Index 
Texte adoptate
Miercuri, 29 aprilie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Prefinanțarea acordată programelor operaționale sprijinite de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ***I
 Abrogarea Regulamentului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe ***I
 Măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre CEE și Norvegia ***I
 Acordul de stabilizare și asociere dintre CE și Albania ***I
 Aplicarea Acordului de stabilizare și de asociere și a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între CE și Bosnia și Herțegovina ***I
 Acordul de stabilizare și de asociere cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei ***I
 Aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale *
 Normele de aplicare a articolului 108 din TFUE *
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comisia Europeană și agențiile executive
 Rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2013
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Parlamentul European
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Serviciul European de Acțiune Externă
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Curtea de Justiție
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Curtea de Conturi
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comitetul Economic și Social
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comitetul Regiunilor
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Ombudsmanul European
 Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
 Descărcarea de gestiune 2013: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
 Descărcarea de gestiune 2013: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC)
 Descărcarea de gestiune 2013: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT)
 Descărcarea de gestiune 2013: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)
 Descărcarea de gestiune 2013: Colegiul European de Poliție (CEPOL)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
 Descărcarea de gestiune 2013: Autoritatea Bancară Europeană (ABE)
 Descărcarea de gestiune 2013: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană de Mediu (AEM)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)
 Descărcarea de gestiune 2013: Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF)
 Descărcarea de gestiune 2013: Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Fundația Europeană de Formare (ETF)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (eu-LISA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)
 Descărcarea de gestiune 2013: Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust)
 Descărcarea de gestiune 2013: Oficiul European de Poliție (Europol)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex)
 Descărcarea de gestiune 2013: Agenția GNSS European (GSA)
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună ARTEMIS
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună Clean Sky
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună ENIAC
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen”
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună pentru inițiativa privind medicamentele inovatoare
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune
 Descărcarea de gestiune 2013: Întreprinderea comună SESAR
 Fondurile de piață monetară ***I
 Importurile de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate de regimuri specifice de import ale Uniunii ***I
 Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2016 - secțiunea I - Parlamentul
 Parchetul European
 Strategia privind alcoolul
 A doua comemorare a prăbușirii clădirii Rana Plaza și situația actuală a Pactului privind durabilitatea
 Raport al Consiliului European extraordinar din 23 aprilie 2015: Ultimele tragedii din Marea Mediterană și politicile UE în materie de migrație și de azil

Prefinanțarea acordată programelor operaționale sprijinite de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ***I
PDF 328kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european, în ceea ce privește o majorare a sumei prefinanțării inițiale acordate programelor operaționale sprijinite de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (COM(2015)0046 – C8-0036/2015 – 2015/0026(COD))
P8_TA(2015)0110A8-0134/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0046),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 164 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0036/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 martie 2015(1),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru bugete privind compatibilitatea financiară a propunerii,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 21 aprilie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 41 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0134/2015),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de Muncă pentru Tineri”

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/779.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Abrogarea Regulamentului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe ***I
PDF 326kWORD 63k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe (COM(2014)0707 – C8-0271/2014 – 2014/0334(COD))
P8_TA(2015)0111A8-0026/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0707),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0271/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 martie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0026/2015),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/937.)


Măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre CEE și Norvegia ***I
PDF 326kWORD 63k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei (text codificat) (COM(2014)0304 – C8-0010/2014 – 2014/0159(COD))
P8_TA(2015)0112A8-0046/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0304),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0010/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0046/2015),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/938.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Acordul de stabilizare și asociere dintre CE și Albania ***I
PDF 326kWORD 63k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0375 – C8-0034/2014 – 2014/0191(COD))
P8_TA(2015)0113A8-0047/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0375),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0034/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2015),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/939.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Aplicarea Acordului de stabilizare și de asociere și a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între CE și Bosnia și Herțegovina ***I
PDF 328kWORD 65k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0443 – C8-0087/2014 – 2014/0206(COD))
P8_TA(2015)0114A8-0017/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0443),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0087/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0017/2015),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/940.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Acordul de stabilizare și de asociere cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei ***I
PDF 326kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (text codificat) (COM(2014)0394 – C8-0041/2014 – 2014/0199(COD))
P8_TA(2015)0115A8-0132/2015

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0394),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0041/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0132/2015),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 aprilie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/941.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale *
PDF 208kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (Text codificat) (COM(2014)0377 – C8-0139/2014 – 2014/0192(NLE))
P8_TA(2015)0116A8-0029/2014

(Consultare – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2014)0377),

–  având în vedere articolul 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8–0139/2014),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8–0029/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora;

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Normele de aplicare a articolului 108 din TFUE *
PDF 241kWORD 61k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Text codificat) (COM(2014)0534 – C8-0212/2014 – 2014/0246(NLE))
P8_TA(2015)0117A8-0047/2014

(Consultare – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2014)0534),

–  având în vedere articolul 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0212/2014),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2014),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comisia Europeană și agențiile executive
PDF 1108kWORD 638k
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2014/2075(DEC))
P8_TA(2015)0118A8-0101/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere diferitele decizii și recomandări ale Ombudsmanului cu privire la activitatea Comisiei, precum și punerea în aplicare de către instituție a acestor recomandări în interesul cetățenilor,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive,precum și în rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2013(7);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale ale statelor membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(8),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(9),

–  având în vedere conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2013(10),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Agenției(11),

–  având în vedere declarația de asigurare(12) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(14), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(15), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(16), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2009/336/CE a Comisiei din 20 aprilie 2009 de instituire a Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru gestionarea acțiunii comunitare în domeniul educației, audiovizualului și culturii, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(17),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(18),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii, directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(19),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(20),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2013(21),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Agenției(22),

–  având în vedere declarația de asigurare(23) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(24),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(25), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(26), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(27), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2004/20/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 de înființare a unei agenții executive, „Agenția Executivă pentru Energie Inteligentă”, pentru gestionarea acțiunilor comunitare în domeniul energiei, în cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(28),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(29),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (fosta Agenție Executivă pentru Competitivitate și Inovare), Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

4.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(30),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(31),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) aferente exercițiului financiar 2013(32),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile agenției(33),

–  având în vedere declarația de asigurare(34) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(35),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(36), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(37), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(38), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2004/858/CE a Comisiei din 15 decembrie 2004 de înființare a unei agenții executive, denumită „Agenția Executivă pentru Programul de Sănătate Publică”, pentru gestionarea activității comunitare în domeniul sănătății publice – în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(39),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(40),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(41),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (fosta Agenție Executivă pentru Sănătate și Consumatori), Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(42),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(43),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsul agenției(44),

–  având în vedere declarația de asigurare(45) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(46),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(47), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(48), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(49), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2008/37/CE a Comisiei din 14 decembrie 2007 de instituire a Agenției executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru gestionarea programului comunitar specific Idei în domeniul cercetării de frontieră, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(50),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(51),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii di rectorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

6.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(52),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(53),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013(54),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsul agenției(55),

–  având în vedere declarația de asigurare(56) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(57),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(58), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(59), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(60), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2008/46/CE a Comisiei din 14 decembrie 2007 privind înființarea Agenției Executive pentru Cercetare pentru gestionarea anumitor domenii din programele comunitare specifice în domeniul cercetării Persoane, Capacități și Cooperare în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(61),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(62),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

7.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(63),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(64),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013(65),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile agenției(66),

–  având în vedere declarația de asigurare(67) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(68),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(69), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(70), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(71), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia 2007/60/CE a Comisiei din 26 octombrie 2006 de înființare a Agenției Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(72),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(73),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport), Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

8.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(74),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(75),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute (COM(2014)0383) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0200 și SWD(2014)0201),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne efectuate în 2013 (COM(2014)0615) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză (SWD(2014)0293),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(76), și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(77) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05305/2015 – C8-0048/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(78),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(79), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(80), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

9.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia și agențiile executive (2014/2075(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III - Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0101/2015),

A.  întrucât, pentru a douăzecea oară consecutiv, Curtea de Conturi nu a fost în măsură să emită o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, ceea ce amenință legitimitatea cheltuielilor și politicilor Uniunii;

B.  întrucât, mai ales într-o situație caracterizată de insuficiența resurselor, Comisia ar trebui reprezinte un exemplu, demonstrând valoarea adăugată a cheltuielilor sale și asigurându-se că fondurile pentru a căror execuție exercită responsabilitate partajată sau unică sunt cheltuite în conformitate cu normele și reglementările financiare în vigoare;

C.  întrucât Comisiei îi revine răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii, iar statele membre trebuie să coopereze cu Comisia cu bună-credință pentru a garanta utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare; întrucât statele membre, mai ales în ceea ce privește gestiunea partajată a fondurilor, au o responsabilitate specială în execuția bugetului Uniunii;

D.  întrucât este esențial, în cadrul gestiunii partajate a fondurilor, ca datele comunicate de statele membre cu privire la veniturile și cheltuielile în execuția fondurilor în gestiune partajată să fie juste și exacte; întrucât este esențial ca statele membre să înțeleagă responsabilitatea ce le revine în execuția fondurilor UE în gestiune partajată;

E.  întrucât dialogul interinstituțional prevăzut la articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) oferă o oportunitate de stimulare a unei noi culturi a performanței în cadrul Comisiei,

Gestiunea partajată și descentralizată: deficiențele de gestiune în cadrul Comisiei și în statele membre

Rezerve față de domeniile agriculturii și dezvoltării rurale

1.  nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile agriculturii și dezvoltării rurale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG AGRI în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014;

