Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (COM(2014)0357), precum și planul de acțiune aferent și documentul de analiză justificativ,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (denumit în continuare „RDC“),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 23 octombrie 2014 privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale (COM(2013)0468) și concluziile relevante ale Consiliului din 22 octombrie 2013,

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 11 septembrie 2014 privind Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (COM(2014)0357) și Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice: cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul IMM-urilor (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției italiene a UE),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2014 privind Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR) (aviz exploratoriu),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 26 iunie 2014 privind Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR),

–  având în vedere Avizul din proprie inițiativă al Comitetului Regiunilor din 11 octombrie 2011 intitulat „Cooperarea teritorială în bazinul Mării Mediterane prin intermediul macroregiunii adriatico-ionice”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la evoluția strategiilor macroregionale ale UE: practica actuală și perspectivele, în special în regiunea mediteraneană(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie maritimă pentru Marea Adriatică și Marea Ionică“ (COM(2012)0713),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind guvernanța strategiilor macroregionale (COM(2014)0284),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2011 intitulat „Contribuția politicii regionale la creșterea durabilă în Europa 2020” (COM(2011)0017),

–  având în vedere Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului,

–  având în vedere Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului,

–  având în vedere Decizia Consiliului 2005/370/CE din 17 februarie 2005 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus),

–  având în vedere Declarația de la Ancona, adoptată cu ocazia Conferinței privind dezvoltarea și securitatea în Marea Adriatică și în Marea Ionică, desfășurată în perioada 19-20 mai 2000,

–  având în vedere Conferința fondatoare a Euroregiunii adriatico-ionice, desfășurată la Pula, la 30 iunie 2006, și Declarația de lansare a inițiativei de elaborare a Strategiei pentru regiunea Mării Adriatice, adoptată cu ocazia Adunării euroregiunii adriatico-ionice, care a avut loc la Split, la 22 octombrie 2009,

–  având în vedere studiul din iunie 2015 al Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulat „Noul rol al macroregiunilor în cooperarea teritorială europeană“,

–  având în vedere studiul din iunie 2015 al Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulat „Regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice: o analiză socioeconomică și o evaluare a legăturilor de transport și energie“,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru pescuit (A8-0279/2015),

A.  întrucât strategiile macroregionale reprezintă un nou model de guvernare pe mai multe niveluri, în care participarea părților interesate care reprezintă UE, nivelurile național, regional și local, inclusiv partenerii economici și sociali și organizațiile societății civile, precum și complementaritatea dintre diferite politici și programe este esențială pentru implementarea și îndeplinirea cu succes a obiectivelor; întrucât autoritățile regionale și locale joacă un rol important în promovarea democrației, a descentralizării și a creșterii gradului de autonomie locală și regională;

B.  întrucât strategiile precedente privind Marea Baltică și Dunărea au adus beneficii concrete regiunilor, au confirmat succesul mecanismelor de cooperare ale UE și au oferit o experiență utilă pentru elaborarea de noi strategii macroregionale;

C.  întrucât interesul manifestat de către regiuni față de această formă modernă de cooperare regională și modelul de guvernare aferent este tot mai mare; întrucât, recent, acest lucru a fost evident în special în cazul regiunilor muntoase, cum ar fi regiunea carpatică sau alpină, unde barierele naturale implică necesitatea unor politici regionale specifice;

D.  întrucât o strategie macroregională ca un cadru integrat referitor la statele membre și la țările terțe din aceeași zonă geografică, aprobată de Consiliul European, este o strategie a UE;

E.  întrucât există diferențe socioeconomice majore între țările implicate în această strategie, în special între statele membre ale UE și statele terțe;

F.  întrucât nivelul ridicat al interesului manifestat de țările din regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice pentru cooperare și definire a unor acțiuni comune care să răspundă sfidărilor prin utilizarea potențialului întregii regiuni și efortul lor continuu de a realiza sinergii a dus la adoptarea Strategiei UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR);

G.  întrucât strategiile macroregionale pot fi considerate un instrument de integrare europeană și coeziune teritorială sporită bazate pe cooperarea voluntară între statele membre și țările învecinate în ceea ce privește abordarea sfidărilor comune; întrucât EUSAIR reprezintă o nouă formă de cooperare regională care ar putea ajuta țările candidate și potențial candidate pe drumul lor către UE și o componentă importantă a politicii mediteraneene mai ample a UE, astfel cum o arată Uniunea pentru Mediterana; întrucât EUSAIR, ca parte din politica regională a UE, este un instrument de promovare a coeziunii economice și sociale, având ca obiective principale reducerea decalajelor dintre regiuni, promovarea unei convergențe reale și încurajarea creșterii și ocupării forței de muncă;

H.  întrucât Marea Adriatică, din cauza faptului că este o mare semi-închisă, este deosebit de vulnerabilă la poluare și prezintă caracteristici hidrografice neobișnuite, cum ar fi faptul că adâncimea și linia de coastă variază considerabil între nordul și sudul regiunii; întrucât stocurile de pește sunt împărțite între toate statele de coastă, ceea ce exercită o presiune persistentă asupra regenerării stocurilor; întrucât măsurile prevăzute de viitorul regulament-cadru privind măsurile tehnice în contextul PCP reformate ar trebui să fie concepute la nivel regional și personalizate în funcție de caracteristicile specifice acestei zone, resurselor lor marine și pescuitului;

Considerații generale

1.  salută Comunicarea Comisiei privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și planul de acțiune aferent și consideră că reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea acestei părți a Europei; subliniază faptul că Strategia EUSAIR a fost creată pentru a adăuga valoare intervențiilor, fie din parte UE, a autorităților naționale sau regionale, fie din partea sectoarelor private, într-un mod care consolidează semnificativ funcționarea macroregiunii; evidențiază perspectivele strategiei referitoare la țările candidate și potențial candidate din această regiune; subliniază că este important ca strategia să se bazeze pe principiile integrării, coordonării, cooperării și parteneriatului; reiterează importanța principiului celor „trei NU”, adică „nu” legislației noi, „nu” instituțiilor noi, „nu” fondurilor noi, întrucât macroregiunile sunt cadre pentru inițiative de cooperare, bazându-se pe sinergii rezultate din articularea diferitelor instrumente de politică ale UE, inclusiv a fondurilor ESI;

