Index 
Texte adoptate
Marţi, 28 aprilie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați (interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură)***
 Convenția internațională privind standardele pentru personalul navelor de pescuit ***
 Proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015: Modificare a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020
 Instalarea sistemului eCall la bordul vehiculelor ***II
 Directiva privind calitatea combustibililor și Directiva privind energia din surse regenerabile ***II
 Reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire***II
 Emisiile de dioxid de carbon generate de transportul maritim ***II
 Statisticile europene ***II
 Plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
 Obligația de debarcare ***I
 Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între CE și Rusia pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană ***
 Monitorizarea implementării procesului Bologna
 Filmul european în era digitală
 O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier

Examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați (interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură)***
PDF 322kWORD 62k
Decizia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 privind examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați (interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură) (2015/2047(REG))
P8_TA(2015)0096

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 9 aprilie 2015 a președintei Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 226 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la alineatul (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul său de procedură:

"Examinarea de către comisia competentă pentru afaceri juridice a declarației privind interesele financiare ale unui comisar desemnat constă nu numai în a verifica dacă declarația a fost completată în mod corespunzător, ci și în a evalua dacă din conținutul declarației se poate deduce existența unui conflict de interese. Comisia competentă pentru audiere este cea care decide apoi dacă să solicite sau nu informații suplimentare din partea comisarului desemnat."

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.


Convenția internațională privind standardele pentru personalul navelor de pescuit ***
PDF 236kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de autorizare a statelor membre să devină părți, în interesul Uniunii Europene, la Convenția internațională a Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit (15528/2014 – C8-0295/2014 – 2013/0285(NLE))
P8_TA(2015)0097A8-0064/2015

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (15528/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 46, articolul 53 alineatul (1), articolul 62, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (8) primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0295/2014),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0064/2015),

1.  aprobă proiectul de decizie a Consiliului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.


Proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015: Modificare a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020
PDF 252kWORD 75k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, secțiunea III – Comisia (07660/2015 – C8-0098/2015 – 2015/2013(BUD))
P8_TA(2015)0098A8-0138/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptat definitiv la 17 decembrie 2014(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015, adoptat de Comisie la 20 ianuarie 2015 (COM(2015)0016),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015, adoptată de Consiliu la 21 aprilie 2015 și transmisă Parlamentului European la 22 aprilie 2015 (07660/2015),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului din 21 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(5),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0138/2015),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 este asociat propunerii de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului privind CFM (COM(2015)0015), în conformitate cu articolul 19 din regulamentul respectiv;

B.  întrucât articolul 19 din Regulamentul privind CFM prevede o revizuire a cadrului financiar multianual în situația adoptării tardive a normelor sau a programelor în gestiune partajată, cu scopul de a transfera în exercițiile următoare, peste plafoanele corespunzătoare pentru cheltuieli, alocările neutilizate în 2014;

C.  întrucât, în ceea ce privește creditele de angajament alocate programelor în gestiune partajată în sensul articolului 19 din Regulamentul privind CFM, în 2014 a fost anulată suma de 21 043 639 478 EUR în prețuri actuale, care corespunde tranșelor din 2014 ale programelor care nu au putut fi angajate în 2014 și nici reportate în 2015;

D.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 prevede transferarea în bugetul 2015 a celei mai mari părți din alocările neutilizate, urmând ca în proiectele de buget aferente exercițiilor 2016 și 2017 să fie transferate sume mai mici;

E.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 propune o majorare cu 16 476,4 milioane EUR a creditelor de angajament în 2015 pentru diferitele fonduri care fac obiectul gestiunii partajate de la subrubrica 1b, rubrica 2 și rubrica 3;

F.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 propune, de asemenea, o majorare de 2,5 milioane EUR a fondurilor alocate Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II) la rubrica 4, pentru a păstra un tratament similar între contribuțiile de la rubrica 4 și subrubrica 1b către Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) – Programele de cooperare teritorială europeană (CTE),

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015 prezentat de Comisie, precum și de poziția Consiliului privind proiectul respectiv;

2.  reamintește faptul că actuala revizuire a Regulamentului privind CFM reprezintă o procedură standard la începutul fiecărei perioade CFM și că proiectul de buget rectificativ corespunzător trebuie să fie în concordanță cu acest proces de revizuire;

3.  reamintește că posibilitatea de a transfera creditele neutilizate din bugetul exercițiului 2014 în bugetele exercițiilor următoare este vitală pentru cetățenii europeni și pentru economia tuturor statelor membre, deoarece în acest mod se poate aduce o contribuție la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică;

4.  salută faptul că au fost adoptate măsuri pentru a transfera în bugetul 2015 un volum cât mai mare din creditele neutilizate în 2014, pentru a evita astfel diferențele de tratament între anumite statele membre, regiuni și programe operaționale, pentru a accelera punerea în aplicare a politicii de coeziune și îndeplinirea obiectivelor acesteia și a evita concentrarea plăților la sfârșitul perioadei CFM;

5.  își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu impactul pe termen lung pe care îl va avea amânarea cu un an a angajării creditelor asupra situației globale a plăților; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape execuția bugetară și să depună toate eforturile necesare pentru a evita acumularea unui volum tot mai mare de facturi neplătite, prezentând, în acest scop, propuneri adecvate menite să ajusteze nivelul anual al creditelor de plată dacă acest lucru se dovedește necesar, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului privind CFM;

6.  atrage atenția asupra faptului că decizia de a transfera majoritatea creditelor neutilizate din exercițiul 2014 în exercițiul 2015 ar putea necesita o abordare flexibilă din partea Comisiei, pentru a face față posibilelor dificultăți rezultate dintr-un profil financiar inegal, care ar putea duce la angajamente neutilizate în perioada 2014-2020; invită Comisia să propună, în cazul în care ar surveni o astfel de situație, măsuri adecvate bazate pe experiențe anterioare similare în cadrul cărora s-a ținut cont de faptul că programele au fost aprobate cu întârziere;

7.  subliniază necesitatea de a ajunge în timp util la un acord cu privire la prezentul proiect de buget rectificativ, pentru a permite adoptarea rapidă a tuturor programelor relevante;

8.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2015;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 1/2015 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Comitetului Regiunilor, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 69, 13.3.2015.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 103, 22.4.2015, p. 1.


Instalarea sistemului eCall la bordul vehiculelor ***II
PDF 242kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării uni regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112 la bordul vehiculelor și de modificare a Directivei 2007/46/CE (05130/3/2015 – C8-0063/2015 – 2013/0165(COD))
P8_TA(2015)0099A8-0053/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05130/3/2015 – C8-0063/2015),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0316),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8–0053/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 341, 21.11.2013, p. 47.
(2) Texte adoptate, 26.2.2014, P7_TA(2014)0154.


Directiva privind calitatea combustibililor și Directiva privind energia din surse regenerabile ***II
PDF 324kWORD 72k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (10710/2/2014 – C8-0004/2015 – 2012/0288(COD))
P8_TA(2015)0100A8-0025/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10710/2/2014 – C8–0004/2015),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 aprilie 2013(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0595),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 1 aprilie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (8) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 69 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0025/2015),

1.  adoptă poziția în a doua lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 28 aprilie 2015 în vederea adoptării Directivei (UE) 2015/… a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2015/1513.)

(1) JO C 198, 10.7.2013, p. 56.
(2) Texte adoptate la 11 septembrie 2013, P7_TA(2013)0357.


Reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire***II
PDF 334kWORD 70k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire (05094/1/2015 – C8-0064/2015 – 2013/0371(COD))
P8_TA(2015)0101A8-0130/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05094/1/2015 – C8–0064/2015),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 februarie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 aprilie 2014(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0761),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0130/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația sa, anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European

Parlamentul European ia act de declarația Comisiei privind adoptarea acordului de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

După cum a declarat Comisia în expunerea sa de motive, obiectivul propunerii sale inițiale era de „a limita efectele negative asupra mediului, mai ales în ceea ce privește producerea de deșeuri, de a încuraja prevenirea generării de deșeuri și o utilizare mai eficientă a resurselor, limitând, în același timp, efectele socioeconomice negative. Mai precis, propunerea vizează reducerea, în Uniunea Europeană, a consumului de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni (0,05 milimetri).”

Parlamentul European consideră că textul asupra căruia au convenit cei doi co-legislatori respectă întrutotul obiectivele propunerii Comisiei.

În studiul său de evaluare a impactului, Comisia a conchis că „opțiunea care combină un obiectiv de prevenție la nivel UE cu recomandarea explicită de a utiliza o metodă de stabilire a prețului și posibilitatea pentru statele membre de a aplica restricții la piață prin derogare de la prevederile articolului 18 [...] are cel mai mare potențial de a obține rezultate ambițioase în ceea ce privește protecția mediului, cu efecte economice pozitive, limitând efectele negative asupra ocupării forței de muncă, garantând acceptarea de către publicul larg și contribuind la o mai bună sensibilizare cu privire la consumul durabil”.

Parlamentul European consideră că textul final convenit se bazează pe opțiunea preferabilă identificată în studiul de evaluare a impactului al Comisiei și prevede dispoziții adecvate pentru ca statele membre să asigure o reducere efectivă a consumului de pungi de plastic în Uniune.

Parlamentul European reamintește, totodată, că, în conformitate cu articolul 30 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 2003, co-legiuitorii pot decide dacă se impune realizarea unui studiu de evaluare a impactului anterior adoptării unei modificări importante.

Parlamentul European reamintește că, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din TUE, „instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial.” Parlamentul apreciază eforturile depuse de Comisie pentru încheierea negocierilor interinstituționale. Regretă însă faptul că declarația Comisiei face referire la aspecte ce au fost deja rezolvate în mod satisfăcător în legislatura precedentă.

În final, Parlamentul reamintește Comisiei că, în calitate de gardian al tratatelor, este întrutotul responsabilă pentru corecta aplicare a legislației Uniunii de către statele membre.

(1) JO C 214, 8.7.2014, p. 40.
(2) JO C 174, 7.6.2014, p. 43.
(3) Texte adoptate, 16.4.2014, P7_TA(2014)0417.


Emisiile de dioxid de carbon generate de transportul maritim ***II
PDF 242kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE (17086/1/2014 – C8-0072/2015 – 2013/0224(COD))
P8_TA(2015)0102A8-0122/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (17086/1/2014 – C8–0072/2015),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0480),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0122/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 67, 6.3.2014, p. 70.
(2) Texte adoptate la 16 aprilie 2014, P7_TA(2014)0424.


Statisticile europene ***II
PDF 242kWORD 63k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene (05161/2/2015 – C8-0073/2015 – 2012/0084(COD))
P8_TA(2015)0103A8-0137/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05161/2/2015 – C8-0073/2015),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de Congresul Deputaților și Senatul Spaniei, precum și de Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 6 noiembrie 2012(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0167),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0137/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 374, 4.12.2012, p. 2.
(2) Texte adoptate la 21.11.2013, P7_TA(2013)0505.


Plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
PDF 740kWORD 278k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 28 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (COM(2014)0614 – C8-0174/2014 – 2014/0285(COD))(1)
P8_TA(2015)0104A8-0128/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)   Convenția Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 asupra dreptului mării16, la care Uniunea este parte contractantă, prevede obligații de conservare, inclusiv menținerea sau restaurarea populațiilor de specii exploatate la niveluri care să asigure producția maximă durabilă.
(1)   Convenția Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 asupra dreptului mării16, la care Uniunea este parte contractantă, prevede obligații de conservare, inclusiv menținerea sau refacerea populațiilor de specii exploatate la niveluri care să asigure producția maximă durabilă, ținând seama de factorii economici și de mediu pertinenți.
__________________
__________________
16 JO L 179, 23.6.1998, p. 3
16 JO L 179, 23.6.1998, p. 3.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului (denumită în continuare „PCP”), în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. Obiectivele PCP sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută a gestionării pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului.
(4)   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului (denumită în continuare „PCP”), în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. Obiectivele PCP sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere socio-economic și ecologic pe termen lung, în conformitate cu o aplicare echilibrată a abordării precaute și a abordării ecosistemice a gestionării pescuitului.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  În planul de gestionare pentru mai multe specii stabilit prin prezentul regulament trebuie să se țină seama mai mult de diferitele roluri și funcții ecologice ale speciilor prevăzute în plan. Întrucât diferitele specii interacționează în mare măsură, capturile nu pot fi maximizate în mod sustenabil pentru toate speciile simultan și sunt necesare decizii privind speciile cărora ar trebui să li se acorde prioritate.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Consiliul și Parlamentul European ar trebui să țină cont de cele mai recente recomandări și rapoarte ale ICES în ceea ce privește producția maximă durabilă, pentru a se asigura că regulamentul este conform cu realitatea.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 7 c (nou)
(7c)  În conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a (în continuare „Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin”), distribuția naturală a stocurilor de pește pentru comercializare pe dimensiuni și pe vârste constituie un indicator important pentru asigurarea unei bune stări ecologice a mediului marin.
_________________________
1a Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)   Este necesar să se stabilească un plan de pescuit care vizează mai multe specii, ținând seama de dinamica dintre stocurile de cod, hering și șprot și luând în considerare și speciile capturate accidental din zonele de pescuit pentru aceste stocuri, și anume stocurile de cambulă de Baltica, calcan-neted, cambulă și calcan din Marea Baltică. Obiectivul acestui plan ar trebui să vizeze realizarea și menținerea producției maxime durabile pentru stocurile respective.
(8)   Scopul final este să se stabilească un plan de pescuit care vizează mai multe specii, ținând seama de dinamica dintre stocurile de cod, hering și șprot și luând în considerare și speciile capturate accidental din zonele de pescuit pentru aceste stocuri, și anume stocurile de cambulă de Baltica, calcan-neted, cambulă și calcan din Marea Baltică. Obiectivul acestui plan ar trebui să vizeze refacerea, atingerea și menținerea populațiilor de specii vizate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile pentru stocurile respective, reducând la minim impactul asupra altor specii, cum ar fi păsările marine și asupra mediului marin mai amplu, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)   Exploatarea stocurilor de cod și a celor pelagice nu ar trebui să pună în pericol sustenabilitatea stocurilor capturate accidental în aceste zone de pescuit, și anume a stocurilor de cambulă de Baltica, calcan-neted, cambulă și de calcan. Prin urmare, planul ar trebui să aibă ca obiectiv și asigurarea conservării acestor stocuri secundare peste nivelurile de biomasă care corespund abordării precaute.
(9)   Exploatarea stocurilor de cod și a celor pelagice nu ar trebui să pună în pericol sustenabilitatea stocurilor capturate accidental în aceste zone de pescuit, și anume a stocurilor de cambulă de Baltica, calcan-neted, cambulă și de calcan. Prin urmare, planul ar trebui să aibă ca obiectiv și asigurarea conservării acestor stocuri capturate accidental peste nivelurile de biomasă care corespund unei abordări precaute și ecosistemice a gestionării pescuitului, care poate să asigure producția maximă durabilă.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  În plus, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 vizează eliminarea treptată a aruncării capturilor înapoi în mare, ținând cont de cele mai bune avize științifice disponibile, prin evitarea și reducerea capturilor nedorite. Acest obiectiv poate fi realizat prin îmbunătățirea selectivității uneltelor și practicilor de pescuit.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede faptul că posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu țintele stabilite în planurile multianuale.
(11)  Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede faptul că posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu țintele stabilite în planurile multianuale. Nivelurile care trebuie atinse în ceea ce privește pescuitul și biomasa, din punctul de vedere al mortalității, ar trebui să țină seama de cele mai recente avize științifice.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)   Aceste ținte ar trebui, prin urmare, să fie stabilite și exprimate ca rate ale mortalității prin pescuit, pe baza avizelor științifice disponibile19.
(12)   Aceste ținte ar trebui, prin urmare, să fie stabilite și exprimate ca rate ale mortalității prin pescuit, pe baza avizelor științifice disponibile19, care refac și mențin populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă. Rata de exploatare pentru producția maximă durabilă ar trebui să fie limita superioară pentru exploatare.
__________________
__________________
19 Serviciile tehnice ICES, septembrie 2014 http://www.ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2014/Special%20Requests/EU_Fmsy_range_for_Baltic_cod_and_pelagic_stocks.pdf
19 Serviciile tehnice ICES, septembrie 2014 http://www.ices.dk/sites/pub/Publication%20Reports/Advice/2014/Special%20Requests/EU_Fmsy_range_for_Baltic_cod_and_pelagic_stocks.pdf
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)   Este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare care să permită luarea unor măsuri de precauție suplimentare atunci când dimensiunea unui stoc se reduce la un anumit nivel critic care prezintă un risc ridicat. Aceste niveluri de referință pentru conservare ar trebui să fie stabilite la nivelurile minime ale biomasei reproducătoare pentru un anumit stoc, care corespunde capacității de reproducere depline. Ar trebui avute în vedere măsuri de remediere în cazul în care dimensiunea unui stoc scade sub nivelul minim al biomasei reproducătoare.
(13)   Este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare care să permită luarea unor măsuri de precauție suplimentare atunci când dimensiunea unui stoc se reduce la un anumit nivel critic care prezintă un risc ridicat. Aceste niveluri de referință pentru conservare ar trebui să fie stabilite la nivelurile biomasei care corespund producției maxime durabile (BMSY) a unui stoc. Ar trebui avute în vedere măsuri de remediere pentru a preveni scăderea dimensiunii stocului sub nivelul respectiv.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)   În cazul stocurilor capturate accidental, în lipsa unor astfel de avize științifice privind nivelul minim al biomasei reproducătoare, ar trebui adoptate măsuri specifice de conservare atunci când avizele științifice arată că un stoc este amenințat.
(14)   În cazul stocurilor capturate accidental, în lipsa unor astfel de avize științifice privind nivelul minim al biomasei reproducătoare, ar trebui adoptate măsuri specifice de conservare atunci când alți indicatori permit formularea de avize științifice care arată că un stoc este amenințat. Datele științifice privind nivelurile de biomasă reproducătoare pentru capturile accidentale trebuie să fie imediat disponibile, în vederea adoptării măsurilor necesare.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)   În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă alte măsuri de gestionare, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) literele (a)-(c) din regulamentul menționat. Măsurile de acest gen ar trebui stabilite prin intermediul unor acte delegate.
(16)   În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă alte măsuri de gestionare, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) literele (a)-(c) din regulamentul menționat. Măsurile de acest gen ar trebui stabilite prin acte delegate după consultarea consiliilor consultative în cauză.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Comisia ar trebui să ia în considerare avizul consiliilor consultative în cauză la adoptarea actelor delegate necesare pentru respectarea obligației de debarcare stabilite de articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în scopul prevederii altor măsuri de gestionare definite la articolul 15 alineatul (4) literele (a)-(c) din regulamentul menționat.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)   De asemenea, planul ar trebui să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice de sprijin, prin intermediul unor acte delegate, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor planului, în special în ceea ce privește protecția puietului de pește sau a peștelui aflat în perioada de reproducere. În așteptarea revizuirii Regulamentului (CE) nr. 2187/200520 al Consiliului20, ar trebui, de asemenea, avut în vedere faptul că astfel de măsuri pot, în cazul în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor planului, să deroge de la anumite elemente neesențiale ale regulamentului menționat
(17)   De asemenea, planul ar trebui să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice de sprijin, prin acte delegate, după consultarea consiliilor consultative în cauză, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor planului, în special în ceea ce privește protecția puietului de pește sau a peștelui aflat în perioada de reproducere. În așteptarea revizuirii Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului20, ar trebui, de asemenea, avut în vedere faptul că astfel de măsuri pot, în cazul în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor planului, să deroge de la anumite elemente neesențiale ale regulamentului menționat.
__________________
__________________
20 Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).
20 Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  La adoptarea anumitor măsuri tehnice de sprijin cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivelor planului, Comisia ar trebui să ia în considerare avizul consiliilor consultative în cauză.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)   În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește măsurile corective vizând speciile de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted, punerea în aplicare a obligației de debarcare și măsurile tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(18)   În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește măsurile corective vizând speciile de cambulă de Baltica, de cambulă, de calcan și de calcan-neted, punerea în aplicare a obligației de debarcare și măsurile tehnice. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivelul experților și al organismelor specializate din statele membre și din Uniunea Europeană, cu implicarea experților din Parlamentul European și Consiliu. Dezbaterile intense cu părțile implicate afectate ar trebui să se desfășoare înainte de finalizarea unei propuneri pentru o anumită măsură. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 18 a (nou)
(18a)  Comisia ar trebui să ia în considerare avizul consiliilor consultative în cauză la adoptarea actelor delegate pentru extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament în ceea ce privește măsurile corective vizând speciile de cambulă de Baltica, de cambulă, de calcan și de calcan-neted, punerea în aplicare a obligației de debarcare și măsurile tehnice.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 18 b (nou)
(18b)  La punerea în aplicare a planului stabilit în prezentul regulament, ar trebui să se acorde prioritate aplicării principiului regionalizării, stabilit la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)   În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care Comisiei i-a fost conferită competența de a adopta acte delegate în ceea ce privește anumite măsuri de conservare astfel cum sunt prevăzute în plan, statele membre care au un interes direct în gestionarea pescuitului în Marea Baltică ar trebui să aibă posibilitatea de a trimite recomandări comune pentru astfel de măsuri, astfel încât aceste măsuri să fie bine concepute pentru a corespunde particularităților Mării Baltice și pescuitului în această zonă. Data limită pentru transmiterea acestor recomandări ar trebui să fie stabilită, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (1) din regulamentul sus-menționat.
(19)   În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care Comisiei i-a fost conferită competența de a adopta acte delegate în ceea ce privește anumite măsuri de conservare astfel cum sunt prevăzute în plan, statele membre, precum și consiliile consultative care au un interes direct în gestionarea pescuitului în Marea Baltică ar trebui să aibă posibilitatea de a trimite recomandări comune pentru astfel de măsuri, astfel încât aceste măsuri să fie bine concepute pentru a corespunde particularităților Mării Baltice și pescuitului în această zonă. Data limită pentru transmiterea acestor recomandări ar trebui să fie stabilită, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (1) din regulamentul sus-menționat.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)  Pentru a consolida eficacitatea și aspectele inovatoare ale planului, recomandările comune și actele delegate ulterioare ar trebui să vizeze asigurarea unor abordări ascendente, bazate pe rezultate.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  La adoptarea actelor delegate în ceea ce privește anumite măsuri de conservare prevăzute în plan, Comisia ar trebui să ia în considerare avizul consiliilor consultative în cauză.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Ar trebui stabilite norme prin care să se asigure că sprijinul financiar prevăzut în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului1a poate fi acordat în eventualitatea încetării temporare a activităților de pescuit.
___________
1a Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)   În ceea ce privește intervalul de timp, este de așteptat ca pentru stocurile vizate producția maximă durabilă să fie atinsă până în 2015 și ar trebui să fie menținută după această dată.
(25)   În ceea ce privește intervalul de timp, pentru stocurile vizate obiectivul ar trebui să fie atins până în 2015, dacă acest lucru este posibil. Atingerea respectivelor rate de exploatare până la o dată ulterioară ar trebui permisă doar dacă atingerea acestora până în 2015 ar periclita în mod deosebit sustenabilitatea socială și economică a flotelor de pescuit în cauză. După 2015, respectivele rate ar trebui atinse cât mai curând cu putință și în orice caz până cel târziu în 2020. Obiectivul ar trebui să fie menținut după aceste date.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  În absența unui regim de gestionare a efortului de pescuit, este necesar să se elimine normele specifice privind permisul special de pescuit și înlocuirea navelor sau a motoarelor aplicabile în Golful Riga. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului ar trebui modificat.
eliminat
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2
(2)   Planul se aplică, de asemenea, pentru speciile de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted din subdiviziunile ICES 22-32 capturate în cadrul pescuitului din stocurile vizate.
(2)   Prezentul regulament prevede, de asemenea, măsuri în ceea ce privește capturile accidentale din speciile de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted din subdiviziunile ICES 22-32 care să fie aplicate în cadrul pescuitului din stocurile menționate la alineatul (1).
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 2 – literele b și c
(b)   „plase-capcană” înseamnă plase mari, ancorate, fixate pe pari sau ocazional plutitoare, deschise la suprafață și prevăzute cu diferite tipuri de dispozitive de direcționare și reținere a peștilor, care sunt în general împărțite în camere închise la capătul de jos cu plasă;
(b)„plase-capcană, vintire și taliane” înseamnă plase ancorate, fixate pe pari sau ocazional plutitoare și prevăzute cu diferite tipuri de dispozitive de direcționare și reținere a peștilor, care sunt în general împărțite în camere închise la capătul de jos cu plasă;
(c)   „vârșe și coșuri” înseamnă capcane de mici dimensiuni destinate capturării de crustacee sau pește, sub formă de cuști sau coșuri fabricate din diferite materiale, care sunt fixate pe fundul mării fie individual, fie pe rânduri, conectate cu frânghii (buoy-lines) la geamanduri la suprafață care indică poziția lor, și având unul sau mai multe orificii sau intrări;
(c)   „vârșe și coșuri” înseamnă capcane destinate capturării de crustacee sau pește, sub formă de cuști sau coșuri fabricate din diferite materiale, care sunt fixate pe fundul mării fie individual, fie pe rânduri, conectate cu frânghii (buoy-lines) la geamanduri la suprafață care indică poziția lor, și având unul sau mai multe orificii sau intrări;
Amendamentele 63, 28, și 56
Propunere de regulament
Articolul 3
(1)   Planul vizează să contribuie la realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special:
(1)   Planul asigură realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, și ale Directivei-cadru 2008/56/CE privind Strategia pentru mediul marin, în special:
(a)   atingerea și menținerea unei producții maxime durabile pentru stocurile vizate și
(a)   refacerea și menținerea stocurilor de specii vizate peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă și
(b)   asigurarea conservării stocurilor de cambulă de Baltica, calcan-neted, cambulă și calcan în conformitate cu abordarea precaută.
(b)   asigurarea conservării stocurilor de cambulă de Baltica, de calcan-neted, de cambulă și de calcan peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă.
(2)   Planul urmărește să contribuie la punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru stocurile vizate și pentru cambula de Baltica.
(2)   Planul contribuie la eliminarea treptată a aruncărilor înapoi în mare, ținând cont de cele mai bune avize științifice disponibile, evitând și reducând capturile nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru stocurile vizate și pentru cambula de Baltica.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 3 a (nou)
Articolul 3a
Coerența cu legislația Uniunii în domeniul mediului
(1)  Planul aplică o abordare ecosistemică a gestionării pescuitului.
(2)  Pentru a garanta reducerea la minim a efectelor negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin și evitarea degradării mediului marin de către activitățile de pescuit, planul menține coerența cu obiectivele Directivei-cadru Strategia pentru mediul marin și contribuie la atingerea acestor obiective în vederea obținerii unei stări ecologice bune până în 2020. Planul va viza următoarele:
(a)  să asigure îndeplinirea condițiilor descrise la descriptorul 3 din anexa 1 a respectivei directive;
(b)  să contribuie la îndeplinirea condițiilor de la descriptorii 1, 4 și 6 din anexa 1 a respectivei directive proporțional cu rolul jucate de activitățile de pescuit în îndeplinirea acestora.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
(1)   Ratele-țintă de mortalitate prin pescuit trebuie atinse până în 2015 și menține ulterior pentru stocurile vizate în următoarele intervale:
(1)   Ratele-țintă de mortalitate prin pescuit țin seama de cele mai recente avize științifice și sunt atinse, dacă este posibil, până în 2015 și în mod progresiv și gradual, cel târziu până în 2020 și sunt menținute ulterior pentru stocurile vizate. Ratele mortalității prin pescuit pentru stocurile vizate sunt stabilite în următoarele intervale:
Stoc
Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit

Stoc
Intervalul ratei-țintă de mortalitate prin pescuit

Cod din vestul Mării Baltice
0,23-0,29

Cod din vestul Mării Baltice
0 – FMSY

Cod din estul Mării Baltice
0,41-0,51

Cod din estul Mării Baltice
0 – FMSY

Hering din centrul Mării Baltice
0,23-0,29

Hering din centrul Mării Baltice
0 – FMSY

Hering din Golful Riga
0.32-0,39

Hering din Golful Riga
0 – FMSY

Hering din Marea Botnic
0,13-0,17

Hering din Marea Botnic
0 – FMSY

Hering din Golful Botnic
Nedefinit

Hering din Golful Botnic
0 – FMSY

Hering din vestul Mării Baltice
0,25-0,31

Hering din vestul Mării Baltice
0 – FMSY

Șprot din Marea Baltică
0,26-0,32

Șprot din Marea Baltică
0 – FMSY

Valorile pentru FMSY (mortalitate prin pescuit compatibilă cu asigurarea producției maxime durabile) sunt preluate din cele mai recente avize științifice fiabile disponibile, iar mortalitatea prin pescuit (F) ar trebui să vizeze o valoare de 0,8 x FMSY.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Posibilitățile de pescuit se stabilesc astfel încât să se asigure că probabilitatea ca acestea să depășească valorile F-MSY indicate în tabelul prezentat la alineatul (1) să fie mai mică decât 5 %.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 b (nou)
(2b)  Prezentul regulament prevede încetarea temporară a activităților de pescuit, astfel cum se stabilește la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, sprijinul financiar fiind acordat în temeiul respectivului regulament.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
(1)   Nivelurile de referință pentru conservare exprimate ca niveluri minime ale biomasei reproducătoare care corespund capacității de reproducere depline pentru stocurile vizate sunt următoarele:
(1)   Nivelurile de referință pentru conservare care corespund capacității de reproducere depline pentru stocurile vizate sunt următoarele:
Stoc
Nivelul minim al biomasei reproducătoare (în tone)

Stoc
Nivelul minim al biomasei reproducătoare (în tone)

Cod din vestul Mării Baltice
36 400

Cod din vestul Mării Baltice
36.400  pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Cod din estul Mării Baltice
88 200

Cod din estul Mării Baltice
88.200  pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Hering din centrul Mării Baltice
600 000

Hering din centrul Mării Baltice
600.000  pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Hering din Golful Riga
Nedefinit

Hering din Golful Riga
Nedefinit pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Hering din Marea Botnic
Nedefinit

Hering din Marea Botnic
Nedefinit pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Hering din Golful Botnic
Nedefinit

Hering din Golful Botnic
Nedefinit pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Hering din vestul Mării Baltice
110 000

Hering din vestul Mării Baltice
110.000  pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Șprot din Marea Baltică
570 000

Șprot din Marea Baltică
570 000 pentru 2015 și BMSY pentru ceilalți ani

Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
(2)   În cazul în care biomasa reproducătoare a oricăruia dintre stocurile vizate pentru un anumit an este inferioară nivelului minim al biomasei reproducătoare stabilit la alineatul (1), se adoptă măsuri de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului vizat la nivelul de precauție. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament și în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite la niveluri mai mici decât cele care rezultă din intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit prevăzute la articolul 4 alineatul (1). Aceste măsuri de remediere pot include, de asemenea, dacă este cazul, prezentarea de propuneri legislative de către Comisie, precum și măsuri de urgență adoptate de către Comisie în temeiul articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(2)   În cazul în care biomasa reproducătoare a oricăruia dintre stocurile vizate pentru un anumit an este inferioară nivelului minim al biomasei reproducătoare stabilit la alineatul (1), se adoptă măsuri de remediere adecvate pentru a asigura revenirea cât mai curând cu putință a stocurilor vizate la niveluri superioare celor care pot să asigure producția maximă durabilă (MYS). În special, prin derogare de la articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament și în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite la niveluri mai mici decât cele care rezultă din intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament. Aceste măsuri de remediere pot include, de asemenea, dacă este cazul, prezentarea de propuneri legislative de către Comisie, precum și măsuri de urgență adoptate de către Comisie în temeiul articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Când biomasa pentru oricare dintre stocurile vizate pentru un anumit an scade sub nivelurile prevăzute în tabelul de mai jos, se iau măsuri corespunzătoare pentru a suspenda pescuitul pentru stocul respectiv.
Stoc
Nivelul-limită al biomasei (în tone)