   ABB02 - măsuri de piață: 198,3 de milioane EUR expuse riscului; șapte mecanisme de asistență în nouă state membre, cu 11 elemente de rezervă: Polonia 77,6 milioane EUR, Spania 54 de milioane EUR, Franța 32,4 milioane EUR, Țările de Jos 16,4 milioane EUR, Regatul Unit 8,5 milioane EUR, Italia 5 milioane EUR, Republica Cehă 2 milioane EUR, Austria 1,9 milioane EUR, Suedia 0,5 milioane EUR;
   ABB 03 - plăți directe: 652 de milioane EUR expuse riscului; sunt vizate 20 de agenții de plată din 6 state membre: Spania (15 din 17 agenții de plată) 153 de milioane EUR, Franța 203,4 milioane EUR, Regatul Unit (ARP din Anglia) 118 milioane EUR, Grecia 117,8 milioane EUR, Ungaria 36,6 milioane EUR, Portugalia 28 de milioane EUR;
   ABB 04 - cheltuieli aferente dezvoltării rurale: 599 de milioane EUR expuse riscului; sunt vizate 31 de agenții de plată din 19 state membre: Belgia, Bulgaria (56,8 milioane EUR), Cipru, Germania (Bavaria, Brandenburg), Danemarca, Spania (Andaluzia, Asturia, Castilia la Mancha, Castilia și Leon, FOGGA Galicia, Madrid), Finlanda, Franța [ODARC, ASP (70,3 milioane EUR)], Regatul Unit (SGRPID Scoția, RPA Anglia), Grecia, Irlanda, Italia [AGEA (52,6 milioane EUR), AGREA Emilia-Romagna, OPR Lombardia, OPPAB Bolzano, ARCEA Calabria], Luxemburg, Țările de Jos, Polonia (56,7 milioane EUR), Portugalia (51,7 milioane EUR), România (138,9 milioane EUR) și Suedia;
   ABB 05: 2,6 milioane EUR expuse riscului - cheltuieli IPARD destinate Turciei;

Rezerve față de politica regională

2.  nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din cadrul politicii regionale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG REGIO în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014; constată că 73 din 322 de programe au făcut obiectul rezervelor din cauza sistemului de gestiune și control parțial fiabil (comparativ cu 85 din 317 programe operaționale în 2012); observă că plățile intermediare transferate în perioada 2007-2013 către programele respective, care fac obiectul rezervelor, se ridică la suma de 6 035,5 milioane EUR; observă că Comisia a estimat că suma expusă riscului este de 440,2 milioane EUR;

3.  recunoaște că, deși rezervele exprimate reprezintă o indicație cu privire la deficiențele identificate în sistemele de control ale statelor membre, acestea reprezintă totodată și un instrument eficace utilizat de Comisie pentru a stimula eforturile statelor membre de a remedia aceste deficiențe și de a proteja astfel bugetul UE;

Rezerve față de domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale

4.  nu poate asigura, din punct de vedere politic, faptul că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și în statele membre oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, fapt demonstrat de rezervele formulate de directorul general al DG EMPL în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014; constată că raportul anual de activitate al DG EMPL conține o rezervă referitoare la plățile efectuate pentru perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 123,2 milioane EUR în 2013; observă că aceste rezerve vizează 36 dintre cele 118 programe operaționale aferente Fondului social european (FSE) (în comparație cu 27 din 117 programe operaționale în 2012);

Declarația de asigurare a Curții de Conturi

Conturile și legalitatea și regularitatea veniturilor – avize fără rezerve

5.  salută faptul că conturile anuale ale Uniunii pentru exercițiul financiar 2013 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Uniunii la 31 decembrie 2013 și constată cu satisfacție faptul că veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul ce s-a încheiat la 31 decembrie 2013 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

Rezerve față de contribuțiile efectuate în baza Venitului Național Brut (VNB)

6.  formulează o rezervă față de modul în care au fost calculate contribuțiile efectuate de statele membre în baza VNB, din cauza deficiențelor(81) legate de verificarea datelor de către Comisie(82); reamintește concluzia Curții de Conturi, potrivit căreia verificarea de către Comisie a datelor VNB nu a fost suficient de structurată și de direcționată;

Legalitatea și regularitatea angajamentelor – aviz fără rezerve

7.  constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2013 sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legile și reglementările în vigoare;

Legalitatea și regularitatea plăților – opinie contrară

8.  consideră inacceptabil faptul că, al douăzecilea an la rând, plățile sunt în continuare afectate de un nivel semnificativ de eroare;

9.  ia act de faptul că opinia contrară a Curții de Conturi se bazează pe concluzia potrivit căreia sistemele de supraveghere și control sunt doar parțial eficace și, prin urmare, plățile sunt afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 4,7 %;

10.  reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost estimată la 4,8 % în exercițiul financiar 2012, la 3,9 % în exercițiul financiar 2011, la 3,7 % în exercițiul financiar 2010 și la 3,3 % în exercițiul financiar 2009, la 5,2 % în exercițiul financiar 2008 și la 6,9 % în exercițiul financiar 2007, respectiv un nivel mediu de 4,6 % pentru întreaga perioadă acoperită de anteriorul cadru financiar multianual (CFM) 2007-2013; constată că, prin urmare, rapoartele anuale ale Curții de Conturi indică o stabilizare a ratei de eroare în 2013 la nivelul mediei CFM 2007-2013, care manifestă însă o tendință constant crescătoare și negativă începând din 2009;

11.  subliniază că, în conformitate cu raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, domeniile de gestiune partajată au fost afectate de o rată de eroare estimată la 5,2 %; constată că toate celelalte domenii de cheltuieli operaționale (care sunt, în cea mai mare parte, gestionate în mod direct de Comisie) au o rată de eroare estimată de 3,7 %; subliniază că ambele rate de eroare se situează peste pragul de semnificație de 2 %; subliniază că domeniile de gestiune partajată au o rată de eroare considerabil mai ridicată decât domeniul tuturor celorlalte cheltuieli cu caracter operațional;

12.  constată că în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014, directorul general al DG REGIO a emis rezerve, din cauza sistemului de gestiune și control care este doar parțial fiabil, față de 73 din 322 de programe pentru 2013, ceea ce reprezintă un procent mai mic față de cel pentru 2012 (85 din 317 programe operaționale); constată că suma estimată a fi expusă riscului este de 1 135,3 milioane EUR și că aceste rezerve și suma corespunzătoare se referă la cele două programe de programe 2007-2013 și 2000-2006;

13.  constată că directorul general al DG RTD a emis o rezervă cu privire la cel de al șaptelea program-cadru de cercetare (FP7) în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014 și că impactul estimat în 2013 este situat între 105,5 milioane EUR și 109,5 milioane EUR;

14.  observă că directorul general al DG MARE a emis o rezervă referitoare la Fondul european pentru pescuit în raportul său anual de activitate din 31 martie 2014 și că suma expusă riscului în 2013 este de 10,77 milioane EUR;

15.  atrage atenția asupra necesității continue a îmbunătățirii sistemelor de gestiune și control din statele membre pentru a garanta o mai bună gestiune financiară a fondurilor UE și pentru a contribui la scăderea ratei de eroare în sectoarele de politică respective în decursul perioadei de programare 2014-2020;

Corecțiile și recuperările financiare

16.  constată că corecțiile financiare consemnate ca executate în 2013 au scăzut de la 3,7 miliarde EUR în 2012 la 2,5 miliarde EUR în 2013 și reamintește că nivelul ridicat al corecțiilor financiare din 2012 este cauzat în principal de o singură corecție de 1,8 miliarde EUR executată în Spania pentru a rectifica cheltuielile din fondurile structurale efectuate în perioada 2000-2006; constată că, în 2013, Comisia a executat corecții financiare și recuperări în valoare de 3 362 milioane EUR, ce au reprezentat 2,3 % din plățile de la bugetul UE;

17.  atrage atenția asupra faptului că acumularea de corecții financiare aplicate la momentul plății soldurilor programelor implică o acumulare uneori artificială și că acestea nu sunt semnificative în măsura în care apar după ani de zile de la momentul în care au fost realizate; solicită Comisiei să analize dacă modificarea metodologiei din 2012, prin care s-a făcut trecerea de la corecții confirmate la corecții aplicate, este metoda cea mai adecvată pentru a reflecta realitatea sistemelor de gestionare și control pentru un anumit exercițiu financiar;

18.  constată că scăderea ce a rezultat, de 34 % a corecțiilor financiare aplicate în 2013 (de la 3,7 miliarde EUR la 2,5 miliarde EUR) a fost compensată parțial printr-o creștere cu 27 % a recuperărilor executate în 2013 (de la 0,7 miliarde EUR la 0,9 miliarde EUR);

19.  regretă că, dat fiind cadrul juridic pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, complexitatea procedurilor aferente și numărul nivelurilor de control implicate care caracterizează mai multe domenii, erorile pot fi corectate doar la câțiva ani după producerea lor;

20.  subliniază că suma medie a corecțiilor și recuperărilor financiare executate în perioada 2009-2013 a fost de 2,7 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,1 % din cuantumul mediu al plăților efectuate de la bugetul Uniunii în perioada în cauză; constată că, potrivit Comisiei, această tendință se poate explica prin încheierea perioadei de programare 2000-2006(83); constată, în special, că, în cazul politicii de coeziune, patru cincimi din corecțiile executate în perioada 2007-2013 se referă la programe operaționale din perioadele anterioare(84); reamintește că statele membre au dreptul de a înlocui cheltuielile neeligibile identificate cu cheltuieli a căror legalitate și regularitate sunt conformate potrivit cadrului juridic în vigoare pentru fondurile structurale;

21.  reamintește că Comisia și statele membre au datoria de a recurge la acțiuni corective în scopul protejării bugetului Uniunii în cazul unor sisteme de control lipsite de eficacitate sau al unor cheltuieli neconforme cu reglementările; subliniază că Comisia și statele membre recurg la astfel de acțiuni corective și constată că, în cazul în care astfel de măsuri nu ar fi fost aplicate plăților din 2013 auditate de Curtea de Conturi, rata de eroare generală estimată ar fi fost de 6,3 %, în loc de 4,7 %; subliniază că Curtea de Conturi a constatat că, pentru un număr al acestor tranzacții afectate de eroare, mai ales în domeniul gestiunii partajate, autoritățile au dispus de suficiente informații pentru a fi putut detecta și corecta erorile; prin urmare, solicită Curții de Conturi să estimeze, în viitoarele sale rapoarte anual, nivelul de eroare pentru cazul în care ar fi întreprinse toate acțiunile corective;