2.  salută eforturile depuse de toate părțile interesate în ceea ce privește instituirea unei arhitecturi instituționale pentru punerea în aplicare a Strategiei EUSAIR în cadrul instituțional existent; încurajează toate părțile interesate de la nivel național, regional și local să își asume pe deplin responsabilitatea privind punerea în aplicare a proiectelor care intră sub incidența acestei strategii macroregionale; subliniază importanța întăririi capacității instituționale și eficacității administrațiilor publice și a serviciilor publice și a asigurării, în fiecare țară participantă, existenței unor resurse suficiente și a unui personal administrativ competent dedicate în special punerii în aplicare a EUSAIR;

3.  subliniază necesitatea unei abordări la nivel local referitoare la activitățile de cooperare și evidențiază valoarea adăugată a modelului de guvernare pe mai multe niveluri care trebuie să abordeze lipsa de capacitate administrativă și care poate fi utilizat pentru a pune în comun resurse în macroregiune; insistă, în acest sens, că este nevoie să fie incluse autoritățile locale și regionale în cadrul organismelor politice de management și în cadrul organismelor operaționale, tehnice și de punere în aplicare ale strategiei, menținând în același timp rolul Comisiei în procesul de coordonare; subliniază faptul că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) poate mobiliza și implica actorii locali în procesul decizional și contribui la întărirea sentimentului de asumare a responsabilității de către cetățeni în ceea ce privește proiectele;

4.  subliniază importanța unui proces transparent pentru adoptarea, monitorizarea și evaluarea strategiei, precum și importanța deschiderii către societatea civilă și toate părțile interesate relevante și a includerii acestora; evidențiază faptul că sensibilizarea și comunicarea în cadrul tuturor pilonilor sunt esențiale pentru participarea părților interesate la procesul de luare a deciziilor și pentru dezvoltarea sprijinului public; încurajează statele membre să se asigure că strategia se bucură de un grad adecvat de vizibilitate la nivel național, regional și local, să elaboreze o comunicare corespunzătoare cu privire la obiectivele și rezultatele strategiei, precum și să promoveze coordonarea și schimbul de bune practici cu alte strategii existente și viitoare la nivel macroregional ;

5.  subliniază necesitatea ca țările terțe să își armonizeze legislația cu legislația din sectorul specific al acquis-ului privind strategia cu scopul de a asigura îndeplinirea obiectivelor UE și punerea în aplicare în mod regulat, în mod legal legală și la timp, pe baza standardelor și legislației UE; încurajează toate țările participante să creeze grupuri de reflecție și să organizeze reuniuni regulate pentru a face schimb de bune practici cu scopul de a securiza această procedură și a o face mai eficientă;

6.  observă că, din cauza scăderii abrupte a investițiilor private în țările din regiune, la care se adaugă consolidarea fiscală și capacitatea de investiții limitată din sectorul public, pot apărea probleme în finanțarea proiectelor din cadrul strategiei; invită țările participante să mențină un nivel înalt de asumare a responsabilității, de angajament și de leadership necesar pentru a duce la îndeplinire strategia cu succes;

7.  salută faptul că fondurile structurale și de investiții europene (FSIE) și instrumentul de asistență pentru preaderare pentru perioada 2014-2020, în special Programul de cooperare adriatico-ionic în perioada 2014-2020 (ADRION), furnizează resurse potențiale considerabile și o gamă largă de instrumente și opțiuni tehnice destinate acestei strategii; sprijină punerea la dispoziție a unor alte fonduri și instrumente care sunt relevante pentru pilonii acestei strategii, în special programele Orizont 2020 și Erasmus Plus, pentru toți pilonii, Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru pilonul II, programul LIFE, pentru pilonul III, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și programele COSME și Europa creativă, destinate IMM-urilor, pentru pilonul IV, precum și programul INNOVFIN destinat finanțării inovării; în scopul realizării unei sinergii a fondurilor disponibile, încurajează cooperarea între comitetele de supraveghere ale programelor teritoriale de cooperare axate pe regiune, consiliul de conducere al EUSAIR și autoritățile de management ale FSIE; subliniază că strategia ar trebui să permită o utilizare mai eficientă și mai eficace a instrumentelor și fondurilor existente;

8.  invită Comisia Europeană, organismele naționale, regionale și locale care sunt responsabile cu pregătirea, gestionarea și punerea în aplicare a programelor privind fondurile FSIE să pună accent pe importanța proiectelor și acțiunilor la nivel macroregional;

9.  subliniază importanța definirii la nivel macroregional a structurii de implementare și a mecanismelor de coordonare pentru a facilita cooperarea, inclusiv planificarea comună, alinierea oportunităților de finanțare și o abordare de jos în sus; subliniază necesitatea alinierii programelor operaționale la nivel național și regional cu obiectivele strategiei inclusiv, în măsura posibilului, integrarea EUSAIR în programe; consideră că este necesar să se coordoneze și armonizeze inițiativele, propunerile și proiectele care privesc regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice;

10.  încurajează Comisia, Banca Europeană de Investiții (BEI) și țările participante să exploateze pe deplin posibilitățile disponibile în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (EFSI), recent înființat, de finanțare a proiectelor din regiune, lucru ce ar crea valoare adăugată, ar promova dezvoltarea regională și coeziunea economică și socială, ar stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă la nivel macroregional și ar contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; în acest context, încurajează acordarea de „puncte bonus” proiectelor macroregionale în etapa de selectare a proiectelor datorită naturii lor transnaționale inerente;

11.  subliniază că nu există fonduri speciale alocate doar pentru punerea în aplicare a strategiilor macroregionale și că voința politică puternică, parteneriatul și coordonarea între țări reprezintă o condiție prealabilă pentru succes; solicită, prin urmare, țărilor din regiune să comaseze fonduri (Fondurile ESI, IPA, FSIE), precum și contribuțiile din surse naționale în cadrul BEI ca platformă financiară și de investiții pentru sprijinirea finanțării proiectelor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în strategie; solicită crearea unei rezerve transparente și accesibile publicului de proiecte pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, care ar permite vizibilitatea nevoilor de investiții și a proiectelor actuale și potențiale, încurajând investitorii să investească în aceste proiecte;

