dialogului social; subliniază necesitatea îmbunătățirii și mai accentuate a mediului de afaceri prin sprijinirea IMM-urilor, reducerea decalajelor regionale și conectarea instituțiilor active în domeniul cercetării și dezvoltării cu mediul de afaceri și cu piața muncii;

31.  salută faptul că influxul investițiilor străine directe a rămas stabil și a permis o mai mare diversificare a exporturilor; constată că 80 % din totalul inventarului de investiții străine directe a provenit de la întreprinderi din UE și că fluxurile comerciale de bunuri și servicii cu UE au continuat să crească; reafirmă importanța atragerii investițiilor străine și consideră că întârzierea procesului de aderare la UE poate reprezenta un obstacol în calea adâncirii integrării economice; recunoaște necesitatea de a crește veniturile publice și de a crea locuri de muncă în sectoare de mare productivitate, dat fiind faptul că structura generală a economiei rămâne axată pe activități cu productivitate redusă; subliniază că toate normele care reglementează zonele financiare internaționale ar trebui să fie în conformitate cu acquis-ul și cu cerințele internaționale;

32.  salută reducerea ratei generale a șomajului de la 29,9 % în primul trimestru din 2013, la 27,9 % în al treilea trimestru din 2014; solicită guvernului să își reînnoiască eforturile pentru o reducere și mai mare a șomajului structural și pe termen lung, în special în rândul tinerilor (peste 50 %) și al persoanelor vulnerabile, inclusiv romii; solicită adoptarea de reforme pentru creșterea participării pe piața forței de muncă și a mobilității forței de muncă, precum și reducerea sectorului informal de mari dimensiuni, care continuă să obstrucționeze concurența; este îngrijorat de faptul că nivelul de educație și formare al forței de muncă nu corespunde nevoilor reale ale economiei și că, în consecință, un număr mare de lucrători calificați tineri sunt siliți să emigreze ca urmare a dificultăților de a găsi oportunități adecvate de angajare în interiorul țării; își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele modificări legislative care pun în discuție dreptul la grevă și solicită autorităților să revizuiască legislația în concordanță cu standardele OIM;

33.  ia act de măsurile adoptate pentru reducerea șomajului în rândul femeilor, dar solicită guvernului să depună eforturi suplimentare, dat fiind faptul că rata șomajului în rândul femeilor este mult peste media UE;

34.  subliniază faptul că sunt necesare eforturi considerabile, în cooperare cu societatea civilă și părțile interesate pertinente, în domeniul mediului, și în special în domeniul calității aerului și apei, al protejării naturii și al gestionării deșeurilor; este preocupat în legătură cu poluarea aerului și a apei; ia act cu îngrijorare de concentrația de particule nocive, care depășește de câteva ori limita admisă, în special în Skopje, Tetovo, Bitola, Kičevo și Kavadarci; invită autoritățile competente să-și intensifice cooperarea în vederea implementării legislației pertinente, a consolidării capacităților administrative și a alocării unor fonduri suficiente pentru investiții în infrastructură, cum ar fi instalațiile de tratare a apelor uzate;

35.  regretă că țintele energetice fixate pentru 2013 nu au fost atinse, în special în ceea ce privește eficiența energetică și utilizarea energiilor din surse regenerabile; solicită, în acest sens, adoptarea planurilor de acțiune pertinente și alinierea la politica UE privind schimbările climatice;

36.  salută faptul că această țară și-a păstrat atitudinea activă și constructivă în ceea ce privește cooperarea regională și că nu are probleme nerezolvate legate de frontierele cu vecinii săi; salută viitoarea președinție în cadrul Inițiativei Central Europene; invită guvernul să îmbunătățească nivelul general de aliniere la declarațiile și deciziile PESC; subliniază importanța alinierii treptate la pozițiile UE în materie de politică externă;

37.  salută progresele și disponibilitatea de a finaliza legătura de cale ferată dintre această țară și Bulgaria, care va îmbunătăți relațiile economice și sociale;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.


Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia
PDF 258kWORD 115k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia (2014/2949(RSP))
P8_TA(2015)0065B8-0213/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208),

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția A/RES/64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Pristina,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a doua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 26-27 noiembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013,

–  având în vedere Raportul Comisiei pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia din 8 octombrie 2014 (SWD(2014)0302),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la Raportul pe 2013 privind progresele înregistrate de Serbia(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale, respectiv cea din 27 noiembrie 2014 referitoare la Serbia: cazul lui Šešelj, acuzat de crime de război(3),

–  având în vedere activitatea lui David McAllister din cadrul Comisiei pentru afaceri externe, în calitate de raportor privind Serbia,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Consiliul European din 28 iunie 2013 a hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Serbia; întrucât prima conferință interguvernamentală (CIG) a avut loc la 21 ianuarie 2014;

B.  întrucât, în Raportul său pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia, Comisia prezintă progresele realizate de Serbia în procesul de integrare europeană, evaluând eforturile depuse de această țară în vederea respectării criteriilor de la Copenhaga și a condițiilor procesului de stabilizare și de asociere;

C.  întrucât Serbia, la fel ca fiecare țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care se realizează reformele necesare;

D.  întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere,

E.  întrucât Comisia a subliniat necesitatea consolidării guvernării economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice în toate țările din Balcanii de Vest;

F.  întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, rezultând astfel, la 19 aprilie 2013, Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor; întrucât sunt necesare de urgență măsuri suplimentare pentru a soluționa toate problemele încă nerezolvate între cele două țări;

G.  întrucât relațiile de bună vecinătate constituie un element esențial al integrării europene a oricărei țări și întrucât chestiunile bilaterale ar trebui abordate în procesul de aderare în conformitate cu cadrul de negociere, într-un spirit constructiv și de bună vecinătate și ținând seama de interesele generale ale UE și de valorile sale; întrucât au fost realizate progrese importante în procesul de reconciliere istorică între Serbia și vecinii săi;

H.  întrucât trebuie asigurată aplicarea integrală a cadrului juridic privind protecția minorităților, în special în domeniul educației, al utilizării limbii și al accesului la mass-media și al serviciilor religioase în limbile minoritare;

I.  întrucât Președinția sârbă în exercițiu a OSCE în 2015 a survenit într-un moment marcat de conflictul de durată din Ucraina de Est și de sărbătorirea de către OSCE a 40 de ani de la adoptarea Actului final de la Helsinki,

1.  salută începerea oficială a negocierilor de aderare, care a avut loc la prima CIG UE-Serbia la 21 ianuarie 2014, precum și înaltul nivel de pregătire și angajament dovedit de guvernul Serbiei în analiza acquis-ului UE;

2.  salută desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, evaluate pozitiv de observatorii internaționali; solicită autorităților să țină pe deplin seama de recomandările ultimelor două misiuni de observare a alegerilor ale OSCE/ODIHR;

3.  subliniază progresul înregistrat în implementarea Acordului de stabilizare și de asociere UE-Serbia (ASA), precum și importanța îmbunătățirii acestuia; subliniază că ASA oferă cadrul general pentru intensificarea cooperării dintre Serbia și UE;

4.  salută angajamentul de care dă dovadă noul guvern al Serbiei pentru procesul de integrare europeană și solicită Serbiei să aplice hotărât și direct reformele sistemice și socioeconomice; subliniază că o implementare riguroasă a legislației și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; solicită Serbiei să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici; subliniază că trebuie îmbunătățit caracterul incluziv și transparența procesului de aderare; subliniază că Serbia trebuie să realizeze progrese suplimentare în reforma sa prioritară - cea a statului de drept;

5.  susține că deschiderea capitolelor de negociere trebuie să ia în considerare evoluțiile de la nivel tehnic, dar și contextul politic al relațiilor dintre Serbia și UE; subliniază că capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) ar trebui deschise în primele etape ale negocierilor; insistă asupra definirii clare a capitolului 35 din acquis-ul UE, în ceea ce privește relațiile cu Kosovo; subliniază faptul că cadrul de negociere prevede o unitate de măsură pentru a stabili dacă progresele înregistrate în cadrul unui anumit capitol sunt cu mult în urma progreselor înregistrate în negocierile generale, permițând astfel, Comisiei să recomande amânarea sau închiderea celorlalte capitole de negociere;

6.  observă că raportul publicat recent de Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat că finanțarea din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), împreună cu alte tipuri de sprijin, au permis Serbiei să facă reforme economice și sociale și să își îmbunătățească gestiunea finanțelor publice; remarcă însă, că reforma sectorului judiciar este semnificativ întârziată; solicită Serbiei să se alinieze la acquis-ul UE în domeniul ajutoarelor de stat; salută utilizarea în general eficientă a asistenței financiare și nefinanciare a UE, după cum a remarcat Curtea de Conturi Europeană și încurajează autoritățile să consolideze practicile bunei guvernări și să se ocupe de restul punctelor slabe vizând conceperea, implementarea și sustenabilitatea proiectelor; invită Comisia să ofere în continuare asistență Serbiei în cadrul IPA într-un mod eficient și transparent;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea legilor sunt adoptate în procedura de urgență, ceea ce nu permite întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg;

8.  constată că inundațiile din mai 2014 din Serbia au afectat grav populația și au avut un impact negativ asupra economiei; transmite condoleanțe familiilor victimelor; salută faptul că UE, ca și statele membre, a depus eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență, la solicitarea Serbiei, și a organizat o conferință a donatorilor în iulie 2014; subliniază că Comisia a invitat Serbia să adere la mecanismul UE de protecție civilă și salută faptul că, la 16 octombrie 2014, Serbia și-a exprimat interesul de a adera la mecanismul de protecție civilă al UE;

9.  salută Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, încheiat în cadrul dialogului la nivel înalt dintre prim-miniștrii Serbiei și Kosovo din 19 aprilie 2013; salută angajamentul Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo și încurajează ferm autoritățile sârbe să joace un rol constructiv în acest proces, precum și în dezvoltarea unor relații de bună vecinătate, care pot materializa interesele atât ale Serbiei, cât și ale Kosovo; observă că ritmul negocierilor generale s-a încetinit și datorită alegerilor anticipate din Serbia și Kosovo; salută formarea unui nou guvern în Kosovo, ceea ce reprezintă un pas important în direcția reluării dialogului la nivel înalt din 9 februarie 2015, care a dus la acordul privind sistemul judiciar de la Mitrovița, și salută în acest sens rolul constructiv al guvernului sârb în încurajarea reprezentanților aleși ai minorității sârbe să participe și să își asume responsabilități în cadrul noului guvern de coaliție de la Priștina; încurajează Serbia și Kosovo să continue implementarea integrală a acordurilor deja încheiate, cu bună-credință și la timp, și UE să realizeze o evaluare a rezultatelor obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin; încurajează autoritățile sârbe și cele din Kosovo să continue normalizarea relațiilor dintre ele; solicită ambelor părți să depună în continuare eforturi pentru a apropia mai mult comunitățile albaneze și sârbe din Kosovo; subliniază că cadrul de negociere prevede obligația ca progresele înregistrate în contextul procesului de normalizare a relațiilor cu Kosovo, care face obiectul capitolului 35, să fie dublate de o evoluție a negocierilor generale; subliniază că capitolul 35 ar trebui deschis cât mai devreme în procesul de negociere; consideră că normalizarea deplină a relațiilor dintre Serbia și Kosovo ar contribui la aderarea Serbiei la UE;

10.  invită autoritățile sârbe și cele din Kosovo să intensifice cooperarea în vederea anihilării și destructurării rețelelor de criminalitate care controlează, exploatează și fac trafic cu migranții ilegali din Kosovo către unele state membre ale UE, tranzitând Serbia;

11.  solicită Serbiei să facă eforturi mai susținute de aliniere a politicii sale externe și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; regretă că Serbia nu s-a aliniat, atunci când a fost invitată, deciziilor Consiliului prin care au fost introduse măsuri restrictive împotriva Rusiei, ținând cont totuși de tradiționalele legături economice, sociale și culturale puternice care există între cele două țări; consideră că Serbia poate să joace un rol major în relațiile dintre UE și Rusia; salută participarea activă a Serbiei la operațiunile internaționale de menținere a păcii; observă că Serbia a primit cu onoruri unele persoane care au interdicție de acordare a vizelor impusă de UE și că organizează exerciții militare împreună cu armata rusă;

12.  salută faptul că Serbia deține președinția în exercițiu a OSCE în 2015, precum și prioritățile acesteia; observă faptul că Serbia, în calitate de președintă a OSCE, intenționează să sprijine toate modalitățile de intensificare a eforturilor pentru soluționarea pașnică a conflictelor existente în zona OSCE; încurajează Serbia să profite de această președinție și să contribuie la stabilizarea situației din estul Ucrainei, acționând ca mediator; recunoaște că Serbia este pregătită pentru a promova și mai mult cooperarea regională; solicită Serbiei în calitate de președinte în exercițiu al OSCE să contribuie la restabilirea OSCE ca o platformă cuprinzătoare pentru rezolvarea aspectelor de securitate din Europa;

13.  încurajează Serbia să coopereze în continuare cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), să consolideze procesele interne pentru crimele de război și să depună eforturi în cooperarea regională, pentru a pune capăt impunității și pentru a face dreptate victimelor crimelor de război și familiilor acestora; subliniază necesitatea adoptării de urgență a unei legislații cuprinzătoare și a unor politici pentru protecția martorilor, a acordării dreptului la despăgubiri pentru victime și familiile lor; își reiterează sprijinul pentru inițiativa RECOM;

14.  invită Serbia ca, în spiritul reconcilierii și al bunelor relații de vecinătate să examineze, în cooperare cu vecinii săi și cu Comisia, Legea sa privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război;

15.  solicită Serbiei să-și intensifice cooperarea cu țările învecinate și să își consolideze eforturile pentru căutarea persoanelor dispărute, precum și să facă publice integral toate datele relevante; îndeamnă, în acest sens, autoritățile sârbe să deschidă arhivele armatei poporului iugoslav pentru a stabili adevărul cu privire la evenimentele tragice din trecut și pentru a obține informații; în plus, îndeamnă autoritățile să deschisă și să faciliteze accesul transparent la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și la documentele fostei agenții de informații (UDBA), inclusiv prin punerea acestora la dispoziția guvernelor respective;

16.  salută semnarea Declarației privind rolul statului în rezolvarea problemei persoanelor dispărute ca urmare a unui conflict armat și a abuzurilor privind drepturile omului, sub auspiciile Comisiei internaționale pentru persoane dispărute; subliniază că trebuie consolidate eforturile vizând găsirea și identificarea persoanelor dispărute și localizarea gropilor comune din războaiele din Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, precum și respectarea dreptului familiilor victimelor de a cunoaște soarta membrilor lor de familie dispăruți;

17.  apreciază abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a permis un progres substanțial atât în domeniul cooperării regionale, cât și al unor relații mai strânse cu UE; încurajează Serbia să coopereze mai îndeaproape cu țările învecinate și să inițieze și alte acțiuni de cooperare transfrontalieră pentru a îmbunătăți, printre altele, dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră și a zonelor populate de minorități; subliniază că trebuie promovate politicile vizând schimburile și contactele între tineri în cadrul procesului de reconciliere; salută faptul că, în general, Serbia și-a respectat obligațiile sale internaționale și și-a dezvoltat și mai mult relațiile bilaterale cu vecinii săi; reiterează importanța crucială a reconcilierii; încurajează Serbia să implementeze integral acordurile bilaterale cu țările învecinate și să soluționeze pragmatic chestiunile bilaterale încă nerezolvate; salută întâlnirea de la Belgrad dintre prim-miniștrii Serbiei și Albaniei din 10 noiembrie 2014; încurajează Serbia să sprijine în mod activ și să contribuie în mod constructiv la evoluțiile Bosniei și Herțegovina în direcția integrării europene; salută, de asemenea, faptul că Serbia participă în continuare în mod activ la inițiativele regionale, cum ar fi Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP);

18.  subliniază rolul esențial al Parlamentului Serbiei și al societății civile în cadrul procesului negocierilor de aderare; salută adoptarea de către Parlament, la 4 iunie 2014, a Deciziei care reglementează procedura de examinare a propunerilor privind poziția de negociere în timpul negocierilor de aderare; salută adoptarea, la 26 august 2014, a orientărilor privind includerea organizațiilor societății civile în procesul de adoptare a reglementărilor și solicită o implicare mai mare a societății civile în procesul de integrare; invită guvernul să se abțină de la retorica antieuropeană și să organizeze dialoguri și consultări publice periodice cu toate părțile interesante relevante pentru a se garanta transparența totală a negocierilor și a se furniza toate informațiile pentru o dezbatere constructivă cu privire la funcționarea UE și a aderării la aceasta, precum și pentru a înlesni participarea lor largă la acest proces;

19.  salută activitatea organismelor de reglementare independente și contribuția acestora la îmbunătățirea cadrului juridic și a responsabilității instituțiilor statului; subliniază că instituțiile de stat trebuie să acționeze într-un mod transparent și responsabil; sprijină activitatea autorităților de stat independente, cum ar fi Ombudsmanul, Comisarul pentru informațiile de importanță publică și altele; solicită autorităților de stat să protejeze independența acestor organisme și să coopereze pe deplin cu ele atunci când își exercită competențele; consideră că autoritățile ar trebui să le pună la dispoziție toate resursele financiare și administrative necesare pentru activitatea lor; subliniază că trebuie să se dea un curs adecvat recomandărilor acestora, iar independența lor trebuie respectată pe deplin;

20.  condamnă denunțarea publică nefondată a Ombudsmanului de către miniștri ai guvernului, subliniază că rolul Ombudsmanului este central în sistemul de control și echilibru al guvernului și invită autoritățile să se asigure că independența și integritatea Ombudsmanului sunt menținute; invită autoritățile să ofere Ombudsmanului sprijin politic și administrativ deplin în activitatea sa și să garanteze dreptul acestuia de a cere documente oficiale în conformitate cu Legea privind informarea publică;

21.  subliniază că Serbia a ratificat convențiile principale privind drepturile la muncă ale OIM, precum și Carta Socială Europeană; atrage atenția asupra faptului că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale încă sunt limitate, în pofida garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze și mai mult aceste drepturi; observă că sunt necesare proceduri suplimentare cu privire la sindicatele lucrătorilor și dreptul la grevă pentru a asigura claritatea; remarcă că există doar câteva acorduri colective sectoriale, unele au expirat iar altele trebuie reînnoite; își exprimă îngrijorarea că dialogul social este în continuare deficitar, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a consolida dialogul social și rolul consultativ al acestor actori în cadrul procesului de legiferare;

22.  reafirmă importanța promovării, protejării și aplicării drepturilor omului și a libertăților fundamentale la toate nivelurile societății sârbe, fără niciun fel de discriminare, în conformitate cu standardele europene și internaționale; remarcă adoptarea, la 2 octombrie 2014, a unui plan de acțiune pentru implementarea strategiei împotriva discriminării și solicită respectarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor LGBTI, a tuturor minorităților, naționale, etnice, sexuale și asigurarea drepturilor acestora; încurajează autoritățile sârbe să depună eforturi suplimentare în vederea garantării reprezentării egale a femeilor în viața politică și publică; remarcă însă că capacitatea administrativă în domeniul egalității de gen este în continuare scăzută și îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în acest sens; salută decizia guvernului sârb de a permite organizarea la 28 septembrie 2014 a „Pride parade”, care a avut loc la Belgrad fără incidente majore și felicită guvernul pentru sprijinul acordat și, de asemenea, poliția pentru acțiunile întreprinse;

23.  salută înființarea Consiliului Național pentru Drepturile Copilului și încurajează acest organism să-și utilizeze pe deplin mandatul pentru a se asigura că prioritățile legate de drepturile copiilor se reflectă integral în planurile de acțiune pe care guvernul Serbiei le elaborează ca parte a procesului de aderare;

24.  remarcă progresele realizate în implementarea strategiei și a planului de acțiune privind reforma judiciară pentru perioada 2013-2018; salută adoptarea normelor pentru evaluarea activității judecătorilor și a procurorilor; subliniază importanța maximă a unui sistem judiciar independent și subliniază că reforma sistemului judiciar trebuie încheiată astfel încât să se asigure independența și imparțialitatea totală a judecătorilor și a procurorilor; solicită autorităților să nu amâne adoptarea proiectului de lege privind asistența judiciară, asigurându-se totodată că cetățenii cei mai vulnerabili au acces la serviciile gratuite de asistență judiciară; subliniază că trebuie soluționată chestiunea privind cazurile de abuz în serviciu și își exprimă îngrijorarea cu privire la reclasificarea lor masivă; subliniază că sunt necesare reforme constituționale pentru a garanta independența sistemului judiciar;

25.  salută puternica implicare politică în combaterea corupției, precum și mai buna transpunere în practică a recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO); salută adoptarea de către parlamentul sârb, la 25 noiembrie 2014, a Legii privind protecția persoanelor care semnalează infracțiuni; salută faptul că se efectuează mai multe anchete în dosare de corupție la nivel înalt și că s-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea coordonării; subliniază că sunt necesare eforturi considerabile pentru a consolida și aplica integral cadrul juridic în vederea combaterii corupției și pentru a sprijini reformele prin alocarea unor resurse corespunzătoare; subliniază că scurgerile de informații către mass-media cu privire la anchetele în curs, ce încalcă prezumția de nevinovăție, constituie un motiv de îngrijorare gravă și acestea ar trebui investigate, analizate, soluționate și eliminate conform legii; condamnă, de asemenea, presiunea exercitată de mass-media sau de partidele politice asupra organismelor anticorupție independente și consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate resursele și competențele Agenției anticorupție; observă că astfel de metode pot încetini în mod semnificativ desfășurarea negocierilor de aderare; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru protejarea independenței și integrității sistemului judiciar și a accesului la justiție;

26.  observă că în regiune sunt larg răspândite corupția și crima organizată, acestea reprezentând totodată, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Serbiei; consideră că e absolută nevoie de o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune, pentru a soluționa mai eficient aceste probleme;

27.  observă cu îngrijorare lipsa de transparență în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și, prin urmare, riscul mare de corupție; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie transparentă și în conformitate cu practicile comune ale UE și cu cele mai ridicate standarde internaționale;

28.  salută adoptarea Legii privind informarea publică și mass-media, a Legii privind mass-media electronice și a Legii privind serviciul public de radiodifuziune și solicită implementarea imediată a acestora; subliniază că, atunci când se implementează noul pachet privind mass-media, ar trebui asigurată și sustenabilitatea difuzării publice în limbile minorităților, precum și sustenabilitatea și stabilitatea financiară a serviciilor publice și a mass-mediei locale și regionale; își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea condițiilor de exercitare plenară a libertății de exprimare în Serbia și subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei; își exprimă îngrijorarea cu privire la presiunile și amenințările exercitate împotriva jurnaliștilor, care au condus la o creștere a autocenzurii și îndeamnă autoritățile sârbe să ia măsuri pentru a aduce vinovații în fața justiției; observă cu îngrijorare că presiunea politică subminează independența mass-mediei; reiterează importanța libertății mass-mediei, aceasta fiind una dintre valorile esențiale ale UE; solicită autorităților sârbe să creeze un mediu care sprijină libertatea de expresie și a mass-mediei;

29.  invită guvernul sârb să aplice integral și nediscriminatoriu Legea privind reabilitarea; sugerează totodată, guvernului sârb să aducă modificări suplimentare Legii privind restituirile, pentru a înlătura toate obstacolele procedurale și impedimentele juridice în ceea ce privește restituirea în natură;