22.  regretă, de asemenea, că măsurile în cauză au în continuare un impact limitat asupra bugetului Uniunii, deoarece peste 40 % din corecțiile financiare aplicate în 2013 nu sunt considerate ca venituri alocate(85) dar pot fi utilizate de statul membru care a provocat corecțiile respective în cadrul politicii de coeziune, subminând astfel efectul preventiv al corecțiilor financiare;

23.  constată că aproximativ 28 % din corecțiile financiare executate în 2013 au condus la o reducere netă a finanțării alocate de Uniune programului și statului membru în cauză în cadrul politicii de coeziune;

24.  constată cu îngrijorare că, în Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 menționată anterior, nu sunt prezentate neapărat informații fiabile cu privire la retrageri, recuperări și recuperări în curs de fonduri structurale efectuate de statele membre, deoarece, potrivit Comisiei, aceasta a fost nevoită să adopte o abordare prudentă din cauza unor deficiențe prezente în cifrele prezentate de statele membre, pentru a se asigura că sumele menționate anterior nu sunt supraevaluate(86);

25.  solicită Comisiei și statelor membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul acțiunilor corective și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plata în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea aferentă acesteia și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele la conturi, ținând seama de plurianualitatea întregii proceduri; consideră, de asemenea, că este fundamentală o informare completă cu privire la recuperări și la rectificările financiare, precum și transparența deplină a datelor privind dezangajarea creditelor și acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în legătură cu exercițiul în cauză;

Raportul de sinteză și rapoartele anuale de activitate

26.  ia act de faptul că directorii generali din cadrul Comisiei au formulat în total 17 rezerve cuantificate în legătură cu cheltuielile; subliniază faptul că numărul mai mic al rezervelor cuantificate în 2013 (21 în 2012) nu a avut ca efect reducerea cuantumului expus riscului și că suma totală maximă expusă riscului anunțată de Comisie în raportul său de sinteză(87) se situează sub 4 179 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 2,8 % din toate cheltuielile efectuate;

27.  invită Comisia să clarifice mai bine modul în care a calculat suma expusă riscului(88), explicând impactul estimat al mecanismelor de corecție asupra acestei sume, și să includă în raportul său de sinteză o „Declarație de asigurare” corespunzătoare bazată pe rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali;

28.  reamintește că cifrele cumulative utilizate de Comisie vizează mecanismele de corecție aplicate de Comisie și de statele membre (corecții și recuperări financiare) la mai mulți ani după transferul fondurilor (în special în perioadele 1994-1999 și 2000-2006) și constată că, în perioadele respective, nici Curtea de Conturi, nici Comisia nu publicau rate de eroare exacte;

Presiunea asupra bugetului

29.  este preocupat de faptul că, din cauza poziției inacceptabile a Consiliului pe parcursul negocierilor privind bugetul anual al Uniunii și în pofida nivelului ridicat al plăților, conturile indică faptul că angajamentele financiare restante (la rubrica 1b, în principal politică regională, nivelul angajamentelor restante la sfârșitul lui 2013 era estimat la 23,4 miliarde EUR față de 5 miliarde EUR la sfârșitul lui 2010, 11 miliarde EUR la sfârșitul lui 2011 și 16 miliarde EUR la sfârșitul lui 2012) și alte datorii au continuat să crească și în 2013; observă că, la sfârșitul exercițiului, acestea se ridicau la 322 de miliarde EUR(89), cifră care va crește probabil și în 2014;

30.  subliniază că, la sfârșitul anului 2013, cuantumul estimat al angajamentelor restante era de 322 de miliarde EUR, iar pentru 2014 se preconiza că acesta va crește; consideră că această situație contravine de facto articolului 310 din TFUE, care reglementează buna gestiune financiară, aducând atingere legalității bugetului UE;

31.  subliniază că aceste obligații financiare „amenințătoare” reprezintă un motiv de îngrijorare deosebit, deoarece, pentru prima dată, plafoanele de plăți urmează să rămână, în general, stabile în termeni reali, pentru mai mulți ani(90);

32.  subliniază faptul că resursele financiare sunt insuficiente în perioadele de criză economică; constată însă că, pentru porțiuni semnificative ale bugetului, nivelul maxim de cheltuieli de la rubricile CFM este defalcat pe alocații anuale pentru fiecare stat membru; observă că absorbția fondurilor de către statele membre reprezintă de multe ori principalul obiectiv al politicilor („tot ce nu este cheltuit se pierde”)(91); invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze transformarea culturii cheltuielilor într-o cultură a performanței, axându-se pe rezultatele obținute pe baza principiilor eficienței, eficacității și economiei;

33.  semnalează că valoarea brută a prefinanțărilor a fost de 79,4 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2013 și subliniază că prelungirea perioadelor aferente prefinanțării poate duce la un risc sporit de eroare sau de pierderi de fonduri; subliniază că acest risc este prezent mai ales în cazul rubricii 4 din buget (UE ca actor mondial), deoarece, în cadrul unei operațiuni obișnuite aferente acestei rubrici, trec patru ani de la efectuarea unui angajament și până la înregistrarea de către Comisie a cheltuielii finale conexe;

34.  îndeamnă Comisia să elaboreze și să publice încă o dată o „previziune privind fluxurile de lichidități pe termen lung”, cu ajutorul căreia să prevadă cerințele viitoare în materie de plăți, astfel încât plățile necesare să poată fi efectuate de la bugetele anuale aprobate; solicită Comisiei să prezinte, dacă este necesar, modificări la normele în vigoare în cazul în care bugetele anuale nu pot asigura suficiente credite pentru satisfacerea nivelului necesar de plăți;

35.  reafirmă necesitatea de a se găsi soluții pe termen lung care să permită Comisiei să recapete controlul asupra bugetului său; remarcă necesitatea unui accent în plus pe tragerea la răspundere, precum și pe rezultate și pe efectele cheltuielii fondurilor; în acest sens, subliniază necesitatea ca Parlamentul să joace un rol mai important în monitorizarea cheltuielilor și a performanțelor;

Instrumentele financiare

36.  constată că până la sfârșitul exercițiului 2013 au fost instituite 941 de instrumente de inginerie financiară (FEI) în cadrul a 176 de programe operaționale din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului social european (FSE), desfășurate în 25 de state membre; este deosebit de îngrijorat de faptul că, din cele 14,3 miliarde EUR transferate către FEI, numai 47 % (6,7 miliarde EUR) au fost plătite efectiv beneficiarilor finali, chiar dacă această cifră reprezintă o majorare față de cele 4,7 miliarde EUR plătite până la sfârșitul anului 2012; observă că rata medie de plată de 47 % la sfârșitul lui 2013 ascunde o anumită variație în funcție de fonduri și statele membre beneficiare; constată că rata medie de plată se referă la toate cele 900 de fonduri: cele înființate în 2008, precum și cele nou-înființate în 2013 și a căror punere în aplicare era abia la început; consideră că, în timp ce unele fonduri se confruntă cu performanțe scăzute, altele au atins deja pragul de 100 % absorbție și au devenit fonduri reînnoibile (revolving) care reinvestesc în prezent resursele;

37.  constată că 14 FEI au fost instituite în statele membre în cadrul Fondului de dezvoltare rurală; constată că, până la sfârșitul lui 2013, 443,77 milioane EUR au fost transferate de la bugetul Uniunii unor bănci din România, Bulgaria, Grecia, Italia și Lituania; este preocupat de faptul că, din această sumă, nici un euro nu a ajuns la beneficiarii finali; constată că, pentru șase FEI instituite în cadrul Fondului european pentru pescuit, 72,37 milioane EUR au fost transferate unor bănci din Grecia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia și Țările de Jos; constată că sumele disponibile au fost transferate integral beneficiarilor finali numai în Letonia, în timp ce în România au fost transferate beneficiarilor finali numai 28 % din fonduri, în Bulgaria 77 %, în Estonia 91 %, iar în Grecia și în Țările de Jos zero(92);

38.  regretă, de asemenea, că aceste instrumente sunt complexe, fiind dificilă monitorizarea lor corespunzătoare, ceea ce face dificil și controlul public asupra lor; solicită Comisiei să asigure transparența și să raporteze periodic cu privire la nivelul de îndatorare, pierderi și la riscurile de tipul bulelor de investiții; îndeamnă Comisia să prezinte o imagine de ansamblu completă asupra numărului de proiecte finanțate în cadrul fiecărui instrument de inginerie financiară și asupra rezultatelor obținute, să menționeze clar suma alocată din bugetul Uniunii pentru cofinanțarea acestor proiecte din cadrul FEI și să prezinte o analiză detaliată a rentabilității instrumentelor FEI față de forme mai directe de finanțare a proiectelor;

39.  salută faptul că, în cadrul reuniunilor de reexaminare anuală, aplicarea instrumentelor financiare este în mod constant pe ordinea de zi și că deficiențele sunt analizate, propunându-se acțiuni de remediere; ia act cu satisfacție de corectarea deficiențelor în acest domeniu pentru perioada 2014-2020 (respectiv plățile vor fi transferate fondurilor ce gestionează instrumentele financiare doar atunci când plata efectivă către beneficiarii finali a atins un anumit procent);

40.  recomandă ca, având în vedere presiunea suferită de bugetul de plăți și faptul că articolul 140 alineatul (7) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 (Regulamentul financiar) impune evitarea excedentelor în bilanț în cazul instrumentelor financiare, Comisia să asigure concordanța dintre contribuțiile de la bugetul Uniunii pentru aceste instrumente și nevoile reale de flux de numerar;

41.  este deosebit de preocupat de unele constatări ale Curții de Conturi în ceea ce privește eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul mecanismelor regionale de investiții și a creditelor acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE(93);