12.  îndeamnă părțile interesate să facă schimb de bune practici, să apeleze la experiența acumulată și să descopere blocajele din calea punerii în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE și să întărească cooperarea cu omologii lor, precum cei din Marea Baltică, bazinul Dunării și din macroregiunile alpine;

13.  invită Comisia să elimine barierele administrative și nefinanciare care adesea descurajează investitorii să investească în astfel de proiecte;

14.  consideră că este necesar să se găsească modalități de a implica – cel puțin în anumite proiecte individuale și specifice – țările care nu sunt incluse în strategie, dar care sunt, din punct de vedere geografic și economic, apropiate de această regiune; subliniază în acest context importanța cooperării transfrontaliere și transnaționale printr-o politică de coeziune și invită statele membre și regiunile vizate să utilizeze cele mai bune practici existente în acest domeniu;

15.  reamintește impactul major al crizei economice asupra regiunii și subliniază necesitatea elaborării unor evaluări periodice a strategiilor propuse în vederea redresării economice a regiunii; subliniază că țările din regiune se află la niveluri de dezvoltare diferite și au nevoi diferite; invită Comisia să sublinieze importanța creării de condiții pentru reducerea diferențelor socio-economice dintre țări; sprijină reformele din țările mai puțin dezvoltate și încurajează schimbul de cunoștințe, experiență și practici în acest context;

16.  subliniază că este necesar să se încurajeze, să se reînnoiască și să se aprofundeze cooperarea culturală, științifică și educațională, inclusiv prin extinderea mobilității academice a studenților și a personalului universitar; subliniază că știința și inovarea reprezintă o condiție prealabilă pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; evidențiază interdependența cooperării științifice și culturale de creșterea dinamicii economice și nivelul de diversitate și sustenabilitate a turismului din regiune;

17.  salută reprezentarea Parlamentului European în organele de conducere ale (EUSAIR); invită Comisia să analizeze eforturile comune ale țărilor din regiune (membre ale UE și țări terțe), precum și participarea efectivă a autorităților locale și regionale la atingerea obiectivelor strategiei;

18.  face referire la precedentele stabilite în contextul altor strategii macroregionale ale UE și solicită sprijinirea, în cadrul unor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, a diferitor tipuri de acțiuni, de la studii la capital de pornire pentru pregătirea de proiecte în diferite domenii prioritare;

19.  consideră că este imperativ ca, în faza de punere în aplicare a strategiei, principiile generale ale acesteia și, în special, aspectele legate de protecția mediului și ameliorarea resurselor naturale să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul celor patru piloni, inclusiv în scopul unei abordări holistice a provocărilor variate și complexe cu care se confruntă macroregiunea;

20.  subliniază că trebuie acordată o atenție deosebită zonelor menționate în articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cum ar fi insulele, regiunile muntoase și regiunile rurale, pentru a descoperi și exploata potențialul specific al acestora, în special în sectorul turismului, respectând totodată domeniile de acțiune și prioritățile identificate în acest raport; în plus, invită Comisia să propună un An european al insulelor și munților;

21.  consideră că este necesar să se găsească modalități pentru ca țările participante să implice alți piloni importanți care ar putea crea avantaje de dezvoltare în zonă, precum agricultura, datorită condițiilor geoclimatice specifice, biodiversității și potențialului de a crea efecte sinergice coordonate și creștere continuă; recomandă o cooperare și o coordonare strânse între zonele de interior, zonele de coastă și insule pentru a realiza sinergii între proiectele privind energia curată și producția de alimente sănătoase;

22.  atrage atenția asupra importanței raportării și evaluării adecvate a punerii în aplicare a strategiei; solicită, în acest context, ca țările participante, împreună cu Comisia, să colecteze date de referință fiabile și să stabilească obiective concrete pentru fiecare pilon care să fie evaluate anual și să fie puse la dispoziția publicului;

23.  solicită o abordare europeană cuprinzătoare și integrată a migrației; subliniază faptul că această regiune se confruntă cu sfidări semnificative legate de migrație și deplânge toate tragediile petrecute în Marea Mediterană; insistă asupra faptului că, în abordarea acestor sfidări, este necesară o schimbare semnificativă în politicile de azil în ceea ce privește solidaritatea dintre statele membre; subliniază necesitatea de a examina strategia generală de cooperare cu țări terțe; deplânge cooperarea insuficientă dintre statele membre ale UE în ceea ce privește provocările legate de migrație; încurajează schimbul de bune practici în ceea ce privește primirea migranților și solicită să se acorde de urgență o atenție deosebită aspectelor sociale și umanitare care afectează regiunea, în scopul unei posibile redefiniri a priorităților EUSAIR în viitor;

24.  speră să se dea un nou impuls consolidării păcii și securității în Europa de Sud-Est;

25.  invită țările să facă schimb de bune practici în domeniul respectării drepturilor minorităților cu scopul de a aplica cele mai înalte standarde, având în vedere că acesta este un domeniu deosebit de sensibil în ceea ce privește aspectele lingvistice;

26.  subliniază că, în cadrul diferitelor etape de punere în aplicare, este necesar ca actorii economici publici și privați, membrii societății și diferitele componente ale societății civile organizate să beneficieze de formare adecvată prin intermediul unui program specific, inclusiv de sprijin organizatoric și tehnic;

27.  invită Comisia să prezinte, la fiecare doi ani, un raport Parlamentului și Consiliului privind implementarea EUSAIR pentru a evalua funcționarea și valoarea sa adăugată în ceea ce privește creșterea economică și locurile de muncă, reducerea decalajelor și dezvoltarea sustenabilă;

28.  încurajează măsuri specifice menite să promoveze dimensiunea socială; subliniază că este important să fie integrate priorități și măsuri care vizează includerea persoanelor cu handicap și prevenirea oricăror forme de discriminare;

Creșterea albastră

29.  subliniază faptul că poziția geografică unică și structura specifică a liniei de țărm ale acestei regiuni, împreună cu bogata ei biodiversitate marină, au un potențial imens de creare a unor locuri de muncă „albastre” și de creștere și dezvoltare economică în mod inovator și durabil, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile „albastre”, pescuitul și acvacultura și o mai bună guvernanță a resurselor marine și servicii marine mai bune;

30.  susține promovarea economiei albastre ca soluție la criza economică, deoarece aceasta permite crearea de noi locuri de muncă și stimulează dezvoltarea economică, dar mai ales locurile de muncă pentru femeile și tinerii din țările de coastă și insulare; consideră că strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice nu poate fi aplicată fără a lua în considerare conceptul de economie albastră, care conectează sectoarele economice ce au legătură cu mările și oceanele, acvacultura, transportul maritim și fluvial și turismul pentru protecția mediului;

31.  invită Comisia și statele care au adoptat această strategie să ofere stimulente care să atragă tinerii către domeniul pescuitului și acvaculturii în regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și să îi încurajeze să inițieze activități în aceste domenii.