Cod din vestul Mării Baltice
26 000

Cod din estul Mării Baltice
63 000

Hering din centrul Mării Baltice
430 000

Hering din Golful Riga
Nedefinit

Hering din Marea Botnic
Nedefinit

Hering din Golful Botnic
Nedefinit

Hering din vestul Mării Baltice
90 000

Șprot din Marea Baltică
410 000

Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Măsuri în caz de amenințare la adresa stocurilor de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted
Măsuri tehnice de conservare a stocurilor de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted
(1)   Atunci când avizele științifice indică faptul că este amenințată conservarea oricăruia dintre stocurile de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 privind măsurile de conservare specifice pentru stocul aflat în pericol și referitor la oricare dintre următoarele aspecte:
(1)   Atunci când avizele științifice indică faptul că sunt necesare măsuri de remediere pentru a se asigura că stocurile de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted sunt gestionate în conformitate cu abordarea precaută, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 privind măsurile de conservare specifice pentru capturile accidentale de cambulă de Baltica, cambulă, calcan și calcan-neted și referitor la următoarele măsuri tehnice:
(c)   (a) adaptarea capacității de pescuit și a efortului de pescuit;
(a)  adaptarea capacității de pescuit și a efortului de pescuit;
(d)(b) măsuri tehnice, inclusiv
(1)   caracteristicile uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, grosimea firului, dimensiunea uneltelor de pescuit);
(b)   caracteristicile uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, grosimea firului, dimensiunea uneltelor de pescuit);
(2)   utilizarea uneltelor de pescuit (în special timpul de scufundare, adâncimea de desfășurare a uneltelor de pescuit);
(c)   utilizarea uneltelor de pescuit, în special timpul de scufundare și adâncimea de desfășurare a uneltelor de pescuit;
(3)   interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite zone;
(d)   interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite zone;
(4)   interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite perioade specifice;
(e)   interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite perioade specifice;
(5)   dimensiunea minimă de referință pentru conservare.
(f)   dimensiunea minimă de referință pentru conservare;
(g)  alte caracteristici legate de selectivitate.
(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) vizează îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 3 alineatul (1) litera (b) și se bazează pe recomandări științifice.
(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) vizează îndeplinirea obiectivului stabilit la articolul 3 alineatul (1) litera (b) și consecvența cu legislația Uniunii în materie de mediu în conformitate cu articolul 3a și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.
(3)  Statele membre vizate pot să trimită recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu privire la măsurile specifice de conservare, astfel cum se menționează la alineatul (1).
(3)  Statele membre vizate pot să trimită recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu privire la măsurile specifice de conservare, astfel cum se menționează la alineatul (1).
(3a)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă Parlamentul European și comitetele consultative relevante.
(3b)  Comisia analizează, în consultare cu statele membre vizate, impactul actelor delegate menționate la alineatul (1) la un an de la adoptarea acestora și, ulterior, în fiecare an. Dacă această analiză indică faptul că un act delegat nu este un instrument potrivit pentru situația respectivă, statele membre vizate pot prezenta o recomandare comună în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 7
Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică stocurilor vizate și stocului de cambulă de Baltica în cazul pescuitului cu următoarele unelte de pescuit: plase-capcană, vârșe și coșuri.
Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică în cazul pescuitului de cod cu următoarele unelte de pescuit: plase-capcană, vârșe și coșuri, vintire și taliane.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) vizează îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și în special protecția puietului de pește sau a peștelui aflat în perioada de reproducere.
(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) vizează îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și, în special, protecția puietului de pește sau a peștelui aflat în perioada de reproducere, precum și consecvența cu legislația de mediu a Uniunii în conformitate cu articolul 3a, și garantează reducerea la minim a efectelor negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – litera a
(a)   specificațiile referitoare la speciile țintă și la dimensiunile ochiurilor de plasă stabilite în anexele II și III prevăzute la articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005;
(a)   specificațiile referitoare la speciile-țintă, la dimensiunile ochiurilor de plasă și la dimensiunile minime de referință pentru conservare stabilite în anexele II, III și IV din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 și menționate la articolele 3, 4 și 14 alineatul (1) din regulamentul respectiv;
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – litera f
(f)  interzicerea pescuitului prin traulare pentru Golful Riga prevăzută la articolul 22.
eliminat
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 4 a (nou)
(4a)  În plus, Comisia își asumă angajamentul de a lua în considerare cele mai recente studii științifice, printre care studiile elaborate de ICES, înainte de adoptarea măsurilor tehnice.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 4 b (nou)
(4b)  Pe durata sezonului de reproducere a codului, este interzis pescuitul pelagic care utilizează unelte fixe de pescuit cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 110 mm sau de 120 mm în cazul traulerelor cu tangon.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Capitolul VIa (nou)
CAPITOLUL VIa
MĂSURI SPECIFICE
Articolul 9a
Măsuri specifice
(1)  În perioada 1 mai - 31 octombrie se interzice orice activitate de pescuit în zonele delimitate prin loxodrome care leagă succesiv următoarele poziții, măsurate pe baza sistemului de coordonate WGS84.
(a)  Zona 1:
–  55° 45′ N, 15° 30′ E
–  55° 45′ N, 16° 30′ E
–  55° 00′ N, 16° 30′ E
–  55° 00′ N, 16° 00′ E
–  55° 15′ N, 16° 00′ E
–  55° 15′ N, 15° 30′ E
–  55° 45′ N, 15° 30′ E
(b)  Zona 2:
–  55° 00′ N, 19° 14′ E
–  54° 48′ N, 19° 20′ E
–  54° 45′ N, 19° 19′ E
–  54° 45′ N, 18° 55′ E
–  55° 00′ N, 19° 14′ E
(c)  Zona 3:
–  56° 13′ N, 18° 27′ E
–  56° 13′ N, 19° 31′ E
–  55° 59′ N, 19° 13′ E
–  56° 03′ N, 19° 06′ E
–  56° 00′ N, 18° 51′ E
–  55° 47′ N, 18° 57′ E
–  55° 30′ N, 18° 34′ E
–  56° 13′ N, 18° 27′ E.
(2)  Toate navele comunitare având o lungime totală mai mare sau egală cu 8 m, care dețin la bord sau folosesc orice echipamente de pescuit pentru codul din Marea Baltică în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005, dețin un permis special pentru pescuitul codului în Marea Baltică.
(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru modificarea acestui articol atunci când acest lucru este necesar pentru atingerea obiectivelor menționate la articolul 3 și, în special, pentru protecția puietului de pește sau a peștelui aflat în perioada de reproducere.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Cooperarea regională
Cooperarea regională
(1)   Articolul 18 alineatele (1) - (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurile prevăzute în prezentul capitol.
(1)   Articolul 18 alineatele (1) - (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor menționate la articolele 6, 8 și 9 din prezentul regulament.
(2)   Statele membre vizate pot să trimită recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în următoarele termene-limită:.
(2)   Statele membre vizate pot, după ce au consultat consiliile consultative regionale, să trimită orice recomandări comune menționate la articolul 6 alineatul (3), articolul 8 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (4) pentru prima dată în termen de cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, la 12 luni după fiecare prezentare a evaluării planului în conformitate cu articolul 14, dar nu mai târziu de 1 septembrie în cazul măsurilor care privesc statele membre. De asemenea, statele membre pot prezenta aceste recomandări în eventualitatea unor schimbări bruște în situația oricăruia dintre stocurile vizate de plan dacă măsurile recomandate sunt considerate necesare sau sunt justificate de avize științifice:
(a)  pentru măsurile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și care se referă la un anumit an calendaristic, până la data de 1 septembrie a anului anterior;
(b)  pentru măsurile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) și la articolul 9 alineatul (1), pentru prima dată în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior la fiecare șase luni după prezentarea evaluării planului în conformitate cu articolul 14.
(2a)  Consiliile consultative în cauză pot, de asemenea, să adreseze recomandări în termenele prevăzute la alineatul (2).
(2b)  Orice abatere a Comisiei de la recomandările comune se prezintă Parlamentului European și Consiliului și poate fi examinată;
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 12
Articolul 12
Articolul 12
Notificări prealabile
Notificări prealabile
(1)  Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, obligația de notificare prealabilă prevăzută la articolul respectiv se aplică
(1)  Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, obligația de notificare prealabilă prevăzută la articolul respectiv se aplică:
comandanților navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală de opt metri sau mai mare care rețin la bord cel puțin 300 kg de cod
(a)  în ceea ce privește navele de pescuit care vizează codul, comandanților navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală de opt metri sau mai mare care rețin la bord cel puțin 300 kilograme de cod;
sau două tone de stocuri pelagice.
(b)  în ceea ce privește navele de pescuit care vizează heringul și/sau șprotul, comandanților navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală de opt metri sau mai mare, care rețin la bord cel puțin două tone de stocuri pelagice;
(2)   Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, perioada de notificare prealabilă prevăzută la articolul respectiv trebuie să fie de cel puțin o oră înainte de ora estimată de sosire în port.
(2)   Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, perioada de notificare prealabilă prevăzută la articolul respectiv trebuie să fie de cel puțin o oră înainte de ora estimată de sosire în port. Autoritățile competente ale statelor membre costiere pot permite, de la caz la caz, intrarea mai rapidă în port doar dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru măsurile de control corespunzătoare.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 13 – litera b
(b)   5 tone de stocuri pelagice.
(b)   2 tone de stocuri pelagice.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 14
Articolul 14
Articolul 14
Evaluarea planului
Evaluarea planului
Comisia efectuează o evaluare a impactului acestui plan asupra stocurilor vizate de prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în special pentru a lua în considerare modificările aduse avizelor științifice, la șase ani de la intrarea în vigoare a planului, și, ulterior, la fiecare șase ani. Comisia transmite rezultatele acestor evaluări Parlamentului European și Consiliului.
La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia evaluează impactul acestui plan multianual asupra stocurilor vizate de prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în special din punct de vedere al progreselor înregistrate în ceea ce privește restabilirea și menținerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă. Comisia transmite rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului și, atunci când este cazul, poate, ținând seama de cele mai recente avize științifice, propune adaptări ale planului multianual și iniția modificări ale actelor delegate.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Capitolul IXa (nou)
CAPITOLUL IXa
SPRIJIN DIN PARTEA FONDULUI EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME
Articolul 14a
Sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime
În sensul articolului 33 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, planul multianual prevăzut de prezentul regulament este considerat un plan multianual în conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2
(2)   Delegarea de competențe menționată la articolele 6, 8 și 9 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2)   Delegarea de competențe menționată la articolele 6, 8 și 9 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 1 septembrie 2015. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 16
Articolele 20 și 21 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 se elimină.
Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 se modifică după cum urmează:
1.  Articolul 13 alineatul (3) se elimină.
2.  În anexa IV, în coloana intitulată „Dimensiune minimă”, cuvintele „38 cm” privind dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul codului se înlocuiește cu „35 cm”.

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 61 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0128/2015).


Obligația de debarcare ***I
PDF 325kWORD 100k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2187/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 2347/2002 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 în ceea ce privește obligația de debarcare (COM(2013)0889 – C7-0465/2013 – 2013/0436(COD))
P8_TA(2015)0105A8-0060/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0889),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0465/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 29 aprilie 2014(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0060/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 28 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2187/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 2347/2002 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1379/2013 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, în ceea ce privește obligația de debarcare, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 al Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/812.)

(1) JO C 311, 12.9.2014, p. 68.


Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între CE și Rusia pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană ***
PDF 240kWORD 63k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a Protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (11878/2014 – C8-0006/2015 – 2014/0052(NLE))
P8_TA(2015)0106A8-0129/2015

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11878/2014),

–  având în vedere proiectul de protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (11513/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 91, 100 alineatul (2), 207, 212 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0006/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0129/2015),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Federației Ruse.


Monitorizarea implementării procesului Bologna
PDF 362kWORD 129k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna (2015/2039(INI))
P8_TA(2015)0107A8-0121/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 26,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Declarația comună de la Sorbona privind armonizarea arhitecturii sistemului european de învățământ superior, a celor patru miniștri de resort din Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, semnată la Paris, la 25 mai 1998 (Declarația de la Sorbona)(1),

–  având în vedere Declarația comună semnată la Bologna, la 19 iunie 1999, de miniștrii educației din 29 de țări europene (Declarația de la Bologna)(2),

–  având în vedere Comunicatul Conferinței miniștrilor europeni responsabili de învățământul superior, care a avut loc la Leuven și Louvain-la-Neuve, la 28 și 29 aprilie 2009(3),

–  având în vedere Declarația de la Budapesta-Viena din 12 martie 2010, adoptată de miniștrii educației din 47 de țări, care a lansat oficial Spațiul european al învățământului superior (SEIS)(4),

–  având în vedere Comunicatul Conferinței ministeriale și cel de-al treilea Forum politic de la Bologna, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012(5),

–  având în vedere Strategia de mobilitate 2020 pentru Spațiul european al învățământului superior (SEIS), adoptată de Conferința ministerială a SEIS, care a avut loc la București, la 26 și 27 aprilie 2012 (6),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“)(7),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind facilitarea eliberării de către statele membre a vizelor uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii resortisanți ai țărilor terțe care se deplasează în scopul cercetării științifice în Comunitate(8),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității în învățământul superior(9),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (EQF-LLL)(10),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(11),

–  având în vedere Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 26 noiembrie 2009 privind dezvoltarea rolului educației în cadrul unui triunghi al cunoașterii complet funcțional(12),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior(13),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii(14),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mișcare - promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”(15),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele agendei de modernizare a universităților: educație, cercetare și inovare” (COM(2006)0208),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–  având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2009: Progresele Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2009)(16),

–  având în vedere raportul intitulat „Învățământul superior în Europa 2010: Raport asupra impactului Procesului Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2010)(17),

–  având în vedere raportul intitulat „Spațiul European al învățământului superior 2012: Raport privind punerea în aplicare a procesului de la Bologna” (Eurydice, Comisia Europeană, 2012)(18),

–  având în vedere sondajul Eurobarometru din 2007 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul personalului didactic(19),

–  având în vedere sondajul Eurobarometru din 2009 privind reforma învățământului superior, realizat în rândul studenților(20),

–  având în vedere publicația Eurostat din 16 aprilie 2009 intitulată „Procesul de la Bologna în învățământul superior din Europa - Indicatori-cheie privind dimensiunea socială și mobilitatea”(21),

–  având în vedere raportul final al Conferinței internaționale privind finanțarea învățământului superior, de la Erevan, Armenia, din 8-9 septembrie 2011(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna și mobilitatea studenților(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la dialogul dintre universități și mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la contribuția instituțiilor europene la consolidarea și progresul procesului de la Bologna(25),

–  având în vedere Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)(26),

–  având în vedere articolul 52 din regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0121/2015),

A.  întrucât importanța procesului de la Bologna în situația economică actuală ar trebui să rezide în urmărirea obiectivelor dezvoltării celui mai înalt nivel posibil de cunoaștere și inovare pentru cetățeni, prin accesul larg la educație și actualizarea sa permanentă, și întrucât acest lucru ar trebui să se reflecte în revizuirea Strategiei Europa 2020 și în punerea în aplicare a Planului Juncker de investiții pentru Europa;