42.  subliniază că, deși modul în care au fost constituite mecanismele respective a fost adecvat, beneficiile potențiale pe care le-ar putea oferi mecanismele de combinare nu au fost valorificate pe deplin din cauza deficiențelor de gestionare din cadrul Comisiei; invită Comisia să transfere fondurile numai atunci când acestea sunt cu adevărat necesare beneficiarului și să-și îmbunătățească practica de monitorizare a modului în care sunt executate granturile acordate de Uniune;

Responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre în cadrul gestiunii partajate

43.  subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 317 din TFUE, răspunderea finală pentru execuția bugetului Uniunii îi revine Comisiei; evidențiază faptul că, atunci când Comisia execută bugetul în cadrul gestiunii partajate, sarcinile de execuție sunt delegate statelor membre în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, ceea ce le conferă responsabilitate politică și financiară; subliniază, prin urmare, că statele membre ar trebui să acționeze respectând cu strictețe principiul bunei gestiuni financiare, fără subminarea propriei responsabilități în gestionarea fondurilor UE;

44.  ia act de Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014 privind adoptarea recomandărilor Grupului de lucru interinstituțional pentru elaborarea și utilizarea declarațiilor naționale (COM(2014)0688); subliniază că prezentarea acestor declarații este voluntară și, prin urmare, salută faptul că patru state membre, și anume Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, au decis să le prezinte; regretă însă faptul că aceste declarații diferă în ceea ce privește forma, domeniile vizate, cuprinderea și perioada de raportare și, prin urmare, nu sunt foarte utile;

45.  subliniază că, în conformitate cu numeroase declarații ale Curții de Conturi, declarațiile naționale de gestiune produse de cele patru state membre menționate anterior au o valoare foarte limitată în procesul de audit al Curții și nu pot fi considerate drept o sursă fiabilă de informații pentru emiterea declarației de asigurare;

46.  regretă, de asemenea, în ceea ce privește Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2014 menționată mai sus, lipsa unor progrese durabile pe calea îmbunătățirii gestiunii financiare, ceea ce ar putea avea ca rezultat pierderi financiare constante pentru Uniune din cauza adoptării unor decizii greșite la nivel politic și administrativ; solicită să se instituie un sistem de sancțiuni pentru statele membre care transmit informații și declarații incorecte privind programele;

47.  solicită, prin urmare, Comisiei și Consiliului să întreprindă eforturi concrete și bine țintite pentru a permite progresul necesar în buna gestiune financiară, inclusiv o mai largă recurgere la instrumentul declarațiilor naționale, care în practică nu necesită un efort suplimentar deosebit (conform unor estimări, mai puțin de un angajat cu normă întreagă pe an pentru fiecare stat membru), fiind extrem de important ca statele membre să își asume responsabilitatea politică pentru utilizarea fondurilor europene prin adoptarea unui document oficial; invită Comisia și statele membre să își publice nu numai declarațiile naționale, ci și rezumatele anuale și declarațiile de gestiune pentru a oferi o mai bună imagine asupra gestiunii financiare și pentru a atinge o veritabilă îmbunătățire a acesteia; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o recomandare pentru a promova utilizarea declarațiilor naționale în conformitate cu recomandările grupului de lucru interinstituțional pentru instituirea și utilizarea declarațiilor naționale;

48.  consideră că este esențial să se promoveze transparența deplină în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale prin publicarea documentelor contabile aferente proiectelor beneficiare;

Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre

49.  constată că lipsa de fiabilitate a controalelor primare efectuate de statele membre în cadrul gestiunii partajate compromite credibilitatea rapoartelor anuale de activitate întocmite de serviciile Comisiei și a raportului de sinteză adoptat de Comisie, deoarece rapoartele în cauză se bazează parțial pe rezultatele controalelor întreprinse de autoritățile naționale; repetă solicitarea sa anterioară ca Comisia să evalueze și, dacă este necesar, să corecteze datele transmise de statele membre pentru a se putea întocmi rapoarte anuale de activitate fiabile și obiective;

50.  solicită ca directorii generali să raporteze în detaliu în cadrul rapoartelor anuale de activitate cu privire la ratele de eroare semnalate de statele membre și la corecțiile operate de Comisie, dacă este cazul, la nivelul programelor operaționale;

Statele membre cu cea mai scăzută performanță

51.  salută imaginea de ansamblu oferită de rezultatele auditurilor efectuate de Curtea de Conturi asupra fondurilor gestionate în cadrul gestiunii partajate în domeniile agriculturii și coeziunii între 2009-2013, publicată de Curtea de Conturi împreună cu raportul său anual pentru 2013, care răspund parțial solicitării formulate de Parlament în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2012 privind prezentarea de informații specifice pe țară referitoare la gestiunea partajată;

52.  subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului social european și al Fondului de coeziune (date incluse în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și DG Politică Regională și Urbană), Slovacia, Regatul Unit și Spania prezintă cele mai ridicate rate de eroare;

53.  subliniază că, potrivit cifrelor prezentate de Curtea de Conturi în ceea ce privește cuantumurile și procentele fondurilor expuse riscurilor în cadrul Fondului european de garantare agricolă și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (date incluse în rapoartele anuale de activitate pe 2013 ale DG Agricultură și Dezvoltare Rurală), România, Bulgaria și Portugalia prezintă cele mai ridicate rate de eroare;

54.  invită Curtea de Conturi să elaboreze o metodă proprie de raportare pentru fiecare țară în parte, luând în considerare nu numai sumele expuse riscului, ci și sistemele de gestiune și control ale statelor membre și mecanismele de corecție aplicate de Comisie și statele membre, pentru a putea evalua adecvat evoluția gestiunii în statele membre cu cele mai scăzute rezultate și a recomanda soluții optime;

55.  reamintește că corupția aduce prejudicii grave fondurilor Uniunii; își exprimă îngrijorarea în legătură cu datele care arată că unele state membre sunt afectate în mod deosebit de acest fenomen și reamintește, în acest sens, Recomandarea Comisiei din 29 mai 2013 de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei pentru perioada 2012-20171(94); solicită adoptarea rapidă a Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal;

Conflicte de interese

56.  regretă că, în unele state membre, legislația privind conflictele de interese ale membrilor parlamentului, ai guvernului și ai consiliilor locale este vagă și insuficientă; invită Comisia să evalueze în mod atent situația actuală și, dacă este necesar, să prezinte recomandări sau chiar instrumente juridice obligatorii; consideră că același lucru ar trebui să se aplice membrilor candidați și membrilor Comisiei;

Venituri: resurse proprii bazate pe VNB

57.  constată că auditul efectuat de Curtea de Conturi (a se vedea Raportul anual pentru 2013, punctul 2.27) nu a identificat un nivel semnificativ de eroare în ceea ce privește calcularea de către Comisie a contribuțiilor statelor membre și plata acestora, aceste contribuții bazându-se în marea lor majoritate pe datele previzionale privind venitul național brut (VNB) pentru 2013;

58.  solicită Comisiei să se asigure că datele furnizate de Eurostat și de statele membre sunt identice, întrucât VNB este un indicator esențial nu doar pentru veniturile UE, ci și pentru cheltuieli;

59.  reamintește observațiile critice formulate de Curtea de Conturi în Raportul său anual pentru 2012 în ceea ce privește ineficacitatea verificării de către Comisie a datelor referitoare la VNB (a se vedea Raportul anual pentru 2012, punctul 2.41); subliniază că utilizarea prelungită a rezervelor generale și durata excesivă a procesului de verificare a datelor privind VNB utilizate pentru calcularea resurselor proprii pot conduce la incertitudine bugetară, fapt scos în evidență în cadrul discuțiilor dintre statele membre cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 6 aferent bugetului general pe 2014(95);

60.  regretă faptul că, deși erau la curent cu modificările aduse în primăvara anului 2014 metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB, unele state membre nu au prevăzut faptul că acestea vor conduce la o majorare a contribuțiilor lor bugetare;

61.  regretă faptul că, deși era la curent începând din primăvara anului 2013 cu faptul că modificările aduse metodologiei statistice de calcul al contribuțiilor bazate pe VNB vor avea ca rezultat o majorare semnificativă a contribuțiilor anumitor state membre, Comisia a insistat să trateze acest dosar ca fiind de natură exclusiv tehnică(96);

62.  reamintește că, în avizul său nr. 7/2014(97), Curtea de Conturi a concluzionat că propunerea Comisiei de a se permite, în circumstanțe excepționale, amânarea plății soldului și ajustărilor legate de taxa pe valoare adăugată (TVA) și de VNB ar putea conduce la sporirea gradului de complexitate al sistemului de resurse proprii și la sporirea incertitudinii bugetare a statelor membre;

63.  subliniază în special faptul că propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (COM(2014)0704) se referă numai la amânarea termenului-limită pentru statele membre, pentru a se pune la dispoziție resurse în cazul unor sume semnificative rezultate în urma unor bilanțuri și ajustări pozitive legate de TVA și VNB, și observă că, în cazul în care statele membre prezintă bilanțuri și ajustări negative semnificative legate de TVA și VNB, Comisia ar putea fi obligată să colecteze venituri suplimentare prin intermediul unui buget rectificativ;

64.  regretă faptul că Consiliul, deși Comisia a propus o reformă globală a sistemului său de resurse proprii, salutată de Parlamentul European(98) și vizând să transforme sistemul de resurse proprii într-un sistem mai echitabil, mai clar, mai transparent, mai eficient și concentrat pe reducerea contribuțiilor naționale, nu a fost în măsură să progreseze până în prezent în ceea ce privește reforma sistemului de resurse proprii în baza respectivelor propuneri legislative;