32.  solicită coordonarea în materie de politici și armonizarea obiectivelor strategiei, precum și proiecte comune în conformitate cu valorile, principiile și obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului; încurajează, în plus, sprijinirea dezvoltării sectorului pescuitului sustenabil și a producției de alimente tradiționale și sănătoase; solicită înființarea unor grupuri locale de acțiune în domeniul pescuitului, care ar putea reprezenta un instrument natural pentru diversificarea pescuitului; subliniază faptul că pescuitul și acvacultura durabile și profitabile necesită o mai mare implicare a părților interesate în gestionarea generală, precum și activități îmbunătățite și diversificate în domeniul pescuitului;

33.  consideră că economia albastră cuprinde sectoare și întreprinderi extrem de diverse și, din acest motiv, dezvoltarea ei necesită lucrători cu înaltă calificare în toate aceste sectoare; invită statele membre implicate în Strategia EUSAIR să promoveze diversele sectoare de creștere albastră în programele lor de formare, luând în considerare sistemele de învățare pe tot parcursul vieții și formarea angajaților; subliniază complexitatea activităților, sectoarelor și disciplinelor din cadrul sistemelor socioeconomice implicate în economia albastră și, prin urmare, consideră să este extrem de important ca statele membre implicate în Strategia EUSAIR să adopte politici în domeniul pieței forței de muncă pentru a crește capacitatea de adaptare la schimbare, inovație și multidisciplinaritate, a adapta formarea capitalului uman și a spori gradul de participare a femeilor;

34.  subliniază importanța unei mai mari și mai reale interconexiuni între Strategia UE 2020 și cei trei piloni (în special pentru pilonul creșterii albastre) ai Strategiei EUSAIR care se bazează pe Planul de acțiune al Comisiei Europene; consideră Planul de acțiune ca fiind unul dintre rezultatele abordării strategiei în ceea ce privește identificarea priorităților concrete pentru macroregiune; accentuează faptul că, pe baza acestui considerent, fiecare acțiune sau proiect este selectat printr-un amplu proces de consultare de jos în sus care implică o serie de părți interesate din regiunea adriatico-ionică care reprezintă autorități naționale, regionale și locale, parteneri sociali, dar și sectorul privat, economia socială, mediul academic și societatea civilă;

35.  încurajează crearea de clustere și cooperarea între întreprinderile publice și private, universități, institute de cercetare și alte părți interesate relevante din sectoarele marin și maritim, cu scopul de a se stimula inovarea și de a se beneficia pe deplin de sinergii; consideră că, pentru a se asigura investiții mai eficiente și eficace, acțiunile din cadrul pilonului „creștere albastră” ar trebui să se bazeze pe strategiile naționale și regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă; invită țările și regiunile să participe la Platforma S3 a Comisiei pentru a beneficia de asistență în ceea ce privește elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea strategiilor de specializare inteligentă; consideră necesar, în acest context, să se acorde un acces mai bun la credite IMM-urilor și să se îmbunătățească rețelele (clusterele) de întreprinderi existente printr-un proces de internaționalizare, cu scopul de a crea noi locuri de muncă de calitate și sustenabile;

36.  sprijină crearea unei etichete comune de calitate pentru produsele alimentare de origine marină de înaltă calitate din regiune în vederea creșterii competitivității lor;

37.  subliniază importanța dialogului social și a implicării reprezentanților societății civile în activități de dezvoltare a capacităților, alături de autoritățile publice; consideră că acest lucru ar putea fi realizat prin crearea unei platforme permanente la nivel macroregional și la nivel regional în fiecare stat membru, pentru a reprezenta partenerii sociali și economici, în conformitate cu ceea ce a fost deja realizat pentru universități, camere de comerț și orașe;

38.  subliniază importanța cercetării marine și maritime și a unei cooperări mai puternice între cercetători în aceste sectoare, între statele membre și între regiunile implicate în Strategia EUSAIR, în scopul de a depăși decalajul existent între aceste state membre și a stimula competitivitatea zonelor de coastă și crearea de locuri de muncă de calitate și durabile la nivel local;

39.  observă cu îngrijorare rata de epuizare a stocului de pește din Marea Adriatică și din Marea Ionică, ca urmare a pescuitului excesiv și a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), precum și alte riscuri semnificative pentru viața marină; subliniază că pescuitul este una dintre componentele-cheie ale economiilor din zonele costiere și din insule; opinează că este necesar, prin urmare, să se considere că protecția și menținerea stocurilor de pește și a ecosistemelor marine, în conformitate cu principiul producției maxime sustenabile inclus în politica comună în domeniul pescuitului reprezintă un obiectiv primordial al strategiei; subliniază necesitatea ca, în perioada de tranziție, să se sprijine adaptarea la pragurile de capturi prin subvenții pentru achiziționarea de echipamente prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF); solicită să se acționeze decisiv prin alinierea legislației în materie de pescuit a statelor terțe la legislația UE, prin intermediul schimbului de date, al unor platforme comune de monitorizare și al planurilor multianuale de gestionare a pescuitului și să se examineze modalități de dezvoltare în continuare a unui sector sustenabil de acvacultură ținând seama de marele potențial al acestuia de a fi alimentat din surse de energie regenerabile;

40.  reamintește că peștele și crustaceele exploatate comercial ar trebui să se situeze între limite biologice sigure, pentru a obține un statut ecologic bun și a proteja sustenabilitatea pe termen lung a industriei pescuitului;

41.  solicită Comisiei să calculeze volumul capturilor realizate în cadrul pescuitului recreativ, să reglementeze această activitate și să îi impună, la fel ca pescuitului profesional, obiectivele MSY;