B.  întrucât analizele arată că aproape un angajator din trei din UE întâmpină probleme atunci când caută angajați cu calificări corespunzătoare; întrucât, ținând seama de obiectivul de a reduce neconcordanța de competențe în UE (inadecvarea competențelor profesionale ale unei persoane la cerințele pieței muncii), reforma procesului de la Bologna nu a avut foarte mare succes până în prezent; întrucât neconcordanța de competențe a devenit principala provocare pentru Europa, afectând toate sferele societății, de la productivitatea și eficiența întreprinderilor, la bunăstarea actuală și viitoare a tineretului;

C.  întrucât problema șomajului în rândul tinerilor nu s-a ameliorat foarte mult de la începutul crizei din 2008; întrucât, la sfârșitul anului 2014, se înregistrau aproximativ cinci milioane de șomeri în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani în UE;

D.  întrucât, după spusele unui filosof, căutarea adevărului și a frumuseții ar trebui să fie deviza universităților, pe lângă datoria lor de a pregăti noi profesioniști, oameni de știință, ingineri, profesori, medici, politicieni și cetățeni;

E.  întrucât este important ca universitățile să fie considerate adevărații actori principali ai procesului de la Bologna, dincolo de rolurile de sprijin în materie de coordonare, reglementare și resurse ale instituțiilor regionale și naționale;

F.  întrucât în cadrul acestei inițiative interguvernamentale, desfășurate în strânsă cooperare cu mediul academic, s-au făcut eforturi pentru a oferi un răspuns european comun la o serie de probleme grave din multe țări, însă aceste eforturi au fost insuficiente;

G.  întrucât obiectivul real al procesului de la Bologna este de a sprijini mobilitatea și internaționalizarea, precum și de a garanta compatibilitatea și comparabilitatea standardelor și a calității diferitelor sisteme de învățământ superior, respectând totodată autonomia universităților și contribuind, astfel, la crearea unui spațiu european democratic autentic, care să ofere șanse egale cetățenilor;

H.  întrucât este necesară o evaluare a progreselor înregistrate în ultimii 15 ani, care să țină seama atât de realizările în materie de cooperare intraregională, cât și de problemele recurente întâmpinate și de nivelul inegal de îndeplinire a obiectivelor declarate;

I.  întrucât, dacă în mai multe țări, procesul de la Bologna ghidează și motivează reformele educaționale, în unele țări el ar putea fi perceput ca o povară birocratică din cauza unor deficiențe de comunicare și a neînțelegerii adevăratei sale viziunii;

J.  întrucât este important să se recunoască caracterul paneuropean al procesului de la Bologna, precum și implicarea tuturor actorilor săi, inclusiv a studenților, profesorilor, cercetătorilor și personalului nedidactic;

K.  întrucât este esențial să se ofere un sprijin financiar mai mare și continuu pentru educație, formare, inclusiv formare profesională, cunoaștere și cercetare, mai ales în această perioadă de criză economică;

L.  întrucât, în acest context aflat în continuă schimbare, este necesar să se reafirme angajamentul politic care stă la baza procesului de la Bologna și implicarea instituțiilor europene, a guvernelor naționale și a tuturor celorlalte părți interesate relevante în realizarea procesului,

Rolul procesului de la Bologna

1.  ia act de faptul că educația și cercetarea reprezintă unul dintre pilonii principali ai societății noastre în ceea ce privește promovarea dezvoltării competențelor, a creșterii și a creării de locuri de muncă; subliniază că realizarea unor investiții mai mari în educație este esențială pentru combaterea eficace a sărăciei, a inegalităților sociale și a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor, și pentru încurajarea incluziunii sociale;

2.  ia act de faptul că procesul de la Bologna ar putea contribui la abordarea neconcordanței de competențe în UE dacă le-ar permite studenților să dobândească și să dezvolte competențele cerute de piața forței de muncă și, procedând astfel, ar putea atinge obiectivul important de sporire a capacității de inserție profesională a absolvenților;

3.  este conștient de rolul pe care procesul de la Bologna îl are în crearea unei Europe a cunoașterii; subliniază că diseminarea cunoștințelor, educația și cercetarea sunt elementele esențiale ale Strategiei Europa 2020 și contribuie la promovarea cetățeniei europene; subliniază însă necesitatea unei consultări în cadrul comunității învățământului superior (profesori, studenți și personal nedidactic), pentru a înțelege opoziția față de reformele asociate procesului de la Bologna, precum și necesitatea de a garanta o educație publică gratuită și accesibilă tuturor, care să răspundă nevoilor societății;

4.  ia act de faptul că reformele din cadrul procesului de la Bologna au condus la lansarea Spațiului european al învățământului superior (SEIS) și au permis realizarea de progrese în ultimii 15 ani, făcând ca structurile de învățământ superior să fie mai comparabile, crescând mobilitatea, punând la dispoziție sisteme de asigurare a calității și recunoscând diplomele, îmbunătățind calitatea sistemelor de învățământ, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa;

5.  ia act de faptul că încă sunt multe de făcut în cadrul procesului de la Bologna în ceea ce privește adaptarea sistemelor de învățământ la nevoile pieței forței de muncă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională și a competitivității, în general, precum și atractivitatea învățământului superior din Europa; ia act de faptul că instituțiile de învățământ superior europene ar trebui să fie capabile să reacționeze rapid la schimbările economice, culturale, științifice și tehnologice din societatea modernă pentru a-și valorifica la maximum potențialul de a încuraja creșterea, capacitatea de inserție profesională și coeziunea socială;

6.  ia act de obiectivele pentru anii următori, precum și de prioritățile naționale pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse până în 2015, prezentate de Conferința Ministerială SEIS 2012 de la București, precum și de recomandările acesteia privind strategia de mobilitate SEIS 2020, pledând pentru crearea unor noi observatoare, pentru noi abordări privind diferitele comunități universitare europene și noi sisteme pentru integrarea membrilor acestor comunități universitare în procesul de reformă pentru acest plan;

Priorități și provocări

7.  invită țările SEIS să pună în aplicare reformele adoptate de comun acord, care vizează accelerarea realizării obiectivelor procesului de la Bologna, sporind credibilitatea SEIS; încurajează sprijinirea țărilor care întâmpină dificultăți în punerea în practică a acestor reforme; sprijină, în acest sens, crearea unor parteneriate ample între țări, regiuni și părțile interesate relevante;

8.  solicită statelor membre să îmbunătățească și să actualizeze în continuare evaluarea instituțiilor de învățământ superior, pe baza standardelor stabilite anterior, la nivel internațional, de sistemele de învățământ și să recompenseze excelența în vederea realizării de progrese în domeniul cunoașterii, cercetării și științei;

9.  subliniază importanța conservării diversității metodelor de predare, inclusiv a diversității limbilor; îndeamnă statele membre să majoreze bursele pentru studenți și să garanteze că acestea sunt ușor accesibile;

10.  subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a dezvolta în continuare SEIS, precum și pentru a valorifica progresele de până acum în urmărirea obiectivelor sale și în coordonarea cu Spațiul european al educației și formării, Spațiul european al învățării pe tot parcursul vieții și Spațiul european al cercetării;

11.  invită toate părțile interesate preocupate de implementarea procesului de la Bologna să contribuie la consolidarea sistemelor de asigurare a calității, în vederea realizării unui Spațiu european al învățământului superior care să îmbunătățească atractivitatea sa, ca referință a excelenței academice în toată lumea;

12.  invită statele membre, țările SEIS și UE, în ansamblul său, să încurajeze o mai bună înțelegere și sprijinire de către public a procesului de la Bologna, inclusiv prin măsuri la nivelul cel mai elementar, în vederea unei implicări mai eficace și mai dinamice pentru atingerea obiectivelor acestui proces;

13.  evidențiază faptul că Comisia, în calitate de membru al procesului de la Bologna, joacă un rol important în dezvoltarea SEIS și o invită să contribuie în mai mare măsură la redinamizarea acestuia și la accelerarea eforturilor în vederea atingerii obiectivelor declarate;

14.  subliniază necesitatea de a include, printre obiectivele declarate, calitatea educației și cercetarea în sectorul terțiar; consideră că unul dintre indicatorii pentru realizarea acestor obiective ar fi creșterea capacității de inserție profesională a absolvenților, care este și un obiectiv al Strategiei Europa 2020;

15.  solicită continuarea dialogului între guverne, instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare pentru a orienta, maximiza și utiliza mai eficient fondurile disponibile și pentru a căuta modele noi și diverse de finanțare, care să completeze finanțarea publică; subliniază, de asemenea, importanța programului Orizont 2020 în derularea de proiecte de cercetare comune la nivelul instituțiilor de învățământ superior europene și este preocupat de încercările constante de a reduce finanțarea sa, în vreme ce alte domenii bugetare nu se confruntă cu această problemă;

16.  solicită guvernelor să îmbunătățească eficiența utilizării finanțării publice în educație și să respecte obiectivul principal stabilit de UE de a investi 3 % din PIB-ul UE în C-D până în 2020; subliniază că este necesară o finanțare ambițioasă a educației și cercetării deoarece acestea reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți, precum și pentru combaterea crizei economice și a șomajului;

17.  ia act de posibilele oportunități de finanțare pentru învățământul superior și educația și formarea profesională care ar trebui oferite de FEIS; exprimă profunda sa îngrijorare cu privire la reducerile de fonduri planificate pentru programul Orizont 2020, care sunt legate direct de cercetare și educație, în favoarea FEIS;

18.  avertizează că orice reduceri de fonduri în cazul programului Orizont 2020 vor afecta, fără îndoială, punerea în aplicare deplină a procesului de la Bologna, motiv pentru care îndeamnă Comisia să își retragă orice propunere în acest sens;

19.  încurajează atât abordările descendente, cât și cele ascendente, care implică întreaga comunitate academică și partenerii sociali, și solicită angajamentul politic și cooperarea miniștrilor SEIS în dezvoltarea unei strategii comune pentru realizarea reformelor procesului de la Bologna;

20.  solicită dezvoltarea în continuare a programelor de studii care au obiective clar definite, care oferă cunoștințele și competențele necesare, atât generale, cât și profesionale, necesare nu doar în vederea pregătirii absolvenților pentru cerințele de pe piața forței de muncă și a edificării capacității lor de învățare pe tot parcursul vieții, ci și a integrării cetățenilor, care este esențială; sprijină punerea în aplicare deplină a cadrului european de certificare a calificărilor profesionale;

21.  subliniază rolul disciplinelor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și importanța acestora pentru societate, economie și capacitatea de inserție profesională a absolvenților;

22.  solicită punerea în aplicare corespunzătoare a sistemului de credite transferabile (ECTS) și a suplimentului la diplomă în cadrul SEIS, care sunt instrumente esențiale legate de volumul de muncă al studenților și de competențele dobândite, pentru a facilita mobilitatea și a-i ajuta pe studenți să-și sintetizeze realizările academice și extracuriculare;

23.  subliniază importanța garantării compatibilității și recunoașterii reciproce a diplomelor universitare pentru a consolida sistemul de asigurare a calității la nivel european și în toate țările care au aderat la SEIS, în conformitate cu versiunea revizuită a Standardelor și orientărilor europene pentru asigurarea calității (ESG) în cadrul Spațiului european al învățământului superior; invită toate țările care fac parte din SEIS, precum și agențiile lor respective de asigurare a calității, să adere la rețelele europene pentru asigurarea calității (ENQA și EQAR);

24.  încurajează partenerii procesului de la Bologna și, în special, Comisia, să evalueze periodic neconcordanța de aptitudini și competențe în momentul intrării absolvenților pe piața forței de muncă;

25.  subliniază importanța obiectivului Strategiei Europa 2020, potrivit căruia 40 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani ar trebui să fi absolvit învățământul terțiar și să fi dobândit aptitudinile și competențele corespunzătoare pentru a-și găsi un loc de muncă satisfăcător;

26.  subliniază importanța cadrelor de calificări pentru creșterea transparenței și invită toate statele participante la procesul de la Bologna să își facă cadrele naționale de calificări compatibile cu cele din Spațiul european al învățământului superior, precum și cu cele europene;

27.  subliniază că, în numeroase state membre, cadrele naționale ale calificărilor (CNC) trebuie încă adaptate la Cadrul european al calificărilor (CEC) și la SOE; constată că numeroase CNC-uri nu sunt înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR);

28.  ia act de faptul că mobilitatea studenților, a profesorilor, a cercetătorilor și a personalului nedidactic este una dintre principalele priorități ale procesului de la Bologna; solicită statelor membre să ofere mai multe oportunități de mobilitate și să sporească calitatea acesteia și subliniază necesitatea de a consolida punerea în aplicare a Strategiei de mobilitate 2020 pentru SEIS și de a atinge obiectivul cantitativ de 20 % pentru mobilitatea studenților până în 2020; subliniază, în acest sens, rolul esențial al programelor Erasmus + și Orizont 2020 și importanța de a asigura implementarea și promovarea lor eficientă și în condiții optime; subliniază că bursele de studiu acordate pentru programul Erasmus + ar trebui să fie scutite de impozite și contribuții sociale;

29.  solicită includerea treptată a mobilității studenților în programa universitară oficială;

30.  subliniază necesitatea implicării unui număr suficient de studenți și de cadre didactice din domeniul artistic și muzical în programele de mobilitate ale UE;

31.  invită Comisia și statele membre să includă, printre criteriile de clasificare a universităților și a instituțiilor de formare postuniversitară, nivelul de parteneriat și de mobilitate europeană și internațională pe care îl promovează;

32.  remarcă rolul central al instituțiilor de învățământ superior în promovarea mobilității și în formarea unor absolvenți și cercetători care și-au însușit cunoștințe și competențe care le permit să reușească prin inserție profesională în economia mondială;

33.  invită statele membre, UE și SEIS să consolideze mobilitatea sprijinind învățarea limbilor, eliminând obstacolele administrative, asigurând un mecanism adecvat de sprijin financiar și garantând transferabilitatea granturilor, burselor și creditelor; constată că mobilitatea este în continuare mai puțin accesibilă studenților care provin din medii defavorizate;

34.  evidențiază, în ceea ce privește atât conceperea, cât și punerea în aplicare a programelor, reorientarea paradigmei educaționale către o abordare axată mai mult pe student, care să includă dezvoltarea personală a acestuia; subliniază importanța participării studenților la guvernanța învățământului superior;

35.  subliniază că programele de studiu ar trebui să se axeze pe cerințele pe termen lung ale pieței; subliniază, de asemenea, că capacitatea de inserție profesională presupune că studenții ar trebui să stăpânească o gamă largă de competențe, care să îi pregătească pentru piața forței de muncă și să le confere capacitatea de învățare pe tot parcursul vieții; încurajează, în acest sens, dialogul activ și cooperarea națională și transfrontalieră dintre universități și mediul de afaceri cu privire la programe și stagii, care ar putea contribui la combaterea crizei economice, la stimularea creșterii economice și la crearea unei societăți bazate pe cunoaștere, oferind astfel oportunități într-un sens social mai larg; încurajează instituțiile de învățământ superior să fie receptive la studiile transdisciplinare, la crearea de institute de cercetare universitară și la colaborarea cu diverși parteneri;

36.  subliniază necesitatea de a pune la dispoziție o gamă largă de posibilități de învățare pe tot parcursul vieții, precum și necesitatea unor forme complementare de învățare, cum ar fi educația nonformală și informală, care sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare („soft skills”);

37.  solicită să se depună eforturi în vederea consolidării legăturii dintre învățământul superior și cercetare și dezvoltare, inclusiv prin promovarea educației bazate pe cercetare, și evidențiază că programul Orizont 2020 este un mecanism de finanțare esențial pentru impulsionarea cercetării; solicită o mai bună sincronizare a acțiunilor care sprijină procesul de la Bologna, cum ar fi programele Orizont 2020 și Erasmus +;