Măsuri viitoare

65.  solicită Comisiei:

   să reducă până la cel mult patru ani durata procesului de verificare a datelor referitoare la VNB utilizate pentru calculul resurselor proprii, dacă este necesar prin lansarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și/sau prin impunerea unui termen strict pentru retragerea rezervelor;
   să limiteze utilizarea rezervelor generale la cazuri excepționale în care există un risc considerabil ca interesele financiare ale UE să nu fie protejate, de exemplu atunci când un stat membru efectuează revizuiri majore pe parcursul ciclului de verificare sau la intervale neregulate;
   să elaboreze un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor depistate de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 11/2013 și să raporteze cu privire la aceasta Parlamentului și Curții de Conturi până la sfârșitul lui iunie 2015;
   să instituie și să monitorizeze îndeaproape un plan de acțiune detaliat, cu obiective clare, cu ajutorul căruia să se remedieze problemele întâmpinate în compilarea conturilor naționale ale Greciei;
   să propună o modificare la propunerea Comisiei menționată mai sus (COM(2014)0704) prin care Comisia să fie împuternicită să amâne rambursarea sumelor în caz de bilanțuri și ajustări „negative”;

66.  reliefează deficiențele indicate în Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi, intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”, în strategia de control și managementul riscului în Germania, Franța și Regatul Unit, deficiențe ce pot conduce la eventuale pierderi la bugetul UE; constată că aceste deficiențe au fost confirmate de valoarea aferentă pierderilor potențiale de venituri care a fost calculată pentru aceste trei state membre; observă că, extrapolând erorile depistate în auditul său din 2009, Curtea de Conturi a estimat valoarea taxelor vamale vizate pentru aceste state membre, din motive de prescriere, la 655 milioane EUR; observă că această sumă reprezintă circa 6 % din valoarea brută a taxelor vamale la import colectate în anul respectiv în cele cinci state membre selectate, fiind alcătuită din 167 milioane EUR pentru Germania, 176 milioane EUR pentru Franța și 312 milioane EUR pentru Regatul Unit;

Agricultura

Agricultura: dificultăți legate de structura demografică și de structura beneficiarilor

67.  subliniază că schimbările demografice afectează politica agricolă comună (PAC) mai mult decât orice altă politică a Uniunii, deoarece aproape o treime din cei 12 milioane de agricultori din Uniune care împart între ei peste 45 % din bugetul Uniunii au vârsta de peste 65 de ani și numai 6 % au vârsta sub 35 de ani(99); salută, prin urmare, programele pentru sprijinirea tinerilor fermieri lansate în cadrul reformei PAC;

68.  regretă faptul că măsurile inițiate de Comisie în politica agricolă nu au dus până în prezent la corectarea dezechilibrelor demografice și invită Comisia să reevalueze sprijinul acordat agriculturii de la buget în acest context;

69.  subliniază faptul că mai puțin de 2 % din agricultorii Uniunii primesc 31 % din plățile directe asigurate de PAC; atrage atenția asupra faptului că PAC ar trebui să se concentreze cu preponderență asupra micilor fermieri și consideră că practicile actuale subminează și mai mult acceptarea politică a PAC;

70.  reamintește că, pentru a asigura un caracter mai echitabil politicii agricole comune, Parlamentul și Consiliul au prevăzut(100) o reducere a plăților peste 150 000 EUR și o eventuale plafonare a plăților directe; solicită, prin urmare, Curții de Conturi să verifice eficiența și eficacitatea acestei măsuri în perspectiva viitoarele sale rapoarte anuale;

71.  subliniază că Republica Cehă, urmată de Slovacia, Ungaria, Germania și Bulgaria, menține cel mai inegal sistem agricol(101); invită Comisia și statele membre să își echilibreze mai bine structura beneficiarilor și solicită ca directorul general al DG AGRI să anexeze la raportul anual de activitate al direcției generale cifre orientative privind distribuția plăților directe efectuate către producători în cadrul PAC în funcție de statele membre și de categoriile de beneficiari;

Agricultura: rata de eroare aferentă primului pilon

72.  regretă faptul că plățile de la Fondul european de garantare agricolă (FEGA) au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2013, rata de eroare cea mai probabilă fiind de 3,6 % (3,8 % în 2012)(102), și că, dintre cele cinci sisteme de control examinate în ceea ce privește plățile efectuate, două s-au dovedit a fi ineficace, două parțial eficace și numai unul a fost considerat eficace;

73.  subliniază că, în cazul a 33 dintre cele 101 erori cuantificabile identificate de Curtea de Conturi, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente pentru a evita, depista și corecta erorile în cauză cel puțin parțial, iar dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate în mod corespunzător, rata de eroare cea mai probabilă în acest domeniu ar fi fost cu 1,1 % mai scăzută și, prin urmare, relativ apropiată de pragul de semnificație de 2 %; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

Ecocondiționalitate

74.  subliniază că auditul Curții de Conturi a acoperit și cerințele de ecocondiționalitate, iar cazurile în care acestea nu au fost respectate au fost tratate ca erori, atunci când s-a putut demonstra că încălcările au avut loc în anul în care fermierul a depus cererea de ajutor; atrage atenția asupra faptului că Curtea de Conturi include deficiențele legate de ecocondiționalitate în calculul ratei de eroare și remarcă, în același timp, că, în opinia Comisiei, ecocondiționalitatea nu afectează eligibilitatea pentru plăți, ci determină doar penalități administrative;

75.  ia notă de faptul că, în răspunsul adresat Curții de Conturi, Comisia afirmă că a fost simplificat cadrul legal pentru perioada 2014-2020 și solicită Comisiei să prezinte, până la sfârșitul anului 2015, un raport privind modul în care aceste măsuri de simplificare au funcționat concret și măsurile suplimentare care ar putea fi adoptate cu privire la orice norme și condiții de eligibilitate complexe care ar mai putea exista;

Ratele de eroare în cadrul măsurilor de piață

76.  este îngrijorat de faptul că rata de eroare aferentă măsurilor de piață în domeniul agriculturii se ridică la 7,44 %, conform calculelor Comisiei; regretă faptul că această rată de eroare se situează pe locul doi în rândul ratelor de eroare de la nivelul domeniilor de politici în 2013;

77.  subliniază că rezervele incluse de directorul general al DG AGRI în raportul anual de activitate al direcției respective pentru 2013 confirmă situația alarmantă a măsurilor de piață, deoarece sunt identificate șapte instrumente de asistență din nouă state membre, în special în sectoarele fructelor și legumelor, restructurării viilor, investițiilor în vinificație, rambursărilor la export pentru carnea de pasăre și în programul de distribuire a laptelui în școli;

78.  atrage atenția asupra faptului că multe dintre programele mai mici, cum ar fi Programul de încurajare a consumului de fructe în școli și Programul de distribuire a laptelui în școli, nu sunt ușor de implementat, parțial din cauza procedurilor birocratice conexe, ceea ce afectează aderarea la aceste programe și implementarea lor;

79.  regretă deficiențele semnificative din procedurile de control aplicate la recunoașterea grupurilor de producători(103) de fructe și legume din Polonia, Austria, Țările de Jos și Regatul Unit, constatate de Curtea de Conturi în Raportul său anual pentru 2013 și confirmate de directorul general al DG AGRI, care a emis în cuprinsul raportului anual de activitate pe 2013 o rezervă pe baza estimării sale conform căreia aproximativ 25 % din totalul cheltuielilor din cadrul acestei măsuri sunt expuse riscurilor, mai exact 102,7 milioane EUR;

80.  regretă în special deficiențele depistate de Comisie în cadrul măsurii legate de „restructurarea viilor” din Spania, care au justificat emiterea unei rezerve de către directorul general al DG AGRI în baza unei rate de eroare corectate de 33 % și a unei sume supuse riscului de 54 de milioane EUR, și în cadrul măsurii legate de „exportul de carne de pasăre în Franța” în baza unei rate de eroare corectate de 69,6 % și a unei sume supuse riscului de 29,3 milioane EUR;

Fiabilitatea datelor prezentate de statele membre privind plățile directe

81.  salută faptul că, întrucât ratele de eroare comunicate de statele membre în cadrul statisticilor de control nu acoperă toate componentele ratei de eroare reziduală și nu sunt întotdeauna fiabile, DG AGRI a realizat o evaluare individuală pentru fiecare agenție de plăți, pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv pe baza constatărilor de audit ale Curții de Conturi;

82.  reiterează afirmațiile Curții de Conturi(104), potrivit cărora rezultatele acestei noi abordări arată că statisticile realizate de statele membre cu privire la inspecții, declarațiile directorilor agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare nu permit să se obțină decât o asigurare limitată;

83.  subliniază că, în pofida faptului că aproape toate agențiile de plăți care efectuează plăți directe au fost acreditate și atestate de autoritățile de certificare, iar 79 dintre cele 82 de declarații de asigurare ale agențiilor de plăți au primit un aviz fără rezerve din partea organismelor de certificare în 2013, confirmând astfel corectitudinea declarațiilor de asigurare prezentate de directorii agențiilor de plăți, Comisia a fost obligată să corecteze, în sensul majorării, ratele de eroare comunicate de 42 dintre cele 68 de agenții de plăți, rata de eroare reziduală depășind 2 %;

84.  subliniază că cele 5 agenții de plăți care au cea mai ridicată rată de eroare sunt următoarele:

1.  Regatul Unit, RPA

5,66 % (notificarea statului membru: 0,67 %)

2.  Spania, AVGA5,17 % (notificarea statului membru: 0,83 %)

2.  Grecia, OKEPE

4,71 % (notificarea statului membru: 1,93 %)

4.  Portugalia, IFAP

4,37 % (notificarea statului membru: 0,82 %)

5.  România, APIA

4,27 % (notificarea statului membru: 1,77 %)

85.  regretă faptul că legislația în vigoare nu prevede sancțiuni pentru raportarea incorectă sau falsă(105) de către agențiile de plăți;

86.  solicită ca funcționarii Uniunii să supravegheze cu mai multă rigurozitate agențiile de plăți din statele membre, asigurând o monitorizare mai atentă și o coordonare sporită a acestora, cu scopul soluționării deficiențelor cu care se confruntă în special agențiile de plăți care au înregistrat constant rezultate scăzute în ultimii trei ani, în vederea eficientizării managementului de plăți;