30.  salută alegerile pentru consiliile minorităților naționale din 26 octombrie 2014; subliniază importanța Consiliilor Naționale ale Minorităților, dat fiind rolul lor în aplicarea drepturilor individuale și colective ale minorităților naționale, și solicită Serbiei să se asigure că nivelul drepturilor și competențelor obținute este păstrat în procesul alinierii lor juridice la decizia Curții Constituționale a Serbiei, precum și finanțarea lor adecvată și verificabilă; solicită Serbiei să asigure implementarea consecventă în întreaga țară a legislației privind protecția minorităților, inclusiv în ceea ce privește educația, utilizarea limbilor și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților, precum și reprezentarea adecvată a membrilor minorităților naționale în administrația publică, în organismele locale și regionale și în parlamentul național; încurajează angajamentul Serbiei în elaborarea unui plan de acțiune concret privind poziția minorităților naționale în cadrul planului de acțiune pentru capitolul 23; încurajează autoritățile sârbe să adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți situația romilor, în special în ceea ce privește educația, locuințele și ocuparea forței de muncă; îndeamnă guvernul să crească gradul de conștientizare a populației rome privind drepturile civile și, de asemenea, să ofere romilor aceeași protecție a siguranței; subliniază importanța încurajării romilor să participe la viața publică; solicită autorităților sârbe să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și acțiunilor de incluziune a romilor la nivel național și local;

31.  subliniază importanța restituției bunurilor confiscate de la bisericile și comunitățile religioase ale minorităților în perioada regimului comunist; subliniază rolul statului în crearea unei politici imparțiale față de bisericile istorice din țară, inclusiv cele aparținând minorităților; subliniază că libertatea religioasă nu poate fi garantată în lipsa unei astfel de restituiri;

32.  observă că și diversitatea culturală a Voivodinei contribuie la identitatea Serbiei, iar protejarea și sprijinirea minorităților sale, precum și conservarea și promovarea diversității naționalităților, care a funcționat bine timp de secole, reprezintă, prin urmare, o preocupare fundamentală; îndeamnă la conservarea multilingvismului și a diversității culturale; subliniază, de asemenea, că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și reamintește guvernului necesitatea de a prezenta fără întârziere legea privind competențele și finanțarea provinciei autonome Voivodina;

33.  în ceea ce privește importanța grupărilor europene pentru cooperare teritorială (GECT) pentru dezvoltarea ulterioară a cooperării transfrontaliere între statele membre ale UE și vecinii lor, solicită guvernului sârb să asigure cadrul legal necesar care să permită participarea Serbiei la grupările europene de cooperare teritorială;

34.  salută noua strategie de reformă a administrației publice, înființarea unui minister special al administrației publice și al administrației autonome locale, precum și accentul mai mare pus pe planificarea și coordonarea politicilor în urma creării Secretariatului pentru politici publice, aceștia reprezentând pași pozitivi în direcția unei administrații publice mai eficiente; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în recrutarea angajaților din administrația publică și la capacitatea de administrare și de gestionare de la nivel local; îndeamnă autoritățile să asigure un proces transparent și bazat pe merite în numirea și promovarea funcționarilor și a demnitarilor publici;

35.  încurajează autoritățile sârbe să facă reforme economice structurale, astfel încât să sprijine creșterea, să îmbunătățească mediul de afaceri și climatul de investiții în întreaga Serbie, precum și să asigure o dezvoltare socială și economică echilibrată în toate regiunile, să combată nivelurile ridicate de șomaj și sărăcie, să realizeze consolidarea fiscală și să combată corupția, care rămâne o amenințare majoră la adresa mediului de afaceri; remarcă cu îngrijorare nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor și solicită guvernului să se ocupe de această problemă prin asigurarea unor oportunități adecvate pentru tineri și a unei educații adaptate la necesitățile pieței muncii; subliniază necesitatea de a asigura un sistem de învățământ accesibil, care oferă oportunitățile de formare și de muncă pentru tineri și acces la programe de studii europene, cum ar fi programul Erasmus; salută adoptarea codului muncii, a legii privind falimentul, a legii privind privatizarea și a legii privind urbanismul și construcțiile, care reprezintă cadrul legislativ atât pentru reformele structurale, cât și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri;

36.  solicită îmbunătățirea mediului de afaceri, prin implementarea în acest domeniu a reformelor structurale planificate, prin consolidarea sistemului juridic și prin asigurarea unei aplicări uniforme a legislației; insistă asupra necesității urgente de a elimina obstacolele administrative din mediul de afaceri, mai ales în ceea ce privește IMM-urile, și subliniază importanța restructurării necesare a întreprinderilor publice, respectând în același timp drepturile lucrătorilor și importanța ocupării forței de muncă în sectorul public pentru cetățenii sârbi și bunăstarea lor, precum și încrederea lor în principalele servicii publice;

37.  ia act de eforturile depuse pentru modificarea Codului Penal; observă, cu toate acestea, persistența incertitudinii juridice în sectorul privat în urma modificărilor făcute; își reiterează îngrijorarea cu privire la dispozițiile noului articol 234 privind abuzul în poziții de responsabilitate, care lasă loc în continuare unor interpretări arbitrare; observă că majoritatea cazurilor din trecut privind abuzul în serviciu par să fi fost reclasificate, fără o analiză adecvată, în cazuri privind abuzul de poziție dominantă, prin urmare, solicită o examinare independentă și detaliată a cazurilor reclasificate, astfel încât să se renunțe imediat la urmăririle penale injuste și de lungă durată;

38.  felicită Serbia pentru organizarea la Belgrad a summit-ului China - Europa Centrală și de Est; salută planurile de cooperare consolidată și speră că acestea vor respecta standardele europene; ia act de acordurile inițiale privind proiectele din domeniul energiei și infrastructurii încheiate în timpul summit-ului și reamintește Serbiei și altor țări din regiune că proiectele ar trebui să țină cont de obiectivele pe termen lung ale politicilor UE;

39.  ia act de faptul că pregătirile în domeniul energiei au înregistrat progrese moderate; subliniază că este necesar ca Serbia să își intensifice eforturile în vederea alinierii la acquis-ul în domeniul energiei, în special în realizarea obiectivelor vizând eficiența energetică și sursele regenerabile de energie și prevenirea ajutorului de stat pentru sectorul lignitului, și să efectueze separarea în sectorul gazelor și restructurarea întreprinderii de stat care furnizează gaze naturale, ca o chestiune prioritară; solicită Comisiei să sprijine guvernul sârb în eforturile sale de a reduce dependența țării de importurile de energie prin mărirea diversității resurselor de energie; încurajează Serbia să inițieze o revizuire a strategiei propuse în domeniul energiei; invită guvernul să-și consolideze eforturile în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în ceea ce privește Directiva privind energia din surse regenerabile, ca o primă etapă necesară pentru realizarea securității energetice și a îndeplinirii obiectivelor vizând sursele regenerabile de energie din Strategia UE 2020;

40.  regretă că în domeniul mediului și al schimbărilor climatice au fost realizate progrese nesemnificative și invită autoritățile sârbe să adopte rapid o politică și o strategie cuprinzătoare privind clima la nivelul întregii țări, în conformitate cu obiectivele UE;

41.  este preocupat de faptul că instituțiile academice, împreună cu autoritățile de stat și funcționarii publici nu s-au ocupat de acuzațiile de plagiat din universități;

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernului și parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0039.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0065.


Procesul de integrare europeană a Kosovo
PDF 256kWORD 107k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la procesul de integrare europeană a Kosovo (2014/2950(RSP))
P8_TA(2015)0066B8-0214/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, semnat la 19 aprilie 2013 de prim-miniștrii Hashim Thaci și Ivica Dacic, precum și Planul de acțiune și punere în aplicare din 22 mai 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013 de adoptare a Deciziei de autorizare a deschiderii negocierilor privind un acord de stabilizare și de asociere între UE și Kosovo,

–  având în vedere decizia Consiliului din 22 octombrie 2012 de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor referitoare la acordul-cadru cu Kosovo privind participarea la programele Uniunii,

–  având în vedere rapoartele Secretarului General al Națiunilor Unite privind activitățile în curs de desfășurare ale Misiunii administrației interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo și evoluțiile aferente, inclusiv ultimul raport publicat la 31 octombrie 2014,

–  având în vedere Decizia 2014/349/PESC a Consiliului din 12 iunie 2014 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO,

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului Afaceri Generale din 7 decembrie 2009, 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011, care au subliniat și reafirmat că, fără a aduce atingere poziției exprimate de statele membre cu privire la statutul său, Kosovo ar trebui să beneficieze, de asemenea, de perspectiva unei eventuale liberalizări a vizelor, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor;

–  având în vedere lansarea dialogului privind vizele în ianuarie 2012, foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor din iunie 2012 și cel de-al doilea raport al Comisiei din 24 iulie 2014 privind progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor prevăzute de foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor (COM(2014)0488),

–  având în vedere cea de-a treia reuniune a Dialogului structurat privind statul de drept din 16 ianuarie 2014,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Belgrad și Pristina,

–  având în vedere decizia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 11 iunie 2014 de a acorda Kosovo calitatea de membru al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei; având în vedere numirea a doi experți din Kosovo în cadrul Comisiei de la Veneția în septembrie 2014,

–  având în vedere declarațiile comune ale reuniunilor interparlamentare PE-Kosovo din 28-29 mai 2008, 6-7 aprilie 2009, 22-23 iunie 2010, 20 mai 2011, 14-15 martie 2012 și din 30-31 octombrie 2013,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 privind Strategia de extindere și principalele provocări 2013-2014 (COM(2013)0700),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere activitatea lui Ulrike Lunacek din cadrul Comisiei pentru afaceri externe, în calitate de raportoare privind Kosovo,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât independența Kosovo este recunoscută de 110 dintre cele 193 de state membre ale ONU, inclusiv 23 dintre cele 28 de state membre ale UE;

B.  întrucât negocierile privind Acordul de stabilizare și asociere (ASA) UE-Kosovo au fost încheiate în mai 2014, iar ASA a fost parafat în iulie 2014;

C.  întrucât orice țară (potențial) candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care face reformele necesare;

D.  întrucât misiunea UE de observare a alegerilor a evaluat alegerile legislative anticipate din 25 mai și 8 iunie 2014 ca fiind transparente și bine organizate, consolidând progresele realizate la alegerile municipale din 2013; întrucât reuniunea constitutivă a Adunării din Kosovo a fost încheiată abia la 8 decembrie 2014, iar guvernul a fost votat la 9 decembrie 2014;

E.  întrucât progresele în ceea ce privește derularea politicii de securitate și apărare comune (PSAC) implică, printre altele, dorința de a examina realizările din trecut și de a desprinde învățăminte utile din problemele identificate, inclusiv în domeniul gestionării misiunilor din teren; întrucât EULEX reprezintă cea mai amplă misiune desfășurată, fiind în derulare de peste șase ani,

1.  salută faptul că s-a pus capăt blocajului politic de șase luni de după alegeri, prin constituirea Adunării și numirea noului guvern; este îngrijorat cu privire la numirea unor persoane neconsensuale, a căror experiență ar putea ridica semne de întrebare; regretă numărul inutil de mare de miniștri și miniștri-adjuncți în noul guvern, fapt ce are implicații de natură bugetară, precum și proporția scăzută a femeilor în rândul miniștrilor; remarcă faptul că o prezență mai mare a femeilor în rândul miniștrilor ar putea fi valorificată drept stimulent generator de progres pentru întreaga societate; subliniază că este extrem de urgent ca noul guvern să continue reformele necesare cu devotament și hotărâre; subliniază că performanța conducerii din Kosovo poate fi cel mai bine evaluată prin rezultatele concrete obținute în fața cetățenilor din Kosovo și a partenerilor europeni și internaționali; încurajează reprezentanții aleși ai minorității sârbe din Kosovo să participe și să își asume responsabilitatea în cadrul noului guvern de coaliție din Pristina;

2.  încurajează noul guvern să-și continue cursul european și subliniază că s-a angajat să urmărească cu hotărâre, inclusiv prin legislație, o serie de aspecte prioritare, incluzând măsuri pentru întărirea și afirmarea statului de drept, stabilirea unui model pentru sistemul judiciar, pe baza principiilor independenței, profesionalismului și eficacității acestuia, precum și combaterea sistematică și efectivă a corupției și a criminalității organizate la toate nivelurile; invită autoritățile să combată în mod sistematic și efectiv șomajul, să promoveze reforme economice structurale și dezvoltarea sustenabilă prin instituirea unui cadru de reglementare și crearea de stimulente pentru întreprinderile mici și mijlocii, și să continue reforma, atât de necesară, a sistemului de protecție socială, pentru a reduce ratele ridicate în mod persistent ale sărăciei, inclusiv nivelurile inacceptabile ale sărăciei în rândul copiilor; subliniază faptul că implementarea reformelor este esențială; subliniază că instituirea și funcționarea Tribunalului special și cooperarea cu acesta ar trebui să constituie o prioritate și va ajuta Kosovo să își soluționeze și să își depășească problemele legate de trecutul său; subliniază că planurile legislative și de politici trebuie să reflecte în mod realist resursele necesare și recomandă implementarea acestora într-un mod mai transparent;

3.  evidențiază necesitatea consolidării rolului de supraveghere al Adunării, îndeosebi al Comisiei pentru integrare europeană, în cadrul procesului de integrare a Kosovo; îndeamnă Adunarea să adopte rapid un nou regulament de procedură care să fie compatibil cu bunele practici europene și să reflecte dimensiunea egalității de gen;

4.  subliniază necesitatea de a accelera acțiunile destinate luptei împotriva grupurilor infracționale care fac posibilă migrația ilegală; de asemenea, subliniază faptul că sunt necesare progrese economice și crearea de noi locuri de muncă pentru a pune capăt tendinței de imigrație ilegală și a restabili încrederea și speranța cetățenilor că își pot construi un viitor în țara lor; insistă asupra necesității abordării cauzelor profunde ale migrației ilegale, utilizând toate instrumentele UE de politică și de asistență;

5.  salută consolidarea treptată și coordonarea tot mai mare dintre organizațiile societății civile, în special cele din domeniul femeilor și persoanelor LGBTI; subliniază, de asemenea, necesitatea găsirii unei soluții la amenințările și atacurile îndreptate împotriva activiștilor care încearcă să consolideze drepturile persoanelor LGBTI; solicită autorităților din Kosovo să își consolideze mecanismele de consultare a societății civile, care până în prezent s-a desfășurat în mod ad-hoc, îndeosebi prin punerea la dispoziția Consiliului consultativ comun a tuturor resurselor necesare; consideră că, pentru a asigura deschiderea și transparența guvernării, organizațiile reprezentative ale societății civile ar trebui incluse în consultările cu caracter legislativ; solicită, de asemenea, comunității donatoare, în special UE, să implice în continuare și să consulte societatea civilă în activitatea de programare;

6.  observă că au fost realizate anumite progrese în ce privește legislația care reglementează sistemul judiciar și organizarea acestuia, în special cu privire la etapele de parcurs pentru adaptarea structurilor la noul mandat al EULEX și la comitetele mixte; observă, cu toate acestea, că există, în continuare, mari îngrijorări în ce privește independența, responsabilitatea, imparțialitatea și eficiența judecătorilor și a procurorilor și funcționarea Consiliului judiciar din Kosovo, sistemul penitenciar, precum și performanța generală a sectorului statului de drept; subliniază că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a pregăti transferul deplin de responsabilități de la EULEX la Kosovo; invită autoritățile politice să își demonstreze în mod clar sprijinul deplin pentru independența judecătorilor și a procurorilor care continuă să fie luați în colimator în încercarea de a se influența anchetele și procedurile judiciare în curs;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa oricăror progrese semnificative în ce privește combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Kosovo; subliniază necesitatea unui semnal clar din partea guvernului, potrivit căruia Kosovo combate în mod sistematic corupția la toate nivelurile și luptă împotriva crimei organizate; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a se împiedica orice legătură între crima organizată și lucrătorii din administrația publică; este, de asemenea, îngrijorat de posesia ilegală, pe scară largă, a armelor de foc și invită guvernul Kosovo să pună în aplicare în mod eficient programele existente de colectare a acestora, în special strategia națională și planul de acțiune privind controlul și colectarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SALW) pentru perioada 2013-2016; invită Kosovo să coopereze cu grupul de experți al UE privind traficul de arme și cu țările învecinate cu privire la adoptarea de măsuri preventive, solicitând UE să asigure orice formă de asistență tehnică necesară în acest scop;

8.  salută participarea Kosovo în cadrul coaliției pentru combaterea terorismului, modificările aduse legislației penale a Kosovo destinate luptei împotriva combatanților străini și acțiunile întreprinse de autorități pentru a-i aduce în fața justiției pe cei implicați în recrutarea de tineri în grupuri extremiste; ia act cu îngrijorare de relatările privind radicalizarea crescândă în rândul tinerilor din Kosovo, unii dintre ei alăturându-se grupărilor teroriste de combatanți din Siria și Irak; solicită UE să contribuie la soluționarea problemelor sociale care explică în parte de ce grupurile radicale reușesc să recruteze tineri în Kosovo;

9.  observă că una dintre prioritățile noului guvern este înființarea forțelor armate ale Kosovo, care vor funcționa în litera Constituției și sub control civil total; înțelege principiul apărării teritoriale ca pe un aspect al suveranității naționale, dar solicită ca forțele armate să fie compatibile cu UE, și consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi în direcția înzestrării poliției kosovare cu resurse suplimentare, în vederea îmbunătățirii imediate a eficacității performanței acesteia;

10.  constată lipsa progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului strategic pentru reforma administrației publice și a planului de acțiune; invită Kosovo să finalizeze cadrul legislativ pentru funcția administrația publică, asigurând depolitizarea serviciului și incluzând evaluări ale performanței;

11.  invită autoritățile să adopte cu promptitudine o legislație cuprinzătoare împotriva discriminării și să se concentreze, de asemenea, asupra măsurilor de prevenire și de sensibilizare; salută faptul că prima „Paradă a mândriei” (Pride parade) a avut loc la 17 mai 2014, precum și constituirea Grupului consultativ și de coordonare pentru drepturile comunității LGBT;

12.  salută progresele înregistrate în domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen, de exemplu legislația modificată în vederea recunoașterii supraviețuitorilor violenței legate de conflict, cum ar fi violurile în război; subliniază că provocările persistă, în special în domeniul violenței domestice și al violenței pe criterii de gen, al drepturilor de proprietate și al reprezentării femeilor în poziții de conducere;

13.  solicită să se adopte măsuri menite să abordeze cu fermitate provocările și problemele legate de violența domestică și de violența bazată pe gen; subliniază necesitatea unei acțiuni cuprinzătoare de colectare de date referitoare la amploarea violenței domestice și a violenței bazate pe gen;

14.  invită Kosovo să adopte un cadru legislativ și instituțional eficient și cuprinzător privind mass-media și, mai presus de toate, să implementeze mai eficient legile existente, astfel încât să garanteze libertatea de exprimare; rămâne îngrijorat cu privire la amenințările și atacurile împotriva jurnaliștilor, și la lipsa de transparență din mass-media; reiterează importanța libertății și independenței mass-mediei, aceasta fiind una dintre valorile esențiale ale UE și o piatră de temelie în orice democrație, și contribuie la întărirea statului de drept; solicită autorităților să elimine rapid lacunele sistematice din legislație, asigurând libertatea mass-mediei, având în vedere mai ales transparența proprietății mass-media și în ce privește problema calomniei, și să garanteze independența și sustenabilitatea radiodifuzorilor publici și să evite orice imixtiune politică, după un proces de consultare publică minuțios și cuprinzător; încurajează autoritățile din Kosovo să întreprindă noi măsuri pentru prevenirea și combaterea discursului de incitare la ură, a amenințărilor și a apelurilor la violență;

15.  reiterează că implementarea legislației privind protecția minorităților etnice și a drepturilor culturale rămâne o provocare în Kosovo, în ciuda înregistrării anumitor progrese; insistă asupra necesității continue a unor eforturi serioase în ceea ce privește punerea pe deplin în aplicare a legislației care include dispoziții referitoare la drepturilor minorităților etnice, în scopul evitării discriminării directe și indirecte; constată că îndeosebi comunitățile de rromi, egipteni și așkali se confruntă în continuare cu provocări în domeniul socioeconomic, al educației și al asistenței medicale; așteaptă cu interes noul cadru al noului guvern de ameliorare a situației rromilor, egiptenilor și a membrilor comunității așkali, îndeosebi prin instituirea unei protecții egale în materie de securitate și sănătate; evidențiază importanța facilitării repatrierii rromilor, egiptenilor și membrilor comunității așkali; recomandă ca drepturile comunității gorani din regiunile Zhupa și Gora să fie consacrate în legislație și asigurate în practică;

16.  invită autoritățile de la nivel național și local să pună în aplicare pe deplin legislația adaptată și să contribuie astfel la dezvoltarea în continuare a unei societăți pe deplin multietnice, îndeosebi în domeniul educației și al ocupării forței de muncă; recomandă luarea de măsuri practice care să implice din ce în ce mai mult reprezentanții minorităților etnice în organismele de conducere la nivel local și național;

17.  reamintește autorităților din Kosovo de responsabilitatea acestora de a respecta, conserva și proteja monumentele sârbe, ca și alte monumente culturale și religioase ce fac parte din patrimoniul cultural și istoric european comun; salută măsurile luate în acest sens;

18.  îndeamnă Kosovo să consulte Comisia de la Veneția din cadrul Consiliului Europei, al cărei membru a devenit în iunie, pentru avizul și sprijinul său în elaborarea noii legislații;

19.  salută parafarea ASA în iulie 2014, care prevede un dialog politic mai intens, o integrare comercială mai strânsă și noi forme de cooperare; invită Consiliul să adopte cât mai curând posibil, și, în orice caz, nu mai târziu de jumătatea anului 2015, decizia privind semnarea și încheierea ASA, deoarece acesta va constitui un stimulent puternic pentru implementarea și instituționalizarea reformelor și va crea noi posibilități pentru Kosovo de a-și consolida relațiile cu vecinii săi și a contribui la stabilizarea regiunii; invită, în plus, Consiliul să adopte decizia privind semnarea și încheierea acordului-cadru privind participarea Kosovo la programele UE, care va întări cooperarea dintre Kosovo și UE în diferite sectoare și consideră că aceste programe ar trebui axate pe domenii specifice care corespund obligațiilor asumate de Kosovo pe calea sa europeană și ar trebui implementate cu transparență și fără întârziere;

20.  încurajează restul de cinci state membre să procedeze la recunoașterea Kosovo; subliniază că aceasta va facilita în continuare normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Pristina; invită toate statele membre ale UE să facă tot ce le stă în putință pentru a facilita contactele economice și interpersonale, precum și relațiile sociale și politice dintre cetățenii lor și cei din Kosovo;

21.  apreciază activitatea Grupului special de investigații (SITF) care, în cadrul concluziilor sale de anchetă publicate în iulie 2014, a identificat dovezi copleșitoare împotriva anumitor funcționari de rang superior ai KLA, dar nu și împotriva KLA în ansamblul său; salută faptul că solicitarea de înființare a unei Curți speciale, care să își desfășoare activitatea în cadrul sistemului de justiție din Kosovo, dar având o cameră în Țările de Jos, a fost prezentată guvernului olandez și acceptată de acesta; invită Adunarea din Kosovo să adopte cât mai curând posibil pachetul legislativ necesar; și solicită autorităților din Kosovo să continue cooperarea cu SITF;

22.  salută progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește înființarea propriei sale Unități de protecție a martorilor și sprijinirea cadrelor juridice și administrative, precum și progresele realizate odată cu încheierea de acorduri de cooperare cu statele membre ale UE, însă subliniază că este necesar un sprijin suplimentar pentru a facilita mutarea viitorilor martori în țări terțe;