38.  solicită parcursuri de învățare mai flexibile, care să includă programe de diplome comune și studii interdisciplinare și care să sprijine inovarea, creativitatea, educația și formarea profesionale (EFP), educația duală și spiritul antreprenorial în învățământul superior, și invită la explorarea potențialului oferit de noile tehnologii, digitalizare și TIC pentru a îmbogăți învățarea și predarea, precum și pentru a dezvolta în continuare o gamă largă de competențe și noi modele de învățare, predare și evaluare;

39.  solicită instituțiilor de învățământ superior, administrațiilor publice, partenerilor sociali și întreprinderilor să poarte un dialog continuu în vederea facilitării și creșterii capacității de inserție profesională; subliniază, în acest sens, necesitatea de a concentra discuția pe potențialul neexploatat al învățământului superior de a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă; invită țările SEIS și instituțiile de învățământ superior să consolideze cooperarea pentru a garanta stagii și ucenicii de calitate și pentru a consolida mobilitatea în acest context; subliniază faptul că părțile interesate ar trebui să coopereze mai bine pentru a crește nivelul de calificare inițială și a reînnoi o forță de muncă calificată, precum și pentru a îmbunătăți furnizarea, accesibilitatea și calitatea orientărilor în materie de carieră și ocupare a forței de muncă; constată, mai mult decât atât, că stagiile incluse în programele de studiu și învățarea la locul de muncă ar trebui încurajate în continuare;

40.  subliniază că este necesar să li se ofere refugiaților accesul la toate instituțiile din cadrul SEIS care le pot permite să își construiască o viață independentă prin educație; subliniază, în plus, că permisele de ședere pentru absolvenții care doresc să desfășoare o activitate profesională calificată ar trebui să fie liberalizate într-o mai mare măsură; subliniază că eforturile în vederea recunoașterii reciproce a refugiaților ar trebui intensificate, îndeosebi din punctul de vedere al mobilității acestor studenți;

41.  subliniază că statele membre și toate instituțiile de învățământ superior care au aderat la SEIS sunt responsabile pentru asigurarea unei educații de calitate, care să răspundă provocărilor societale și economice, și subliniază necesitatea cooperării strânse între acestea în vederea atingerii obiectivelor stabilite în cadrul procesului de la Bologna;

42.  ia act de faptul că numai câteva state membre au elaborat o strategie cuprinzătoare pentru a include studenții din mediile socioeconomice defavorizate în învățământul superior, abordând astfel problema așa-numitului „filtru social”;

43.  solicită o mai mare implicare a profesorilor de liceu în procesul de la Bologna în ceea ce privește promovarea calității învățământului pedagogic și a mobilității profesionale a cadrelor didactice, pentru a răspunde noilor cerințe în materie de educație și de formare ale unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a contribui la o mai bună performanță a elevilor;

44.  evidențiază rolul educației, a calității sale și a misiunii sale didactice în modelarea generațiilor viitoare, contribuind la creșterea coeziunii sociale și economice, precum și la crearea de locuri de muncă, sporirea competitivității și a potențialului de creștere; solicită, în această privință, o mai bună recunoaștere a meseriei de profesor;

45.  solicită realizarea de eforturi la nivel economic și social pentru a îmbunătăți incluziunea socială, asigurând un acces echitabil și deschis la o educație de calitate pentru toți, facilitând recunoașterea calificărilor profesionale și academice, precum și a perioadelor de studiu în străinătate și a educației anterioare, a programelor care vizează dezvoltarea competențelor sociale și de comunicare și a învățării informale și nonformale, precum și punând la dispoziție programe de educație relevante pentru diverse categorii de studenți prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții;

46.  evidențiază dimensiunea socială a procesului de la Bologna; solicită să se ia măsuri care să vizeze participarea în mai mare măsură a grupurilor subreprezentate și dezavantajate, și prin programe de mobilitate internaționale;

47.  subliniază rolul mobilității educaționale în învățarea interculturală, afirmând că procesul de la Bologna ar trebui să se implice în mod activ pentru a promova cunoștințele interculturale ale studenților și respectul între aceștia;

48.  solicită să se depună eforturi pentru a dezvolta în continuare o strategie pentru dimensiunea externă a SEIS, prin cooperarea cu alte regiuni ale lumii, pentru a crește competitivitatea și atractivitatea sa într-un context global, pentru a îmbunătăți furnizarea de informații privind SEIS, pentru a consolida cooperarea pe bază de parteneriat, pentru a intensifica dialogul politic și pentru a recunoaște în mai mare măsură calificările;

49.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți procesul de colectare a datelor în rândul țărilor SEIS, pentru o mai bună identificare și abordare a provocărilor asociate procesului de la Bologna;

50.  subliniază necesitatea ca viitoarea Conferință ministerială a SEIS, care urmează să se desfășoare la Erevan, în mai 2015, să realizeze o revizuire obiectivă și critică atât a progreselor, cât și a deficiențelor în îndeplinirea priorităților stabilite pentru perioada 2012-2015, în vederea stimulării și consolidării în continuare a SEIS, cu sprijinul deplin al Uniunii;

o
o   o

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/SORBONNE_DECLARATION1.pdf
(2) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/BOLOGNA_DECLARATION1.pdf
(3) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Leuven_Louvain-la-Neuve_Communiqu%C3%A9_April_2009.pdf
(4) http://www.ehea.info/Uploads/Declarations/Budapest-Vienna_Declaration.pdf
(5) http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bucharest%20Communique%202012(1).pdf
(6) http://www.ehea.info/Uploads/%281%29/2012%20EHEA%20Mobility%20Strategy.pdf
(7) JO L 354, 28.12.2013, p. 132.
(8) JO L 289, 3.11.2005, p. 23.
(9) JO L 64, 4.3.2006, p. 60.
(10) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(11) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
(12) JO C 302, 12.12.2009, p. 3.
(13) JO C 135, 26.5.2010, p. 12.
(14) JO C 191, 1.7.2011, p. 1.
(15) JO C 199, 7.7.2011, p. 1.
(16) http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/099RO.pdf
(17) http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/122RO.pdf
(18) http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bologna%20Process%20Implementation%20Report.pdf
(19) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl198_en.pdf
(20) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_260_en.pdf
(21) http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5713011/KS-78-09-653-EN.PDF/3eb9f4ec-dc39-4e51-a18b-b61eb7c2518b?version=1.0
(22) http://www.ehea.info/news-details.aspx?ArticleId=253
(23) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 18.
(24) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 95.
(25) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 24.
(26) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 (COM(2015)0010).


Filmul european în era digitală
PDF 355kWORD 110k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la filmul european în era digitală (2014/2148(INI))
P8_TA(2015)0108A8-0123/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(1),

–  având în vedere Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale drepturilor de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(3),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 25 noiembrie 2014 privind politica europeană în domeniul audiovizual în era digitală(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010, intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere primul raport al Comisiei din 4 mai 2012 privind aplicarea Directivei 2010/13/UE, denumită (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), Servicii media audiovizuale și dispozitive conectate: perspective trecute și viitoare (COM(2012)0203),

–  având în vedere primul raport al Comisiei din 24 septembrie 2012 privind aplicarea articolelor 13, 16 și 17 din Directiva 2010/13/UE pentru perioada 2009-2010, intitulat „Promovarea operelor europene în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale programate sau la cerere din UE” (COM(2012)0522),

–  având în vedere al treilea raport al Comisiei din 7 decembrie 2012, privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european de la era analogică la cea digitală (SWD(2012)0431), raport legat de implementarea Recomandării 2005/865/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005 , cu privire la „patrimoniul cinematografic și competitivitatea activităților din sector”,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 24 aprilie 2013 privind „Pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale : creșterea economică, creația și valorile” (COM(2013)0231),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2013 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 mai 2014, intitulată „Filmul european în era digitală - Crearea unei legături între diversitatea culturală și competitivitate” (COM(2014)0272),

–  având în vedere Avizul din 4 decembrie 2014 al Comitetului Regiunilor privind „Filmul european în era digitală”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2011 referitoare la cinematograful european în era digitală(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la distribuirea online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2013 referitoare la punerea în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale(9),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0123/2015),

A.  întrucât filmele sunt deopotrivă bunuri economice și culturale, care contribuie substanțial la economia europeană, în termeni de creștere economică ș de ocupare a forței de muncă și, totodată, la configurarea identităților europene, prin reflectarea diversității culturale și lingvistice, prin promovarea culturilor europene dincolo de frontiere și prin facilitarea schimburilor culturale și a înțelegerii reciproce în rândul cetățenilor, precum și la formarea și dezvoltarea gândirii critice;

B.  întrucât potențialul sectoarelor culturale și creative din Europa și, în special, al industriei cinematografice europene, poate fi exploatat la maximum pentru promovarea diversității culturale și a patrimoniului european și pentru generarea unei creșteri sustenabile, ca și pentru crearea unor locuri de muncă, care, la rândul lor, pot aduce beneficii altor sectoare ale economiei, oferind Europei un avantaj competitiv la nivel global;

C.  întrucât industria europeană a filmului este unul dintre cei mai mari producători mondiali, cu 1500 de filme lansate în 2014, dar se caracterizează printr-o structură eterogenă, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și tipul de producție;

D.  întrucât filmele europene se disting prin calitate, originalitate și diversitate, dar suferă de pe urma unei promovări și a unei distribuții limitate în cadrul Uniunii, fapt ce se reflectă în nivelul relativ scăzut de audiență realizat în condițiile în care se confruntă cu o concurență internațională acerbă și cu dificultăți de distribuție atât în interiorul, cât și în afara Europei;

E.  întrucât circulația filmelor din alte țări europene în statele membre rămâne scăzută, în pofida unui număr mare de filme produse în fiecare an, în timp ce producțiile neeuropene sunt distribuite pe scară largă în Uniune;

F.  întrucât diversitatea filmelor europene care reflectă bogăția și forța ce decurge din mozaicul cultural și lingvistic al Europei determină o fragmentare naturală a pieței europene a filmelor;

G.  întrucât promovarea producției unor filme de calitate este deosebit de importantă pentru statele membre mai mici, ale căror limbi sunt vorbite de un număr mic de locuitori;

H.  întrucât subprogramul MEDIA din cadrul programului „Europa creativă” oferă surse noi de finanțare și oportunități noi pentru distribuția și circulația producțiilor europene care nu au un caracter național , precum și pentru atragerea publicului și sprijinirea educației mediatice;

I.  întrucât, unul dintre obiectivele esențiale ale pieței unice digitale ar trebui să fie câștigarea încrederii în internet și extinderea accesului la conținutul audiovizual legal, contribuind astfel la investiții în filme europene;

J.  întrucât proiecția cinematografică, ca primă etapă de exploatare, continuă să genereze o mare parte a veniturilor provenite din filme și este, prin urmare, vitală pentru finanțarea producției și a distribuției filmelor europene, pe lângă faptul că joacă un rol hotărâtor în ceea ce privește succesul filmelor respective în etapele următoare de difuzare;

K.  întrucât, cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de filme europene cu un buget modest pentru producție și promovare ar avea de câștigat dacă ar exista strategii de lansare mai flexibile și dacă serviciile de video la cerere ar fi disponibile mai devreme;

L.  întrucât o mai bună organizare a intervalelor de difuzare ar maximiza publicul potențial, reducând totodată atractivitatea consumului neautorizat de filme;

M.  întrucât articolul 13 alineatul (1) din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) obligă statele membre să se asigure că furnizorii de servicii la cerere promovează operele europene; întrucât această dispoziție a fost aplicată în mod diferit, cu niveluri diferite de obligații juridice, ceea ce a determinat furnizorii să se stabilească în statele membre care impun obligații minime;

N.  întrucât cea mai mare parte a finanțărilor publice dedicate industriei cinematografice europene, atât din surse naționale, cât și din cele ale Uniunii, este alocată pentru producția de filme;

O.  întrucât articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 de instituire a programului „Europa creativă” prevede ca Comisia să creeze „mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative”, cu obiectivul de a facilita accesul la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative și de a îmbunătăți capacitatea intermediarilor financiari participanți de evaluare a riscurilor asociate cu proiectele IMM-urilor care solicită credite și finanțări;

P.  întrucât, în al treilea raport al Comisiei din 7 decembrie 2012, privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european de la era analogică la cea digitală Comisia a remarcat că a fost digitalizat doar 1,5% din patrimoniul cinematografic european; întrucât același procent se înregistrează și astăzi, în pofida temerilor repetate că o mare parte din acest patrimoniu poate fi pierdut definitiv pentru generațiile viitoare, aspect relevat și de faptul că s-au păstrat doar 10% din filmele;

Q.  întrucât digitalizarea și convergența media creează noi oportunități pentru distribuția și promovarea filmelor europene în străinătate și oferă un potențial mai mare de inovare și flexibilitate, determinând totodată modificări semnificative în comportamentul și așteptările spectatorilor;

R.  întrucât trebuie asigurată finanțarea pentru digitalizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cinematografic și a materialelor conexe și trebuie stabilite standarde europene pentru conservarea filmelor digitale;

S.  întrucât educația mediatică și în special cea în domeniul cinematografic poate oferi cetățenilor capacitatea de a-și dezvolta gândirea critică și înțelegerea și le poate stimula propria creativitate și capacitate de expresie;

T.  întrucât drepturile de autor în era digitală ar trebui să stimuleze în continuare investițiile în producția și crearea de filme și să asigure o plată adecvată pentru titularii de drepturi, încurajând totodată dezvoltarea de servicii noi și accesul transfrontalier pentru cetățeni, permițând sectoarelor culturale și creative să contribuie în continuare la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

U.  întrucât este important să se asigure o implementare efectivă a Directivei 2012/28/UE privind anumite utilizări ale operelor orfane, precum și punerea la dispoziția publicului a filmelor incluse în definiția operelor orfane;

Promovarea, distribuția transfrontalieră și accesibilitatea

1.  încurajează industria cinematografică europeană să urmărească crearea unor servicii inovatoare, a unor modele noi de afaceri și a unor canalele noi de distribuție, pentru a îmbunătăți disponibilitatea transfrontalieră a filmelor europene în Uniune și în afara acesteia, permițând accesul telespectatorilor din întreaga Uniune la o varietatea din ce în ce mai mare de filme, pe un număr tot mai mare de platforme; propune, în acest sens, ca industria cinematografică europeană să se inspire din cele mai bune practici comerciale din afara Uniunii;

2.  recunoaște impactul folosirilor neautorizare a operelor creative asupra ciclului creativ și a drepturilor creatorilor; subliniază necesitatea unor cadre juridice de calitate mai ample și a unui nivel mai ridicat de conștientizare în rândul tinerilor;

3.  consideră că, în contextul extinderii rapide a serviciilor de video la cerere și a tranzacțiilor online în întreaga Uniune, ar putea fi explorată mai mult dezvoltarea portabilității transfrontaliere a serviciilor audiovizuale, ceea ce ar permite spectatorilor să aibă acces la filme indiferent de locul în care se află;

4.  subliniază importanța unui marketing eficient în Uniune, care să țină seama de specificul cultural al publicului european, pentru a asigura o promovare mai bună și mai eficientă a filmelor europene;

5.  solicită, în acest sens, o mai mare disponibilitate a filmelor subtitrate, pentru a stimula circulația transfrontalieră a filmelor europene, pentru a asigura o mai bună cunoaștere a diversității culturale și lingvistice a Europei în rândul spectatorilor și pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă;

6.  remarcă în mod deosebit rolul programului MEDIA în sprijinirea dublării și subtitrării, asigurând o mai mare disponibilitate a filmelor europene în versiune originală cu subtitrări, ceea ce înlesnește circulația acestora și asigură o mai bună cunoaștere și înțelegere a culturilor și limbilor europene;

7.  subliniază importanța acțiunii pregătitoare recent adoptate, intitulată „Externalizarea deschisă a subtitrărilor pentru a facilita circulația operelor europene”, precum și viitoarelor măsuri ale Comisiei pentru implementare acestei acțiuni;