IACS și LPIS

87.  împărtășește opinia formulată de Comisie și de Curtea de Conturi, potrivit căreia, per ansamblu, Sistemul integrat de administrare și control (IACS) joacă un rol-cheie în prevenirea și reducerea erorilor din cadrul cererilor depuse de fermieri și subliniază că funcționarea sa adecvată ar fi trebuit să garanteze faptul că plățile agricole directe nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

88.  deplânge faptul că existența unor deficiențe persistente la excluderea terenurilor neeligibile din sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) și la nivelul prelucrării administrative a cererilor fermierilor contribuie în mod semnificativ la nivelul de eroare care rămâne în cadrul plăților din Fondul european de garantare agricolă (FEGA);

89.  subliniază din nou dimensiunea orizontală a deficiențelor detectate la nivelul LPIS; ia act de faptul că, din 2007, Curtea de Conturi a examinat IACS în 38 de agenții de plăți din toate cele 28 de state membre și își exprimă regretul profund că, dintre sistemele de control, doar șapte au fost evaluate ca fiind eficace, 22 parțial eficace și nouă ineficace; invită Comisia să asigure că riscurile financiare pentru buget sunt acoperite prin corecții financiare nete;

Procedurile destinate să asigure recuperarea plăților necuvenite

90.  își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile furnizate de Curtea de Conturi(106), potrivit cărora sumele pierdute ca urmare a unor nereguli sau neglijențe legate de datoriile aferente anului de depunere a cererii 2008 sau anilor anteriori fuseseră notificate debitorilor în Irlanda cu o întârziere considerabilă și nu făcuseră obiectul vreunei proceduri de recuperare sau de executare timp de mai mulți ani;

91.  declară că, până la sfârșitul lui 2012, din 6,7 milioane EUR reprezentând datorii aferente acestor ani de depunere a cererii, suma de 2,3 milioane EUR a fost suportată de Uniune în temeiul regulii de partajare în proporții egale a costurilor, în pofida termenului respectat de Curtea de Conturi în ceea ce privește procedura de notificare, și își exprimă temerea că banii nu vor mai ajunge niciodată în bugetul Uniunii;

92.  își exprimă îngrijorarea și cu privire la constatările Curții de Conturi, potrivit cărora autoritățile italiene nu au indicat dacă datoriile rezultau din neregularități sau erori administrative, ceea ce ar putea conduce la suportarea de către bugetul UE a anumitor sume; solicită Comisiei să prezinte informații privind această situație într-o analiză detaliată până la sfârșitul anului;

93.  constată că, în conformitate cu informațiile prezentate în raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI(107), statele membre cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește recuperarea plăților necuvenite sunt Bulgaria, cu o rată de recuperare de 4 %, Grecia, cu 21 %, Franța, cu 25 %, Slovenia, cu 25 %, Slovacia, cu 27 % și Ungaria, cu 33 %; își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile alarmant de scăzute ale recuperărilor din unele domenii și solicită un raport din partea Comisiei cu privire la cauzele și posibilitățile de asigurare a îmbunătățirilor;

Procedura închiderii și verificării conturilor

94.  ia act de faptul că Comisia a adoptat patru decizii de conformitate în 2013, care au determinat corecții financiare în valoare de 1 116,8 milioane EUR [861,9 milioane EUR pentru FEGA, 236,2 milioane EUR pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)], care reprezintă aproximativ 2 % din bugetul 2013 al Uniunii destinat agriculturii și dezvoltării rurale (1,4 % în perioada 2008-2012);

95.  subliniază că această sumă nu poate fi comparată cu indicele de eroare cel mai probabil emis de Curtea de Conturi, deoarece auditurile de conformitate desfășurate de Comisie sunt bazate pe sisteme, nu vizează verificarea regularității operațiunilor subiacente, acoperă cheltuieli care privesc mai multe exerciții bugetare și conduc la corecții financiare reprezentate în proporție de 65 % din corecții forfetare, în consecință nu permit calcularea unei rate de eroare anuale(108);

96.  subliniază că, potrivit constatărilor Curții de Conturi(109), creșterea în 2013 a nivelului mediu al corecțiilor financiare aplicate față de perioada 2008-2012 se explică în principal prin reducerea numărului de dosare de audit deschise în lucru, de la 553 la sfârșitul lui 2012, la 516 la sfârșitul lui 2013, și că soluționarea acestor dosare, care priveau exerciții financiare de dinainte de 2010, a condus la corecții financiare în valoare de 881 de milioane EUR (79 % din total);

97.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dispozițiile în vigoare în prezent(110) nu garantează independența organismului de conciliere care ar putea fi implicat în procedura de verificare a conformității;

Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate

98.  constată că plățile din domeniile dezvoltării rurale, mediului, pescuitului și sănătății pentru 2013 au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare și că rata de eroare cea mai probabilă a scăzut la 6,7 % de la 7,9 % în 2012 și că șapte din cele 13 sisteme de control și monitorizare examinate în legătură cu plățile înscrise ca cheltuieli în statele membre au fost evaluate ca fiind parțial eficace, iar șase dintre ele au fost ineficace;

99.  este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi, potrivit căreia rata de eroare cea mai probabilă ar fi fost redusă cu 2 % dacă autoritățile naționale ar fi utilizat toate informațiile disponibile pentru a evita, depista și corecta erorile; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

100.  deplânge faptul că rata de eroare medie calculată de Curtea de Conturi în cazul dezvoltării rurale pentru ultimii trei ani a fost de 8,2 %, iar în 2013 de 7,9 %(111); regretă foarte mult faptul că această rată de eroare este cea mai mare rată de eroare într-un domeniu de politici pentru 2013;

101.  ia act de faptul că erorile depistate de Curte au rezultat în principal din nerespectarea de către beneficiari a condițiilor de eligibilitate, aplicarea neadecvată a normelor de achiziții publice și nerespectarea angajamentelor de agromediu;

102.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Curtea de Conturi a constatat că încălcările de către beneficiari privați suspectate a fi intenționate au contribuit la o optime din rata de eroare în domeniul dezvoltării rurale și deplânge faptul că măsura care viza în mod specific dezvoltarea rurală - „creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” - a avut cea mai mare contribuție la rata de eroare pentru investițiile private(112), și, ca urmare, Curtea de Conturi și-a exprimat preocupările profunde cu privire la „eficiența și eficacitatea măsurii de a-și atinge obiectivele de politică”;

103.  este de acord cu opinia exprimată de Curtea de Conturi(113), potrivit căreia erorile au fost cauzate parțial de complexitatea normelor și de existența a numeroase scheme de sprijin în cadrul programelor aferente perioadei 2007-2013: un total de 46 de măsuri pentru dezvoltarea rurală, fiecare având propriile norme și cerințe;

104.  ia act de nivelul în creștere al plăților suspendate sau întrerupte de către Comisie, ceea ce garantează că se efectuează în mod sistematic acțiuni de corecție în cazurile în care se identifică deficiențe;

105.  salută schimbarea de abordare a Comisiei pentru a calcula rata de eroare reziduală ținând seama de toate auditurile și informațiile relevante cu scopul de a ajusta rata de eroare raportată de statele membre;

106.  deplânge faptul că datele comunicate de statele membre privind rezultatele controalelor efectuate de ele nu sunt fiabile; ia act de faptul că organismele de certificare au emis o opinie cu rezerve în care indică o rată de eroare mai mare de 2 % în cazul a doar nouă agenții de plăți din 74(114), în timp ce Comisia a emis o opinie cu rezerve pentru 31 de agenții din 24 de state membre(115);

107.  regretă că unele dintre statele membre nu au adoptat măsuri de remediere adecvate și faptul că nu există o abordare sistematică de eliminare a cauzelor erorilor în toate statele membre; subliniază că nu există acțiuni preventive care să împiedice numeroasele deficiențe la nivelul Uniunii;

108.  ia act de faptul că principalii factori care justifică subutilizarea celor 4 300 000 EUR de la capitolul 17 04 destinat siguranței alimentelor și hranei pentru animale, sănătății și bunăstării animalelor și sănătății plantelor sunt suma de 900 000 EUR reprezentând venituri alocate pentru diferite programe care pot fi utilizate în 2014 și suma de 2 000 000 EUR destinată Fondului de urgență; ia act de faptul că, din cea de-a doua sumă menționată, 50 % (1 000 000 EUR) au fost reportate în 2014 (pentru măsurile de combatere a bolii limbii albastre în Germania) și executate în exercițiul respectiv;

Solicitări pe lângă Comisie, statele membre și Curtea de Conturi privind agricultura și dezvoltarea rurală

109.  solicită Curții de Conturi să calculeze rate de eroare separate pentru măsurile de piață și plățile directe din cadrul primului pilon al PAC;

110.  recomandă Comisiei să monitorizeze în mod activ aplicarea de măsuri de remediere în ceea ce privește deficiențele din cadrul sistemului de control aplicabil ajutorului acordat de Uniune pentru recunoașterea grupurilor de producători de legume și fructe în Polonia, precum și din cadrul programelor operaționale pentru organizațiile de producători din Austria, Țările de Jos și Regatul Unit;

111.  îndeamnă Comisia să demonstreze valoarea adăugată a Uniunii a măsurilor de piață în domeniul agriculturii ținând seama de riscurile legate de eventualele pierderi care pot afecta bugetul Uniunii și invită Comisia să aibă în vedere eliminarea lor în cazul în care riscurile sunt prea ridicate; solicită Comisiei să menționeze în Raportul Comisiei pe 2013 privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune măsurile luate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ca urmare a misiunii de audit privind rambursările la export pentru carnea de pasăre în Franța;

112.  solicită Comisiei să elaboreze propuneri în vederea sancționării raportării incorecte sau false de către agențiile de plăți, inclusiv în ceea ce privește următoarele trei aspecte: statisticile controalelor, declarațiile agențiilor de plăți și activitatea desfășurată de organismele de certificare; solicită să se confere Comisiei competența de a retrage autorizația agențiilor de plăți în cazul denaturării grave a datelor prezentate;