23.  este serios îngrijorat cu privire la recentele acuzații de corupție din cadrul EULEX; consideră că EULEX a avut, ar trebui și ar putea încă să aibă un rol important în Kosovo și salută, prin urmare, reacția promptă a VP/ÎR Federica Mogherini de a numi un expert independent care să cerceteze în mod aprofundat tratarea acestor acuzații; solicită o transparență deplină în cadrul acestei investigații și îndeamnă toate persoanele în cauză să coopereze sub toate aspectele, astfel încât investigația să fie finalizată rapid; subliniază că este important să se asigure că expertul este în măsură să realizeze o anchetă cuprinzătoare care să vizeze toate aspectele cazului; este îngrijorat de faptul că unele documente sensibile cu privire la acuzații de corupție în cadrul EULEX au dispărut; solicită o anchetă amănunțită și cuprinzătoare; subliniază că este de cea mai mare importanță să se restabilească credibilitatea UE în Kosovo și în străinătate, iar în viitoarele misiuni să se țină cont de lecțiile învățate; observă că atât Avocatul Poporului, cât și OLAF au hotărât să demareze investigații independente privind presupusele abuzuri din cadrul EULEX și invită toți anchetatorii să-și coordoneze în mod efectiv acțiunile și să facă schimb de informații; consideră, totuși, că este necesară o analiză amplă și aprofundată pentru a evalua eficacitatea globală a EULEX și adecvarea rezultatelor sale, fiind necesară actualizarea raportului publicat în octombrie 2012 de Curtea de Conturi Europeană;

24.  invită EULEX să depună eforturi reînnoite pentru a-și exercita mandatul; subliniază importanța vitală a transparenței și responsabilității totale și a eficienței sporite pentru activitatea acesteia, prin rezultate mai concrete și la înalt nivel și prin comunicări periodice și complete privind activitățile și deciziile ei; subliniază faptul că EULEX joacă un rol important adresându-se autorităților locale și încurajându-le să-și respecte angajamentele privind reformele în domeniul statului de drept, dreptul de proprietate și introducerea de amendamente legislative pentru instituirea de proceduri judiciare strămutate; invită autoritățile kosovare să respecte în continuare mandatul EULEX și să sprijine exercitarea mandatului său executiv;

25.  remarcă progresele înregistrate de Kosovo în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor prevăzute de foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor; invită autoritățile să depună eforturi suplimentare și să facă dovada angajamentului lor de a pune în aplicare recomandările, inclusiv prin adoptarea celor patru texte legislative încă neadoptate; îndeamnă Comisia să depună toate eforturile în vederea accelerării procesului de liberalizare a vizelor pentru Kosovo, ultima țară din regiune căreia i se impune obligativitatea vizelor; își exprimă profunda preocupare cu privire la creșterea semnificativă din ultimul timp a numărului cetățenilor care părăsesc Kosovo pentru țări din UE, printre aceștia numărându-se rromi, așkali și albanezi; invită autoritățile de la Pristina să întreprindă acțiuni eficace împotriva rețelelor de criminalitate implicate în traficul de ființe umane și, cu ajutorul Biroului Uniunii Europene de la Pristina, să explice clar publicului larg că sunt puține șanse ca cererile de azil să fie acceptate; subliniază necesitatea abordării cauzelor profunde ale faptului că cetățenii părăsesc Kosovo, inclusiv prin investiții într-un învățământ de calitate, îndeosebi pentru comunitățile minoritare și marginalizate;

26.  invită autoritățile sârbe și cele din Kosovo să instituie mecanisme de cooperare în vederea combaterii și destructurării rețelelor de criminalitate care controlează, exploatează și fac trafic cu migranții ilegali din Kosovo către unele state membre ale UE, tranzitând Serbia;

27.  invită autoritățile din Kosovo să adopte noua strategie și noul plan de acțiune privind drepturile copiilor, subliniind importanța investițiilor în educație, în sănătate și alimentație, în special pentru comunitățile minoritare și marginalizate; evidențiază importanța Legii privind protecția copilului, în vederea instituirii unui sistem funcțional de protecție a copilului; subliniază importanța întăririi responsabilității instituțiilor la nivel central și local pentru monitorizarea punerii în aplicare a drepturilor copiilor;

28.  ia act cu îngrijorare de ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor și de discriminarea bazată pe gen de pe piața muncii; constată că progresele înregistrate în domeniul drepturilor de proprietate sunt în continuare lente, fapt ce reprezintă un obstacol în calea creșterii economice pe termen lung; ia act de reducerea semnificativă a investițiilor străine directe în cel de-al treilea trimestru al anului 2014; invită guvernul Kosovo să depună eforturi vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și să creeze un mediu sigur care să atragă mai multe investiții străine în beneficiul tuturor locuitorilor din Kosovo; invită Comisia să acorde asistență tinerilor antreprenori în cadrul fondurilor IPA, inclusiv prin măsuri care să faciliteze legăturile cu întreprinzători din statele membre ale UE;

29.  constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a Legii muncii este în continuare nesatisfăcătoare, la fel ca și punerea în aplicare a Legii privind grevele; constată că rata șomajului în Kosovo atinge aproape 30% și afectează mai ales participarea femeilor pe piața muncii;

30.  regretă că, din cauza alegerilor din cele două țări, ritmul negocierilor la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia s-a încetinit; salută reluarea reuniunilor dintre Belgrad și Pristina la 9 februarie 2015, la Bruxelles; observă, cu toate acestea, că au avut loc reuniuni la nivel tehnic și că s-au înregistrat anumite progrese, inclusiv privind libertatea de circulație; regretă că majoritatea acordurilor semnate de cele două părți nu au fost implementate pe deplin și invită Serbia și Kosovo să implementeze integral acordurile deja încheiate, cu o hotărâre reînnoită; subliniază că este important să se explice populației semnificația și implicațiile acestor acorduri; subliniază că dezvoltarea unor bune relații de vecinătate poate servi intereselor ambelor țări;

31.  reiterează că este important să se asigure atribuirea, cât mai curând posibil, a unui indicativ telefonic internațional propriu pentru Kosovo, care va contribui la creșterea vizibilității sale pe plan internațional;

32.  salută cu căldură ratificarea deciziei Comitetului Internațional Olimpic privind recunoașterea deplină a Comitetului Național Olimpic din Kosovo și îndeamnă alte federații sportive să procedeze în mod similar, permițând, astfel, sportivilor și sportivelor din Kosovo să participe la competiții sportive europene și internaționale ca cetățeni ai țării lor;

33.  subliniază faptul că aderarea la organizațiile și mecanismele regionale și internaționale ar trebui să fie o prioritate pentru Kosovo; solicită actualizarea la statutul de membru cu drepturi depline a relațiilor și a reprezentării Kosovo în organizațiile regionale, în agenții și organisme internaționale precum Consiliul Europei, precum și în instituții culturale și responsabile cu patrimoniul, și actualizarea reprezentării sale în organizații mass-media europene și internaționale, de asemenea, pentru a permite artiștilor kosovari să participe la toate evenimentele culturale internaționale, inclusiv în cadrul concursului muzical Eurovision; reamintește, în acest context, importanța respectării acordului încheiat în ceea ce privește cooperarea regională;

34.  invită agențiile de asigurare a respectării legii și forțele de poliție din Kosovo să fie active și să conlucreze cu omologii lor europeni pentru a asigura o mai bună coordonare a luptei împotriva terorismului și a activității de combatere a traficului de droguri și a traficului de persoane și subliniază, în acest context, importanța statutului de membru cu drepturi depline al Kosovo în Europol și Interpol;

35.  observă că au fost realizate anumite progrese în nord, în special odată cu alegerea primarilor prin alegeri la nivelul întregului Kosovo și prin intermediul unui număr mai mare de proiecte finanțate de UE în nord; subliniază, cu toate acestea, că este necesară continuarea procesului de înființare a Asociației municipalităților sârbe, care ar trebui să reducă în continuare necesitatea unor structuri paralele; constată în același timp că vor fi necesare eforturi suplimentare constante pentru a apropia și mai mult comunitățile de etnici albanezi și sârbi; solicită găsirea unei soluții comune la problema podului din Mitrovica, care în prezent împiedică libera circulație a persoanelor;

36.  reiterează necesitatea unei transparențe totale în comunicarea rezultatelor dialogului dintre Belgrad și Pristina și a implicării parlamentelor și a societăților civile în procesul de implementare;

37.  invită autoritățile din Serbia să furnizeze asistență deplină în vederea repatrierii corpurilor persoanelor kosovare dispărute și descoperite în Serbia și să continue lucrările de excavație în zonele identificate sau în zone în care se presupune că există gropi comune în care se presupune că sunt îngropate persoane dispărute;

38.  sprijină continuarea urmăririi crimelor de război la nivel național, și evidențiază importanța urmăririi penale a cazurilor de viol de război;

39.  solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și statelor membre să extindă mandatul Reprezentantului Special al UE în Kosovo după data de 28 februarie 2015;

40.  ia act cu îngrijorare de faptul că explozia din 6 iunie 2014 de la centrala electrică Kosovo A este o dovadă a fragilității sistemului și îndeamnă din nou ca centrala să fie dezafectată până cel târziu în 2017; este convins că guvernul Kosovo ar trebui să conceapă o politică energetică viabilă și clară, care va fi esențială pentru dezvoltarea sa economică; subliniază necesitatea promovării eficienței energetice și a efectuării de studii de evaluare a nevoilor energetice înainte de darea în exploatare a unor noi centrale electrice;

41.  salută eforturile depuse în vederea diversificării surselor de energie și a dezvoltării de surse regenerabile de energie, în special în ceea ce privește începerea lucrărilor de construire a trei noi centrale hidroelectrice; subliniază, în acest sens, importanța adoptării și a aplicării integrale a standardelor de mediu ale UE; reamintește din nou autorităților de importanța respectării în mod consecvent a normelor de mediu atunci când elaborează strategia de dezvoltare a țării;

42.  își exprimă îngrijorarea cu privire la cantitatea mare de resturi radioactive sub formă lichidă și solidă care se află continuare în municipalități de pe întreg cuprinsul Kosovo, fără o protecție specială; invită Comisia să ofere asistență și să colaboreze îndeaproape cu autoritățile din Kosovo în vederea găsirii unei soluții permanente la această problemă;

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernului și Adunării Naționale ale Kosovo.


Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015
PDF 326kWORD 120k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015 (2014/2221(INI))
P8_TA(2015)0067A8-0037/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (UCE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 (COM(2014)0400),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind analiza anuală a creșterii pentru 2015 (COM(2014)0902),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012),

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind punerea în aplicare a priorităților semestrului european pentru 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(10),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0037/2015),

A.  întrucât redresarea economică din UE a încetinit mult în cursul anului 2014, dar, conform Comisiei, există șanse de revenire în 2015 și de atingere a unor performanțe și mai bune în 2016; întrucât, la șase ani de la începutul crizei financiare din 2008, zona euro se confruntă în continuare cu niveluri record ale șomajului de aproape 12 %; întrucât creșterea scăzută a agravat tendințele deflaționiste; întrucât, după criza financiară, zona euro se evidențiază în mod deosebit ca o zonă cu o creștere nesatisfăcătoare, în timp ce o serie de țări se redresează mai repede; întrucât, în ciuda presiunii deflaționiste, Comisia estimează că inflația ar trebui să crească până la mijlocul lui 2015 și în cursul lui 2016;

B.  întrucât nivelul investițiilor a scăzut cu 470 de miliarde de euro de la punctul culminant al crizei, iar deficitul investițional este estimat la aproximativ 230-370 de miliarde de euro în comparație cu tendințele sale pe termen lung; întrucât reacția la criza datoriilor suverane din zona euro și la ineficiența dovedită a cadrului instituțional european au fost importante, dar nu suficiente pentru a da un impuls destul de puternic economiei zonei euro, astfel încât aceasta să revină la o creștere rapidă,

1.  consideră că zona euro se luptă în continuare cu efectele unei recesiuni economice deosebit de îndelungate de după 2008; consideră că redresarea este încă fragilă și ar trebui consolidată pentru a genera o creștere mult mai puternică și mult mai multe locuri de muncă pe termen mediu; constată însă că creșterea din 2014 este mai generală; menționează că, în prezent, provocarea constă în soluționarea atât a problemelor ciclice atât pe termen scurt, cât și a problemelor structurale pe termen lung; subliniază că presiunile pe termen scurt pot duce la măsuri tranzitorii care ar putea submina capacitatea de creștere pe termen lung; subliniază că este necesar să se asigure faptul că politicile pe termen scurt și pe termen lung se consolidează reciproc;

2.  ia act de Analiza anuală a creșterii pentru 2015 realizată de Comisie, în care se dorește promovarea întoarcerii la niveluri de creștere mai ridicate și consolidarea redresării; susține abordarea bazată pe trei piloni principali (susținerea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea consolidării fiscale favorabile creșterii) ca modalitate corectă de a atinge aceste obiective; consideră că această abordare ar trebui să fie pe deplin integrată în viitoarele recomandări specifice fiecărei țări; susține sugestiile Comisiei privind îmbunătățirea semestrului european prin simplificarea procedurilor existente, inclusiv a calendarului acestuia, și intensificarea implicării parlamentelor naționale în vederea creșterii gradului de asumare la nivel național, având în vedere că numai aproximativ 9% din recomandările specifice fiecărei țări au fost pe deplin implementate de statele membre în 2013; invită Comisia să prezinte rapid informații solide pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în 2014; subliniază, în acest context, nevoia de a simplifica procedurile existente din cadrul semestrului european, inclusiv calendarul acestuia, și de a crește gradul de implicare a parlamentelor naționale, cu scopul de a consolida asumarea la nivel național a reformelor structurale;

3.  subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015;

4.  subliniază faptul că semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice, care cuprinde o analiză detaliată a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice și structurale ale statelor membre;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea statelor membre continuă să piardă cote de piață la nivel mondial; consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze în continuare competitivitatea în cadrul economiei mondiale, în special prin creșterea concurenței pe piețele produselor și serviciilor, cu scopul de a crește eficiența bazată pe inovare; insistă asupra faptului că, în continuare, costurile cu forța de muncă ar trebui să corespundă productivității și că salariile ar trebui să contribuie la crearea unor sisteme de asigurări sociale durabile; subliniază că statele membre ar trebui, atunci când trebuie să își gestioneze cheltuielile conform cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), mai degrabă să reducă cheltuielile curente, nu angajamentele de investiții, deși normele nu țin seama de faptul că cheltuielile cu investițiile și cheltuielile curente au un impact diferit asupra creșterii; ia act de Comunicarea Comisiei privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012), deoarece clarifică procedura și explică legătura dintre reformele structurale, investiții și responsabilitatea fiscală, folosind în mod optim flexibilitatea care există la nivelul normelor sale; salută propunerea Comisiei de simplificare a semestrului european; subliniază faptul că ar trebui evitate abordările universale în ceea ce privește pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări;

Investițiile

6.  consideră că lipsa investițiilor se datorează încrederii scăzute, așteptărilor limitate legate de cerere, îndatorării ridicate, reticenței față de asumarea unor riscuri a sectorului privat, absenței măsurilor de încurajare a investițiilor publice productive, fragmentării piețelor financiare, reducerii lente a gradului de îndatorare, așteptărilor limitate legate de cerere agravate de măsurile de austeritate menite să corecteze cheltuielile excesive, lipsa unei capacități de finanțare adecvate și faptului că, în multe cazuri, statele membre și UE nu iau măsuri corespunzătoare pentru a face față acestor factori; subliniază că deficitul investițional poate fi acoperit numai prin investiții publice specifice și niveluri mult mai ridicate ale investițiilor în societățile private și în întreprinderile din Europa; solicită realizarea unor reforme care să faciliteze un mediu antreprenorial nou, care să stimuleze crearea unor întreprinderi noi și realizarea unor investiții și a unor inovații noi, profiturile pe investiții care s-ar putea realiza fiind un factor vital pentru atragerea capitalului financiar în favoarea economiei europene; subliniază că finanțarea sporită a investițiilor implică un sistem financiar funcțional, în care creșterea stabilității și instituțiile transfrontaliere existente pot facilita asigurarea lichidității și formarea pieței, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;

7.  salută Planul de investiții pentru Europa, un instrument important de creștere a investițiilor private și publice; remarcă faptul că acest plan are ca scop generarea unor investiții suplimentare, dezvoltarea unor noi proiecte, atragerea investitorilor și restabilirea încrederii; consideră însă că este mult prea devreme pentru a evalua în mod judicios impactul real al acestui plan; remarcă faptul că stimularea investițiilor nu ar trebui considerată o alternativă pentru realizarea reformelor, ci o completare a acestora; insistă asupra faptului că resursele Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui folosite pentru cheltuieli legate de proiecte cu profit economic sau cu un efect social pozitiv în ceea ce privește rentabilitatea; subliniază că FEIS nu ar trebui doar să înlocuiască proiectele europene cofinanțate prin proiecte finanțate la nivel național; subliniază că fondurile europene ar trebui să ducă la investiții suplimentare și nu doar să înlocuiască fondurile naționale de investiții care ar fi orientate către consum; consideră că Planul de investiții pentru Europa ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiecte cu o valoare adăugată europeană care nu sunt eligibile încă pentru a fi finanțate prin bănci; subliniază importanța componentelor de natură regulatorie ale Planului de investiții în ceea ce privește îmbunătățirea mediului pentru investiții; menționează că punerea în aplicare a planului de investiții al Comisiei are un rol vital pentru ca acesta să genereze valoarea adăugată dorită; subliniază că proiectele de investiții trebuie selectate cu atenție pentru a se evita situația în care planul nu duce la creștere durabilă și la crearea de locuri de muncă durabile în Europa; amintește faptul că rezultatele planului de investiții al Comisiei ar trebui analizate cu rigurozitate, în special cu privire la modul în care proiectele au fost selectate și la importanța acordată acestora, și pentru a se evita privatizarea profiturilor sau socializarea pierderilor; evidențiază interdependența dintre pârghia planului de investiții și realizarea proiectelor concrete; subliniază că scopul atingerii unui efect de levier puternic nu ar trebui să afecteze negativ selectarea corectă a proiectelor, care ar trebui să țină seama și de locul unde acestea ar trebui să fie realizate; subliniază că trebuie să se asigure o guvernanță și un proces de selecție de înaltă calitate; remarcă faptul că statele membre care iau parte la programul de ajustare se așteaptă ca planul de investiții să crească și să faciliteze în mod considerabil granturile și împrumuturile pentru întreprinderile mici și mijlocii, care au dus greul crizei;

8.  invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la FEIS, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții;

9.  subliniază că ar trebui să existe un regim special pentru IMM-uri în cadrul planului pentru investiții pentru a crea condiții de concurență echitabile, întrucât IMM-urile sunt adeseori dezavantajate de dimensiunile lor și de poziția lor pe piață;

10.  subliniază faptul că lipsa accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole din calea creșterii în UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că este în continuare dificil pentru IMM-uri să obțină credite bancare; consideră că este nevoie de alternative la finanțarea bancară, în special prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru capitalul de risc, fonduri mutuale și promovarea cooperativelor de credit, dar și, într-un sens mai larg, prin crearea condițiilor necesare pentru alocarea eficientă a capitalului prin intermediul piețelor de capital; consideră că integrarea sporită a piețelor de capital și îmbunătățirea supravegherii instituțiilor financiare au un rol fundamental pentru îndeplinirea acestor obiective pe termen scurt și mediu; subliniază că IMM-urile ar trebui să obțină un acces privilegiat la planul de investiții;

11.  recunoaște faptul că energia este un factor important pentru competitivitatea economică; subliniază faptul că este necesar să se elimine barierele din calea pieței unice a energiei, prin mijloace precum promovarea independenței energetice; invită Comisia să evalueze progresele din acest domeniu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, prin sprijinirea unor măsuri care să elimine fragmentarea și dificultățile de punere în practică;

12.  este în continuare preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private; subliniază că acest fapt nu reprezintă o problemă numai pentru stabilitatea financiară, ci, de asemenea, limitează potențialul de creștere al UE și face ca politica monetară a BCE să fie mai puțin eficientă; invită Comisia să facă și alte propuneri privind pregătirea unor proceduri eficiente de scădere a gradului de îndatorare a sectorului privat, inclusiv a unor proceduri de faliment și de insolvență, susținând, totodată, o partajare echitabilă și transparentă a sarcinii legate de costuri, deoarece sarcina imensă în materie de îndatorare pe care o suportă întreprinderile și gospodăriile reprezintă unul dintre factorii-cheie care limitează investițiile private;

Reformele structurale

13.  constată că sunt încă necesare reforme structurale în mai multe țări; remarcă și faptul că statele membre care au pus cu succes în aplicare programe de ajustare sau programe vizând sectorul financiar au putut să revină la piețele de capital, unde au în prezent acces la capital cu dobânzi scăzute; subliniază că motivele care stau la baza acestei reveniri au fost, între altele, măsurile luate de Banca Centrală Europeană (BCE); încurajează statele membre din restul zonei euro să fie la fel de ambițioase în ceea ce privește modernizarea economiilor lor; menționează că ar trebui acordată o atenție cuvenită impactului social și impactului asupra ocupării forței de muncă al reformelor; subliniază că în completarea unei politici monetare mai relaxate a BCE statele membre ar trebui să realizeze reforme structurale ambițioase și durabile din punct de vedere social;

14.  invită statele membre să crească eficiența piețelor naționale ale muncii, să dezvolte politici mai active privind piața muncii cu scopul de a crea locuri de muncă bine plătite, să modernizeze sistemele de protecție socială, inclusiv sistemele de pensii, păstrând, totodată, caracterul favorabil incluziunii, durabil și echitabil, și să îmbunătățească și armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că reformele structurale trebuie să aibă ca rezultat creșterea reală și durabilă, un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă, consolidarea competitivității și creșterea convergenței și ar trebui fie însoțite de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, industrie, TIC, energia durabilă și resurse umane;

15.  invită statele membre să protejeze și să consolideze caracterul incluziv, durabil și echitabil al protecției sociale, îndeosebi pentru persoanele cele mai vulnerabile, și să îmbunătățească și să armonizeze mediul juridic și mediul administrativ pentru investițiile în afaceri; subliniază că locurile de muncă trebuie să fie locuri de muncă de calitate, să contracareze sărăcia persoanelor încadrate în muncă și să elimine diferențele dintre femei și bărbați în materie de remunerare; subliniază că reformele economice trebuie să fie completate de investiții bine orientate, pe termen mai lung în educație, cercetare și dezvoltare, inovare, infrastructură, TIC și energia durabilă;

16.  subliniază faptul că reducerea dependenței UE de sursele externe de energie trebuie să facă parte din strategia de creștere a acesteia; afirmă, prin urmare, faptul că este necesar să se diversifice sursele externe de energie, să se modernizeze infrastructura energetică a UE și să se finalizeze piața internă a energiei din UE , ca priorități-cheie ale strategiei de securitate energetică a Uniunii;

17.  subliniază că UE nu poate să fie competitivă doar în ceea ce privește costurile, ci trebuie să crească productivitatea prin investiții durabile în cercetare și dezvoltare, educație și competențe și utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și la nivel european; invită Comisia și guvernele să acorde, în bugetele lor, prioritate acestor domenii; subliniază că statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită șomajului în rândul tinerilor atunci când concep reforme, pentru a nu priva deja din start tinerii de oportunitățile ce li se cuvin; îndeamnă, în acest sens, statele membre să folosească mai rapid și în mod mai eficient resursele financiare disponibile, inclusiv pe cele din cadrul Garanției pentru tineret;