8.  sprijină, de asemenea, inițiative precum proiectul pilot al Comisiei intitulat „Promovarea integrării europene prin cultură”, menit să încurajeze oferta de filme europene subtitrate, prin furnizarea unor versiuni noi subtitrate pentru o serie de programe TV selectate din întreaga Europă;

9.  reafirmă importanța fundamentală a îmbunătățirii în continuare a accesului la filme pentru persoanele cu dizabilități, în special prin descriere audio și subtitrare;

10.  subliniază importanța deosebită a posturilor de televiziune europene, publice și private, pentru producția cinematografică, atât pentru televiziune, cât și pentru coproducțiile cinematografice, și subliniază rolul pe care acestea îl pot avea în supraviețuirea a numeroase companii producătoare de filme din UE, în special a celor mici și mijlocii;

11.  reamintește rolul Premiului LUX acordat de PE, care a devenit din ce în ce mai cunoscut în ultimii ani, în promovarea filmelor europene, prin traducerea subtitrărilor pentru filmele câștigătoare în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, asigurând astfel filmelor europene o mai mare vizibilitate, cunoaștere și disponibilitate; invită parlamentele naționale să promoveze mai mult premiul LUX în statele membre, în cooperare cu Birourile de informare ale Parlamentului European;

12.  consideră că este necesară promovarea și sprijinirea coproducțiilor europene, o creștere a numărului acestora putând conduce la o distribuție mai largă a filmelor europene în întreaga Europă;

13.  subliniază, de asemenea, succesul din ce în ce mai mare al serialelor TV europene de calitate, precum și importanța strategică a încurajării mai susținute a producției, distribuției și promovării acestora pe piața europeană și pe piețele globale;

14.  invită statele membre să susțină și să promoveze evenimente speciale, cum ar fi festivalurile de film inițiativele vizând organizarea unor turneuri cinematografice, pentru a încuraja și a sprijini difuzarea și circulația filmelor europene pe teritoriile lor;

15.  sugerează consolidarea măsurilor actuale vizând prețuri mai convenabile pentru biletele de cinema, dezvoltarea ofertelor promoționale inovatoare și a ofertelor de abonament, care ar contribui la asigurarea atractivității și accesului tuturor la cinematografe;

Creșterea audienței

16.  încurajează distribuitorii de film și administratorii sălilor de cinema să asigure o mai mare vizibilitate și disponibilitate a filmelor din alte țări europene, pentru a atrage un public mai larg;

17.  recunoaște că cinematografele sunt încă cele mai importante locuri de prezentare și promovare a filmelor, locuri cu o importantă dimensiune socială, în care oamenii se întâlnesc și schimbă opinii; subliniază că dispariția cinematografelor mici independente, mai ales în orașele mici și în regiunile mai puțin dezvoltate, limitează accesul la resursele culturale europene, la patrimoniu și la dialog; invită în acest sens Comisia și statele membre să ofere sprijin pentru a dota toate ecranele cu proiectoare digitale și tehnologie de sunet, pentru a păstra astfel de cinematografe;

18.  subliniază că trebuie promovate filmele chiar din stadiul de producție pentru a le îmbunătăți circulația și pentru a le asigura o mai bună popularizare în rândul publicului potențial din Europa;

19.  subliniază importanța programului MEDIA în testarea unor abordări inovatoare pentru creșterea audienței, în special prin sprijinirea festivalurilor, a inițiativelor de educație cinematografică și a acțiunilor de creștere a audienței;

Condiții de concurență echitabile

20.  reamintește că articolul 13 alineatul (1) din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) obligă statele membre să se asigure că furnizorii de servicii la cerere promovează operele europene; subliniază că această dispoziție a fost aplicată în mod neuniform, cu obligații juridice de nivel diferit, și că acest fapt ar putea determina furnizorii să se stabilească în statele membre care impun nivelul cel mai scăzut de obligații;

21.  consideră că toți cei care au beneficii economice din operele cinematografice europene, chiar și indirecte, prin furnizarea directă, comercializare sau difuzare, inclusiv legături sau oferte prin intermediul serviciilor de video la cerere, ar trebui să contribuie financiar la producția filmelor europene; solicită Comisiei să transforme acest lucru într-un principiu orientator, chiar și atunci când analizează sistemele de finanțare a filmelor ale statelor membre din perspectiva concurenței;

22.  solicită Comisiei să țină seama de acest aspect atunci când va propune o revizuire a cadrului juridic actual, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața europeană a audiovizualului, cu condiții egale și echitabile pentru toți furnizorii;

23.  solicită ca platformele de video la cerere și cele de abonamente pentru video la cerere să facă publice datele privind consumul pentru fiecare film din catalogul lor, astfel încât să asigure o evaluare corectă a impactului acestora;

Finanțarea

24.  consideră că, pentru a îmbunătăți circulația filmelor europene pe piața europeană și pe piețele internaționale, finanțarea publică a activităților de producție și distribuție trebuie să fie mai echilibrată, urmărind să ofere un sprijin mai consistent creării și promovării, precum și distribuției internaționale;

25.  consideră că este esențial să se prevadă o creștere a bugetului în termeni absoluți pentru activitățile de distribuție, promovare și comercializare a operelor cinematografice, fără a fi afectată finanțarea producției dilemelor;

26.  invită statele membre să mărească mai ales finanțarea publică pentru a susține încă de la început distribuția și promovarea filmelor naționale în străinătate, precum și a filmelor din alte țări europene;

27.  invită statele membre să ofere stimulente pentru a facilita producția, distribuția, disponibilitatea și atractivitatea filmelor europene; consideră că aplicarea acelorași cote reduse de TVA la opere culturale audiovizuale, vândute online sau offline, stimulează dezvoltarea de servicii și platforme noi;

28.  subliniază rolul care urmează să fie jucat de mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative din cadrul programului „Europa creativă” în asigurarea unui acces mai bun la finanțare pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative și încurajarea mai multor investiții din partea intermediarilor financiari, multiplicând astfel oportunitățile de finanțare pentru industria cinematografică;

29.  sugerează o evaluare a eficacității și eficienței sistemelor naționale și europene de finanțare a cinematografiei, acordând o atenție specială calității și domeniului filmelor care primesc finanțare, analizând și disponibilitatea și eficacitatea instrumentelor de finanțare pentru comercializare și creșterea audienței; solicită Comisiei să comunice altor state membre exemple de bune practici care decurg din rezultate;

30.  reamintește că producția și coproducția cinematografică necesită investiții financiare substanțiale, iar cadrul juridic actual nu împiedică acordarea licențelor multiteritoriale; subliniază, prin urmare, că ar trebui menținută diversitatea sistemelor de producție și distribuție, pentru a încuraja investițiile în filmele europene, pentru a răspunde diversității lingvistice și culturale a pieței europene și pentru a proteja și promova diversitatea culturală;

31.  subliniază că filmele europene beneficiază de finanțări dintr-un mare număr de fonduri europene, naționale și regionale și că ar trebui încurajată utilizarea lor cu o mai mare complementaritate pentru a le crește eficacitatea;

Forumul filmului european

32.  salută inițiativa Comisiei de a crea un Forum al filmului european, care să permită un dialog structurat cu toți actorii din sectorul audiovizual european despre provocările cu care se confruntă acest sector în era digitală, pentru a îmbunătăți cooperarea, centralizarea informațiilor și schimbul de bune practici;

33.  îndeamnă, în acest sens, la o participare și o cooperare extinsă între toate instituțiile implicate, în special cu Parlamentul European;

Educația mediatică

34.  invită statele membre să facă mai multe eforturi pentru a îmbunătăți educația mediatică, în special cea cinematografică, în programele școlare și în instituțiile de educație culturală, precum și să lanseze inițiative la nivel național, regional sau local, care să cuprindă toate nivelurile educației și pregătirii, inclusiv educația și formarea informală și neformală;

35.  recunoaște importanța deosebită a sălilor de proiecție pentru educația cinematografică și cea mediatică, acestea fiind locuri de învățare intergeneraționale, și salută toate măsurile care promovează în special această funcție a cinematografelor;

36.  Atrage atenția asupra promovării filmelor educaționale pentru tineri și susține concursurile care încurajează tinerii să creeze proiecte audiovizuale; subliniază, de asemenea, posibilitățile oferite de programul MEDIA pentru susținerea proiectelor de educație cinematografică;

Inovarea

37.  sprijină proiectele și practicile inovatoare, cum ar fi acțiunea pregătitoare a Comisiei pentru circulația filmelor europene în era digitală, concepute pentru a testa o lansare mai flexibilă a filmelor în medii de comunicare diferite, din mai multe state membre și salută integrarea acestei acțiuni în programul Europa Creativă;

38.  consideră că astfel de inițiative, care permit intervale de difuzare mai flexibile, ar putea aduce beneficii anumitor tipuri de filme europene în termeni de vizibilitate, atragere a publicului, venituri și reducerea cheltuielilor, și încurajează Comisia și statele membre să acorde mai multă atenție acestor inițiative;

Digitalizare și arhivare

39.  invită statele membre să asigure digitalizarea operelor cinematografice și să creeze mecanisme obligatorii pentru depozitarea formatelor digitale sau să adapteze mecanismele existente la astfel de formate, cerând depunerea unui master digital standard pentru filmele digitale;

40.  subliniază importanța arhivelor audiovizuale, în special ale instituțiilor de patrimoniu cinematografic și ale serviciilor publice de radiodifuziune și cere statelor membre să garanteze o finanțare adecvată și sisteme de concesiune a drepturilor pentru a contribui la îndeplinirea misiunilor lor de interes public, inclusiv conservarea, digitalizarea și punerea la dispoziția publicului a patrimoniului cinematografic;

41.  subliniază rolul important al bibliotecii digitale europene EUROPEANA ca bibliotecă digitală pentru patrimoniul audiovizual european (de film și televiziune);

o
o   o

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
(2) JO L 167, 22.6.01, p. 10.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 221.
(4) JO C 433, 3.12.2014, p. 2.
(5) JO C 332, 15.11.2013, p. 1.
(6) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 102.
(7) JO C 353E, 3.12.2013, p. 64.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0215.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0232.


O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier
PDF 385kWORD 156k
Rezoluţia Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier” (2014/2223(INI))
P8_TA(2015)0109A8-0126/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier” (COM(2013)0659),

–  având în vedere documentele de lucru care însoțesc această comunicare ale serviciilor Comisiei (SWD(2013)0342) și (SWD(2013)0343),

–  având în vedere concluziile Consiliului Agricultură și Pescuit din 19 mai 2014 privind noua strategie forestieră a UE,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 ianuarie 2014 intitulat „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2014 privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „O nouă strategie a UE pentru păduri și sectorul forestier”,

–  având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2006 privind punerea în aplicare a unei strategii forestiere în Uniunea Europeană(1),

–  având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”,

–  având în vedere Strategia Europa 2020, inclusiv „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”,

–  având în vedere Comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2013)0216),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (COM(2011)0244),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0126/2015),

A.  întrucât Uniunea Europeană nu are competențe de elaborare a unei politici forestiere comune, dar anumite politici ale Uniunii pot avea consecințe asupra politicilor forestiere naționale, în timp ce statele membre sunt cele care iau deciziile privind abordările politice respective cu privire la silvicultură și păduri;

B.  întrucât, deși în mod evident acesta este un domeniu de competența statelor membre, există avantaje potențiale pentru întreprinderile forestiere în coordonarea mai bună și mai activă și o vizibilitate mai mare pentru acest important sector economic, care garantează locuri de muncă la nivel european, în special în zonele rurale, protejând în același timp ecosistemele și oferind avantaje ecologice tuturor, fără a aduce prejudicii responsabilității statelor membre;

C.  întrucât lemnul constituie o resursă regenerabilă, deseori slab exploatată, și întrucât trebuie garantată utilizarea inteligentă și durabilă a acestei materii prime, între altele prin dezvoltarea know-how-ului și schimbul de know-how;

D.  întrucât pădurile sunt o sursă unică de floră, faună și ciuperci;

E.  întrucât dimensiunile și caracteristicile pădurilor diferă mult, unele state membre având mai mult de jumătate din teritoriile lor acoperite de păduri; întrucât pădurile gestionate în mod durabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local, regional, european și internațional, asigurarea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie la o societate bazată pe bioeconomie, reprezentând un beneficiu pentru sănătatea umană, în special în regiunile dezavantajate structural, contribuind, totodată, într-o mare măsură la protejarea mediului, a climei și a biodiversității;

F.  întrucât biomasa forestieră constituie o sursă foarte importantă de energie regenerabilă; întrucât pădurile europene absorb și stochează în prezent aproximativ 10 % din emisiile de carbon ale UE, contribuind astfel în mod marcant la eforturile de atenuare ale schimbărilor climatice;

G.  întrucât, din cauza urbanizării societății noastre, cetățenii Uniunii au o legătură mai puțin strânsă cu pădurile și cunoștințe mai precare referitoare la silvicultură și la efectele ale acesteia asupra bunăstării, a locurilor de muncă, climei, mediului, sănătății umane și a întregului lanț valoric și a legăturii cu ecosisteme mai largi;

H.  întrucât un număr din ce în ce mai mare de politici UE impun cerințe tot mai mari asupra pădurilor; întrucât aceste cerințe trebuie să fie atent echilibrate, iar cererea de noi utilizări ale lemnului în bioeconomie și pentru bioenergie trebuie să fie însoțită de eficiența resurselor, utilizarea noilor tehnologii și respectarea limitelor unei aprovizionări durabile;

I.  întrucât silvicultura de la nivel european este caracterizată de gestionarea durabilă și planificarea pe termen lung, iar principiul durabilității ar trebui impus și mai mult la toate nivelurile, de la cel local la cel global, pentru a crea locuri de muncă, proteja biodiversitatea, atenua schimbările climatice și combate deșertificarea;

J.  întrucât este necesar să se sublinieze rolul economic, social și ecologic al pădurilor și în contextul protejării și al punerii în valoare a patrimoniului cultural și natural, precum și al promovării (eco)turismului durabil;

K.  întrucât creșterea populației la nivel mondial înseamnă o cerere din ce în ce mai mare de energie și, prin urmare, pădurile ar trebui să joace un rol mai important în viitorul mix energetic al UE;

Observații generale - importanța pădurilor, a silviculturii și sectorului forestier pentru economie și societate

1.  salută Comunicarea Comisiei privind noua strategie a UE pentru păduri și documentele de lucru care o însoțesc și subliniază faptul că strategia UE pentru păduri trebuie să pună accentul pe gestionarea durabilă a pădurilor și rolul lor multifuncțional din perspectivă economică, socială și economică și trebuie să asigure o mai bună coordonare și comunicare a politicilor europene care vizează direct sau indirect silvicultura; subliniază, în acest context, că un număr din ce în ce mai mare de inițiative politice europene în aceste domenii, cum ar fi politica de ocupare a forței de muncă, politica energetică și de mediu și politica privind schimbările climatice necesită o mai mare contribuție din partea sectorului forestier;

2.  subliniază necesitatea de a determina valoarea serviciilor ecosistemice forestiere într-un mod mai sistematic și de a ține cont de aceasta în procesul decizional atât în sectorul public, cât și în cel privat;

3.  ia act de faptul că numai pădurile montane sănătoase și stabile sunt capabile să-și exercite complet funcțiile de protejare a oamenilor și naturii prin contracararea fluxului de avalanșe și de alunecări de teren și acționând ca o protecție naturală împotriva inundațiilor; subliniază faptul că, în special în acest sens, este indispensabilă comunicarea transfrontalieră;

4.  subliniază , în acest context, faptul că trebuie împiedicată orice încercare de a face din silvicultură o chestiune de politică a UE și că baza regională și locală a acestui sector și competența statelor membre în acest domeniu trebuie respectate, încercând să se asigure totodată coerența dintre competențele UE și cele ale statelor membre;

5.  subliniază faptul că pădurile UE sunt caracterizate de o mare diversitate, incluzând diferențe majore în ceea ce privește proprietatea, dimensiunea, natura și dificultățile cu care se confruntă;