42.  îndeamnă la efectuarea de cercetări exhaustive asupra stocurilor de pește, mai ales asupra speciilor pe cale de dispariție, precum și asupra interconectărilor biologice dintre acestea, având în vedere faptul că lipsa de date exacte ar face ca evaluările să fie neclare și nefiabile; solicită menținerea reproducerii pe cale naturală;

43.  solicită examinarea și promovarea unor proiecte care să aibă drept scop evaluarea impactului pescuitului indirect (plasele-fantomă, plasele folosite pentru cultura midiilor) și al capturilor accidentale ale unor specii protejate: se estimează că numai în Marea Adriatică sunt pescuite accidental peste 40 000 de broaște-țestoase marine; este necesar și urgent să se realizeze studii privind acest impact, însă și atenuarea acestuia (de exemplu, cu ajutorul dispozitivelor de excludere a țestoaselor);

44.  solicită acordarea unui sprijin puternic sectorului construcțiilor navale, inclusiv sectorului ambarcațiunilor de plăcere, cu accent pe modernizarea și specializarea acestuia pentru a crea locuri de muncă și a se adapta la cerințele unei creșteri sustenabile și competitive care să fie în conformitate cu tehnologiile „albastre”;

45.  solicită să se acorde un sprijin real zonelor de producție, înfrățirii și cooperării între zone din diferite părți ale macroregiunii; încurajează schimbul de bune practici bazate pe experiențele cele mai semnificative din sector, precum și pe experiențele din alte regiuni care doresc să adopte aceeași abordare pentru a promova înființarea de zone de producție;

46.  subliniază că este important să se sprijine și să se promoveze pescuitul sportiv de agrement și pescuitul în familie împreună cu politici integrate pentru pescuit și turism (pescuit și pescuit turistic, maricultură), mai ales pe insule, pentru a păstra tradițiile culturale locale și modul de viață marinăresc ale locuitorilor insulelor și ale regiunilor costiere de mici dimensiuni; încurajează pescuitul și acvacultura sustenabile, la scară mică și tradiționale, corelate cu o ofertă culinară diversificată și cu promovarea piețelor locale de pește ca fiind cel mai bun mijloc de a asigura sustenabilitatea și a oferi sprijin activităților turistice costiere;

47.  invită Comisia să sprijine și să promoveze implicarea sectorului pescuitului și a lucrătorilor din acest sector inclusiv în proiecte legate de turismul cultural și istoric care cuprind pescuitul și redescoperirea culturii marinărești și a locurilor și meseriilor legate de pescuitul tradițional;

48.  subliniază importanța economiei sociale și a antreprenoriatului feminin pentru realizarea pilonului economiei albastre și invită statele membre implicate în Strategia EUSAIR să încurajeze și să sprijine participarea femeilor în toate sectoarele relevante; reamintește rolul fundamental al întreprinderilor mici și al microîntreprinderilor în regiunile și teritoriile vizate și solicită statelor membre implicate în EUSAIR să pună în aplicare politici active pentru promovarea acestor forme de activitate economică;

49.  sprijină măsurile menite să reducă riscul hidrogeologic și cel legat de eroziunea costieră;

50.  subliniază importanța cercetării și solicită consolidarea sprijinului pentru districtele marine și maritime;

51.  subliniază faptul că dezvoltarea acvaculturii și mariculturii poate juca un rol important nu numai în ceea ce privește refacerea diversității speciilor, ci și în creșterea economică a regiunii Mării Adriatice și a Mării Ionice;

52.  invită Comisia să intensifice schimbul de bune practici, cum ar fi durabilitatea proiectelor desfășurate de grupurile de acțiune costieră.

Conectarea regiunii

53.  observă că mai buna conectare a rețelelor de transport și de energie dintre țările participante, precum și dintre acestea și ceilalți vecini ai lor, inclusiv transportul maritim, conexiunile intermodale cu hinterlandul și rețelele energetice sunt nevoi obligatorii pentru macroregiune și o precondiție pentru dezvoltarea sa economică și socială; subliniază lipsa legăturilor dintre cele două maluri ale Mării Adriatice și discrepanța dintre infrastructura rețelelor existentă în zona adriatico-ionică;

54.  solicită acordarea de stimulente pentru instituirea de legături sustenabile de transport care să reducă timpul de călătorie, costurile legate de transport și logistică și externalitățile; solicită lucrări strategice majore legate de schimburile dintre mare și uscat pentru a crea oportunități pentru transportul intermodal între țări, a contribui la coeziune, a mări rețeaua totală și a reduce congestionarea rutieră și, prin urmare, emisiile de CO2; atrage atenția asupra nevoii de a îmbunătăți dimensiunea maritimă și portuară a cabotajului, a autostrăzilor mării și a croazierelor între cele două maluri ale Mării Adriatice, atât pe rutele nord-sud, cât și pe rutele transversale est-vest; evidențiază necesitatea unei mai bune coordonări pentru a preveni blocajele din traficul maritim și a îmbunătăți gestiunea și controlul acestuia;

55.  încurajează folosirea Regulamentului privind reducerea emisiilor provenite din transportul maritim (Regulamentul (UE) 2015/757) pentru inovare și pentru crearea unui transport maritim sustenabil în macroregiune, prin folosirea motoarelor și a combustibililor alternativi pentru propulsia navelor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a îmbunătăți eficiența energetică în sectorul transportului;

56.  subliniază că este important să realizeze legături între rutele de transport maritim și porturi și alte părți ale Europei și că este relevant să se realizeze interconectări cu coridoarele TEN-T; invită țările participante să își concentreze eforturile pe punerea în aplicare a unor proiecte care se încadrează în actuala rețea TEN-T și în alte intervenții pentru extinderea sa propusă la Europa de Sud-Est/coasta estică a Mării Adriatice, capabile să soluționeze decalajul de rețea existent în zona adriatico-ionică; invită țările implicate, prin urmare, să identifice proiecte prioritare de infrastructură cu valoare adăugată regională și europeană și sugerează să se acorde o atenție deosebită, printre altele, următoarelor aspecte:

57.  solicită optimizarea rețelei de infrastructură existente, cu un accent deosebit pe legăturile rutiere și feroviare existente în macroregiune, inclusiv pe legăturile „pe ultimul kilometru”; subliniază necesitatea de a se finaliza, cât mai curând posibil, autostrada Marea Adriatică – Marea Ionică, ceea ce va impulsiona dezvoltarea din punct de vedere economic și social a acestei macroregiuni; reamintește importanța noilor coridoare care integrează autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri pe ambele părți ale regiunii adriatico-ionice; evidențiază necesitatea unei mai bune coordonări pentru a preveni blocajele din traficul maritim și a îmbunătăți gestiunea și controlul acestuia;

58.  solicită dezvoltarea unei infrastructuri feroviare de mare viteză care va interconecta macroregiunea și va permite o legătură mai bună cu Europa și în interiorul acesteia; subliniază importanța îmbunătățirii conectivității feroviare a regiunii adriatico-ionice, precum și a celei dintre coastele Mării Tireniene și coastele adriatico-ionice;

59.  solicită țărilor participante să își îmbunătățească infrastructura de transport maritim, feroviar și aerian, să dezvolte autostrăzi maritime în această macroregiune, prin îmbinarea unor mijloace de transport intermodal, în special pentru realizarea legăturilor cu hinterlandul, și să îmbunătățească logistica de transport utilizând cât mai eficient cele mai noi tehnologii și asigurând în permanență un nivel ridicat de siguranță și durabilitate în ceea ce privește mediul; invită, de asemenea, țările participante să analizeze posibilitățile de a îmbunătăți conectivitatea cu instrumente de mobilitate electronică care ar putea facilita introducerea unui serviciu electronic internațional de achiziționare a biletelor;

60.  subliniază faptul că nu există legături eficace cu insulele; îndeamnă Comisia și statele membre să înlesnească realizarea unor conexiuni mai bune prin analizarea de noi opțiuni coordonate și cu valoare adăugată, prin optimizarea utilizării rutelor de pasageri și de mărfuri și prin implicarea părților interesate private și publice, în vederea creșterii calității vieții, stopării depopulării și în vederea facilitării exploatării oportunităților socioeconomice în aceste regiuni; subliniază nevoia de a îmbunătăți infrastructura internă de comunicații și transport ale insulelor pentru o mobilitate interioară sustenabilă; subliniază de asemenea nevoia de a asigura programe adecvate de îngrijire medicală și educație pentru populațiile din insule de-a lungul întregului an;

61.  solicită realizarea unor proiecte majore menite să dezvolte conexiunile intermodale pe insule și, în special, un sprijin ferm pentru consolidarea aeroporturilor cu importanță strategică, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și noi rute către alte zone din macroregiune;

62.  îndeamnă țările participante să își continue eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, proces care nu numai că va îmbunătăți securitatea energetică a macroregiunii, ci va spori concurența și combate, de asemenea, sărăcia energetică, lucru ce va atrage avantaje importante în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială a regiunii; subliniază necesitatea unor evaluări aprofundate ale impactului de mediu pe care îl au intervențiile în sectorul energiei; subliniază importanța planificării comune a investițiilor în construirea de terminale de gaz natural lichefiat (GNL) în rețelele de conducte de gaz care lipsesc în această macroregiune, contribuind astfel la realizarea unei independențe solide și a securității energetice; încurajează, în plus, măsurile de creștere a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor contribuind astfel și la competitivitate;

63.  încurajează dezvoltarea unei infrastructuri energetice capabile să reducă amprenta de carbon, să intensifice eficiența energetică și să garanteze securitatea energetică a macroregiunii și a regiunilor din jurul ei; evidențiază de asemenea importanța dezvoltării și promovării conceptului de orașe inteligente pentru a oferi o valoare adăugată la actuala infrastructură energetică globală din macroregiune;

64.  recunoaște potențialul mare al surselor de energie regenerabilă din macroregiune, insuficient folosite în prezent; solicită ca, în cadrul actualului mix energetic, să se exploateze sursele regenerabile de energie disponibile, cum ar fi energia solară, energia eoliană, energia mareelor și energia valurilor (dacă este fezabil din punct de vedere tehnic); subliniază sustenabilitatea și competitivitatea unor hidrocentrale care ar putea fi construite în toate țările participante; invită țările participante să contribuie la crearea unei piețe funcționale și interconectate a energiei electrice și a gazelor în macroregiune care va asigura accesul egal la energie electrică ieftină și accesibilă ca preț; subliniază că este important să se consolideze interconexiunile energetice transfrontaliere pentru a sprijini investițiile în sectorul energetic ca o precondiție cheie pentru integrarea în rețeaua energetică a UE, precum și să se elimine barierele din calea investițiilor transfrontaliere în sectorul energetic;

65.  sprijină planificarea comună și investițiile în infrastructura energetică, atât pentru producerea, cât și pentru și transportul de energie electrică și gaze naturale în macroregiune, care să fie aliniate la rețeaua TEN-E și prin care să fie puse în aplicare proiectele concrete menționate în lista proiectelor de interes pentru Comunitatea Energiei (PICE);

66.  își exprimă preocuparea cu privire la noul impuls dat explorării și exploatării petrolului și gazelor offshore și pe uscat, fapt care ar expune macroregiunea la riscul de dezastre cu consecințe grave pentru mediu, economie, inclusiv pentru sectorul pescuitului și pentru sănătatea publică; subliniază că orice astfel de activitate trebuie să respecte normele și orientările Uniunii în materie de climă și surse regenerabile de energie; atrage atenția că Marea Adriatică este o mare închisă, puțin adâncă, fără capacitatea de a dispersa poluanții, cu un comerț turistic înfloritor pe ambele maluri și că creșterea macroregiunii ar trebui să fie legată în primul rând de turism și de activitățile economice legate de caracteristicile sale de mediu specifice, precum și de ecosistemele sale; subliniază necesitatea implementării sistematice a legislației UE și a convențiilor internaționale privind sustenabilitatea ecologică și siguranța activităților maritime; solicită aplicarea integrală a Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin (2008/56/CE) și a Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (2013/30/UE);

67.  solicită elaborarea de standarde europene comune pentru siguranța transportului în macroregiunea adriatico-ionică;

68.  subliniază nevoia de a promova serviciile aeriene transfrontaliere prin punerea în aplicare de proiecte comune menite să asigure și să consolideze legăturile din interiorul macroregiunii;