18.  îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită, care să respecte cadrul guvernanței economice a UE și dreptul UE, garantând, în acest fel, responsabilitatea democratică; subliniază importanța asigurării monitorizării rapoartelor troicii adoptate în martie 2014 de Parlament; invită Comisia să pună în aplicare concluziile acestor rapoarte; subliniază faptul că asistența financiară acordată de UE anumitor state membre, pusă la dispoziție cu condiția existenței unei solidarități și a unei condiționalități, are cel mai mare succes atunci când există la nivel național o puternică asumare a răspunderii și un angajament solid privind realizarea reformelor; amintește Comisiei și statelor membre că trebuie să realizeze o evaluare de impact cuprinzătoare a programelor de asistență financiară;

19.  invită Comisia să ia urgent măsuri de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale; solicită un sistem fiscal simplu și transparent; invită statele membre să ajungă la un acord cu privire la propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, ca instrument important în acest sens, și consideră că poziția sa din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)(11) servește drept bază pentru un compromis rezonabil; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă; observă că măsurile de combatere a fraudelor fiscale și a evaziunii fiscale nu ar trebui să submineze prerogativele statelor membre; salută însă cooperarea eficientă în materie de acorduri fiscale la nivel european;

20.  subliniază necesitatea realizării unor reforme în sistemele educaționale pentru a permite generațiilor care vin să se pregătească pentru nevoile piețelor de muncă tot mai extinse din viitor;

21.  consideră că statele membre și Comisia nu și-au îndeplinit încă angajamentul de a finaliza piața unică, în special piața unică a serviciilor și a economiei digitale;

22.  invită Comisia să îmbunătățească guvernanța pieței unice; îndeamnă Comisia să alinieze obiectivele pieței unice la cele ale semestrului european și să asigure coerența între mecanismele de monitorizare a acestora; consideră că un instrument analitic separat, compus din indicatori de măsurare a realizării pieței unice, poate furniza orientări utile pentru recomandările specifice fiecărei țări și analiza anuală a creșterii; subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, contribuind la prioritățile globale stabilite în Analiza anuală a creșterii realizată de Comisie și la identificarea recomandărilor specifice fiecărei țări în contextul semestrului european; consideră, prin urmare, regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015; invită Comisia să se folosească pe deplin de toate măsurile existente prevăzute în dreptul UE pentru a asigura punerea în aplicare a semestrului european;

23.  își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

24.  subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale și a unei abordări echilibrate față de imigrație împiedică creșterea în UE; își manifestă îngrijorarea cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre; subliniază faptul că tratatul nu prevede restrângerea liberei circulații a persoanelor, serviciilor sau capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

25.  subliniază importanța asigurării mobilității forței de muncă (atât la nivel transfrontalier, cât și la nivel transsectorial), a creșterii productivității muncii (însoțită de formări legate de competențe pentru creșterea șanselor de încadrare în muncă), menținând, totodată, gradul necesar de securitate în muncă, limitând locurile de muncă precare și asigurând o marjă adecvată de negociere colectivă; subliniază faptul că armonizarea mai bună a cererii și a ofertei de calificări, precum și asigurarea de consiliere profesională și de carieră, vor avea un rol important în viitor; consideră că o mai bună mobilitate poate ajuta la reducerea nivelurilor ridicate de locuri de muncă neocupate, ce persistă în paralel cu nivelul ridicat al șomajului; subliniază că este important să se investească în capacitatea de integrare pe piața muncii a femeilor și tinerilor, în special în contextul tehnologiilor emergente și al noilor sectoare, dat fiind faptul că aceste sectoare au potențial de a crea locuri de muncă;

26.  salută măsurile care cresc eficiența procesului semestrului european și consolidează natura democratică a acestuia; recunoaște faptul că bilanțul punerii în practică este mai bun în domeniul finanțelor publice, unde instrumentele de supraveghere sunt mai puternice; solicită integrarea echilibrată a indicatorilor de ocupare a forței de muncă și a celor socioeconomici;

Responsabilitatea fiscală

27.  salută scăderea puternică a numărului țărilor pentru care se aplică procedura aplicabilă deficitelor excesive - de la 24 în 2011 la 11 în 2014; constată că, datorită acestei îmbunătățiri de natură fiscală, conform așteptărilor actuale, strategia fiscală din UE va fi una în general neutră în 2015; cere Comisiei să verifice dacă strategia fiscală a UE este compatibilă cu nevoia de a crește investițiile; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la inegalitățile tot mai accentuate, scăderea puterii de cumpărare, nivelul ridicat al șomajului pe termen lung și al șomajului în rândul tinerilor și gradul de îndatorare publică și privată în continuare foarte ridicat al unui număr de state membre din zona euro, o situație care nu numai că împiedică creșterea, dar constituie și un risc major în cazul unor posibile viitoare șocuri; invită Comisia să adopte o interpretare prudentă și conservatoare a indicatorilor de creștere și să revizuiască calitatea previziunilor economice, deoarece previziunile anterioare ale Comisiei au fost prea des revizuite în sens descrescător;

28.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia majoritatea statelor membre trebuie să continue să realizeze o consolidare bugetară favorabilă creșterii; invită statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară suficientă să aibă în vedere reducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale cu scopul de a stimula investițiile private și crearea de locuri de muncă; invită Comisia să prezinte recomandări concrete pentru statele membre, inclusiv pentru cele în care se derulează în continuare programe de ajustare economică, astfel încât acestea să susțină creșterea economică prin reforme structurale durabile și echilibrate din punct de vedere social care să conducă la crearea de locuri de muncă de calitate, la consolidarea competitivității și la creșterea convergenței;

29.  ia act de evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre efectuată de Comisie; subliniază că analizarea proiectelor de planuri bugetare ar trebui să aibă ca obiectiv o situație financiară sustenabilă; insistă asupra aplicării normelor bugetare și a respectării principiului egalității de tratament;

30.  ia act de faptul că s-a constatat că numai cinci state membre au respectat pe deplin prevederile din PSC; insistă asupra faptului că PSC a fost instituit în urma consensului dintre statele membre; subliniază că o mare parte din cheltuielile legate de datoria publică reduc resursele care pot fi alocate serviciilor publice și investițiilor; acceptă, prin urmare, că este necesară în continuare reducerea deficitului din țările puternic îndatorate, dar consideră că o astfel de consolidare bugetară ar trebui să aibă loc într-un mod care să protejeze utilizatorii vulnerabili ai serviciilor publice, să protejeze investițiile publice și să crească veniturile în mod echitabil prin consolidarea creșterii;

Coordonarea consolidată a politicilor naționale

31.  salută realizarea Raportului privind mecanismul de alertă; salută reducerea treptată a dezechilibrelor interne din statele membre; atrage atenția asupra dezechilibrelor externe din mai multe state membre, inclusiv a surplusurilor comerciale ridicate; remarcă faptul că, la nivel mondial, UE a pierdut, în ansamblu, cote de piață;

32.  subliniază că obiectivul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice nu este numai evitarea efectelor negative majore asupra creșterii și a ocupării forței de muncă dintr-o țară, ci și prevenirea propagării efectelor politicilor naționale prost elaborate în alte state membre din zona euro; ia act de anunțul făcut la Consiliul European din decembrie 2014 de a continua și în 2015 dezbaterea privind coordonarea mai strânsă a politicilor economice din cadrul UEM, prin raportul celor patru președinți;

33.  își reafirmă opinia potrivit căreia actualului cadru de guvernanță economică îi lipsește o responsabilitate democratică suficientă în aplicarea normelor sale și ale instituțiilor și organismelor implicate; invită Comisia să prezinte propunerile necesare pentru a aborda lipsa de responsabilitate democratică în guvernanța economică a UE;

34.  menționează că ar trebui să se analizeze care ar fi efectele unei scăderi considerabile a prețurilor petrolului și dacă aceste câștiguri excepționale ar trebui transferate în totalitate către consumatorii combustibililor fosili sau dacă să fie partajate, guvernele crescând taxele asupra combustibililor fosili pentru a-și reduce deficitele, a finanța investiții, a evita subminarea politicilor privind schimbările climatice și a reduce efectele deflaționiste;

Bugetul UE

35.  subliniază că principiul exactității bugetare în conturile publice trebuie să primeze în elaborarea bugetelor naționale și a bugetului UE, pentru a asigura convergența și stabilitatea în cadrul UE; își exprimă convingerea că această exactitate reprezintă unul dintre elementele răspunsului la criza de încredere dintre statele membre, precum și dintre statele membre și cetățenii Uniunii Europene, care se manifestă prin pierderea tot mai pronunțată a încrederii de la începutul crizei financiare recente;

36.  solicită, prin urmare, armonizarea ipotezelor economice utilizate la elaborarea bugetelor naționale; consideră, în special, că elementele legate de contextul internațional ar trebui să facă obiectul unei evaluări comune;

37.  solicită o uniformizare sporită a modului de prezentare a conturilor publice, pentru a facilita comparațiile și a evita dezechilibrele macroeconomice excesive; solicită, în special, o standardizare a modului în care statele membre își contabilizează în conturile lor contribuția la bugetul UE;

38.  invită Comisia să compenseze orice deficit democratic al semestrului prin intermediul pachetului de măsuri de aprofundare a uniunii economice și monetare anunțat pentru 2015;

39.  consideră că este esențial ca Parlamentul European și parlamentele naționale să colaboreze mai îndeaproape în cadrul semestrului european cu privire la guvernanța economică și bugetară; își ia angajamentul de a-și consolida relațiile cu parlamentele naționale în ideea unui parteneriat constructiv;

40.  regretă că numărul facturilor neplătite din bugetul UE subminează credibilitatea UE și contravine obiectivelor stabilite la cel mai înalt nivel politic privind creșterea și ocuparea forței de muncă - în special în rândul tinerilor - precum și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și se teme că va adânci prăpastia dintre Uniune și cetățenii săi;

41.  solicită ca, în cadrul evaluării postelectorale a cadrului financiar multianual (CFM), să se analizeze și, prin urmare, să se sporească valoarea adăugată a finanțării acordate de UE pentru atingerea obiectivelor privind competitivitatea, creșterea, ocuparea forței de muncă și tranziția energetică stabilite de Uniune; invită Comisia să adopte o metodologie mai clară pentru îmbunătățirea monitorizării fondurilor și cheltuielilor UE legate de obiectivele Strategiei Europa 2020, pentru a se putea realiza evaluări de impact mai bune;

42.  invită, de asemenea, Comisia să raporteze cu privire la potențialul impact negativ pe care l-ar putea avea întârzierea plăților asupra angajamentelor asumate de statele membre în contextul semestrului european;

43.  observă că, până în prezent, în multe state membre, eficiența administrațiilor publice nu a crescut, deși realizarea unor îmbunătățiri în acest sens ar contribui la realizarea de economii prin raționalizarea organizării și reducerea birocrației cu care se confruntă întreprinderile și cetățenii;

44.  salută faptul că, în Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comisia a scos în evidență importanța economică a fondurilor structurale și de investiții europene (inclusiv a inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor); reamintește că aceste fonduri reprezintă, în medie, în UE, 10% din totalul investițiilor publice, însă această situație diferă de la o țară la alta, reprezentând în unele state membre până la 80% din investițiile publice; subliniază că fondurile structurale și de investiții reprezintă un bun exemplu de sinergie între bugetul european și bugetele naționale în baza unor obiective convenite de comun acord și consacrate în acorduri de parteneriat privind creșterea și investițiile, în conformitate cu Strategia Europa 2020; sprijină orice efort în sensul punerii în comun, în mod inteligent, a mijloacelor bugetare de la nivel european și național în vederea sporirii eficienței, stimulării economiei și reducerii deficitelor naționale prin intermediul efectului pozitiv al partajării resurselor;

45.  subliniază necesitatea stringentă de a combate în mod eficient frauda fiscală, care lipsește, eventual, bugetul UE de resurse importante;

46.  invită Comisia să prezinte o analiză a eventualului impact al redistribuirii fondurilor de la programele UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont 2020;

47.  invită statele membre să completeze planul de investiții, al cărui obiectiv este să asigure un impact maxim al cheltuielilor publice și să atragă investiții private;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.
(11) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 134.


Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015
PDF 490kWORD 205k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 (2014/2222(INI))
P8_TA(2015)0068A8-0043/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–  având în vedere articolul 349 din TFUE referitor la măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice,

–  având în vedere Carta socială europeană revizuită, în special articolul 30 referitor la dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare” (COM(2013)0690),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la aceasta(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și la aspectele sociale ale rolului și activității troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modul în care poate contribui Uniunea Europeană la crearea unui mediu favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(8),

–  având în vedere „Raportul global asupra veniturilor 2014/2015” al Organizației Internaționale a Muncii din 5 decembrie 2014,

–  având în vedere documentul de lucru al OCDE intitulat „Tendințe privind diferențele de venituri și impactul acestora asupra creșterii economice” din 9 decembrie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iulie 2014 intitulată „Inițiativă privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă” COM(2014)0446),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011(9) și din 16 ianuarie 2014(10) referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0043/2015),

A.  întrucât Europa trebuie să își asume angajamentul de a respecta modelul economiei sociale de piață care asigură creșterea durabilă pentru a lăsa moștenire generației viitoare locuri de muncă și nu datorii;

B.  întrucât contextul economic și social din UE este în continuare unul sumbru și întrucât, potrivit previziunilor economice din toamna anului 2014 ale Comisiei, redresarea economică rămâne fragilă; întrucât, în ciuda ratelor de creștere economică negative din zona euro din ultimii doi ani, se preconizează o creștere din zona euro de 0,8% în 2014 și 1,1 în 2015; întrucât numai un număr mic de state membre au previziuni mai bune și întrucât Comisia și-a revizuit în mod sistematic în sens descrescător previziunile în ultimii ani; întrucât, în ciuda faptului că deficitul global preconizat în UE28 a fost redus cu 3% în 2014, acesta rămâne la cote ridicate în anumite state membre, ceea ce demonstrează nevoia continuării consolidării fiscale, compatibilă cu creșterea și crearea de locuri de muncă mai bune și mai stabile, dat fiind faptul că redresarea nu este nici solidă, nici susținută;

C.  întrucât calea rapidă a consolidării fiscale adoptată în timpul crizei economice a împiedicat statele membre să atingă obiectivele Europa 2020, ceea ce demonstrează că politicile fiscale ar trebui diferențiate și adaptate situației specifice fiecărui stat membru; întrucât scăderea bruscă a prețului petrolului poate constitui un stimulent suplimentar pentru economia multor state membre, mai ales dacă aceasta se traduce rapid prin costuri de energie reduse pentru gospodării și întreprinderi;

D.  întrucât UE trebuie să-și îmbunătățească în continuare politicile economice și sociale în vederea realizării cât mai rapide a obiectivelor Europa 2020, evitând riscul stagnării și deflației seculare, și întrucât pentru aceasta este necesară continuarea eforturilor de promovare a investițiilor și a reformelor structurale care duc la creșterea competitivității economice într-un mod responsabil din punct de vedere social; întrucât este necesară o transformare ecologică pentru a se asigura trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și o dezvoltare durabilă; întrucât, în mod îngrijorător, poziția UE în economia mondială se află în declin ca o consecință a crizei, a pierderii bazei sale industriale și a lipsei de încredere a investitorilor și antreprenorilor, în timp ce alte țări dau semne solide de redresare; întrucât, în octombrie 2014, FMI a estimat că probabilitatea de recesiune în zona euro a crescut și că va ajunge la 35-40 % la sfârșitul anului;

E.  întrucât statele membre sunt principalele responsabile pentru punerea în aplicare cu succes a politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv a politicilor privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, iar aceste măsuri pot fi implementate în mod optim la nivel național;

F.  întrucât UE trebuie să găsească în cel mai scurt timp soluții la îmbătrânirea rapidă a populației sale;

G.  întrucât, în ciuda unor îmbunătățiri (pentru prima dată după 2011 s-a înregistrat o creștere mică a contractelor cu normă întreagă), rata șomajului rămâne la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, cu aproape 25 de milioane de oameni neavând un loc de muncă în UE; întrucât nivelul șomajului pe termen lung este îngrijorător de ridicat, iar 12 milioane de oameni nu au un loc de muncă de peste un an (în creștere cu 4 % față de anul anterior); întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor nu au scăzut în mod semnificativ (au scăzut cu numai 1,9 % față de 2013), ajungând la media UE de 21,2 %; întrucât 75% din șomajul pe termen lung din UE se înregistrează la persoanele sub 35 de ani; întrucât situația de pe piața muncii este deosebit de critică pentru tineri, cu excepția unor state membre, indiferent de nivelul lor de educație;

H.  întrucât Fondul social european cu garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor trebuie să fie folosite în mod corect și pe deplin pentru a finanța proiecte sustenabile în vederea combaterii șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor;

I.  întrucât proporția de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a rămas ridicată și întrucât populația de etnie romă este suprareprezentată în acest grup;

J.  întrucât mai mulți factori - inclusiv imposibilitatea creării unui mediu pozitiv pentru a încuraja investițiile și creșterea economică, reducerea veniturilor de piață și slăbirea impactului transferurilor sociale în timp(11), precum și eforturile unor state membre de a redresa balanța lor economică prin reducerea cheltuielilor alocate protecției sociale - au dus la reduceri semnificative ale veniturilor brute disponibile ale gospodăriilor, contribuind la creșterea numărului de familii europene expuse riscului excluziunii și la creșterea alarmantă a inegalităților, inclusiv a inegalităților de gen; întrucât unul din patru europeni se află în pragul sărăciei; întrucât ocuparea scăzută a forței de muncă și precaritatea au crescut și pentru 50% din toți cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie;

K.  întrucât, conform cifrelor din 2013, înregistrate cel mai recent, șomajul pe termen lung se situează la unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie, și anume de 5,1% din forța de muncă din UE-28; întrucât șomajul pe termen lung are consecințe esențiale pentru oameni de-a lungul vieții lor, putând conduce la apariția unui șomaj structural în UE;

L.  întrucât aproximativ 25,1 % din populația UE este în prezent expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială; întrucât rata medie de creștere a sărăciei în rândul copiilor este mai ridicată decât rata medie de creștere a sărăciei în general, și întrucât în unele state membre unul din trei copii trăiesc sub nivelul de sărăcie;

M.  întrucât lucrătorii în vârstă reprezintă grupul cel mai probabil să fie expus șomajului pe termen lung; întrucât numai o jumătate dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani lucrau în 2012; întrucât populația în vârstă suferă mai mult din cauza reducerii cheltuielilor publice în domeniul serviciilor sociale și de sănătate și al alocațiilor sociale; întrucât unele categorii de persoane în vârstă, cum ar fi persoanele cu vârste mai mari de 80 de ani, femeile în vârstă, migranții în vârstă sau alți membri din minorități etnice sunt expuși în mod deosebit riscului de a se confrunta cu sărăcia;

N.  întrucât, pentru a găsi rapid soluții împotriva crizei, anumite state membre au făcut reduceri semnificative în ceea ce privește cheltuielile publice, în timp ce cererea pentru protecție socială a crescut ca răspuns la creșterea șomajului; întrucât alocările bugetare naționale pentru securitate socială au fost extinse, dată fiind reducerea contribuțiilor ca urmare a disponibilizărilor sau reducerilor salariale la scară largă, punând astfel grav în pericol modelul social european; întrucât reformele solicitate nu respectă nevoile și așteptările cetățenilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și sfera socială;

O.  întrucât reducerea sărăciei nu este numai unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, ci și o responsabilitate socială pentru statele membre și întrucât locurile de muncă decente și sustenabile este cea mai bună soluție pentru a ieși din sărăcie; întrucât eforturile trebuie să se concentreze asupra facilitării accesului la locuri de muncă, în special al persoanelor cele mai îndepărtate de piața muncii; întrucât piața forței de muncă încă este marcată de inegalități semnificative în ceea ce privește condițiile de muncă și întrucât femeile se confruntă cu un risc mai ridicat decât bărbații de a trăi în sărăcie sau de a se confrunta cu excluziunea socială după vârsta de 55 de ani;

P.  întrucât diferențele socioeconomice dintre statele membre s-au intensificat și mai tare, în timp ce, în ceea ce privește obiectivul de convergență regională, lucrurile stau exact invers; întrucât diferența dintre centru și periferie cu privire la șomaj a crescut de la 3,5 % în 2000 la 10 % în 2013; întrucât această diferență crește riscul de fragmentare și pune în pericol stabilitatea economică și coeziunea socială din UE; întrucât cel de-al șaselea raport privind coeziunea subliniază rolul pe care îl joacă fondurile structurale în combaterea inegalității, în special în timpul crizei;

Q.  întrucât articolul 174 din TFUE stipulează că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”;

R.  întrucât regiunile care suferă de handicapuri demografice sau naturale grave sau permanente înregistrează, în general, rate ridicate ale șomajului, o creștere economică scăzută și o lipsă semnificativă a investițiilor destinate îmbunătățirii potențialului lor;

S.  întrucât, în ultimii doi ani, Parlamentul a avertizat cu privire la riscurile sociale de deflație în contextul unei creșteri scăzute, al șomajului ridicat și al scăderii salariilor; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE) a prevăzut o inflație scăzută pe termen lung și a avertizat cu privire la consecințele acesteia asupra cererii interne, a creșterii și a ocupării forței de muncă; întrucât deflația a devenit o realitate din august 2014 în opt state membre (șase dintre acestea în zona euro); întrucât cererea și crearea de locuri de muncă din UE sunt puternic limitate de nivelul scăzut al acordării de credite pentru IMM-uri și de nevoia de a reduce datoriile publice și private excesive, în special în ceea ce privește împrumuturile ipotecare; întrucât scăderea ratelor inflației duce la o accentuare semnificativă a acestor probleme, crescând ratele reale ale dobânzilor și îndatorarea reală, și ar putea duce la un cerc vicios al depresiunii economice; întrucât BCE a reacționat la toate aceste aspecte la 22 ianuarie 2015, prin punerea în aplicare a unui program extins de achiziționare de active cu achiziții de active lunare combinate în valoare de 60 de miliarde EUR, care ar trebui efectuate cel puțin până în luna septembrie 2016;

T.  întrucât o politică monetară expansionistă poate fi folosită pentru a promova exporturile ca modalitate de îmbunătățire a economiei UE pe termen scurt;

U.  întrucât ratele scăzute ale dobânzii pot fi folosite pentru promovarea investițiilor în UE;

V.  întrucât nivelul consolidării fiscale a crescut și întrucât au fost introduse noi obiective principale care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice; întrucât, cu toate acestea, valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este încă foarte ridicată; întrucât este necesară îndeplinirea obiectivului pe termen mediu și a celui privind datoriile pentru crearea unui mediu care va promova creșterea economică și crearea de locuri de muncă; întrucât este necesară evaluarea sistematică a impactului social, de mediu și de gen al acestor măsuri;

W.  întrucât investițiile publice și private ale UE au cunoscut o descreștere alarmantă, situându-se momentan cu aproximativ 20 % sub nivelul de dinainte de criză și fiind mai scăzute decât cele de la nivelul partenerilor săi economici principali din lume; întrucât investițiile în locuri de muncă durabile și mai bune, în capital uman, cercetare și inovare (inclusiv în proiectele la scară mică), o uniune energetică eficientă din punctul de vedere al resurselor, piața unică digitală, promovarea antreprenoriatului și mediul de afaceri îmbunătățit pentru IMM-uri trebuie să reprezinte o prioritate absolută atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, deoarece investițiile în aceste domenii au un rol vital nu numai pentru asigurarea redresării, dar și pentru consolidarea potențialului economic de creștere și de creare a prosperității al UE;

X.  întrucât implicarea insuficientă a parlamentelor naționale, a Parlamentului European, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la nivel național și la nivelul UE în procesul semestrului UE a limitat asumarea realizării de reforme de către statele membre, precum și elaborarea unor soluții sociale, durabile și favorabile incluziunii, și a scăzut încrederea cetățenilor în proiectul UE;