6.  subliniază faptul că strategia UE privind pădurile trebuie să țină cont de faptul că teritoriul unor state membre este acoperit în proporție de peste 50% de păduri și că pădurile gestionate în mod durabil sunt extrem de importante pentru crearea de valoare la nivel local și regional și pentru asigurarea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie, totodată, într-o mare măsură, la protejarea mediului;

7.  subliniază rolul deosebit de important al unor păduri mixte stabile, cu specii native de arbori adaptate condițiilor locale, precum și aportul lor esențial în cadrul ecosistemelor și contribuția lor în favoarea biodiversității;

8.  solicită statelor membre să sprijine proprietarii de păduri în eforturile lor de a menține și a crea păduri mixte native tipice zonei;

9.  își exprimă regretul cu privire la faptul că, în propunerea de strategie, condițiile de muncă ale lucrătorilor forestieri nu reprezintă un punct de referință și solicită Comisiei să ia în considerare organizarea inteligentă a muncii, standardele înalte din tehnologie și locurile de muncă de calitate;

10.  ia act de faptul că în sectorul forestier sunt angajați peste 3 milioane de cetățeni europeni în prezent și subliniază faptul că doar cu o forță de muncă calificată se poate ajunge la competitivitate pe termen lung;

11.  consideră că strategia UE pentru păduri ar trebui să stabilească condițiile care să îi permită UE să dispună de structurile de formare relevante și de o forță de muncă pe deplin conștientă de provocările și amenințările actuale din sectorul forestier, precum și de normele de siguranță inerente în gestionarea pădurilor;

12.  subliniază necesitatea unei strategii comune cuprinzătoare și holiste și salută recunoașterea rolului și beneficiilor economice, ecologice și sociale ale pădurilor și sectorului forestier în UE;

13.  consideră că această recunoaștere oferă o bază solidă pentru sprijinirea sectorului forestier al UE, printre altele prin prevenirea și gestionarea dezastrelor forestiere, îmbunătățirea eficienței resurselor, creșterea competitivității, creșterea ocupării forței de muncă, consolidarea industriilor forestiere și păstrarea funcțiilor ecologice;

14.  subliniază rolul important pe care îl are bioeconomia în ceea ce privește realizarea noilor priorități ale Comisiei în materie de dezvoltare, ocupare a forței de muncă și investiții;

15.  recunoaște faptul că UE trebuie să joace un rol în sprijinirea politicilor naționale pentru a asigura o gestionare activă, multifuncțională și sustenabilă a pădurilor, inclusiv a diferitelor tipuri de păduri, și în intensificarea cooperării în fața unor amenințări transfrontaliere, precum incendiile forestiere, schimbările climatice și dezastrele naturale sau speciile alogene invazive;

16.  consideră că strategia trebuie să acorde o mai mare atenție problemei bolilor arborilor, cum ar fi uscarea stejarului, care este devastatoare pentru plantațiile de stejar de plută din Portugalia, Franța și Spania și care afectează, de asemenea, zonele de protecție speciale și rezervațiile biosferei;

17.  subliniază faptul că o creștere preconizată a cererii de lemn reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru păduri și toate sectoarele forestiere, în special având în vedere faptul că se preconizează că seceta, incendiile, furtunile și dăunătorii vor afecta pădurile mai frecvent și mai grav ca urmare a schimbărilor climatice; în acest context, subliniază necesitatea de a proteja pădurile împotriva acestor amenințări tot mai mari și de a concilia funcțiile acestora de producție și de protecție;

18.  salută măsurile de extindere a suprafețelor împădurite, mai ales cu specii indigene, în zonele care nu sunt adecvate pentru producția de alimente și în special a celor care se află în apropierea zonelor urbane, în vederea atenuării efectelor negative ale căldurii, reducerii poluării și a întăririi legăturilor dintre populație și păduri;

19.  susține ferm eforturile Comisiei de stimulare în mod durabil a ocupării forței de muncă și de generare a bunăstării în sectorul forestier în Europa;

20.  subliniază rolul important al producției și utilizării durabile a lemn și de alte materiale provenind din păduri, cum ar fi pluta, produsele derivate din lemn, inclusiv fibrele textile, pentru dezvoltarea unor modele economice durabile și crearea de locuri de muncă ecologice;

21.  solicită Comisiei să analizeze dificultățile de aprovizionare în aval ale filierei legate de creșterea cererii în țările terțe și în special de lemn rotund și să sprijine acest sector;

22.  solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente pentru a încuraja grupul din ce în ce mai mare de femei care dețin păduri să obțină recomandări speciale și sprijin specific în gestionarea activă și durabilă a pădurilor lor;

23.  subliniază că aproximativ 60 % din pădurile din UE sunt private, fiind deținute de aproximativ 16 milioane de proprietari de păduri privați și subliniază, în acest context, importanța proprietății și a drepturilor de proprietate și susține toate măsurile care permit grupurilor de interese să ia parte la dialogul privind consolidarea și realizarea unei gestionări durabile a pădurilor și să îmbunătățească schimbul de informații;

24.  ia act de faptul că proprietarii pădurilor joacă un rol central în zonele rurale și salută, în acest context, recunoașterea silviculturii și agrosilviculturii în programele de dezvoltare rurală din cadrul PAC pentru perioada 2014-2020;

25.  consideră că aplicarea strategiei UE pentru păduri va fi mai eficientă dacă va beneficia de o coordonare adecvată cu fondurile UE existente, printre care FEADR; 

26.  subliniază faptul că statele membre și regiunile au oportunitatea de a utiliza finanțarea disponibilă din cadrul programelor lor respective de dezvoltare rurală în vederea sprijinirii gestionării durabile a pădurilor și pentru furnizarea bunurilor publice ecologice, cum ar fi producerea de oxigen, reducerea emisiilor de carbon și protejarea recoltelor de efectele schimbărilor climatice, precum și stimularea economiilor locale și crearea de locuri de muncă ecologice;

27.  recunoaște necesitatea de a îmbunătăți transportul și logistica destinate gestionării forestiere și extracției de lemn; invită statele membre, prin urmare, să dezvolte logistică și sisteme de exploatare forestieră durabile, reducând efectele negative asupra climei, inclusiv utilizarea de camioane și nave care funcționează cu biocombustibili durabili, precum și utilizarea extinsă a căilor ferate; încurajează utilizarea, în aceste scopuri, a fondurilor structurale și a programelor de dezvoltare rurală ale UE;

28.  recunoaște rolul pădurilor în societate în legătură cu sănătatea fizică și mintală a cetățenilor și faptul că bunurile publice furnizate de păduri sunt de o mare valoare pentru mediu și recreativă și contribuie la calitatea vieții, îndeosebi în ceea ce privește aprovizionarea cu oxigen, sechestrarea carbonului, filtrarea aerului, stocarea și filtrarea apei, controlul eroziunii și protecția împotriva avalanșelor, precum și ca spațiu pentru activitățile în aer liber;

29.  încurajează legăturile de transport public între zonele urbane și păduri pentru a facilita accesul la păduri și zonele împădurite;

30.  subliniază importanța altor activități legate de păduri, cum ar fi recoltarea produselor nelemnoase din păduri, cum ar fi ciupercile sau fructele moi, precum și păscutul și apicultura;

31.  invită Comisia să promoveze activități economice care pot servi ca o sursă de materii prime pentru industriile farmaceutice, cosmetice și alimentare și pot fi utilizate ca un mod alternativ de a combate șomajul și depopularea rurală, precum și promovarea produselor din aceste activități care prezintă beneficii pentru sănătatea umană;

Eficiența resurselor - lemnul ca materie primă durabilă (gestionarea durabilă a pădurilor)

32.  subliniază faptul că atât utilizarea lemnului, cât și a altor produse forestiere recoltate ca materii prime regenerabile și care respectă mediului, pe de o parte, și gestionarea durabilă a pădurilor, pe de altă parte, au un rol important pentru obiectivele sociopolitice ale Uniunii Europene, cum ar fi tranziția energetică, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea și îndeplinirea obiectivelor din Strategia Europa 2020 și a celor privind biodiversitatea; ia act de faptul că lipsa gestionării active a pădurilor ar fi contrară acestor obiective;

33.  subliniază faptul că pădurile gestionate au o capacitate mai mare de absorbție a CO2 decât cele negestionate și subliniază importanța gestionarea durabilă a pădurilor în creșterea la maximum a potențialului de sechestrare a carbonului al pădurilor UE;

34.  consideră că pădurile nu ar trebui tratate doar ca rezervoare de carbon;

35.  accentuează necesitatea de a asigura utilizarea și reutilizarea eficiente ale resurselor forestiere și ale materialului lemnos, ca modalitate de a reduce deficitul comercial al UE, de a crește autosuficiența UE în ceea ce privește lemnul, de a crește competitivitatea sectorului forestier al acesteia, de a contribui la reducerea gestionării nesustenabile, de a proteja mediul și de a reduce defrișările în țările din afara UE;

36.  susține ferm utilizarea eficientă în ceea ce privește resursele a lemnului ca materie primă regenerabilă, versatilă, cu disponibilitate limitată, și este împotriva unei utilizări prioritare din punct de vedere legal a lemnului, deoarece, pe de-o parte, se limitează piața energiei și dezvoltarea unor utilizări noi și inovatoare ale biomasei, pe de altă parte, acest lucru este imposibil de realizat în anumite zone îndepărtate și rurale, chiar și numai din motive legate de infrastructură;

37.  sprijină o abordare deschisă, orientată asupra pieței și libertatea tuturor participanților la piață, acordând prioritate lemnului din sursă locală, pentru a reduce la minim amprenta de carbon creată de transportul maritim și pentru a stimula producția locală durabilă;

38.  consideră că, având în vedere că unele dintre cele mai mari resurse de biomasă ale Uniunii se găsesc în regiunile cele mai slab populate și în regiunile periferice, strategia ar trebui să țină cont pe deplin și de caracteristicile specifice ale regiunilor respective;

39.  recunoaște valoarea lemnului pentru scopuri energetice ca mijloc de a combate sărăcia energetică, contribuind la realizarea obiectivelor legate de energiile regenerabile din cadrul privind climatul și energia pentru 2030 și deschizând noi oportunități de afaceri;

40.  consideră că noua strategie forestieră ar trebui să permită o cooperare mai puternică în problema structurării filierei lemnului și a regrupării actorilor în vederea asigurării unei mai bune valorizări a resurselor forestiere;

41.  consideră că gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să plece de la principii și instrumente, precum criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor, recunoscuți și acceptați la nivel general, care să vizeze întotdeauna întregul sector, indiferent de utilizarea finală a lemnului;

42.  sprijină intenția Comisiei de a dezvolta, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, un set ambițios, obiectiv și demonstrabil de criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor, subliniind faptul că aceste criterii ar trebui să fie aliniate cu cerințele Forest Europe (Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa)(2), care alcătuiesc o bază paneuropeană pentru prezentarea unor rapoarte uniforme privind gestiunea durabilă a pădurilor și ca o bază pentru certificarea de durabilitate, luând în considerare diversitatea tipurilor de păduri din Europa;

43.  recunoaște că cererea în creștere de materii forestiere, în primul rând ca o consecință a dezvoltării energiilor regenerabile bazate pe biomasă face necesare noi mijloace de a crește disponibilitatea lemnului pentru a garanta o exploatare durabilă a pădurilor;

44.  subliniază progresele semnificative înregistrate în negocierile din cadrul Forest Europe privind o „Convenție europeană în domeniul forestier”(3) , ca un cadru obligatoriu de gestionare durabilă a pădurilor și de îmbunătățire a echilibrării intereselor în cadrul politicii forestiere și invită statele membre și Comisia să depună toate eforturile necesare pentru reluarea și avansarea acestor negocieri spre o finalizare cu succes;

45.  consideră că planurile de gestionare a pădurilor sau instrumentele echivalente pot reprezenta instrumente strategic importante pentru adoptarea unor măsuri concrete la nivelul întreprinderilor, pentru planificarea pe termen lung și implementarea unei gestiuni durabile a pădurilor europene; subliniază totuși că implementarea măsurilor concrete incluse în aceste planuri, la nivelul exploatației forestiere, trebuie să rămână supusă reglementărilor naționale;

46.  invită statele membre, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității, să monitorizeze și să promoveze punerea în aplicare a planurilor de gestionare a pădurilor, fără a crea sarcini administrative inutile;

47.  salută o diferențiere clară între planurile de gestionare a pădurilor și planurile de gestionare din cadrul Natura 2000;

48.  subliniază faptul că planurile de gestionare forestieră sunt o condiție pentru primirea de fonduri europene pentru dezvoltare rurală numai pentru beneficiarii cu exploatații a căror dimensiune depășesc un anumit prag și că pădurile aflate sub acest prag sunt scutite de această condiție; în plus, constată că instrumente echivalente pot fi, de asemenea, aprobate;

49.  invită statele membre să utilizeze pe deplin această flexibilitate la punerea în aplicare a legislației, în special în beneficiul operatorilor mai mici;

50.  invită Comisia și statele membre să creeze stimulente și să susțină modele de afaceri noi, cum ar fi, de exemplu, comunitățile de producție, care au rolul de a stimula micii proprietari de păduri privați să își gestioneze pădurile în mod activ și durabil;

51.  susține că, pentru a pune în aplicare strategia în mod corespunzător, este esențial să existe un plan specific de acțiune pe termen lung, care să scoată în evidență importanța mobilizării și a utilizării sustenabile a lemnului, cu scopul de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, oferind, în același timp, mijloace de consolidare a întreprinderilor silvice private și susținând grupurile organizate de proprietari de păduri;

52.  subliniază faptul că gestionarea eficientă a resurselor ar trebui să cuprindă programe de sprijin pentru împădurirea suprafețelor improprii agriculturii, precum și pentru înființarea de perdele forestiere;

Cercetarea și dezvoltarea - educarea și formarea

53.  consideră că trebuie acordată prioritate aplicării practice a rezultatelor cercetării, având în vedere faptul că întregul sector poate beneficia de urma ideilor noi, iar industriile forestiere au un mare potențial de creștere; consideră, de asemenea, că investițiile suplimentare în inovare în acest sector pot crea noi nișe de producție și procese mai eficiente, care ar asigura o utilizare mai inteligentă a resurselor disponibile și ar putea reduce la minimum efectele negative asupra resurselor forestiere;

54.  invită Comisia să evalueze, din perspectiva priorităților sectorului forestier și ale prelucrării lemnului, programele europene de cercetare și dezvoltare (Orizont 2020) și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și, dacă este cazul, să dezvolte instrumente noi pentru sectorul forestier și să promoveze cercetarea orientată pe soluții rentabile pentru produse de lemn noi și inovatoare, pentru a sprijini dezvoltarea bioeconomiei bazată pe gestiunea durabilă a lemnului;

55.  salută beneficiile comunicării celor mai bune practici și a cunoștințelor existente privind pădurile între statele membre și invită statele membre și Comisia să sprijine schimburile dintre industrie, oameni de știință și producători;

56.  subliniază importanța de a sprijini programele-cadru ale UE în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării pentru realizarea unei creșteri inteligente și sustenabile, dezvoltarea de produse cu o valoare adăugată mai mare, tehnologii mai curate și un nivel tehnologic ridicat, în special în ceea ce privește biocombustibilii rafinați și construcțiile industriale din lemn, dar și sectorul automobilelor și cel textil;

57.  reamintește că, potrivit Comisiei, în 2009, bioeconomia reprezenta o piață estimată la peste 2 mii de miliarde, care furniza 20 de milioane de locuri de muncă, asigurând 9 % din totalul locurilor de muncă din UE;

58.  constată că, pentru fiecare euro investit în cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei în cadrul programului Orizont 2020, valoarea adăugată rezultată va fi de aproximativ 10 euro; subliniază că pădurile au și vor avea în continuare un rol esențial în bioeconomie;