Calitatea mediului

69.  amintește bogăția ecosistemelor marine, costiere și terestre din țările participante; observă faptul că Marea Adriatică găzduiește aproape jumătate (49 %) din toate speciile marine înregistrate din Marea Mediterană și este cea mai neobișnuită subregiune din Marea Mediterană datorită apei de mică adâncime, fluxurilor limitate și unei influențe puternice a râurilor; solicită să se întreprindă eforturi comune astfel încât să fie luate toate măsurile posibile, cum ar fi utilizarea de carburanți nepoluanți pentru transportul maritim și pentru logistică, cu scopul de a se conserva biodiversitatea mediului marin și a habitatelor terestre transnaționale, precum și pentru a se preveni și diminua poluarea mării și a alte amenințări la adresa biodiversității costiere și marine; subliniază că este important să fie protejate speciile marine și terestre pe cale de dispariție, precum foca-călugăr, proteul, râsul, vulturul sur și altele și invită țările participante să pună în aplicare măsuri proporționale pentru a îndeplini acest obiectiv;

70.  solicită realizarea unui schimb de bune practici între țările participante în ceea ce privește gestionarea patrimoniului natural și cultural, inclusiv a zonelor din cadrul rețelei Natura 2000 și a siturilor care fac parte din patrimoniul UNESCO, cu intenția de a crea atracții turistice durabile;

71.  îndeamnă toate țările participante să își unească forțele pentru a pune în aplicare amenajarea spațiului maritim, în conformitate cu Directiva 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim, și managementul integrat al zonelor costiere, în care să fie implicate diferite părți interesate (autorități naționale, regionale și locale, populația locală, comunitatea cercetătorilor, ONG-uri etc.); consideră că guvernanța comună adecvată a spațiului maritim asigură un cadru important pentru utilizarea durabilă și transparentă a resurselor marine și maritime;

72.  evidențiază importanța protejării și conservării râurilor și lacurilor din bazinul adriatico-ionic;

73.  atrage atenția asupra necesității de a se aborda în mod responsabil poluarea istorică și transfrontalieră și de a se curăța locurile afectate de contaminarea industrială a solului, apei și aerului, precum și, după caz, de poluarea rezultată în urma conflictelor militare; sprijină toate măsurile active pentru a se reduce poluarea cu arme chimice și convenționale a mării; sprijină reducerea deșeurilor marine, în vederea eliminării acestora, în conformitate cu Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, în special în ceea ce privește poluarea provocată de deșeuri în insulele din Marea Adriatică;

74.  își exprimă îngrijorarea cu privire la daunele cauzate de deșeurile din plastic aflate în mare; invită Comisia să susțină inițiativele care urmăresc colectarea și reciclarea acestor deșeuri; subliniază că este important ca pescarii să fie implicați în acest proces;

75.  invită țările să elaboreze și să pună în aplicare planuri globale pentru reutilizarea siturilor industriale și militare scoase din uz; subliniază faptul că, pe lângă că prezintă un pericol pentru mediu, aceste situri oferă și un potențial economic semnificativ care nu este exploatat;

76.  solicită să se încurajeze transferarea activităților industriale din centrele urbane și zonele costiere cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții;

77.  insistă asupra ideii că trebuie folosite toate instrumentele existente în punerea în aplicare a celor mai bune soluții de gestionare a deșeurilor și de tratare a apelor reziduale din această regiune, în conformitate cu Directiva 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale;

78.  atrage atenția asupra diferitelor dezastre naturale și provocate de om care au lovit regiunea în ultimii ani; atrage atenția asupra problemei defrișării și a altor riscuri legate de schimbările climatice; subliniază că, în vederea punerii în aplicare a planului de acțiune și a priorităților aferente fiecărui pilon, este necesar să se aplice pe deplin principiile orizontale pentru gestionarea riscurilor de catastrofe naturale și pentru adaptare la schimbările climatice; încurajează cooperarea dintre institutele hidrometeorologice ale statelor în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme, consecințele schimbărilor climatice și gestionarea riscului de catastrofe; recunoaște că apa, agricultura și turismul sunt sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice, prin urmare, încurajează cooperarea dintre autoritățile naționale pentru stabilirea unui cadru și a unui mecanism de sprijin pentru aplicarea măsurilor de adaptare și atenuare;

79.  subliniază că este necesar să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în special în sectorul transportului maritim;

80.  subliniază faptul că există o problemă legată de diferențele de natură geografică și sezonieră în ceea ce privește accesul la rezervele de apă, existând un deficit important de apă în insule și în zona de coastă în timpul verii, atunci când necesarul de apă devine mult mai mare din cauza sosirii unui număr mare de turiști;

81.  solicită să fie înființat un centru regional de pregătire pentru dezastre concomitent cu elaborarea unui un plan comun de urgență în cazul deversărilor de petrol și al incidentelor de poluare la scară largă, în scopul de a se crea un sistem de avertizare timpurie și de a se preveni astfel dezastrele naturale și cele provocate de activitățile industriale, de transport și de alt tip, cum ar fi inundațiile, incendiile și activitățile de exploatare din Marea Adriatică; subliniază faptul că acest centru ar trebui să fie legat în mod direct de mecanismul de protecție civilă al UE; subliniază că este important să se conserve ecosistemul și biodiversitatea acestei regiuni printr-o mai bună înțelegere și prin realizarea unor schimburi de bune practici;

82.  invită țările terțe să accelereze punerea în aplicare a acquis-ului sectorial (precum Directiva-cadru privind apa) ca un exercițiu al viitoarei lor aderări la UE;

83.  îndeamnă statele membre să consulte autoritățile competente ale țărilor învecinate și comunitățile locale din macroregiune, în special cu privire la activitățile economice supuse evaluărilor impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva (UE) nr. 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

Un turism durabil și competitiv

84.  subliniază importanța fundamentală a turismului pentru economia europeană și pentru dezvoltarea coeziunii sociale în UE, în special în cazul țărilor mediteraneene și al întregii regiuni; subliniază că este necesar să se elaboreze noi moduri de abordare care să contribuie la depășirea caracterului sezonier şi care să fie coerente cu impactul turismului asupra mediului și cu durabilitatea acestuia; solicită mai mult sprijin pentru finanțarea proiectelor în domeniul turismului, din ESI și din alte surse;