Y.  întrucât stabilirea salariilor ține de competența statelor membre;

Politici economice ambițioase pentru creștere, crearea de locuri de muncă de calitate și combaterea deflației

1.  salută abordarea integrată a Comisiei față de creștere, întemeiată pe trei piloni principali: un plan de investiții pentru Europa, reforme structurale și responsabilitate fiscală; solicită elaborarea unei politici economice și fiscale ambițioase și expansioniste, care să respecte normele în vigoare din Pactul de stabilitate și creștere (PSC), pentru a stimula creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a crea locuri de muncă mai bune și durabile; subliniază că solidaritatea este valoarea de bază pe care este construită Uniunea Europeană; invită Comisia să susțină eforturile statelor membre, punându-le la dispoziție recomandări concrete care le sunt utile lor și UE per ansamblu, astfel încât acestea să abordeze nu numai consolidarea fiscală, ci și reformele structurale într-un mod echilibrat din punct de vedere social și eficient și sustenabil din punct de vedere economic; subliniază că inflația scăzută crește deja ratele reale ale dobânzilor și nivelul real al datoriei publice și private, care, împreună cu nivelul ridicat al șomajului pe termen lung în rândul tinerilor, reduce nivelul creșterii și crește nivelul sărăciei;

2.  cunoaște legăturile dintre responsabilitatea fiscală și nevoia de a stimula investițiile și reformele structurale în statele membre, în contextul PSC; salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității oferite de normele în vigoare ale Pactului de stabilitate și de creștere”; invită partenerii să realizeze reformele folosind flexibilitatea existentă deja în norme și acorduri, în cazul în care un stat membru se confruntă cu deficite macroeconomice excesive, pentru a garanta compatibilitatea responsabilității fiscale cu creșterea economică, crearea de locuri de muncă și statul social;

3.  subliniază că este necesar să se realizeze reforme structurale în statele membre; remarcă faptul că, pe de-o parte, unele state membre care au realizat reforme au reușit să își crească din nou competitivitatea pe piața mondială, pe de altă parte, aceste reforme ar trebui să fie compatibile cu creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu crearea de locuri de muncă decente; solicită, în vederea îndeplinirii acestor obiective, ca domeniul de aplicare al acestor reforme să fie extins pentru a include domenii precum piața unică digitală, uniunea energetică sau reformele fiscale; consideră că reformele promovate pe piața muncii trebuie să introducă și flexibilitatea și securitatea necesare pentru a pune capăt segmentării și a asigura salarii decente;

4.  salută faptul că noul mix de politici adaugă investiții priorităților anterioare în materie de consolidare fiscală și reforme structurale; consideră însă că analiza anuală a creșterii ar trebui să acorde mai multă atenție cererii agregate și legăturii dintre aceasta și creșterile salariale și diferențele sociale; subliniază că, atunci când e vorba de reducerea dezechilibrelor macroeconomice, prioritatea absolută ar trebui să fie nu creșterea excedentelor de cont curent, ci, mai degrabă, consolidarea creșterii, a investițiilor și a ratelor de ocupare a forței de muncă și reducerea gradului de sărăcie;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că investițiile UE au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar acum se află undeva la 20% sub nivelul dinaintea crizei; avertizează cu privire la faptul că declinul a fost și mai mare în statele membre de la periferie, unde consolidarea fiscală a fost mai drastică; subliniază din nou potențialul de locuri de muncă al economiei verzi, care, conform estimărilor Comisiei, ar putea crea cinci milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectorul eficienței energetice și în cel al energiei din surse regenerabile, cu condiția instituirii unor politici ambițioase în materie de climă și de energie; invită statele membre să asigure niveluri suficiente de investiții în sectoarele respective și să anticipeze competențele viitoare ale lucrătorilor;

6.  salută faptul că unul din cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 îl reprezintă investițiile și solicită punerea imediată în aplicare a planului; observă că contribuțiile statelor membre la Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu vor fi luate în considerare în ceea ce privește definirea ajustării fiscale în cadrul componentei de prevenire sau de corectare a PSC;

7.  consideră că cei trei piloni principali ai strategiei Comisiei pentru 2015 trebuie să fie implementați în comun pentru a stimula investițiile, într-un mod responsabil, în domeniile care au un impact real asupra creșterii și a creării de locuri de muncă, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate;

8.  observă faptul că FEIS va avea la bază resursele UE existente și nu va beneficia de fonduri publice „proaspete”, în afară de cele 5 miliarde de euro primite în plus de la Banca Europeană de Investiții (BEI); subliniază riscurile legate de un fond insuficient bazat pe presupuneri prea optimiste cu privire la probabilitatea atragerii celei mai mari părți a finanțării necesare de la investitori privați; invită BEI să ia în calcul schimbarea orientării sale de la activități bancare exclusiv comerciale la urmarea unui model de evaluare a riscurilor proiectelor bazat pe criterii definite și transparență; invită Comisia să analizeze modurile în care ar putea folosi bugetul UE și alte resurse noi pentru a se asigura că FEIS va avea rezultate corespunzătoare;

9.  invită Comisia și BEI să evalueze efectele crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor BEI, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, sectorului economiei sociale și întreprinderilor de stat;

10.  subliniază faptul că FEIS trebuie să se concentreze pe crearea unor investiții noi în domenii în care apetitul investitorilor nu este suficient și nu pe substituirea unor investiții care ar fi fost produse în altă parte (evicțiune) sau pe investițiile foarte profitabile care ar fi avut loc oricum (balast); invită, de asemenea, Comisia să includă și să promoveze investițiile sociale care nu numai că generează profit financiar, dar și promovează efectele de propagare sociale pozitive, cum ar fi investițiile în capitalul uman, investițiile cu un puternic impact asupra creării de locuri de muncă mai bune și durabile sau incluziunii sociale și reducerii sărăciei, cum ar fi sistemele de protecție socială și serviciile sociale, sau investițiile în economia socială; solicită din nou să se pună în aplicare Pachetul privind investițiile sociale;

11.  invită Comisia să asigure investițiile în regiunile mai slabe din punct de vedere economic în care nivelul șomajului este ridicat, și în IMM-urile din aceste regiuni, având în vedere accesul foarte limitat al acestora la finanțare, pentru a se asigura că aceste eforturi au un impact semnificativ acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, alegerea făcându-se având în vedere în mod corespunzător caracteristicile economice ale investițiilor; împărtășește opinia Comisiei privind faptul că este nevoie de o forță de muncă calificată în sectoarele în curs de dezvoltare, cum ar fi economia digitală, sectoarele verzi și furnizarea de servicii de sănătate;

12.  invită Comisia și statele membre să abordeze mecanismele consolidate specifice pentru a pune în aplicare programe de investiții în regiunile periferice, ale căror ultraperifericitate, fragmentare geografică, economii fragile și constrângeri naturale conduc la inegalități mai mari în ceea ce privește accesarea unor oportunități de lucru, bunuri și servicii;

13.  invită Comisia să ia în considerare regiunile care suferă de handicapuri naturale sau geografice grave și permanente în ceea ce privește programarea planului european de investiții, în special accesul la rețeaua de bandă largă;

14.  invită Comisia să revizuiască în detaliu, și să îmbunătățească, inițiativa UE-BEI privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, lansată în 2012 ca proiect-pilot pentru a sintetiza planul european de investiții, astfel încât acesta să aibă un rol mai important în promovarea ocupării forței de muncă; solicită, în acest context, și o revizuire detaliată a obligațiunilor cu impact social din PSI;

O politică responsabilă reconcentrată pe investiții, pe crearea de locuri de muncă de calitate și pe creștere

15.  menționează că Planul european de investiții este necesar pentru a completa eforturile de stimulare a creșterii economice durabile și a creării de locuri de muncă, care trebuie sprijinite prin resurse private și publice pentru a se realiza; salută faptul că în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 se solicită în continuare ca țările cu marje de manevră fiscale să depună mai multe eforturi ca modalitate de a încuraja cererea și investițiile europene;

16.  salută intensificarea ritmului consolidării fiscale și introducerea unor noi obiective principale – care acordă o atenție sporită deficitelor structurale și nu celor ciclice –, care ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă și a creșterii durabile; menționează însă că valoarea multiplicatorilor fiscali în contextul actual este, cu toate acestea, în continuare foarte ridicată și că acest lucru va avea un impact negativ asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și asupra durabilității sistemelor de protecție socială; invită Comisia să faciliteze utilizarea flexibilității maxime oferite de normele în vigoare din PSC;

17.  solicită ca dezvoltarea unui cadru european să asigure faptul că toate investițiile efectuate în cadrul Planului european de investiții au un impact important în ceea ce privește stimularea creșterii durabile, crearea de locuri de muncă de calitate și promovarea progreselor sociale; invită Comisia să monitorizeze și să controleze investițiile efectuate în cadrul planului și, de asemenea, să auditeze și să evalueze impactul economic și social al investițiilor în termeni reali; invită Comisia să includă specialiști în materie de politici sociale în comitetul de experți al noului FEIS care va aproba proiectele care vor beneficia de finanțare și să se asigure că unul dintre criteriile importante de selecție în acest sens va fi impactul social pozitiv;

18.  subliniază importanța flexibilității care poate fi folosită în cadrul actualului PSC pentru a asigura spațiu de manevră pentru investițiile sociale, și anume pentru investițiile sociale în oameni, oferindu-le competențele necesare și sprijinind condițiile pentru participarea productivă și satisfăcătoare la economie și societate pe parcursul vieții lor; subliniază, în acest context, rolul potențial al economiei sociale în ceea ce privește crearea de locuri de muncă durabile, favorabile incluziunii și de calitate;

IMM-urile au restabilit finanțarea pentru a stimula investițiile private și a crea locuri de muncă

19.  subliniază că, dacă, pe de-o parte, IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a creării de locuri de muncă în UE, pe de altă parte, acestea se confruntă în continuare cu probleme majore legate de obținerea accesului la finanțare, iar gradul lor de supraîndatorare este îngrijorător; salută, prin urmare, noile recomandări ale Comisiei privind accesul IMM-urilor la fonduri, care implică o abordare nouă cu privire la insolvență și la eșecul în afaceri; invită statele membre să depună eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți mecanismele de restructurare a datoriilor ca metodă de realizare a acestui obiectiv; invită Comisia să susțină, dacă e necesar, aplicarea la nivel național a principiilor prevăzute în recomandarea sa din 12 martie 2014 prin recomandări specifice fiecărei țări; subliniază că antreprenoriatele și IMM-urile administrate de femei se confruntă cu mai multe probleme în ceea ce privește obținerea accesului la finanțare; invită Comisia să analizeze cauzele acestei situații și să propună măsuri de soluționare a acesteia;

20.  subliniază importanța creării unei culturi antreprenoriale în Uniunea Europeană prin reducerea barierelor din calea activității independente și a înființării întreprinderilor; subliniază că acestea pot fi susținute printr-un mix inteligent de sprijin financiar, cum ar fi axa de microfinanțare și de antreprenoriat social a Programului pentru inovare socială (EaSI), sau prin soluții de tip „ghișee unice” în administrațiile publice pentru înregistrarea noilor întreprinderi;

21.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fragmentarea financiară din zona euro pune în pericol, în unele cazuri, creșterea și durabilitatea IMM-urilor; solicită refacerea capacității de împrumut a economiei, permițând astfel IMM-urilor să investească și să creeze locuri de muncă, precum și facilitarea accesului la antreprenoriat și a accesului IMM-urilor la programe precum COSME sau Orizont 2020;

22.  invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile de înființare a unor întreprinderi noi;

23.  salută mecanismul comun de acordare de împrumuturi pentru IMM-uri al Comisiei și al BEI care utilizează fonduri structurale pentru a facilita investițiile în aceste întreprinderi, astfel încât să se stimuleze crearea de locuri de muncă mai bune și durabile; invită BCE să completeze această măsură politică și să analizeze care sunt mijloacele prin care se pot achiziționa active ale IMM-urilor și sprijini dezvoltarea IMM-urilor în cadrul programelor de relaxare cantitativă bazate pe bunele practici din alte regiuni economice sau să aibă rolul de garant al surselor de finanțare a IMM-urilor, care generează până la 80% din locurile de muncă din multe state membre;

24.  ia act de programul extins de achiziții de active al BCE, care are în vedere, din nou, sistemul bancar; invită, prin urmare, BCE să-și optimizeze potențialul de îmbunătățire a economiei reale prin acordarea de credite în vederea stimulării creșterii și a combaterii șomajului în UE;

25.  salută măsurile anunțate de Comisie privind stimularea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor prin deblocarea alternativelor la creditele bancare și îmbunătățirea cadrului de reglementare și a celui fiscal pentru a crește investițiile pe termen lung în IMM-uri; solicită ca aceste măsuri să fie puse în aplicare fără întârziere; invită, de asemenea, Comisia să susțină proiectele la scară mai redusă; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere cooperativele financiare pentru finanțarea IMM-urilor (cooperativele de credit) ca instrumente de finanțare alternativă și să faciliteze un acces îmbunătățit pentru IMM-uri la achizițiile publice și finanțare la nivelul UE și la nivel național;

26.  subliniază importanța organismelor intermediare legate de IMM-uri, cum ar fi camerele de comerț, ca motoare cu impact multiplicator în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE în materie de IMM-uri și invită Comisia să lanseze un dialog în parteneriat cu aceste organisme cu privire la modalitatea în care politicile UE legate de IMM-uri ar putea fi mai bine implementate, astfel încât să se stimuleze crearea unor locuri de muncă de calitate;

O utilizare mai eficientă a fondurilor

27.  subliniază faptul că politicile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă au impacturi teritoriale diferențiate, în funcție de situația specifică din fiecare regiune a UE, precum și că diferențele regionale s-au extins de la începutul crizei; subliniază că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să ia în considerare diferențierile teritoriale din cadrul statelor membre pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă, menținând, în același timp, coeziunea teritorială;

28.  consideră că măsurile din cadrul politicii de coeziune au un rol esențial în reducerea inegalităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele; invită Comisia să găsească soluții adecvate pentru statele membre care, deși se confruntă cu o rată a șomajului foarte ridicată, sunt obligate să returneze fondurile UE din cauza unor probleme de cofinanțare; invită Comisia să aibă în vedere prefinanțarea pentru a facilita utilizarea la maximum a fondurilor de către aceste state membre în perioada 2014-2020, asigurându-se, în același timp, de fiecare dată că se respectă principiul responsabilității bugetare;

29.  invită Comisia să ia urgent măsuri pentru a combate dumpingul fiscal, fraudele fiscale și evaziunea fiscală și solicită adoptarea, la nivelul Consiliului, a unei taxe pe tranzacțiile financiare ambițioase;

30.  își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și Fondul social european (FSE), nu ar trebui folosită pentru a finanța abordările naționale, ci aceasta ar trebui, mai degrabă, să ofere asistență suplimentară într-un mod care să completeze și să consolideze programele naționale, în conformitate cu deciziile statelor membre;

31.  invită Comisia, statele membre și regiunile să asigure punerea deplină a aplicare a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013 și să alinieze foarte bine FSE și alte fonduri structurale europene la Strategia Europa 2020; invită Comisia să asigure o monitorizare strictă a alocării a 20% din FSE pentru sărăcie; invită Comisia să introducă în următoarea analiză anuală a creșterii, și în recomandările specifice fiecărei țări, un capitol referitor la punerea în aplicare a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD);

32.  invită Comisia să dezvolte reforme structurale pentru piețele energetice pentru a realiza o uniune energetică rezistentă, mai puțin dependentă de surse externe, și să diversifice sursele de aprovizionare (de exemplu, gazul algerian);

Reforme în vederea consolidării potențialului de creștere, capitalului uman și productivității

33.  menționează că planurile de investiții decisive pentru creștere durabilă și crearea de locuri de muncă de calitate, precum și măsurile luate de BCE, pot avea succes numai dacă sunt combinate cu reforme naționale care consolidează participarea unei forțe de muncă de calitate, stimulează activitatea și productivitatea, dezvoltă capitalul uman la toate categoriile de vârstă și susțin sisteme sociale și de protecție socială puternice; subliniază faptul că Decizia Parlamentului și a Consiliului privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) este un element esențial în cadrul eforturilor de îmbunătățire a piețelor forței de muncă; consideră că reformele structurale ale pieței muncii ar trebui să introducă măsuri de flexibilitate internă pentru a menține locurile de muncă în perioadele de crize economice, să asigure calitatea locurilor de muncă și securitatea în cazul schimbării locului de muncă, să creeze regimuri de alocații de șomaj bazate pe cerințe de activare realiste și să asigure un sprijin adecvat pentru lucrătorii disponibilizați; aceste reforme sunt legate de politicile de reintegrare;

34.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare metode inovatoare de încurajare a investițiilor din Europa; subliniază tendințele recente ale societăților comerciale de a readuce producția și serviciile în UE și oportunitățile pe care le reprezintă acest lucru pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că economiile din UE au o oportunitate unică de a accelera această tendință de relocalizare a locurilor de muncă;

35.  invită Comisia și statele membre să elaboreze politici adaptate pentru sprijinirea creării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele aflate în șomaj pe termen lung, persoanele în vârstă fără loc de muncă, femei și alte grupuri prioritare afectate deosebit de puternic de criză, cum ar fi imigranții, comunitatea romă și persoanele cu dizabilități, inclusiv măsuri de promovare a politicilor de combatere a discriminării la locul de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea personală, învățarea și formarea pe tot parcursul vieții și să combată nivelul scăzut de educație care afectează unele dintre aceste grupuri, multe din care se confruntă cu riscul excluderii sociale; solicită RSI să abordeze în mod sistematic diferențele de salarizare între femei și bărbați și reducerea disparităților în materie de pensie; îndeamnă Comisia să solicite fiecărui stat membru să întocmească un plan național pentru crearea unor locuri de muncă decente și de calitate, astfel cum au convenit în cadrul Consiliului de primăvară din 2012;

36.  invită Comisia să lanseze o nouă inițiativă care să vizeze promovarea oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru cetățenii de etnie romă din statele membre, cu ajutorul unor măsuri care să promoveze competențele și calificările și care să combată discriminarea, precum și promovarea creării de locuri de muncă prin, de exemplu, activități independente, antreprenoriat și folosirea unor instrumente financiare inovatoare;

37.  invită statele membre să considere prioritară eliminarea disparității de gen în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă, în special prin abordarea disparității salariale dintre femei și bărbați și punerea în aplicare a unor măsuri care să faciliteze reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie, printre altele, prin creșterea numărului de structuri de îngrijire a copiilor disponibile;

38.  regretă faptul că semestrul european nu a fost aliniat suficient cu Strategia Europa 2020; invită Comisia și statele membre să alinieze măsurile economice adoptate în cadrul semestrului european la obiectivele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 și la principiile sociale prevăzute în tratate; solicită să se depună eforturi mai hotărâte în vederea orientării și coordonării politicilor UE de stimulare a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și de creare de locuri de muncă mai bune și durabile; invită Comisia Europeană să prezinte fără întârziere revizuirea intermediară a Strategiei Europa 2020, luând în considerare necesitatea de a înregistra urgent progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și alte obiective sociale, precum și necesitatea de a implica mai activ părțile interesate;

Politici în domeniul educației și al muncii în vederea propășirii capitalului uman

39.  consideră că intensificarea concurenței internaționale determinată de existența unei forțe de muncă din ce în ce mai pregătite a adus UE într-o situație de deficit și necorelare a aptitudinilor profesionale, ceea ce constituie o frână în calea creșterii economice; consideră că, dacă doresc să aibă o șansă reală de îndeplinire a obiectivelor Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, statele membre trebuie să se concentreze pe asigurarea unui mediu adecvat pentru crearea de locuri de muncă;

40.  își reiterează solicitarea adresată Consiliului, Comisiei și statelor membre de a include un pilon al egalității de gen în cadrul Strategiei Europa 2020;

41.  subliniază că strategia de recâștigare a competitivității nu ar trebui să se concentreze numai pe costurile forței de muncă, ci și pe creșterea productivității prin investiții în capitalul uman și reforme structurale;

42.  invită statele membre să restabilească investițiile în capitalul uman la nivelul de dinainte de criză, în special să faciliteze tranziția de la educație la locul de muncă pentru tineri, să investească în instruirea profesională, precum și în programele de învățare pe tot parcursul vieții;

43.  salută faptul că, în cadrul AAC pentru 2015, Comisia invită statele membre să protejeze sau să promoveze investițiile pe termen mai lung în educație și în cercetare și inovare; observă însă că statele membre care au deja constrângeri bugetare nu dispun de resurse suficiente pentru a îndeplini acest obiectiv;

44.  subliniază importanța politicilor active de ocupare a forței de muncă pentru anumite state membre în contextul actual; invită statele membre respective să crească aria de acoperire și eficiența politicilor active privind piața muncii;

Locuri de muncă și salarii de calitate ca motoare de productivitate și creștere

45.  invită statele membre să acorde o atenție specială ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, acordând prioritate accesului și integrării acestora pe piața muncii și punerii politicilor privind accesul și integrarea pe picior de egalitate cu celelalte politici, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită;

46.  amintește că salariile decente sunt importante nu numai pentru coeziunea socială, ci și pentru menținerea unei redresări robuste și a unei economii productive; invită Comisia să investigheze impactul produs de introducerea de către unele state membre a salariilor minime în contextul reducerii inegalităților salariale; invită Comisia să organizeze o conferință privind crearea unui cadru european pentru salariile minime;

47.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că reformele pieței muncii din multe state membre nu au reușit să conducă la scăderea nivelului de locuri de muncă precare; observă că 50% din locurile de muncă create în 2014 au fost locuri de muncă temporare; menționează că, în conformitate cu informațiile furnizate de Comisie, sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă există în continuare și că, pentru 50% din cei care caută un loc de muncă, asigurarea acestuia nici nu este suficientă pentru a-i scoate din sărăcie, nici nu are ca efect creșterea productivității; invită statele membre să facă din calitatea locurilor de muncă o prioritate și să trateze chestiunea segmentării pieței muncii; invită statele membre să se asigure că reformele de pe piața muncii urmăresc, pe lângă promovarea creării de locuri de muncă mai bune, sustenabile, să reducă segmentarea, să promoveze integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii și egalitatea de gen, să reducă sărăcia persoanelor încadrate în muncă, și să asigure o protecție socială adecvată tuturor lucrătorilor, inclusiv celor care desfășoară activități independente;

48.  consideră că statele membre pot crea locuri de muncă numai dacă piața permite acest lucru, dacă se pot baza pe o forță de muncă calificată, dacă piețele forței de muncă sunt suficient de flexibile, dacă costurile forței de muncă, inclusiv ale salariilor, sunt în conformitate cu productivitatea, dacă sistemele de protecție socială fac munca mai atractivă și dacă reglementările sunt proporționale și bazate pe date concrete;

49.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește combaterea dumpingului social în UE, care provoacă daune semnificative lucrătorilor afectați și sistemelor sociale din statele membre; de asemenea, solicită includerea partenerilor sociali la toate nivelurile în aceste eforturi;

50.  salută inițiativa privind crearea unei platforme europene pentru combaterea muncii nedeclarate; invită din nou statele membre să se asigure că persoanele cu contracte precare sau care desfășoară activități profesionale independente beneficiază de un set de bază de drepturi și de protecție socială adecvată, îndeosebi în privința vieții de familie și a reconcilierii dintre viața profesională și viața personală; invită Comisia să depună eforturi speciale pentru a soluționa problemele suplimentare cauzate de munca cu fracțiune de normă și temporară forțată și de desfășurarea de activități independente false;