59.  consideră că ar trebui încurajată înlocuirea materiilor prime pe bază de petrol sau obținute prin utilizarea căldurii de mare intensitate cu produse din lemn sau produse forestiere recoltate, în conformitate cu progresul din domeniul cercetării și al tehnologiei, și că aceasta poate contribui în mod pozitiv la câștiguri suplimentare în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, precum și crearea de locuri de muncă;

60.  subliniază necesitatea efectuării unei evaluări din punctul de vedere al costurilor a întregii legislații a UE care afectează lanțurile valorice ale industriilor forestiere, în vederea eliminării complete a birocrației inutile și împovărătoare și a creării unui cadru favorabil creșterii pe termen lung a competitivității industriei de o manieră durabilă, susținând, de asemenea, principiul conform căruia orice propunere legislativă care afectează sectorul forestier și lanțurile valorice ale industriilor forestiere ar trebui evaluată temeinic prin intermediul unei evaluări de impact;

61.  consideră că dezvoltarea bazei de cunoștințe privind pădurile este foarte importantă pentru cercetare, iar existența unor informații fiabile este extrem de importantă pentru punerea în aplicare a strategiei forestiere;

62.  ia act de disponibilitatea resurselor de informare și monitorizare prin intermediul programului Copernicus și alte inițiative spațiale la nivel european și recomandă utilizarea într-o mai mare măsură a acestor resurse și instrumente;

63.  ia act de faptul că inventarierea pădurilor la nivel național reprezintă un instrument cuprinzător de monitorizare a acestora și ține seama de aspectele regionale, răspunzând, de asemenea, cerințelor privind reducerea birocrației și a costurilor;

64.  salută eforturile Comisiei de a crea un sistem european de informare privind pădurile, bazat pe date naționale, și de a lansa inițiative la nivel european pentru a îmbunătăți comparabilitatea datelor deja existente și a celor noi și dorește, în acest sens, să observe o consolidare a analizei datelor privind economia și locurile de muncă în silvicultură și în sectorul prelucrării lemnului;

65.  recomandă, în special, colectarea mai multor seturi de date pe termen lung, care să contribuie la înțelegerea tendințelor din sectorul forestier și adaptarea acestuia la schimbările climatice;

66.  consideră că o forță de muncă bine pregătită și calificată este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a gestionării forestiere durabile și invită Comisia și statele membre să dezvolte măsuri și, dacă este posibil, să folosească instrumentele europene existente, cum ar fi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și programele de educație europene din cadrul strategic „ET 2020”, pentru a sprijini reînnoirea generației și a compensa lipsa de forță de muncă calificată din sectorul forestier;

67.  invită Comisia să sprijine pregătirea campaniilor de informare pentru sector cu scopul de a face cunoscute oportunitățile pe care le oferă pentru combaterea șomajului și a depopulării, precum și pentru mărirea atractivității pentru tineri;

68.  consideră că ar trebui dezvoltate programe de educare și formare, în special pentru începători și silvicultorii tineri, precum și pentru lucrătorii din industria de construcții, pentru a-i conștientiza cu privire la oportunitățile pe care le oferă utilizarea lemnului, pentru a se asigura transferul de cunoștințe privind gestionarea durabilă a pădurilor și ramurile industriale din aval;

69.  recunoaște că gestionarea sustenabilă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor forestiere poate avea o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor economiei ecologice, în special a celor legate de politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de utilizarea eficientă a resurselor;

70.  Consideră că statele membre ar trebui să promoveze utilizarea durabilă a produselor forestiere în sectorul construcțiilor, inclusiv pentru construirea unor locuințe din materii prime din surse durabile, la prețuri mai rezonabile;

71.  subliniază importanța utilizărilor tradiționale de mare valoare care încă au un potențial de creștere enorm, precum utilizarea lemnului în sectorul construcțiilor și pentru ambalaje;

72.  ia act de faptul că actualele progrese tehnologice facilitează construirea unor cartiere de locuințe de mare capacitate realizate în mare parte din lemn, care limitează astfel în mod semnificativ emisiile de CO2 din sectorul construcțiilor;

73.  subliniază că normele privind utilizarea lemnului în domeniul construcțiilor diferă de la un stat membru la altul; solicită, prin urmare, un angajament de adoptare a unor norme UE care să promoveze utilizarea la o scară mai largă a lemnului în construcții;

74.  invită statele membre să dezvolte inițiative pentru sprijinirea transferului de cunoștințe și tehnologie și să utilizeze pe deplin programele existente ale UE de promovare a cercetării și inovării în silvicultură și în sectorul forestier;

75.  ia act de faptul că există diferențe semnificative în cercetarea științifică și tehnologică legată de adaptarea silviculturii la schimbările climatice, inclusiv cercetarea privind impactul pe care îl are creșterea de dăunători și boli, care reprezintă o amenințare serioasă la adresa pădurilor și sectoarelor forestiere din Europa;

76.  încurajează statele membre și Comisia să ia măsuri pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul economic, ecologic și social al pădurilor europene și a sectorului silvic și importanța bioeconomiei bazate pe păduri și a lemnului, ca una dintre materiile prime regenerabile esențiale ale UE;

77.  consideră că este importantă încurajarea activității de cercetare științifică orientate către utilizarea rațională a biomasei și către dezvoltarea de culturi energetice cu creștere rapidă, precum și crearea unui model de asigurare a unui stimulent economic pentru utilizarea deșeurilor de biomasă;

Provocările mondiale - mediul și schimbările climatice

78.  subliniază faptul că gestionarea durabilă a pădurilor are un efect pozitiv asupra biodiversității și atenuării efectelor schimbărilor climatice și reduce riscurile de incendii forestiere, de infestări cu dăunători și de boli;

79.  subliniază faptul că Uniunea a convenit ca, până în 2020, pierderea biodiversității și deteriorarea serviciilor ecosistemice, inclusiv polenizarea, să fie oprite, ecosistemele și serviciile ecosistemice să fie menținute și cel puțin 15 % din ecosistemele deteriorate să fie reabilitate; adaugă faptul că s-a mai convenit la nivelul Uniunii că gestionarea pădurilor trebuie să fie sustenabilă, iar pădurile, biodiversitatea lor și beneficiile pe care acestea le asigură trebuie să fie protejate și, pe cât posibil, îmbunătățite, iar rezistența pădurilor la schimbările climatice, incendii, furtuni, dăunători și boli trebuie stimulată; subliniază, în plus, că este necesar să se elaboreze și să se pună în aplicare o nouă strategie a Uniunii privind pădurile, care să abordeze numeroasele exigențe și beneficii legate de păduri și să contribuie la adoptarea unei abordări mai strategice în ceea ce privește protecția și consolidarea pădurilor, inclusiv prin gestionarea sustenabilă a acestora1(4);

80.  subliniază faptul că alte tematici ar trebui aprofundate, în special problema suprapopulației erbivorelor, sănătatea pădurilor și facilitarea producției durabile de lemn, relația dintre resursele genetice forestiere, măsurile de prevenire și combatere a incendiilor forestiere și de evitare a eroziunii solului, precum și recuperarea vegetației;

81.  recunoaște că plantațiile forestiere cu perioadă scurtă de rotație ar putea furniza biomasă de lemn durabilă, furnizând totodată întreținerea necesară a terenului, reducând astfel riscurile de eroziune a solului și de alunecări de teren în zonele scoase temporar din circuitul agricol sau abandonate;

82.  invită Comisia și statele membre să întreprindă acțiuni specifice în vederea realizării Obiectivului 5 de la Aichi, care impune ca, până în 2020, rata de pierdere a tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, să fie cel puțin înjumătățită și, în cazul în care este posibil, redusă până aproape de zero, iar degradarea și fragmentarea ar trebui să fie diminuate în mod semnificativ;

83.  îndeamnă statele membre să își elaboreze propria politică forestieră astfel încât să ia pe deplin în considerare importanța pădurilor în ceea ce privește protejarea biodiversității, prevenirea eroziunii solului, sechestrarea carbonului și purificarea aerului, precum și menținerea circuitului apei;

84.  ia act de faptul că bioeconomia este susținută ca element central al unei creșteri inteligente și ecologice în Europa în vederea realizării obiectivelor inițiativelor principale „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor” din cadrul Strategiei Europa 2020 și că lemnul ca materie primă are un rol important pentru obținerea de progrese în direcția unei economii bazate pe biotehnologie;

85.  subliniază necesitatea unei clarificări urgente a efectului de seră pe care l-au avut diferitele utilizări ale biomasei forestiere pentru energie, precum și a identificării utilizărilor prin care se pot obține cele mai bune rezultate de reducere a emisiilor în termene relevante pentru obiectivele politice;

86.  consideră că este important să fie promovată aplicarea conceptului de bioeconomie, cu respectarea limitelor de sustenabilitate ale aprovizionării cu materii prime, în vederea favorizării viabilității economice a lanțurilor forestiere prin intermediul inovării și al transferului de tehnologie;

87.  solicită acordarea unui sprijin mai consistent diverselor produse forestiere și să se asigure faptul că diferitele cereri de produse forestiere sunt echilibrate și evaluate în raport cu potențialul de ofertă sustenabilă și cu celelalte funcții și servicii ecosistemice ale pădurilor;

88.  își exprimă grava preocupare cu privire la ritmul despăduririlor din lume, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, și adesea din cauza exploatărilor ilegale;

89.  susține mecanismele care promovează continuarea dezvoltării generale a silviculturii în direcția unei utilizări mai durabile a resurselor și face, în acest sens, trimitere la Regulamentul UE privind lemnul(5), care are drept scop combaterea exploatărilor ilegale și a introducerii pe piața europeană a lemnului ilegal din importurile din țările terțe, precum și la regimul de licențe pentru importurile de lemn în UE (FLEGT)(6) și la acordurile de parteneriat voluntare;

90.  invită Comisia să publice revizuirea așteptată privind funcționarea și eficiența regulamentului EU privind lemnul și subliniază faptul că un nou regulament ar trebui să fie proporțional și să analizeze modalitățile de reducere a costurilor inutile și a cerințelor de raportare ale proprietarilor de suprafețe împădurite și silvicultorilor din Europa, fără a compromite scopul regulamentului;

91.   consideră că, având în vedere provocările create de încălzirea globală și schimbările climatice, ecosistemele și populațiile de specii trebuie să fie sănătoase, diverse și robuste din punct de vedere biologic pentru a fi rezistente;

92.  subliniază importanța siturilor Natura 2000 unde, datorită resurselor lor naturale extraordinare, se pot produce bunuri și servicii forestiere de o înaltă calitate din punct de vedere ecologic și cultural;

93.  subliniază importanța unor ecosisteme forestiere sănătoase pentru a oferi habitate animalelor și plantelor, dar constată că legislația bine intenționată, cum ar fi Directiva Habitate a UE afectează deciziile privind gestionarea terenurilor și trebuie aplicată proporțional;

94.  recunoaște rolul pădurilor în dezvoltarea sectoarelor conexe și insistă în acest sens asupra importanței sprijinirii cultivatorilor de arbori meliferi ce ajută și la procesul de polenizare;

95.  consideră că anumite probleme afectează industria forestieră la scară mondială, în special defrișările ilegale, și invită Comisiei să consolideze sprijinul acordat sectorului forestier în instanțele internaționale asociate;

96.  ia act de cererea în creștere de biomasă, în special de lemn și, prin urmare, salută eforturile Comisiei și ale statelor membre de a susține țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește măsurile luate de acestea în vederea îmbunătățirii politicii forestiere și a reglementărilor din acest sector, în special în cadrul programului REDD+(7) (eliminarea factorilor determinanți pentru despădurire și degradarea pădurilor);

97.  invită Comisia să dezvolte un plan de acțiune privind despădurirea și degradarea pădurilor pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în comunicarea sa privind despăduririle, în conformitate cu de-al șaptelea Program de acțiune pentru mediu; consideră că este important să se prevadă nu numai conservarea și gestionarea pădurilor existente, ci și reîmpădurirea zonelor defrișate;

98.  consideră că trebuie să se menționeze separat și necesitatea de reîmpădurire la scară largă în zonele care au fost afectate de incendii forestiere frecvente;

Punerea în aplicare și raportarea

99.  amintește faptul că punerea în aplicare a strategiei forestiere a UE ar trebui să fie un proces coordonat și multianual, în care ar trebui să se țină seama de poziția Parlamentului European și că strategia ar trebui pusă în aplicare eficient, coerent și cu un nivel minim de birocrație;

100.  regretă faptul că acest proces a început parțial înainte ca Parlamentul să-și adopte poziția și consideră că acest lucru nu este compatibil cu obiectivul unei mai bune coordonări a politicilor forestiere stabilit de Comisie în textul strategiei sale;

101.  consideră că noua strategie ar trebui să stabilească legături între strategiile și planurile de finanțare ale UE și ale statelor membre și să consolideze coerența la nivelul planificării, finanțării și a punerii în aplicare a activităților transsectoriale;

102.  solicită o punere în aplicare integratoare, structurată și echilibrată a strategiei;

103.  consideră, prin urmare, că mandatul Comitetului permanent forestier ar trebui consolidat și ar trebui să i se aloce mai multe resurse, pentru a permite Comisiei să utilizeze pe deplin acele cunoștințe de specialitate relevante din statele membre la punerea în aplicare a noii strategii europene pentru păduri la nivelul UE; invită Comisia Europeană să consulte în timp util comitetul permanent forestier înaintea oricărei inițiative sau proiect de text cu impact asupra gestionării pădurilor și filierei lemnului;

104.  subliniază rolul important al Grupului de dialog civil pentru păduri și lemnul de plută și al altor factori relevanți și solicită implicarea sa corespunzătoare în punerea în aplicare a strategiei;

105.  consideră că este necesară o cooperare internă din partea diferitelor servicii ale Comisiei Europene, dat fiind caracterul transversal al problematicilor forestiere, când se examinează toate măsurile care ar putea avea impact asupra naturii specifice a gestionării forestiere durabile și ale industriilor asociate; prin urmare, invită DG Mediu, DG Politici Climatice, DG Agricultură, DG Energie și DG Cercetare și Inovare și alte DG-uri implicate să colaboreze strategic pentru a asigura aplicarea efectivă a strategiei printr-o mai bună coordonare și comunicare;

106.  consideră că, în ceea ce privește stabilirea priorităților de către Comisie privind creșterea, crearea de locuri de muncă și investițiile, ar trebui acordată, de asemenea, prioritate, în aplicarea noii strategii UE privind pădurile, promovării competitivității și a caracterului durabil ale sectorului forestier, susținerii atât a zonelor rurale, cât și a celor urbane, dezvoltării bazei de cunoștințe, protejării pădurilor și păstrării ecosistemelor acestora, promovării coordonării și a comunicării și intensificării utilizării de produse forestiere lemnoase și nelemnoase;

107.  invită Comisia să completeze strategia cu un plan de acțiune robust care să conțină măsuri concrete și să prezinte anual Parlamentului rapoarte referitoare la progresele realizate în punerea în aplicare a acțiunilor concrete ale strategiei;

108.  susține crearea unui comitet extins din care să facă parte Comisiile AGRI, ENVI și ITRE, pentru a se putea discuta în mod echilibrat despre progresele realizate cu privire la punerea în aplicare a noii strategii pentru păduri a UE;

o
o   o

109.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 290 E, 29.11.2006, p. 413.
(2) Forest Europe - Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa, Comisia interguvernamentală de negociere pentru un acord obligatoriu din punct de vedere juridic privind pădurile din Europa: http://www.foresteurope.org/
(3) A se vedea: http://www.forestnegotiations.org/
(4) Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”.
(5) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn;
(6) Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (FLEGT = aplicarea reglementărilor forestiere, guvernarea și schimburile comerciale în sectorul forestier).
(7) Programul de reducere a emisiilor generate prin despăduriri și degradarea pădurilor: http://unfccc.int/methods/redd/items/7377.php

Notă juridică