113.  îl îndeamnă pe directorul general al DG AGRI să examineze valoarea adăugată reală a amânărilor repetate ale rezervelor justificate de deficiențele depistate în legătură cu LPIS, deficiențe cu o dimensiune orizontală evidentă;

114.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că IACS este utilizat la potențialul său maxim și în special să se asigure că eligibilitatea și dimensiunile parcelelor agricole sunt evaluate și înregistrate în mod corect de statele membre, precum și că statele membre adoptă fără întârziere măsuri de remediere atunci când se constată că IACS este afectat de erori sistemice;

115.  îndeamnă Comisia să clarifice informațiile prezentate de Curtea de Conturi în raportul său anual pe 2013 la punctele 3.24 și 3.25 în ceea ce privește neregulile din Irlanda și Italia legate de recuperarea plăților necuvenite și să ia măsurile corective necesare și să informeze Parlamentul cu privire la măsurile respective până în iunie 2015;

116.  îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a reduce în continuare numărul dosarelor de audit deschise aflate încă în lucru în cadrul procedurii de verificare și validare a conturilor, astfel încât să permită închiderea până la sfârșitul anului 2015 a tuturor auditurilor desfășurate înainte de 2012;

117.  solicită îndeosebi ca mandatul membrilor organismului de conciliere implicați în procedura de verificare și validare a conturilor să fie limitat în timp, având un termen inițial de trei ani, cu posibilitatea de prelungire cu maximum încă un an; solicită, de asemenea, ca orice eventuale conflicte de interese legate de tratarea dosarelor în cauză să fie evitate și ca statele membre să nu fie reprezentate direct în cadrul organismului de conciliere în cazul în care sunt vizate în mod direct de corecțiile financiare;

118.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului un raport detaliat privind implementarea plafonării plăților directe în cadrul PAC pentru fiecare stat membru în parte;

119.  solicită reducerea birocrației din cadrul PAC, pentru a reduce ratele de eroare; salută, prin urmare, angajamentul asumat de Comisie de a face din simplificare și subsidiaritate unele dintre principalele priorități din următorii cinci ani; solicită ca, în cazuri extreme, să se retragă acreditarea agențiilor de plăți care înregistrează în mod constant performanțe slabe;

120.  invită Comisia să prezinte în timp util un plan detaliat pentru reducerea birocrației în cadrul PAC cu 25 % în următorii cinci ani;

121.  solicită Curții de Conturi să examineze domeniul de politică al dezvoltării rurale într-un capitol separat al raportului său anual sau, cel puțin, să calculeze rate de eroare individuale pentru domeniul de politică al dezvoltării rurale, pentru cel al pescuitului și pentru programul LIFE+;

122.  recomandă Comisiei să se asigure că planurile de acțiune ale statelor membre care vizează domeniul dezvoltării rurale sunt finalizate, incluzând toate regiunile și acoperind toate măsurile, în special măsurile de investiții, și țin seama de constatările de audit ale Comisiei și ale Curții;

123.  solicită Comisiei informații legate de acțiunile întreprinse în cazurile de încălcări suspectate a fi intenționate raportate de Curtea de Conturi la OLAF, în special în ceea ce privește măsura care viza dezvoltarea rurală „creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, și să reexamineze structura acestei măsuri în lumina observațiilor critice emise de Curtea de Conturi cu privire la eficiența și eficacitatea acesteia în raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune a Comisiei pentru 2013;

124.  îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală și, în cazul auditurilor sale de conformitate, să țină seama de normele aplicabile, inclusiv de cele adoptate la nivel național, după caz, cu scopul de a reduce riscul ca deficiențele și erorile identificate în perioada de programare 2007-2013 să se repete;

Pescuit

125.  constată rezerva exprimată de DG MARE cu privire la o rată de eroare mai mare de 2 % în cazul cheltuielilor declarate de anumite state membre, la un raport considerat a fi nefiabil și la absența raportului în cazul unui stat membru; regretă această situație în legătură cu statul membru în cauză; constată totuși că situația s-a îmbunătățit în urma somațiilor adresate statului membru respectiv de către Comisie;

126.  regretă, în afara acestor observații, că Curtea de Conturi nu a dat detalii mai precise cu privire la rezultatul auditurilor sale pentru domeniul specific al pescuitului și afacerilor maritime și solicită publicarea informațiilor în cauză, din motive de transparență;

127.  ia act cu satisfacție de faptul că 92,31 % dintre plățile efectuate de DG MARE au fost efectuate la timp; constată totuși cu îngrijorare că numărul plăților întârziate a crescut față de exercițiul bugetar precedent; constată cu plăcere că nivelul penalităților de întârziere plătite în 2013 este în descreștere și încurajează, prin urmare, DG MARE să mențină un termen-limită de plată conform cerințelor reglementare;

Politica regională, transporturi și energie

UE 2020

128.  subliniază că un procent de 96 % (43 494 de milioane EUR) din cuantumul total al plăților aferente acestui grup de politici în 2013 (45 311 de milioane EUR) este destinat politicii regionale, care este pusă în aplicare în special prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune (FC), 1 059 de milioane EUR sunt destinate mobilității și transportului, iar 758 de milioane EUR, energiei;

129.  ia act de rolul hotărâtor al politicii regionale a Uniunii în ceea ce privește reducerea disparităților dintre regiuni, în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale între regiunile statelor membre și între statele membre; ia act de faptul că această politică este principala politică de investiții pe termen lung în economia reală la nivelul Uniunii, reprezentând 29 % din totalul cheltuielilor bugetare ale Uniunii în 2013, și este un instrument consacrat de generare a creșterii și de creare de locuri de muncă în Uniune, ceea ce vine în sprijinul realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;

130.  recunoaște rolul important al politicii din domeniul transporturilor și al politicii energetice în crearea unor sisteme și servicii în aceste domenii care să fie sigure, durabile și competitive pentru cetățenii și întreprinderile din Uniune și subliniază contribuția acestor politici la implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

131.  salută analiza realizată de Comisie cu privire la eficiența, eficacitatea, coerența și valoarea adăugată europeană a politicii regionale prin intermediul evaluării ex-post; se așteaptă să primească actualizări periodice ale evaluării Comisiei;

132.  subliniază că Comisia ar trebui să se asigure că obține informații consecvente și fiabile de la statele membre cu privire la utilizarea finanțării din FEDR; consideră că aceste informații ar trebui să indice progresul programelor operaționale, nu numai din punct de vedere financiar, ci și în termeni de performanță(116);

133.  atrage atenția asupra caracterului multianual al sistemului de gestionare a politicii de coeziune și subliniază faptul că evaluarea finală a neregulilor legate de punerea în aplicare a politicii respective va fi posibilă doar la finalul perioadei de programare;

Erori

134.  constată că, dintre cele 180 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de Conturi, 102 (57 %) erau afectate de eroare; observă că Curtea de Conturi are în proporție de 95 % certitudinea că rata de eroare din cadrul populației se situează între 3,7 % și 10,1 % (limita inferioară, respectiv superioară, a ratei de eroare) și estimează că, pe baza celor 40 de erori pe care le-a cuantificat, indicele de eroare cel mai probabil este 6,9 % (2012: 6,8 %);

135.  subliniază faptul că, în 17 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie; ia act de faptul că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

136.  subliniază că, în cazul cheltuielilor din cadrul FEDR și al FC, precum și în cazul cheltuielilor aferente mobilității, transporturilor și energiei, principalele riscuri de conformitate sunt legate de: erori legate de normele în materie de achiziții publice (39 %), proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili (22 %), includerea de costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli (21 %) și nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat privind FEDR și FC; salută acțiunile întreprinse de Comisie pentru a reduce aceste riscuri și o încurajează să ofere în continuare orientare și formare autorităților de management cu privire la riscurile identificate; estimează că noile reglementări și norme pentru perioada de programare 2014-2020 vor contribui la scăderea riscului de eroare și la îmbunătățirea performanței prin intermediul unei simplificări și al unei clarificări accentuate ale procedurilor;

Fiabilitatea raportării de către statele membre

137.  ia act de faptul că autoritățile din state membre au emis 322 de opinii de audit naționale privind programele lor operaționale și că, în 209 cazuri (65 %), opiniile de audit au indicat o rată de eroare mai mică de 2 %; ia act de faptul că, după verificarea datelor de către Comisie, aceasta a confirmat ratele de eroare indicate de statele membre în cazul a 78 de opinii de audit naționale; ia act de faptul că Comisia a fost nevoită să corecteze 244 de opinii de audit naționale(117); solicită Comisiei ca, în viitor, să ofere informații detaliate privind modificările ratelor de eroare operate de DG REGIO;

138.  ia act de faptul că Comisia a considerat nefiabile toate ratele de eroare auditate la nivel național identificate în rapoartele Slovaciei, 10 din cele 15 rate de eroare identificate în rapoartele Ungariei, două din cele șapte rate de eroare identificate în rapoartele Bulgariei și una din patru rate de eroare identificate în rapoartele Belgiei; solicită Comisiei să demonstreze dacă și în ce mod corecțiile forfetare impuse cu scopul de a proteja bugetul Uniunii (25 % în cazul unui program și 10 % în cazul a nouă programe în Slovacia, două în Bulgaria și Italia și unul în cazul Belgiei(118)) au contribuit la remedierea situației;

139.  subliniază că ratele de eroare raportate în cazul următoarelor programe operaționale sunt lipsite de fiabilitate:

Statul membru

Program

Titlu

Suma alocată (milioane EUR)