51.  regretă faptul că nu există aproape nicio referire la calitatea sau durabilitatea locurilor de muncă create, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, care sunt suprareprezentate în locurile de muncă cu fracțiune de normă din cauza dificultăților de conciliere a vieții profesionale cu cea privată;

52.  consideră că atingerea obiectivelor în materie de reindustrializare este fundamentală pentru competitivitatea UE și că relansarea unei politici industriale europene autentice ar putea stimula creșterea și ar putea crea noi locuri de muncă de înaltă calitate;

53.  regretă faptul că, atunci când se face trimitere la ratele șomajului, nu sunt luați în considerare și alți factori în mod corespunzător, cum ar fi ratele crescute ale persoanelor inactive, mobilitatea și migrația;

Șomajul în rândul tinerilor și mobilitatea lucrătorilor

54.  salută scăderea ratelor șomajului în rândul tinerilor, dar subliniază că acestea înregistrează în continuare niveluri îngrijorătoare și că nu se bazează în mod obligatoriu pe locurile de muncă net create; subliniază faptul că și insecuritatea locului de muncă și subangajarea au crescut și că 43% dintre tineri se găsesc în situația de a munci în condiții precare, cu contracte cu normă redusă impusă sau forțați să lucreze ca PFA;

55.  invită Comisia să propună un cadru european care să introducă standarde minime fixe de aplicare a garanțiilor pentru tineret își măsuri concrete de informare a publicului; invită statele membre să folosească bugetul disponibil în mod eficient și să pună imediat în aplicare garanțiile pentru tineret, și să se asigure, totodată, că de acestea beneficiază și tinerii din medii sociale dezavantajate; solicită stabilirea unui buget adecvat cu prilejul revizuirii intermediare a CFM, în conformitate cu recomandările OIM; observă că OIM a estimat că sunt necesare 21 de miliarde EUR pentru a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor;

56.  îndeamnă Comisia să depășească în amploare și ambiție recomandarea Consiliului din martie 2014 privind cadrul de calitate pentru stagii și să propună un nou cadru de calitate pentru a împiedica discriminarea și exploatarea lucrătorilor tineri;

57.  invită statele membre să mărească accesibilitatea piețelor forței de muncă pentru persoanele care au responsabilități de familie, cum ar fi creșterea copiilor și îngrijirea membrilor de familie care necesită îngrijire; în consecință, solicită adoptarea unor măsuri care să favorizeze reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca parte a reformelor pieței forței de muncă promovate de semestrul european;

58.  invită din nou statele membre să investească în oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții, instruire profesională și pregătire la locul de muncă; solicită evaluarea sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții ca parte a strategiilor semestrului european prevăzute în reforma pieței forței de muncă;

59.  subliniază că, după afirmațiile Comisiei, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului, în UE există 2 milioane de locuri de muncă vacante și că în 2013 doar 3,3% din populația activă lucrează în alt stat membru, ceea ce indică în continuare un nivel scăzut al mobilității în comparație cu SUA și Japonia; amintește că diferențele legate de ratele de mobilitate a forței de muncă, care în statele membre afectate cel mai mult de criză se ridică până la 10%, pot fi atenuate folosind instrumentul oferit de platforma EURES; își exprimă sprijinul neabătut în favoarea principiului liberei circulații;

60.  invită Comisia și statele membre să asigure funcționarea corespunzătoare a Oficiilor forței de muncă pentru a facilita și stimula căutarea unui loc de muncă în străinătate;

61.  consideră că, având în vedere numărul lucrătorilor, mai ales tineri, care își părăsesc în prezent țările de origine pentru a pleca în alte state membre în căutarea unor oportunități de încadrare în muncă, este necesar să se dezvolte urgent măsuri adecvate prin care să se garanteze faptul că drepturile sociale și drepturile lucrătorilor sunt respectate în cazul tuturor lucrătorilor; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să îmbunătățească și mai mult mobilitatea forței de muncă din UE, prin instrumente precum EURES, respectând, totodată, principiul egalității de tratament și protejând salariile și standardele sociale; invită fiecare stat membru să introducă politici sociale și de ocupare a forței de muncă asigurând drepturi și remunerații egale la același loc de muncă în conformitate cu principiile care stau la baza libertății de circulație a lucrătorilor, în special, dintr-o perspectiva de gen;

62.  reamintește obiectivele UE în materie de gen, în special obiectivele măsurabile vizând o rată de ocupare de 75% de către femei și bărbați până în 2020 și reducerea cu 20 de milioane a populației expuse riscului de sărăcie;

63.  îndeamnă Comisia să prezinte o propunere referitoare la concediul parental care să contribuie asigurarea unor condiții de lucru egale pentru femei și bărbați, nu în ultimul rând prin prisma faptului că UE trece printr-un proces de îmbătrânire rapidă care pune în pericol capacitatea statelor membre de a putea menține pe viitor servicii sociale necesare; invită Comisia și statele membre implementeze mai multe politici care să contribuie la o creștere demografică a UE, stimulând fie ratele natalității, fie imigrația;

64.  regretă că măsurile de austeritate impuse de UE, care au avut în vedere restabilirea încrederii investitorilor, au avut drept rezultat o agravare a condițiilor de muncă și a celor sociale, precum și niveluri mai ridicate de șomaj, sărăcie și inegalitate;

65.  invită statele membre să îmbunătățească cooperarea dintre întreprinderi și sectorul învățământului la toate nivelurile;

Un demers decisiv pentru dimensiunea socială și convergența UE

66.  avertizează din nou cu privire la provocările socioeconomice cu care se confruntă Uniunea, în special în unele state membre, și la riscurile la adresa sustenabilității și a potențialului de creștere stabilă a acesteia pe care le-ar implica o inversare în legătură cu convergența regională; reamintește că peste 122 de milioane de cetățeni UE se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluderii sociale, incluzând sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă și sărăcia în rândul copiilor; evidențiază faptul că 19% dintre copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie și insistă asupra faptului că aceste niveluri sunt inacceptabile și trebuie reduse imediat; invită Comisia să continue să dezvolte dimensiunea socială în UE; recunoaște activitățile Comisiei legate de pilonul social al Uniunii economice și monetare, ca parte a procesului de integrare a dimensiunii sociale în structura actuală a mecanismelor de guvernare economică, și solicită continuarea în această direcție, cu scopul de a înregistra progrese în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020;

67.  regretă că nu există indicatori sau definiții clare ale sărăciei absolute, o sursă de preocupare pentru multe dintre statele membre ale UE;

68.  reamintește Comisiei că, în conformitate cu articolul 9 din TFUE, politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale menite să promoveze acquis-ul social european ar trebui să reglementeze toate politicile europene; solicită Comisiei să își îndeplinească obligația de a lega semestrul european de obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020;

69.  subliniază că protecția socială și politica socială – în special ajutoarele de șomaj, venitul minim garantat și impozitarea progresivă –, au contribuit inițial la reducerea gravității recesiunii și au stabilizat piețele muncii și consumul; subliniază însă că stabilizatorii sociali au fost utilizați pe scară largă ca factori de ajustare de către statele membre ale UEM care au trecut prin șocuri economice negative; subliniază că politicile în materie de protecție socială și cele sociale țin de competența statelor membre;

Stabilizatori sociali

70.  constată că, în raportul său anual 2013 privind situația socială și în domeniul pieței muncii din UE, Comisia a subliniat importanța cheltuielilor pentru protecție socială ca măsură de protecție împotriva riscurilor sociale; reamintește importanța acestor stabilizatori automați pentru reacția la șocurile asimetrice, pentru evitarea sărăcirii excesive a sistemelor naționale de asistență socială și, prin urmare, pentru consolidarea sustenabilității UEM per ansamblu; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de aceasta rolul important al menținerii stabilizatorilor automați puternici în statele membre, având în vedere rolul extrem de important al acestora în menținerea coeziunii sociale, precum și în stimularea cererii interne și a creșterii economice; invită din nou Comisia să elaboreze o Carte verde privind stabilizatorii automați în zona euro;

71.  ia act de obiectivul Comisiei „de a avea o legislație a UE mai puțin împovărătoare, mai simplă și mai puțin costisitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor”; subliniază că eliminarea obstacolelor în materie de reglementare nu ar trebui să submineze nici acquis-ul social european în domenii precum securitatea și sănătatea în muncă, informarea și consultarea lucrătorilor, nici convențiile de bază ale OIM, nici Carta socială europeană, și ar trebui să respecte autonomia partenerilor sociali, astfel cum se prevede în tratat; îndeamnă Comisia să depună eforturi considerabile pentru a se garanta protecția lucrătoarelor gravide și a lucrătoarelor care au născut recent;

Indicatori sociali

72.  salută faptul că raportul comun privind ocuparea forței de muncă anexat AAC include un tablou de bord pentru politicile de ocupare a forței de muncă și cele sociale; invită Comisia să verifice dacă acești indicatori sunt suficienți pentru a efectua o analiză aprofundată a situației socioeconomice din statele membre; subliniază importanța înțelegerii dinamicii și consecințelor evoluției veniturilor în gospodărie și creșterea disparităților de venit; regretă că o mare parte dintre datele prezentate în ediția de anul acesta a tabloului de bord nu sunt la zi; solicită Comisiei să utilizeze în mai mare măsură acest tablou de bord în formularea unor politici; solicită o prezentare detaliată a alegerilor făcute de statele membre în diferite domenii de politici și rezultatele acestora; invită Comisia să evalueze și să îmbunătățească domeniul de aplicare și eficacitatea acestuia pentru a se asigura că rezultatele sunt luate în considerare la elaborarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară;

73.  subliniază că aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și celor de ordin social ar trebui să li se acorde aceeași importanță ca aspectelor de ordin macroeconomic în cadrul procedurii Semestrul european;

74.  solicită identificarea dezechilibrelor macroeconomice și a celor macrosociale importante din cadrul economiilor UE și ale celor din zona euro, precum și formularea pe această bază a recomandărilor specifice fiecărei țări pregătite în cadrul Semestrului european, inclusiv a măsurilor vizând o convergență a standardelor de muncă și a celor sociale;

Sărăcia și excluderea socială

75.  regretă faptul că analiza anuală a creșterii și raportul comun privind ocuparea forței de muncă nu conțin nicio măsură sau cadru de politică pentru a respecta obiectivul Strategiei Europa 2020 privind reducerea sărăciei; invită Comisia și statele membre să asigure că acest obiectiv este mai bine reflectat în cadrul Semestrului european;

76.  subliniază necesitatea consolidării acquis-ului social, clauzei sociale orizontale și protocolului privind serviciile de interes general;

77.  salută apelul Președintelui Comisiei Europene adresat statelor membre, de a introduce un salariu minim în vederea reducerii sărăciei în UE; invită Comisia să propună o inițiativă care să promoveze introducerea venitului minim în statele membre; subliniază faptul că responsabilitatea stabilirii nivelului venitului minim revine fiecărui stat membru și că acest nivel ar trebui să corespundă situației socioeconomice din țara în cauză;

78.  regretă faptul că abordarea Comisiei ce viza reducerea inegalităților între bărbați și femei abordează în principal reconcilierea dintre viața profesională și cea de familie ca problemă cu care se confruntă femeile; observă că măsurile menite să promoveze reconcilierea, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și au o influență directă asupra calității locurilor de muncă create; observă că accesul la servicii de îngrijire a copilului accesibile și de calitate constituie, în continuare, o barieră majoră în ceea ce privește reconcilierea, invitând, astfel, Comisia să acorde atenție acestui indicator atunci când analizează tabloul de bord pentru indicatorii de ocupare a forței de muncă și cei sociali;

79.  invită Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a găsi imediat o soluție la creșterea alarmantă a sărăciei în rândul copiilor în întreaga UE, prin intermediul unor măsuri pe termen lung și holistice bazate pe bunele practici din unele state membre, în special în ceea ce privește majorarea ajutorului acordat de stat pentru alimentația în școli și să pună în aplicare recomandarea Comisiei „Investiții în copii”, bazată pe trei piloni, ce face parte din pachetul de investiții sociale;

80.  subliniază că noile forme de sărăcie ce apar, agravate de criza datoriilor – precum sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă, care sporește dificultățile, precum plata ipotecilor, sau prețurile ridicate ale utilităților care duc la sărăcie energetică –, au dus la creșterea numărului de evacuări, de executări silite și de persoane fără adăpost; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare politici integrate care să favorizeze locuințele sociale și cele accesibile, politicile de prevenire eficiente menite să reducă numărul evacuărilor și politicile de eliminare a sărăciei energetice pe baza bunelor practici din state membre și să pună capăt incriminării persoanelor fără adăpost care a ieșit la iveală în unele state membre; invită Comisia să lanseze imediat un plan de acțiune la nivelul UE privind situația persoanelor fără adăpost, astfel cum a solicitat de mai multe ori Parlamentul European, solicitat și de alte organisme ale UE, pentru a ajuta statele membre să găsească o soluție la problema urgentă și în creștere rapidă a situației persoanelor fără adăpost;

81.  solicită Comisiei să elaboreze o strategie care să ajute statele membre să soluționeze problema situației persoanelor fără adăpost prin politici integrate și investiții sociale adecvate;

82.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri urgente pentru a soluționa problema situației persoanelor fără adăpost; scoate în evidență faptul că această manifestare extremă a sărăciei și excluderii sociale încalcă drepturile fundamentale și a crescut într-o majoritate semnificativă de state membre; invită Comisia să propună mecanisme concrete pentru a monitoriza și sprijini eforturile statelor membre de a confrunta problema persoanelor fără adăpost, astfel cum s-a solicitat în rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011 și 16 ianuarie 2014 referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost;

83.  invită Comisia să evalueze dacă este posibilă majorarea Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD) în timpul reexaminării intermediare a cadrului financiar multianual;

Pensii și îngrijiri de sănătate sustenabile

84.  solicită crearea unor servicii publice accesibile și de calitate în domeniul îngrijirii copiilor și a persoanelor dependente care să permită, în special femeilor, întoarcerea la locul de muncă și să faciliteze reconcilierea dintre viața profesională și cea privată;

85.  reamintește Comisiei că, pentru a asigura atât sustenabilitatea, siguranța, cât și caracterul adecvat al pensiilor, reformele privind pensiile trebuie să fie însoțite de politici care: să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă și cei tineri, pentru a contribui la un sistem de pensii sustenabile; să limiteze stimulentele la schemele de pensionare anticipată și la alte posibilități de ieșire anticipată din câmpul muncii; să ofere compensații pentru perioadele petrecute îngrijind copiii sau membrii de familie aflați în întreținere; să dezvolte oportunități de angajare pentru lucrătorii în vârstă; să garanteze accesul la învățarea pe tot parcursul vieții atât pentru persoanele angajate, cât și pentru persoanele șomere de toate vârstele; să încurajeze îmbătrânirea în condiții bune de sănătate la locul de muncă, luând în considerare riscurile fizice și psihosociale pentru sănătate și siguranță; să introducă politici de beneficii fiscale care să ofere stimulente pentru prelungirea duratei încadrării în muncă; și să susțină îmbătrânirea în condiții bune de sănătate și activă; subliniază că reformele privind pensiile necesită o coeziune politică și socială la nivel național și că acestea ar trebui să fie negociate cu partenerii sociali și cu reprezentanții generațiilor mai tinere și mai în vârstă drept grupuri de populație afectate în mod direct pentru a fi eficiente; invită statele membre să ia pe deplin în considerare poziția Parlamentului privind Cartea verde și Cartea albă referitoare la pensii;

86.  ia act de recomandarea Comisiei de a se reforma sistemele de sănătate astfel încât să poată îndeplini obiectivele privind accesul public universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate – inclusiv accesul convenabil la medicamente, în special la cele vitale –, și de a se asigura respectarea drepturilor personalului medical; observă că, din cauza crizei, unele state membre nu au reușit să asigure o acoperire deplină în cazul sistemului public de sănătate; invită Comisia să elaboreze recomandări concrete pentru remedierea fără întârziere a acestei situații; solicită eforturi de reformă suplimentare pentru a se asigura că nu sunt expuse niciunui risc calitatea și accesibilitatea financiară ale infrastructurii de sănătate;

87.  observă recunoașterea de către Comisie a sectoarelor de sănătate și de asistență socială ca deținând un potențial semnificativ pentru creștere și reprezentând domenii esențiale de investiții în cadrul economiilor durabile; invită Comisia să prezinte un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește elaborarea inițiativelor, ca parte a Strategiei Europa 2020, pentru investiții în domeniile de sănătate și de asistență socială cu privire la ocuparea locurilor de muncă de calitate;

88.  solicită consolidarea și elaborarea unor măsuri eficace de prevenire a riscurilor pentru sănătate, cum ar fi „îmbătrânirea în condiții de sănătate pe toată durata vieții” pentru a îmbunătăți calitatea vieții și, în același timp, a reduce costurile sistemelor naționale de sănătate pentru tratamentele medicale și produsele farmaceutice necesare la o vârstă mai înaintată;

Sisteme de impozitare mai echitabile pentru forța de muncă

89.  subliniază că sarcina fiscală are un impact mai mare în cazul persoanelor cu salarii mici și al celor care contribuie cu un al doilea salariu la veniturile familiei, precum și faptul că acest aspect reprezintă în continuare o problemă; invită Comisia să ia act de raportul privind fiscalitatea publicat de FMI în octombrie 2013, în care se arată că există posibilități de impozitare mai eficientă și mai progresivă;

90.  constată importanța reducerii impozitelor pe veniturile salariale, în special pentru lucrătorii cu salarii mici și slab calificați, pentru persoanele aflate în șomaj de lungă durată și alte grupuri vulnerabile, asigurând, în același timp, sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor publice de pensii; invită statele membre să transfere impozitarea de la forța de muncă către impozitarea consumului, a capitalului și către taxele de mediu, luând în considerare efectele potențiale de redistribuire;

Întărirea legitimității democratice a semestrului european

91.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rolul limitat care revine Parlamentului, parlamentelor naționale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile în formularea, monitorizarea și punerea în aplicare ale priorităților economice și sociale din cadrul Semestrului european; își reiterează solicitarea privind o implicare crescută și structurată a societății civile și a partenerilor sociali la nivelul UE, precum și la nivel național, astfel încât să se amelioreze legitimitatea procesului Semestrul european prin elaborarea unor îndrumări concrete;

92.  solicită implicarea parlamentelor subnaționale și a autorităților locale și regionale în conceperea și implementarea programelor naționale de reformă, inclusiv prin acorduri de guvernanță la mai multe niveluri;

93.  îndeamnă Comisia să implice partenerii sociali mai îndeaproape în ceea ce privește elaborarea AAC și, la modul general, să oficializeze rolul partenerilor sociali în procesul Semestrul european;

94.  solicită din nou un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea AAC și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

o
o   o

95.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129.
(2) Texte adoptate, P78_TA(2014)0038.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0060.
(4) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0240.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0246.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0394.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2014)0010.
(9) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 101.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2014)0043.
(11) „Proiect de raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii economice 2015” (COM(2014)0906), pagina 44. A se vedea și OECD Employment Outlook 2014, http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/employment/oecd-employment-outlook-2014_empl_outlook-2014-en#page1.


Guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015
PDF 423kWORD 143k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015 (2014/2212(INI))
P8_TA(2015)0069A8-0018/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Analiza anuală a creșterii 2015” (COM(2014)0902),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2013, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2014ˮ (COM(2013)0800) și raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre - Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014 ˮ (COM(2013)0785),

–  având în vedere raportul Comisiei din 28 noiembrie 2012, intitulat „Situația integrării pieței unice în 2013 - Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013” (COM(2012)0752),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014, intitulată „Semestrul European 2014: Recomandări specifice fiecărei țări – Stimularea creșterii” (COM(2014)0400),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–  având în vedere raportul elaborat de Mario Monti la 9 mai 2010 la cererea Comisiei Europene privind „O nouă strategie pentru piața unică – În serviciul economiei și societății din Europa",

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Indicatorii de măsurare a performanței pieței unice - construirea pilonului privind piața unică în cadrul semestrului european”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere studiul din septembrie 2014, intitulat „Contribuția pieței interne și a protecției consumatorilor la creștere”, comandat de Comisia IMCO,

–  având în vedere ediția din iulie 2104 a Tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20-21 martie 2014,

–  având în vedere dezbaterile din cadrul Consiliului Competitivitate din 25-26 septembrie 2014 cu privire la Strategia Europa 2020 pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(1) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(2) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0018/2015),

A.  întrucât, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, piața unică și piața unică digitală (DSM) ar trebui considerate două instrumente-cheie pentru relansarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă de calitate în UE, garantând, în același timp, complementaritatea cu stimulenții de creștere mai tradiționali, cum ar fi creșterea investițiilor în CDI, formare și educație, acordând o atenție specială necesităților IMM-urilor;

B.  întrucât strategia privind piața unică necesită o abordare holistică ce ține seama de preocupările cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor și o prospectare a priorităților pieței unice în toate domeniile de politică, astfel încât să se asigure finalizarea unei pieței unice viabile, care să servească drept catalizator pentru redresarea economică și creșterea durabilă;

C.  întrucât este necesară consolidarea guvernanței pieței unice în cadrul semestrului european, ca o prioritate orizontală a diferitelor politici ale Uniunii, menținându-se echilibrul necesar între dimensiunea economică, socială și de mediu, precum și îmbunătățirea calității transpunerii, implementării și aplicării normelor care guvernează piața unică pentru a funcționa în termeni practici și economici, reducându-se, totodată, în mod considerabil durata procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

D.  întrucât guvernanța pieței unice a lansat în cadrul semestrului european un proces foarte pozitiv, însoțit de recomandări specifice fiecărei țări, pentru o Europă mai competitivă, care generează locuri de muncă de calitate, cu o creștere echitabilă și mai atrăgătoare pentru investitori;

E.  întrucât, după peste 20 de ani de la crearea sa oficială, piața unică nu s-a definitivat încă în totalitate, în principal pentru că statele membre nu au transpus sau nu au pus în aplicare pe deplin legislația Uniunii;

F.  întrucât strategia privind piața unică trebuie tratată cu coerență și determinare și bazată pe o abordare holistică și un acord pragmatic, cuprinzător și de mare anvergură, susținut de toate statele membre și instituțiile UE; întrucât asumarea hotărâtă a rolului de lider, angajamentul și coordonarea din partea tuturor instituțiilor UE, în special din partea Președinților Comisiei și Consiliului, și asumarea politică clară a obiectivelor de către statele membre și cooperarea și solidaritatea lor sunt încă necesare pentru a pune în aplicare normele privind piața unică și a asigura pe deplin respectarea lor și pentru a crește credibilitatea pieței unice și încrederea în ea și în gestionarea sa;

G.  întrucât, deși există multe instrumente, în principal indicatori specifici, pentru a măsura performanța economică a pieței unice în cadrul semestrului european, acestea nu au avut până acum niciun impact clar asupra politicilor;

H.  întrucât ar trebui depuse eforturi maxime nu doar pentru a se asigura claritatea, simplitatea, operabilitatea și punerea în aplicare a legislației, ci și pentru a se stabili un cadru predictibil și stabil pentru evaluarea modului în care legislația privind piața unică funcționează în practică;

I.  întrucât o piață unică funcțională și eficace, bazată pe conceptul unei economii sociale de piață sustenabile și foarte inovatoare și competitive, este necesară pentru stimularea creșterii durabile și a competitivității, atragerea investițiilor, promovarea coeziunii sociale și crearea de locuri de muncă în vederea revitalizării economiei europene; întrucât o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă cu o bază industrială consolidată constituie una dintre prioritățile de prim rang ale Programului de lucru al Comisiei; întrucât statele membre și UE ar trebui să elaboreze împreună o politică industrială europeană, pe baza muncii deja întreprinse în acest domeniu în ultimii ani și concentrându-se asupra sectoarelor strategice în vederea atingerii obiectivelor stabilite în programul de lucru; întrucât piața unică este, de asemenea, necesară pentru a permite ca necesitățile cetățenilor, ale consumatorilor și ale întreprinderilor să fie luate în considerare în mod adecvat și ca politicile propuse să poată asigura valoare adăugată cetățenilor europeni și altor actori;