85.  îndeamnă să se îmbunătățească urgent legăturile rutiere transfrontaliere pentru a se mări competitivitatea turismului, având în vedere că slaba conectare provoacă blocaje în trafic și întârzieri mari; subliniază că este necesar să se îmbunătățească, în scopuri turistice, infrastructura aeriană existentă și legătura maritimă dintre cele două maluri ale Mării Adriatice;

86.  subliniază că este necesar să se încurajeze utilizarea aeroporturilor existente în macroregiune pentru a evita concentrarea excesivă a pasagerilor în doar câteva noduri aeroportuare și să se promoveze fluxuri turistice durabile și mai echilibrate în diferite locuri;

87.  recunoaște bogatul patrimoniu cultural și natural al regiunii (inclusiv activitățile culturale precum cinematografia, teatrul și muzica) ca fiind un avantaj important pe care se bazează sectorul turismului; evidențiază numărul mare de situri protejate care fac parte din patrimoniul UNESCO și de zone protejate din cadrul Natura 2000 existente în toate țările participante; consideră că, în ciuda contribuției semnificative a acestui sector la economie, potențialul turistic nu este exploatat pe deplin, în special din cauza dependenței puternice de caracterul sezonier și a lacunelor în materie de inovare, durabilitate, infrastructură de transport, calitate a ofertei turistice, competențe ale părților interesate participante și gestionare responsabilă a turismului; în acest context, solicită țărilor participante să adopte politici menite să asigure o ofertă adecvată de legături și unități turistice, deopotrivă în timpul sezonului estival și în afara acestuia, astfel încât să se diversifice fluxurile turistice și să se asigure o prezență constantă a turiștilor în toate sezoanele; subliniază că este important să se îmbine turismul cu patrimoniul natural, cultural și artistic;

88.  încurajează statele membre să promoveze soluții de mobilitate durabile în sectorul turismului, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor turistice și mărind varietatea lor;

89.  recunoaște importanța parcurilor naturale și naționale și a zonelor protejate, în calitate de baze ale educației viitoare a cetățenilor în problemele privind protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice;

90.  accentuează faptul că, pentru o mai bună dezvoltare a turismului în această regiune, este esențială cooperarea dintre țări; încurajează elaborarea unor strategii turistice pentru Marea Adriatică și Marea Ionică care să se întemeieze pe principiul durabilității și să le permită țărilor să beneficieze de sinergii și să încerce să soluționeze provocările comune la nivel macroregional; consideră că este necesară cooperarea pentru punerea în valoare a destinațiilor din regiunea adriatico-ionică;

91.  îndeamnă Comisia Europeană, țările participante și autoritățile locale și regionale să ia măsuri care să stimuleze părțile interesante să îmbunătățească infrastructura turistică;

92.  subliniază că este important să fie sprijinite activitățile culturale și creative și, în special, dezvoltarea și integrarea de activități antreprenoriale în domeniul muzicii, al teatrului, al dansului și al filmului; solicită organizarea de festivaluri, convenții și evenimente culturale care să promoveze integrarea;

93.  atrage atenția asupra faptului că este necesar să se acorde un acces mai ușor la sprijin și finanțare IMM-urilor, întrucât acestea sunt esențiale pentru sectorul turismului; încurajează părțile interesate din regiune să participe la Rețeaua întreprinderilor europene pentru a face schimb de experiență, pentru a colabora în rețea și pentru a găsi parteneri transfrontalieri;

94.  subliniază importanța proiectelor în domeniul specializării inteligente și al comunităților inteligente care presupun exploatarea platformelor de inovare existente, cum ar fi crearea unei zone de creativitate adriatico-ionice;

95.  sprijină elaborarea unei oferte turistice diversificate, care să includă parcuri și itinerarii turistice tematice, precum și activități de turism cultural, rural, medical, nautic, eno-gastronomic, turism pentru conferințe și turism sportiv, inclusiv ciclism, golf, scufundări, drumeții, schi, alpinism și sporturi în aer liber, pentru a promova turismul pe durata întregului an și a crește competitivitatea destinațiilor turistice pe baza principiilor durabilității; sprijină dezvoltarea turismului rural pentru a reduce presiunea asupra centrelor turistice importante și a zonelor de coastă înguste și pentru a contribui la depășirea caracterului sezonier; sprijină extinderea activităților turistice către hinterland prin crearea de produse turistice integrate care să includă principalele atracții ale macroregiunii și ale capitalelor acesteia;

96.  subliniază că este important să existe coerență între gestionarea turismului și infrastructura turistică și că este necesar să se îmbunătățească calitatea și diversitatea serviciilor și oportunităților, ținând cont de specificul regiunii; insistă totodată asupra importanței promovării și păstrării tradițiilor locale și regionale;

97.  subliniază că este important să se examineze itinerarii și modele de afaceri alternative, prin îmbunătățirea legăturii dintre pachetele de croazieră și comunitățile și produsele locale, fapt ce ar permite ca aglomerările nedurabile să fie soluționate într-un mod mai eficace, iar întregul potențial să fie mai bine exploatat, cu mai multe beneficii economice de durată pentru economiile locale; recunoaște că este important să se dezvolte itinerariile turistice regionale și să se creeze imagini de marcă pentru acestea, prin cartografierea și promovarea în continuare a itinerariilor existente;

98.  pledează pentru valorificarea în scopuri turistice a celor mai reprezentative atuuri ale regiunii și pentru elaborarea de programe promoționale și de marketing;

99.  subliniază că este necesar un transport intermodal real, caracterizat printr-o rețea integrată de servicii și zone de schimb, cu scopul de a dezvolta ecoturismul de calitate;

100.  solicită redactarea unei carte adriatico-ionice care să conțină criterii, principii și orientări necesare pentru promovarea turismului durabil prin punerea în aplicare a sistemului european al indicatorilor turistici (European Tourism Indicator System – ETIS) pentru evaluarea destinațiilor turistice, cu scopul de a îmbunătăți dezvoltarea durabilă a acestora;

o
o   o

101.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor participante la EUSAIR (Croația, Grecia, Italia, Slovenia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia).

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 259. (3) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 1.