J.  întrucât un accent mai puternic pe piața unică în contextul semestrului european este necesar pentru a exploata mai bine potențialul său în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă, pentru a înscrie consolidarea sa în cadrul strategiei industriale europene, pentru a face cunoscute mai bine efectele sale pozitive și pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să îi exploateze la maximum oportunitățile,

K.  întrucât statele membre s-au angajat să finalizeze piața internă a energiei până în 2014 și să integreze „insulele energetice” în piața internă a energiei până în 2015;

L.  întrucât o piață internă a energiei complet integrată este indispensabilă pentru obiectivele generale de securitate și sustenabilitate energetică ale Uniunii și are o valoare crucială pentru competitivitatea sa la nivel mondial, precum și pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, așa cum a fost recunoscut în Actul privind piața unică II și Strategia Europa 2020;

I.  Construirea pilonului pieței unice în cadrul semestrului european

1.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin dezvoltarea unui set de instrumente analitice care să măsoare performanța economică și eficacitatea reglementării pieței unice în cadrul pilonului reprezentat de piața unică în cadrul semestrului european; consideră că un astfel de instrument analitic ar putea furniza informații utile pentru CSR-uri, Analiza anuală a creșterii (AAC), orientările Consiliului European adresate statelor membre și planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică;

2.  subliniază importanța și valoarea adăugată ale rapoartelor privind integrarea pieței unice din anii anteriori, dată fiind contribuția lor la prioritățile globale prevăzute în Analiza anuală a creșterii a Comisiei și la identificarea de CSR în contextul semestrului european; prin urmare, consideră foarte regretabil faptul că raportul privind integrarea pieței unice a fost omis pentru 2015;

3.  în plus, consideră regretabilă omiterea raportului privind integrarea pieței unice întrucât aceasta vine într-un moment în care Parlamentul European și Comisia s-au angajat în elaborarea de indicatori specifici pentru a se evalua integrarea pieței interne și toate potențialele beneficii ale continuării integrării țintite în domenii esențiale de creștere economică; solicită, prin urmare, să se intensifice eforturile menite să asigure o mai bună implementare și respectare a normelor existente;

4.  solicită Comisiei să clarifice restructurarea Analizei anuale a creșterii pentru 2015 și motivul pentru care nu a publicat un studiu de contribuție privind situația actuală a integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să publice cel puțin datele colectate privind piața unică pentru a se completa Analiza anuală a creșterii pentru anul curent;

5.  solicită Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil în 2015, un raport privind situația actuală a integrării pieței unice astfel încât respectivul raport să poată stabili cursul pentru pilonul privind piața unică al semestrului european din 2015; subliniază totuși că în viitor va trebui reexaminată programarea raportului; consideră că, pentru un impact maxim, și în ceea ce privește CSR-urile, un astfel de raport ar trebui publicat împreună cu AAC;

6.  îndeamnă Comisia să prezinte un raport obligatoriu anual menit să monitorizeze funcționarea pieței unice în cadrul procesului semestrului european, prezentându-se o analiză privind stadiul integrării pieței unice în domenii esențiale cu cel mai mare potențial de creștere economică; solicită Comisiei să identifice priorități politice în contextul AAC, care ar contribui la valorificarea la maximum a potențialului pieței unice și la eliminarea obstacolelor rămase în calea continuării integrării;

7.  observă sprijinul exprimat în Analiza anuală a creșterii pe 2015 pentru o piață unică integrată care să ofere consumatorilor aceleași posibilități ca pe piețele interne și subliniază că drepturile oferite consumatorilor online ar trebui să nu fie inferioare drepturilor oferite pe propriile piețe tradiționale;

8.  subliniază că Analiza anuală a creșterii pentru 2015 recunoaște că, pentru a crește competitivitatea în Europa, trebuie evitate reglementările care impun sarcini inutile, în special pentru IMM-uri, trebuie îmbunătățit accesul la finanțare și trebuie asigurată calitatea investițiilor în cercetare și inovare;

9.  observă potențialele beneficii oferite de modernizarea administrației, prezentate în AAC, și modul în care aceasta poate contribui la eliminarea birocrației și a obstacolelor normative, ceea ce ar putea ajuta întreprinderile și cetățenii, prin impulsionarea concurenței, a creării locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa;

10.  solicită o restructurare cuprinzătoare a cadrului de guvernanță a pieței unice, concomitent cu mai multă strictețe în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării corecte, la timp și cu succes a normelor; subliniază necesitatea de a stabili piața unică drept al treilea pilon al semestrului european în vederea acoperirii unui set clar de priorități legate de economia reală, respectând, totodată, pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul UE;

11.  solicită Comisiei să ia temeinic în considerare domenii-cheie precum creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate pentru realizarea unei piețe unice a UE pregătită pentru secolul XXI, domenii identificate în prealabil de către Comisie și specificate ulterior în studiul din septembrie 2014, intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică”, și anume serviciile, piața unică digitală, în special comerțul electronic, acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor, achizițiile publice și concesiunile, libera circulație a mărfurilor; mai solicită Comisiei să finalizeze piața unică în domeniul transporturilor și energiei;

12.  consideră că este necesar să se definească un sistem integrat de măsurare, care să combine diferite metodologii, cum ar fi indicatori sintetici, un set sistematic de indicatori și instrumente sectoriale pentru a măsura performanța pieței unice, în scopul incorporării acesteia în semestrul european; subliniază că, pentru a măsura și totodată a impulsiona aprofundarea pieței unice în domenii-cheie prioritare, ar trebui luate în considerare un indicator principal și un obiectiv măsurabil pentru acest indicator în ceea ce privește integrarea pieței unice;

13.  invită Comisia să introducă o metodologie pentru obiectivele cantitative de reducere a sarcinilor administrative la nivel european; constată experiențele pozitive din unele state membre în stabilirea unor obiective de reducere netă cu scopul de a reduce costurile de conformitate; solicită discutarea acestei metodologii în cadrul noii inițiative a Comisiei privind reducerea sarcinilor administrative;

14.  observă că, în contextul evaluării impacturilor economice asupra pieței unice în cadrul semestrului european, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a promova furnizarea de detalii adecvate privind metodologia aplicată și datele utilizate, pentru a garanta credibilitatea și comparabilitatea rezultatelor obținute, a stabili legăturile relevante cu evaluările ex-post și a identifica lacunele în materie de date necesare pentru desfășurarea evaluărilor;

15.  reiterează solicitarea privind elaborarea unor proceduri care să prevadă implicarea corespunzătoare a Parlamentului European în ciclul de guvernare economică, vizând adoptarea de către Parlamentul European și de către Consiliu a măsurilor necesare pentru consolidarea guvernanței pieței unice, în special măsuri de abordare a domeniilor în care cadrul de reglementare al Uniunii a fost stabilit în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul 294 din TFUE;

16.  regretă că CSR-urile nu au fost aliniate în mod suficient la obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită, prin urmare, depunerea de eforturi mai hotărâte pentru orientarea și coordonarea politicilor naționale și ale UE, precum și continuarea măsurilor specifice necesare pentru consolidarea pieței unice și pentru a putea profita de potențialul său, cu scopul de a se stimula creșterea și competitivitatea inteligentă, durabilă și integratoare și pentru a se crea locuri de muncă, în special pentru tineri;

17.  consideră că trebuie mai multă strictețe în privința preluării de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; încurajează statele membre să ofere Comisiei posibilitatea de a prezenta CSR-urile în parlamentele naționale înainte ca acestea să fie adoptate de Consiliu; solicită, în plus, statelor membre să își ia un angajament mai ferm în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări și să transpună în mod riguros obiectivele stabilite de UE în obiective la nivel național; consideră, prin urmare, că statele membre ar trebui să raporteze anual și în mod cuprinzător cu privire la implementarea CSR în domeniile pieței unice; solicită din nou Comisiei să raporteze o dată la trei luni comisiei competente a Parlamentului cu privire la măsurile luate pentru a se asigura realizarea de progrese în legătură cu punerea în aplicare a CSR și cu privire la progresele înregistrate până la momentul respectiv; invită statele membre să explice comisiei competente a Parlamentului variațiile semnificative în privința CSR;

18.  sprijină accentul pus în cadrul CSR pentru 2014 asupra importanței înlăturării restricțiilor și a obstacolelor nejustificate din calea deschiderii pieței în sectoare-cheie precum serviciile cu amănuntul, de comerț electronic și pentru întreprinderi; îndeamnă statele membre în cauză să acorde cea mai mare atenție acestor recomandări și să elimine, de urgență, aceste obstacole din calea dezvoltării pieței unice;

19.  solicită ca viitoarele CSR din cadrul ciclului semestrului european să reflecte constatările din raportul privind integrarea pieței unice mai bine și cu mai multă strictețe decât cele anterioare;

20.  regretă faptul că, până la acest moment, Comisia nu s-a gândit să acorde un loc prioritar promovării pieței unice în cadrul semestrului european; solicită Comisiei să acorde prioritate, în toate etapele ulterioare ale procesului semestrului european, guvernanței pieței unice, mai ales măsurilor axate pe crearea de locuri de muncă, creștere economică și competitivitate; reamintește Comisiei că o piață unică veritabilă ar stimula în mod considerabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE; solicită să se profite de oportunitatea acestui nou cadru și ca domeniile cheie de creștere economică și măsurile incluse în Actele I și II privind piața unică să fie dezvoltate la potențialul lor maxim, insistând asupra necesității de a ține seama de preocupările și așteptările cetățenilor;

21.  subliniază nevoia unei abordări integrate din partea UE, a statelor membre, a regiunilor, a municipiilor, a partenerilor sociali și a părților interesate în ceea ce privește punerea în aplicare și elaborarea de politici pentru a împinge economia socială de piață înainte; 

22.  solicită Comisiei, statelor membre și regiunilor să asigure implementarea completă a fondurilor UE pentru perioada 2007-2013; ia act de oportunitatea oferită statelor membre și regiunilor de a-și structura politicile și investițiile în perioada 2014-2020 pentru sectoare în care se generează în mai mare măsură creștere economică și locuri de muncă , în special pentru tineri, precum piața unică digitală (DSM), energia, serviciile și economia verde, de asemenea realizându-se investiții efective și de calitate în cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) astfel încât să se asigure accesul la infrastructuri de rețele pentru toți cetățenii;

II.  Potențialul neexploatat al pieței unice în domeniile-cheie de creștere economică

23.  reamintește că piața unică este un motor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și joacă un rol vital în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; observă, totuși, că acest potențial rămâne neexploatat în multe privințe;

24.  reamintește cele trei priorități stabilite de Strategia Europa 2020, și anume:

   dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
   promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
   încurajarea unei economii bogate în locuri de muncă, care permite atingerea unui nivel înalt de coeziune socială și teritorială;

25.  salută noua abordare a Comisiei din AAC 2015, de a da un impuls coordonat investițiilor din UE, astfel încât să crească cererea internă și să se promoveze o economie mai competitivă; crede cu fermitate că, pentru a se fi cât mai ambițioși posibil, este necesar să se acorde prioritate investițiilor care încurajează economia digitală și crearea unei piețe interne mai competitive în cooperare cu statele membre;

26.  este profund preocupat de declinul investițiilor private în Europa, de lipsa de încredere a investitorilor privați care are ca efect reticența lor de a investi, în special ca urmare a lipsei unor reforme structurale și a unei strategii UE favorabile creșterii, precum și ca urmare a persistenței barierelor pe piața unică în domenii precum comerțul electronic; invită statele membre să susțină activ planul de investiții și să contribuie la Fondul european pentru investiții strategice, completând sumele puse la dispoziție prin bugetul UE și de BEI, pentru orientarea și încurajarea sectorului privat către investiții;

27.  solicită Comisiei, statelor membre, regiunilor și tuturor părților interesate relevante să se axeze pe economia reală, atunci când concep și dezvoltă politici de investiții care să atragă în schimb investiții private; solicită, în plus, să se investească în formarea oamenilor și a societăților pentru era digitală, incluzând cele mai noi tehnologii din sectorul energiei, întrucât, astfel, se produce un efect de pârghie, asigurând o rețea digitală globală, sprijinind educația, precum și cercetarea și inovarea (CI) de calitate și realizând progrese solide în finalizarea pieței unice în sectorul transportului, astfel permițându-ne să concurăm pe picior de egalitate cu marile puteri ale lumii;

28.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure îmbunătățirea cadrului de reglementare privind IMM-urile, dată fiind capacitatea lor de a crea locuri de muncă; solicită să se maximizeze oportunitățile oferite de programul COSME, nu doar prin promovarea antreprenoriatului în Europa, dar și prin îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și a accesului atât la piața UE, cât și pe piețele mondiale;

29.  remarcă necesitatea de a se asocia investițiile cu inovarea și antreprenoriatul, maximizându-se oportunitățile pe care le presupun economia și societatea digitală și elaborându-se o politică industrială europeană inteligentă; investițiile trebuie să se adreseze în special IMM-urilor, acestea fiind cele care întâmpină cele mai mari dificultăți în accesarea lor, precum și să sprijine prin măsuri concrete întreprinderile nou-înființate, antreprenoriatul și inovarea socială ca surse de locuri de muncă viitoare pentru tineri;

30.  insistă asupra necesității de a relansa prin măsuri practice spiritul întreprinzător în Europa, ceea ce înseamnă facilitarea accesului IMM-urilor la credite, în special a IMM-urilor active în sectoarele-cheie; solicită, de asemenea, promovarea unor forme de finanțare alternative celei bancare;

31.  solicită statelor membre să își orienteze mai ferm economiile către inovare și creștere, întrucât astfel vom fi mai pregătiți pentru sarcinile și exigențele viitoare ale erei digitale; să facă întreprinderile noastre mai inovatoare și cu o capacitate de reacție mai mare pe piața mondială, în special prin integrarea totală a TIC;

Piața unică digitală

32.  consideră că, așa cum s-a identificat în Analiza anuală a creșterii, progresele pe calea edificării pieței unice digitale sunt cruciale pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă de calitate, menținerea competitivității europene pe plan mondial și atragerea de beneficii atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori; solicită Comisiei, în consecință, să elaboreze un plan european de acțiune 2016-2020 ambițios pentru e-Guvernare în vederea sprijinirii în continuare a obiectivelor Strategiei Europa 2020;

33.  remarcă importanța investițiilor, inclusiv în rețele în bandă largă pentru atingerea țelurilor și obiectivelor prioritare din domeniul crucial al pieței digitale; recomandă alocarea unei părți însemnate din suma de 315 miliarde EUR aferentă planului de investiții investițiilor strategice și bine țintite în sectorul digital; relevă în plus că intercorelarea unor elemente precum un nivel ridicat de extindere a rețelei și un nivel înalt de competențe în rândul populației și întreprinderilor în utilizarea TIC sunt factori-cheie pentru realizarea unei piețe unice digitale veritabile; face apel la UE și statele membre să prioritizeze investițiile în infrastructuri de rețele digitale și în formarea digitală a întreprinderilor și cetățenilor lor;

34.  consideră că fragmentarea și lipsa unei securități juridice constituie principalele îngrijorări în acest domeniu, fiind necesară, totodată, și soluționarea problemei legate de aplicarea inconsecventă a normelor UE în statele membre;

35.  observă că finalizarea pieței unice digitale ar putea să genereze o creștere suplimentară a PIB-ului de 0,4 % până în 2020 (520 de miliarde EUR la prețurile din 2014) cu realizări în domeniul ocupării forței de muncă în jurul a 0,1 %, echivalentul a peste 223 000 de locuri de muncă create până în 2020, potrivit informațiilor din studiul „Costul non-Europei pe piața unică”; consideră că ridicarea barierelor în calea comerțului electronic, investițiile în infrastructura în bandă largă și implementarea de noi tehnologii, cum ar fi sistemul 4G sau 5G, sunt esențiale pentru dezvoltarea de soluții digitale, acestea bazându-se pe conexiuni rapide și eficace; consideră că este esențială adoptarea cadrului general al UE privind protecția datelor și a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației în perspectiva finalizării pieței unice digitale până în 2015; solicită realizarea de investiții în vederea remedierii inegalităților în ceea ce privește accesul la rețele în bandă largă și 4G;

36.  subliniază corelația dintre nivelul ridicat al vânzărilor online și creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, prin urmare, solicită accelerarea realizării unui comerț electronic transfrontalier real și a serviciilor de cloud computing; întrucât încetarea fragmentării celor 28 de piețe digitale, garantarea accesului universal la rețea și transformarea securității rețelei și încrederii consumatorilor în elemente de bază ale pieței unice digitale sunt esențiale, deoarece fără încredere nu poate exista o piață online;

37.  subliniază că, în baza raportului intitulat „Costul non-Europei”, dacă s-ar face progrese în materie de administrație electronică s-ar realiza economii de 100 000 de milioane EUR anual; solicită ca statele membre să își concentreze și consolideze eforturile în vederea modernizării administrațiilor lor publice pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată realiza tot mai multe formalități pe cale electronică atunci când fac uz de drepturile lor pe piața internă, în special la nivel transfrontalier;

38.  subliniază că este necesar ca normele privind piața unică a UE să fie funcționale în era digitală, ceea ce presupune punerea în aplicare de norme aferente pieței unice pentru plăți online, dezvoltarea de e-soluții pe tot cuprinsul Europei (facturarea electronică și semnătura digitală), reformarea drepturilor de proprietate intelectuală și clarificarea cerințelor în materie de TVA, după caz, pentru a crește încrederea în comerțul electronic, a îmbunătăți calitatea informațiilor furnizate consumatorilor europeni și a asigura același nivel de protecție pentru consumatorii online, ca și cel cu care sunt obișnuiți pe piața lor tradițională;

39.  subliniază că revizuirea recentului cadru de guvernanță economică reprezintă o ocazie importantă de a îndemna statele membre să își intensifice eforturile spre piața unică digitală, însemnând nu doar accelerarea creșterii și mai multe locuri de muncă, în special în sectorul IMM-urilor și în rândul tinerilor, ci și o Uniune Europeană mai orientată spre viitor și mai modernă;

40.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de modernizare a administrațiilor lor publice, îmbunătățindu-și și extinzându-și oferta de servicii digitale accesibile cetățenilor și întreprinderilor, reducând costurile și sporind eficiența și încurajând cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea cadrelor pentru administrațiile publice;

41.  insistă asupra importanței serviciilor de identificare și electronice și a serviciilor de asigurare a încrederii pentru a se mări volumul și calitatea comerțului electronic în perspectiva creșterii; solicită, în consecință, statelor membre să adopte toate măsurile necesare în vederea aplicării, până la 1 iulie 2016, a Regulamentului privind tranzacțiile electronice în cadrul pieței interne;

42.  consideră îmbunătățirea competențelor digitale în Uniune ca fiind o prioritate absolută;

Libera circulație a mărfurilor

43.  consideră că libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor prezintă un potențial încă nevalorificat atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, din perspectiva eficienței, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

44.  își reiterează sprijinul pentru acorduri comerciale și de investiții cuprinzătoare care ar sprijini și ar fi compatibile cu crearea de locuri de muncă pentru lucrătorii europeni, ar aduce beneficii directe consumatorilor europeni și ar oferi noi oportunități întreprinderilor din UE, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), respectând standardele sociale, de mediu și în materie de drepturi ale consumatorilor ale UE, factor cheie în furnizarea de noi oportunități de creștere economică; este de părere că Parlamentul European trebuie să se implice îndeaproape în negocierile cu privire la acquis-ul privind piața unică și că orice modificare a legislației existente sau orice introducere de noi legi trebuie să respecte pe deplin rolul Parlamentului de colegiuitor;

45.  solicită statelor membre să consolideze lanțul valoric în producția transfrontalieră ca element-cheie pentru promovarea competitivității și a creșterii, crearea de locuri de muncă și reducerea barierelor comerciale existente în sectoarele relativ mari, dar care nefiind integrate suficient nu profită pe deplin de beneficiile pe care le oferă piața unică;

46.  solicită o mai bună monitorizare a obstacolelor de pe piața unică a bunurilor;

Serviciile

47.  subliniază că în Strategia Europa 2020 ar trebui incluse măsuri politice specifice vizând depășirea obstacolelor din sectoarele serviciilor acoperite de Directiva privind serviciile și, de exemplu, din domeniul serviciilor financiare și care să pună mai mult un accent explicit pe aprofundarea pieței unice;

48.  subliniază că în sectorul serviciilor există un important potențial de creștere nevalorificat, așa cum rezultă clar din estimările raportului intitulat „Costul non-Europei pe piața unică”, care vorbește de câștiguri potențiale cuprinse între 337 de miliarde de euro și 637 de miliarde de euro;

49.  întrucât sectorul serviciilor este unul dintre domeniile cu cel mai mare potențial de creștere în UE, estimează că este necesară consolidarea măsurilor pentru dezvoltarea competențelor în sector, inclusiv în comerțul cu amănuntul, și simplificarea legislației pentru întreprinderi, în special IMM-uri; subliniază importanța garantării accesului la servicii publice universale tuturor consumatorilor, familiilor și întreprinderilor;

50.  consideră că ar trebui făcute progrese în ceea ce privește protecția consumatorilor, lărgirea paletei de opțiuni și creșterea concurenței în domeniul serviciilor financiare, acordându-se atenție specială consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili; consideră că consumatorii ar trebui mai bine informați cu privire la chestiunile financiare, având în vedere confuzia semnificativă care poate apărea în ceea ce privește produsele financiare și problemele pe care aceasta le poate cauza consumatorilor și pieței unice;

51.  reiterează nevoia de a intensifica eforturile pentru combaterea eludării și evaziunii fiscale și, prin urmare, solicită să se acorde o mai mare atenție bunei guvernanțe fiscale atât în sectorul public, cât și în sectorul privat din UE; subliniază că raportul intitulat „Costurile non-Europei pe piața unică” indică faptul că anual ar putea fi generate 9 miliarde EUR prin acțiuni precum standardizarea facturilor electronice și coordonarea sistemelor fiscale transfrontaliere; salută anunțul Președintelui Comisiei Europene cu privire la schimbul automat de informații în ceea ce privește deciziile fiscale naționale; subliniază necesitatea consolidării și îmbunătățirii coordonării fiscale care previne concurența neloială și denaturarea pieței și care asigură egalitatea de șanse pe piața unică;

52.  salută declarația Comisiei din raportul AAC 2015, în care se afirmă că „abordarea problemelor fraudei fiscale și evaziunii fiscale este esențială pentru a garanta un tratament echitabil și a permite statelor membre să colecteze veniturile fiscale care le revin de drept”;

53.  își reafirmă poziția potrivit căreia ar trebui mărite în general nivelul și calitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru a stimula inovarea, subliniind diferențele între statele membre în privința volumului investițiilor; reamintește Comisiei necesitatea de a crea o piața unică autentică în cunoaștere, cercetare și inovare, precum și de a finaliza Spațiul european de cercetare; subliniază că, în prezent, 85 % dintre fondurile destinate investițiilor sunt utilizate exclusiv la nivel național, fără o cooperare transfrontalieră, fapt care face imposibilă exploatarea pe deplin a valorii adăugate la scară europeană;

Achiziții publice și concesiuni

54.  salută adoptarea în 2014 a directivelor privind achizițiile publice și atribuirea contractelor de concesiune, fapt ce a permis modernizarea procedurilor de achiziții publice în Uniunea Europeană, promovând sustenabilitatea contractelor publice; insistă asupra valorii adăugate generate de directiva privind atribuirea contractelor de concesiune, îndeosebi în ceea ce privește facilitarea și creșterea transparenței procedurilor și oferirea de mai multe oportunități pentru IMM-uri, permițând, astfel, depășirea problemelor în aceste contracte, garantarea securității juridice, a flexibilității și a transparenței și sprijinirea dezvoltării unor infrastructuri economice și a unor servicii publice de calitate;

55.  subliniază că pentru a crește calitatea, eficacitatea și transparența investițiilor și cheltuielilor publice este necesară aplicarea integrală și rapidă a legislației UE în materie de achiziții publice și concesiuni;

56.  subliniază necesitatea de a transpune în mod adecvat și la timp legislația privind achizițiile publice și concesiunile; subliniază importanța achizițiilor publice și valoarea parteneriatelor pentru inovare ca stimulent important al creșterii inteligente, sustenabile și incluzive, în special pentru IMM-uri, fiind necesară sprijinirea acestora prin măsuri concrete care promovează competența și inovarea;

Acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor

57.  consideră regretabil că implementarea fragmentată a legislației UE în domeniul protecției consumatorilor de către statele membre are drept consecință diferențe în ceea ce privește nivelul de protecție a consumatorilor și severitatea și eșalonarea măsurilor de impunere a respectării acesteia; consideră că acest lucru limitează consecvența și coerența dispozițiilor legislative în cadrul acelorași sectoare sau între diferite canale de distribuție;

58.  solicită Comisiei să garanteze implementarea și punerea în aplicare rapidă a unor acte legislative precum Directiva privind drepturile consumatorilor și a dispozițiilor privind soluționarea alternativă a litigiilor și soluționarea online a litigiilor, asigurând, totodată, reducerea sarcinilor administrative; solicită să se acorde protecție adecvată consumatorilor, echivalentă cu cea de pe piața lor internă, în cadrul vânzărilor transfrontaliere și să se asigure o mai bună protecție a datelor în era digitală, întrucât aceasta va contribui la creșterea încrederii consumatorilor în cumpărăturile online; reamintește importanța asigurării respectării efective a drepturilor consumatorilor online și necesitatea unor căi de recurs abordabile și eficace în caz de litigiu;

59.  solicită adoptarea unor măsuri pentru încurajarea consumului durabil, în special în raport cu durata de utilizare a produselor, și pentru combaterea practicilor care vizează reducerea în mod deliberat a duratei de utilizare; dorește în acest sens stabilirea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune coerent;

60.  subliniază că Directiva privind drepturile consumatorilor a reprezentat un pas important înainte în ceea ce privește creșterea securități juridice pentru consumatori și întreprinderi în cadrul tranzacțiilor online, iar astăzi este principalul instrument de protecție a consumatorului pentru serviciile online;

61.  constată că alte câștiguri pot proveni din ameliorarea funcționării pieței unice, de exemplu prin introducerea sistemului de soluționare online a litigiilor (SOL) în cazul litigiilor legate de drepturile consumatorilor, care ar putea genera economii de circa 22 de miliarde de euro.

Energie

62.  invită Comisia să asigure o piață internă a energiei funcțională, cu un acces nediscriminatoriu la piață și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și niveluri adecvate ale capacității de interconectare și compatibilitate a sistemului;

63.  reiterează necesitatea creșterii securității energetice a Europei prin diversificarea surselor și a rutelor energetice și subliniază necesitatea finalizării cu prioritate a pieței interne a energiei și încetarea izolării insulelor energetice de pe teritoriul Uniunii Europene;

64.  consideră că pentru a impulsiona finalizarea pieței interne, integrarea surselor de energie regenerabilă și securitatea aprovizionării, statele membre trebuie să realizeze de urgență un obiectiv minim de 10 % din capacitatea de interconectare a energiei electrice, pentru a se atinge apoi în mod ideal obiectivul de 30 %;

65.  consideră că liberalizarea piețelor de gaze și energie electrică este fundamentală pentru a da mai multă libertate de alegere consumatorilor și invită Comisia să plaseze consumatorii în centrul politicii sale privind piața internă a energiei din UE;

III.  Instrumente pentru evaluarea integrării pieței unice și a instrumentelor de guvernanță

66.  recunoaște faptul că Tabloul de bord al pieței unice poate fi considerat o bună practică pentru monitorizarea și evaluarea respectării de către statele membre a obligațiilor aferente pieței unice, dat fiind că poate genera îmbunătățiri și procese de recuperare a întârzierilor în rândul diferitelor țări; subliniază totuși că acest cadru de indicatori nu furnizează instrumente de evaluare calitativă; subliniază importanța îmbunătățirii dialogului cu și între statele membre pentru a se identifica și a se aborda dificultățile cu care se confruntă în punerea în aplicare a legislației privind piața unică; în această privință, invită Comisia să sprijine îndeaproape statele membre, la solicitarea acestora, în punerea în aplicare a legislației complexe privind piața unică;

67.  consideră că, în ceea ce privește performanța normativă a pieței unice, ar putea fi elaborat un indicator sintetic pentru a măsura deficitul de piață unică, și anume povara suplimentară ce apasă asupra cetățenilor și întreprinderilor implicați în activități transfrontaliere datorată absenței normelor de reglementare a pieței unice; insistă asupra faptului că un astfel de indicator ar trebui să faciliteze dezvoltarea unor concluzii care ar putea conduce la recomandări privind politicile de urmat pentru instituțiile UE și statele membre;

68.  ia act de Tabloul de bord al Agendei digitale ca instrument important de evaluare a progresului făcut de statele membre în acest domeniu; consideră că indicele compozit pentru măsurarea deficitului de piață unică ar trebui să fie incorporat în Tabloul de bord respectiv;

69.  invită Comisia să ia în considerare includerea, în conținutul propunerilor de instrumente juridice din domeniul pieței unice, a obligației de a realiza o revizuire sistematică a transpunerii, conformității, eficacității și adecvării la scopul urmărit a instrumentelor juridice, inclusiv o metodologie și criterii aferente revizuirii sistematice; consideră că grație unor asemenea metodologii și criterii s-ar putea evalua mai bine dacă instrumentele juridice sunt transpuse, implementate și aplicate în mod adecvat, dar și dacă și în ce măsură contribuie la atingerea obiectivelor și sunt adecvate scopului urmărit;

70.  sprijină crearea unei piețe unice sustenabile, bazată pe dezvoltarea unei economii favorabile incluziunii, care permite o utilizare mai eficientă a resurselor, bazate pe cunoaștere, inclusiv prin măsuri menite să favorizeze inovarea de orice tip în tehnologii sustenabile, găsirea unui echilibru între interesele consumatorilor și cele ale întreprinderilor și care să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește un mecanism informal de soluționare a problemelor aferent pieței unice, de tipul SOLVIT, asigurând, totodată, o mai bună informare publică cu privire la punctele de contact unic, astfel încât populația să știe mai multe despre oportunitățile disponibile de creștere economică și ocupare a forței de muncă pe piața unică;

71.  recunoaște că utilizarea portalurilor „Europa ta” și „Europa ta - Consiliere” crește constant și că acestea ar trebui să fie în măsură să furnizeze informații necesare oricărei persoane care trăiește, lucrează, studiază și călătorește pe teritoriul UE;

72.  salută faptul că deficitul mediu în materie de transpunere în statele membre a scăzut sub limita de 1 % convenită de Consiliul European, ajungând la 0,6 %, ceea ce reprezintă cel mai bun rezultat înregistrat de la crearea Tabloului de bord al pieței unice; insistă asupra faptului că principiul toleranței zero în transpunerea normelor europene trebuie să fie o normă fundamentală atât pentru statele membre, cât și pentru și UE;

73.  constată că implementarea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE este esențială pentru finalizarea pieței unice; de aceea, solicită Comisiei să uzeze hotărât de toate prerogativele sale pentru a atinge acest obiectiv și îndeamnă statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a asigura aplicarea legislației privind piața unică și să monitorizeze această aplicare, printre altele, prin acțiuni regulate de inspecție, reflectând totodată în permanență asupra problemelor privind implementarea și asigurându-se că legislația este mai eficientă și că evaluările ex-post sunt utilizate într-un mod mai extensiv și mai eficient; solicită să se monitorizeze mai intens dacă drepturile consumatorilor sunt efectiv respectate în mediul digital, ținând cont în special de rapiditatea cu care se pot propaga încălcările drepturilor consumatorilor;

74.  consideră, totuși, că derularea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor a evidențiat o serie de limitări în ceea ce privește abordarea și corectarea rapidă a deficiențelor în implementarea și aplicarea dispozițiilor privind piața unică; îndeamnă statele membre să coopereze mai eficient cu Comisia, pentru a soluționa cazurile mai rapid;

75.  recunoaște că neimplementarea poate fi o consecință a dificultăților întâlnite în etapa de redactare inițială; prin urmare, subliniază necesitatea ca atât legislația primară, cât și cea secundară să urmeze principiile unei mai bune reglementări pe întreg teritoriul, utilizându-se o consultare adecvată, evaluări ale impactului și reexaminări ulterioare implementării;

76.  în afară de aceasta, insistă asupra faptului că fiecare efort depus ar trebui să vizeze utilizarea mai strictă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazul încălcării legislației Uniunii în domeniul pieței unice și că statele membre și Consiliul European ar trebui să dezvolte în continuare procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cadrul revizuirilor viitoare ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene; de asemenea, este de părere că la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să se recurgă întotdeauna în ultimă instanță și că acestea ar trebui inițiate doar după efectuarea mai multor încercări de coordonare și rectificare;

o
o   o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0054.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.


Combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet
PDF 234kWORD 83k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la abuzurile sexuale asupra copiilor pe internet (2015/2564(RSP))
P8_TA(2015)0070RC-B8-0217/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția ONU din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului și protocoalele la aceasta,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 7, 8, 47, 48 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 23 noiembrie 2001 privind criminalitatea informatică,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 25 octombrie 2007 privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,

–  având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului(1),

–  având în vedere raportul Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (iOACTA),

–  având în vedere Comentariul general nr. 14 (2013) al Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial,

–  având în vedere Agenda UE pentru drepturile copilului, adoptată în februarie 2011,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției ONU privind drepturile copilului(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Copiii ocupă un loc special în acțiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055),

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului,

–  având în vedere Strategia UE pentru eradicarea traficului de ființe umane pentru perioada 2012-2016, în special dispozițiile privind finanțarea acordată pentru dezvoltarea unor orientări privind sistemele de protecție a copilului, precum și schimbul de bune practici,

–  având în vedere dezbaterea care a avut loc în plen la data de 12 februarie 2015 pe tema combaterii abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor, reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale, în special ale drepturilor copiilor la protecția și îngrijirea necesare pentru bunăstarea lor, astfel cum se stipulează în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1989 cu privire la drepturile copilului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

B.  întrucât interesul superior al copilului trebuie să constituie elementul de bază în derularea oricăror măsuri de combatere a acestor infracțiuni în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului;

C.  întrucât infracțiunile grave precum exploatarea sexuală a copiilor și imaginile prezentând abuzuri asupra copiilor necesită o abordare cuprinzătoare care să includă anchetarea infracțiunilor, urmărirea penală a infractorilor, protecția copiilor-victime, precum și prevenirea acestui fenomen;

D.  întrucât internetul poate expune copiii la riscuri specifice, prin faptul că aceștia pot avea acces la materiale de exploatare sexuală a copiilor sau pot face obiectul acestora sau pot fi expuși la „prădătorii” cibernetici, la schimburi de materiale cu conținut violent, intimidare, hărțuire sau ademenire a copiilor în scopuri sexuale; întrucât expunerea copiilor la astfel de riscuri este exacerbată de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor mobile și a internetului și de accesul la acestea;

E.  întrucât combaterea abuzurilor asupra copiilor pe internet ar trebui să fie integrată într-o strategie mai amplă care să abordeze fenomenul general al abuzului sexual asupra copiilor și al exploatării sexuale a acestora, care încă este legat în principal de infracțiuni care au loc în afara spațiului cibernetic, prin intermediul rețelelor și indivizilor care acționează în mod deliberat în afara internetului;

F.  întrucât exploatarea sexuală în mediul online îmbracă diferite forme: tinerii sunt convinși sau forțați să trimită sau să posteze imagini cu ei înșiși cu conținut sexual explicit, să ia parte la acte sexuale prin intermediul unei camere web sau al unui telefon inteligent sau să aibă conversații sexuale prin mesaje text sau pe internet, în urma cărora agresorii din mediul online amenință că vor trimite imaginile, înregistrările video sau copii ale conversațiilor prietenilor sau familiei tinerilor implicați dacă aceștia refuză să continue să ia parte la alte activități sexuale; întrucât imaginile și/sau înregistrările video pot fi partajate în continuare mult timp după încetarea abuzului sexual, rămânând liber accesibile pentru oricine dorește să le vizualizeze online și perpetuând riscul ca victimele să cadă din nou victime sau să fie stigmatizate;

G.  întrucât măsurile adoptate de statele membre pentru a împiedica răspândirea conținuturilor ilegale online nu au fost întotdeauna suficient de eficace;

H.  întrucât instrumentele de anchetă puse la dispoziția celor care sunt responsabili de anchetarea și urmărirea penală a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet ar trebui să țină seama, printre altele, de principiul proporționalității și de natura și gravitatea infracțiunilor anchetate, în conformitate cu legislația UE și a statelor membre;

I.  întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată și la nivelul acestui sector prin lansarea unor inițiative astfel încât sectorul să-și asume partea de răspundere care îi revine, inclusiv prin educarea și formarea copiilor, a părinților și a profesorilor pentru a împiedica minorii să acceseze conținut ilegal;

J.  întrucât, din cauza caracterului internațional, exploatarea copiilor și exploatarea sexuală a copiilor online, care sunt răspândite în sute de țări, cu jurisdicțiile și agențiile de aplicare a legii aferente, constituie o problemă internațională care necesită o soluție la nivel internațional; întrucât trebuie tras un semnal de alarmă cu privire la traficanții de persoane care folosesc copii fără o identitate juridică, „invizibili” pentru autorități, în vederea comiterii de abuzuri sexuale în mediul online;

K.  întrucât, din cauza naturii infracțiunii și a vârstei victimelor, majoritatea domeniilor de exploatare sexuală a copiilor și abuz sexual asupra copiilor suferă, într-o măsură mai mare decât alte forme de criminalitate, de un grad extrem de scăzut de raportare către autoritățile de punere în aplicare a legii; întrucât, prin urmare, datele disponibile privind numărul infracțiunilor comise nu reflectă în mod adecvat anvergura problemei; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de ONG-uri în legătură cu paginile de internet care conțin materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor, peste 80 % dintre victime au sub zece ani; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de asociația internațională INHOPE (Association of Internet Hotlines), se înregistrează o creștere a numărului de victime ale abuzurilor sexuale cu vârste extrem de fragede, precum și a numărului abuzurilor extreme sau pline de sadism;

L.  întrucât un număr mare de infractori utilizează ,,internetul întunecat”, unde au creat comunități anonime care folosesc forumuri, servicii de site-uri, platforme de rețele sociale și furnizori de servicii de stocare ascunse, dedicate materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, permițând și facilitând astfel o exploatare sexuală a copiilor care, practic, nu mai poate fi identificată;

M.  întrucât mulți criminali utilizează măsuri de apărare precum criptarea și alte instrumente pentru a-și securiza activitățile, punând o problemă serioasă pentru anchetele în scopul aplicării legii;

N.  întrucât ONG-urile indică faptul că doar opt distribuitori de nivel superior au fost responsabili, în 2012, pentru 513 mărci de distribuire comercială a materialelor conținând abuzuri asupra copiilor, iar cele mai prolifice zece mărci înregistrate în 2012 au fost toate asociate cu un singur distribuitor de nivel superior;

O.  întrucât Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile trebuia să fie transpusă de statele membre până la 18 decembrie 2013 și întrucât, până în prezent, mai puțin de jumătate din statele membre au pus-o în aplicare integral,

1.  subliniază cu fermitate faptul că protejarea copiilor și asigurarea unui mediu sigur pentru dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre;

2.  subliniază în cei mai fermi termeni că trebuie salvgardate drepturile și protecția copiilor în mediul online și că trebuie adoptate măsuri pentru a garanta că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, precum și că trebuie să existe suficiente instrumente juridice pentru a-i ancheta și urmări penal pe infractori;

3.  consideră că datele cu caracter personal ale copiilor disponibile online trebuie protejate în mod corespunzător, iar copiii trebuie informați într-un mod accesibil și adaptat nevoilor lor cu privire la riscurile și consecințele aferente utilizării datelor lor cu caracter personal în mediul online; subliniază schimbările importante pe care le va aduce reforma protecției datelor în ceea ce privește protejarea în mai mare măsură a copiilor în mediul online;

4.  subliniază necesitatea unei abordări coordonate și cuprinzătoare europene pentru a asigura consecvența în elaborarea politicilor și în acțiunile rezultate, care să cuprindă combaterea criminalității, alături de drepturile fundamentale, protecția vieții private și a datelor, securitatea cibernetică, protecția consumatorilor și comerțul electronic;

5.  consideră că trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a combate ademenirea cibernetică a minorilor și că Comisia, împreună cu guvernele naționale, societatea civilă, platformele de comunicare socială, părinții, profesorii, asistenții sociali, ofițerii responsabili cu protecția copiilor, pediatrii și organizațiile de tineret și de copii, trebuie să își asume un rol activ în acțiunile de sensibilizare pe această temă, prin intermediul unor orientări definite, prin schimbul de bune practici, crearea unor platforme sociale pentru cooperare și schimbul de informații pe acest subiect, pentru a identifica riscurile și amenințările potențiale la adresa copiilor;

6.  invită Comisia și statele membre să lanseze o campanie de sensibilizare, cu implicarea tuturor actorilor relevanți, cu scopul de a le oferi copiilor instrumentele necesare pentru a înțelege riscurile din mediul online și pentru a le face față, de a sprijini părinții și educatorii în același scop, precum și de a garanta siguranța copiilor în mediul online, să sprijine statele membre în crearea de programe de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor pe internet, să promoveze campaniile de sensibilizare privind comportamentele responsabile la utilizarea platformelor sociale și să încurajeze motoarele de căutare cele mai importante și rețelele de socializare să aibă o abordare proactivă care să protejeze siguranța copiilor pe internet;

7.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri adecvate pentru a îmbunătăți și spori posibilitățile copiilor de a face cunoscute cazurile de abuz, precum și acțiunile întreprinse în urma raportării acestora, și să aibă în vedere crearea unor mecanisme de raportare sistematică directă; sprijină dezvoltarea de linii telefonice de asistență pentru copii, unde aceștia pot denunța abuzurile în mod anonim;

8.  subliniază necesitatea îmbunătățirii cooperării la nivel internațional și a anchetelor transnaționale în acest domeniu prin intermediul unor acorduri de cooperare și a consolidării cooperării dintre autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv prin Europol și Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3), în vederea investigării, desființării și urmării penale a rețelelor de persoane vinovate de infracțiuni sexuale împotriva copiilor, în mod mai eficace, acordând, în același timp, prioritate drepturilor și siguranței copiilor implicați;

9.  salută, în acest context, inițiativa comună a UE și a 55 de țări din întreaga lume, concretizată în Alianța mondială împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, al cărei scop este salvarea mai multor victime, asigurarea unei urmăriri penale mai eficace, sensibilizarea persoanelor cu privire la acest subiect și reducerea globală a numărului de materiale conținând abuzuri sexuale asupra copiilor disponibile online; invită Comisia să raporteze mai periodic cu privire la progresele realizate prin această Alianță; invită statele membre să pună în aplicare aceste recomandări la nivel național;

10.  invită Comisia și statele membre să promoveze și să consolideze resursele dedicate identificării victimelor și serviciilor axate pe victime și solicită crearea de urgență a unor platforme conexe și consolidarea celor existente în cadrul Europol;

11.  invită statele membre să pună în aplicare Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

12.  consideră că este esențială utilizarea unei terminologii corecte pentru infracțiunile împotriva copiilor, inclusiv descrierea imaginilor prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, și folosirea termenului adecvat, „materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor”, mai degrabă decât „pornografie infantilă”;

13.  încurajează statele membre să aloce resurse adecvate punctelor naționale de contact, pentru a le permite să raporteze conținuturile și comportamentele ilegale și dăunătoare în mediul online, astfel cum se prevede în Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile;

14.  reamintește că statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a asigura faptul că persoanele care se tem că ar putea săvârși una din infracțiunile legate de abuzul sexual și exploatarea sexuală au acces, dacă este cazul, la programe sau măsuri de intervenție eficace, menite să evalueze și să prevină riscul săvârșirii respectivelor infracțiuni;

15.  solicită să se pună la dispoziția autorităților naționale de punere în aplicare a legii din statele membre și a Europol fondurile, resursele umane, capacitățile tehnice și de anchetă necesare pentru a urmări, ancheta și urmări penal în mod serios și eficace infractorii, inclusiv formarea adecvată pentru a consolida capacitățile în rândul unităților judiciare și de poliție, și să se dezvolte noi capacități de înalt nivel tehnologic pentru a aborda provocările aferente analizării unor volume vaste de imagini prezentând abuzuri asupra copiilor, inclusiv a materialelor ascunse pe ,,internetul întunecat”, astfel încât să se identifice și să se urmărească penal infractorii, cu scopul de a proteja siguranța și drepturile copiilor;

16.  ia act cu îngrijorare de dezvoltarea și tendințele expansioniste ale exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online, inclusiv de noile mijloace de distribuire și tranzacționare a materialelor ce conțin abuzuri asupra copiilor, în special prin intermediul „internetului adânc” și al „internetului întunecat”, și în particular de fenomenul difuzării în direct pe internet a abuzurilor contra unei plăți; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să contacteze în continuare reprezentanți ai sistemelor de plată alternative pentru a identifica oportunități de cooperare îmbunătățită cu autoritățile de punere în aplicare a legii, inclusiv formare comună pentru mai buna identificare a proceselor de plată legate de distribuirea comercială a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor;

17.  solicită o abordare bazată pe un parteneriat efectiv și pe schimbul legal de informații între agențiile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, industria TIC, furnizorii de servicii de internet (ISP), furnizorii de servicii de găzduire pe internet (IHP), platformele de comunicare socială, sectorul bancar și organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile de tineret și de copii, pentru a garanta drepturile și protecția copiilor în mediul online și faptul că orice conținut ilegal este îndepărtat cu promptitudine și raportat autorităților de punere în aplicare a legii, care ar trebui să prezinte în mod regulat rapoarte cu privire la anchetele și urmăririle penale desfășurate pe baza acestor informații relevante, după caz; salută, în acest context, activitatea coaliției directorilor generali, care are drept obiectiv să ia măsuri pentru ca internetul să devină un loc mai sigur pentru copii, precum și pe cea a Coaliției financiare europene împotriva exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online (CFE);

18.  subliniază că conținutul online ilegal ar trebui să fie îndepărtat imediat pe baza unor proceduri judiciare corespunzătoare; subliniază rolul TIC, al ISP și al IHP de a asigura eliminarea rapidă și eficientă a conținuturilor ilegale online la cererea autorității responsabile de punerea în aplicare a legii;

19.  îndeamnă cu tărie statele membre care încă nu au făcut acest lucru să transpună Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze strict punerea în aplicare deplină și efectivă a acesteia și să prezinte în timp util Parlamentului și comisiei sale competente un raport cu privire la constatări;

20.  încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a monitoriza în continuare punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să efectueze o analiză aprofundată a cadrului actual al politicilor privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, sub forma unui raport referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE și să prezinte un raport în plen;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 335, 17.12.2011, p. 1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0070.

Notă juridică