Rata de eroare a SM în rapoartele de control anuale

Rata de eroare/ rata forfetară a COM

BE

2007BE162PO001

Bruxelles, Competitivitate regională

56,93

6,23 %

10 %

BG

2007BG161PO002

Asistență tehnică

1 466,43

4,10 %

10 %

DE

2007DE162PO006

FEDR Bremen

142,01

0,31 %

5 %

DE

2007DE161PO003

FEDR Mecklenburg-Pomerania de Vest

1 252,42

0,81 %

5 %

DE

2007DE162PO005

FEDR Hessa

263,45

0,04 %

5 %

ETC

2007CB063PO052

INTERREG IV Italia/Austria

60,07

2,77 %

10 %

ETC

2007CG163PO030

Slovacia/Republica Cehă

92,74

0,96 %

10 %

ETC

2007CB163PO019

Mecklenburg/Pomerania de Vest - Polonia

132,81

0,02 %

5 %

HU

2007HU161PO001

Dezvoltare economică

2 858,82

0,71 %

5 %

HU

2007HU161PO007

Transporturi

5 684,24

0,54 %

5 %

HU

2007HU161PO003

Panonia de Vest

463,75

1,30 %

5 %

HU

2007HU161PO004

Marea Câmpie de Sud

748,71

1,30 %

5 %

HU

2007HU161PO005

Transdanubia Centrală

507,92

130 %

5 %

HU

2007HU161PO006

Ungaria de Nord

903,72

1,30 %

5 %

HU

2007HU161PO009

Marea Câmpie de Nord

975,07

1,30 %

5%

HU

2007HU161PO011

Transdanubia de Sud

705,14

1,30 %

5 %

HU

2007HU161PO001

Ungaria Centrală

1 467,20

0,10 %

5 %

IT

2007IT161PO007

Dezvoltare Mezzogiorno

579,04

0,63 %

10 %

IT

2007IT161PO008

Calabria

1 499,12

2,45 %

10 %

SL

2007SL161PO001

Potențialul de dezvoltare regională

1 783,29

2,80 %

5 %

SL

2007SL161PO002

Infrastructură

1 562,06

2,80 %

5 %

SK

2007SK161PO006

Competitivitate și creștere economică

968,25

0 %

25 %

SK

2007SK161PO005

Sănătate

250,00

1,79 %

25 %

SK

2007SK161PO001

Societatea informațională

843,60

1,79 %

10 %

SK

2007SK16UPO001

Cercetare și dezvoltare

1 209,42

1,30 %

10 %

SK

2007SK161PO002

Mediu

1 820,00

0,33 %

10 %

SK

2007SK161PO004

Transporturi

3 160,15

0,74 %

10 %

SK

2007SK161PO003

Programul operațional regional

1 554,50

0,32 %

10 %

SK

2007SK161PO007

Asistență tehnică

97,60

1,79 %

10 %

SK

2007SK162PO001

Bratislava

95,21

1,79 %

10 %

UK

2007UK162PO001

Lowlands și Uplands, Scoția

375,96

5,98 %

8,42 %

UK

2007UK161PO002

Țara Galilor de Vest și The Valleys

1 250,38

036 %

5 %

UK

2007UK162PO012

Țara Galilor de Est

72,45

0,36 %

5 %

140.  solicită Comisiei ca, în viitor, să raporteze ratele de eroare pentru fiecare program, astfel cum sunt comunicate de statele membre și acceptate/corectate de Comisie în raportul anual de activitate;

141.  ia act de faptul că, pe baza propriei evaluări, Comisia a considerat activitatea a 40 de autorități de audit responsabile de auditarea a aproximativ 90 % din alocările FEDR/FC în perioada de programare 2007-2013 ca fiind în general fiabilă;

Sisteme de gestionare și control (SGC)

142.  invită Comisia să ofere în continuare îndrumări și asistență tehnică statelor membre; solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită simplificării procedurilor, inclusiv a celor pentru beneficiari, ceea ce poate prezenta beneficii atât pentru audit, cât și pentru reducerea ratelor de eroare, sporind în paralel eficacitatea sistemelor de gestiune și control;

143.  salută îmbunătățirea, din 2011, a gestionării fondurilor în Austria, Republica Cehă și România; este îngrijorat de înrăutățirea gestionării FEDR în Slovacia, Spania, Țările de Jos și Regatul Unit(119);

144.  subliniază faptul că, în 50 din 75 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an sau mai mult; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și regiunile au rămas aceleași și pentru a afla motivul pentru care autoritățile naționale de management nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace;

145.  sprijină pe deplin utiliz area de către Comisie a întreruperii și suspendării plăților ca instrument eficace și preventiv pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii;

146.  este conștient de dispozițiile noului cadru de reglementare pentru perioada de programare 2014-2020, care prevede că deficiențele grave în sensul Regulamentului delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei(120) identificate de Comisie sau de Curtea de Conturi după prezentarea conturilor va duce la corecții financiare nete pentru programele în cauză; invită Comisia să prezinte o listă a cazurilor respective în timp util pentru desfășurarea procedurii de descărcare de gestiune pentru 2014;

147.  salută procedurile consolidate de control și audit prevăzute de cadrul de reglementare pentru perioada de programare 2014-2020, în special în ceea ce privește verificările de gestiune și controalele realizate înainte de certificarea conturilor anuale ale programelor și de transmiterea declarațiilor de gestiune de către autoritățile de management către Comisie; constată că capacitatea de corecție a Comisiei a fost îmbunătățită prin eliminarea posibilității ca statele membre să reutilizeze fondurile, ceea ce duce la corecții financiare nete; salută crearea Centrului de competențe pentru dezvoltarea capacității administrative, al cărui domeniu de activitate va fi legat de fondurile structurale și de investiții; sprijină orientarea mai strictă spre rezultate și concentrarea tematică sporită a politicii de coeziune, ceea ce ar trebui să asigure o trecere de la criteriile bazate pe absorbția de fonduri către calitatea cheltuielilor și o valoare adăugată ridicată a operațiunilor cofinanțate;

148.  reamintește punctul 165 al rezoluției care însoțește descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2012, în care Parlamentul solicita uniformizarea în cadrul gestiunii partajate a metodologiei de calcul a erorilor din procedurile de achiziții publice; salută eforturile de armonizare realizate de Comisie în Decizia sa C(2013)9527 din 19 decembrie 2013 privind instituirea și aprobarea orientărilor pentru stabilirea corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, asupra cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate; subliniază că Directiva 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului(121) trebuie pusă în aplicare de statele membre până la 18 aprilie 2016; consideră că aceasta va duce la modificări semnificative ale procedurilor de achiziții, putând necesita noi modificări metodologice;

149.  subliniază că metodologia Curții de Conturi trebuie să fie consecventă și trebuie să se aplice în toate domeniile de gestionare; înțelege că continuarea alinierii ar putea duce la inconsecvențe în definițiile Curții de Conturi privind tranzacțiile ilegale în cadrul gestiunii directe și al gestiunii partajate;

Corecții financiare

150.  ia act de faptul că, în 2013, Comisia a decis aplicarea de corecții financiare în valoare de 912 371 222 EUR în cazul programelor operaționale ale statelor membre, dintre care 239,50 milioane EUR au vizat Republica Cehă, 147,21 milioane EUR Ungaria și 95,47 milioane EUR Grecia;

151.  invită Comisia să efectueze o evaluare pe durata punerii în aplicare și după realizarea proiectelor propuse de statele membre în ceea ce privește fondurile structurale, desfășurând evaluări de performanță progresive care să urmărească creșterea eficacității și a controlului asupra investiției de resurse economice și care să fie în măsură să evidențieze eventuale abuzuri și fraude comise în realizarea proiectului;

152.  invită Comisia să pună la dispoziție un mecanism pentru schimburi de informații între autoritățile de control naționale competente pentru a permite o confruntare a înregistrărilor contabile încrucișate referitoare la tranzacțiile dintre două sau mai multe state membre pentru a combate fraudele transnaționale cu fonduri structurale și, ținând seama de noile dispoziții din cadrul financiar multianual 2014-2020, în cadrul mai amplu al fondurilor structurale și de investiții europene (Fondul social european – FSE, Fondul european de dezvoltare regională - FEDR, Fondul de coeziune - FC, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală –FEADR, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime - FEPAM), pentru a garanta o abordare orizontală în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii;

153.  constată, de asemenea, că, în perioada de programare 2007-2013, 75 % (și anume 1 342 milioane EUR) din corecțiile financiare confirmate în cazul FEDR/FC și FSE au fost efectuate în șase state membre (Republica Cehă, Grecia, Spania, Ungaria, Polonia și România);

Dezangajări

154.  regretă că, în 2013, a fost necesară dezangajarea a 397,8 milioane EUR, dintre care 296,7 milioane EUR în Republica Cehă; consideră că dezangajările sunt contrare principiilor bunei gestiuni financiare; își exprimă preocuparea pentru incapacitatea constantă a anumitor regiuni de a absorbi fondurilor alocate; invită Comisia să identifice problemele regionale care cauzează această incapacitate de absorbție; invită, de asemenea, Comisia să elaboreze și să prezinte un plan detaliat de creștere a capacității de absorbție a fondurilor din regiunile care prezintă o rată de absorbție deosebit de redusă;

155.  subliniază faptul că stabilirea unei perioade de eligibilitate a fost introdusă în noul regulament privind perioada de programare 2014-2020 pentru a se fixa un interval de timp în care să se facă investițiile și pentru a stimula autoritățile responsabile de programe să facă investiții în timp util în scopul creării de locuri de muncă și al creșterii economice în Uniune, iar acest lucru va reduce riscul de neutilizare în perioada de eligibilitate dată și, prin urmare, riscul de dezangajare;

Instrumente de inginerie financiară

156.  ia act de faptul că autoritățile de management din statele membre au raportat că, la sfârșitul lui 2013, un total de 941 de instrumente de inginerie financiară (FEI) funcționau în 25 de state membre: 91 % erau FEI pentru întreprinderi, 6 % pentru proiecte de dezvoltare urbană și 3 % pentru fonduri destinate eficienței energetice/surselor regenerabile de energie; constată că valoarea totală a contribuțiilor programelor operaționale plătite instrumentelor de inginerie financiară s-a ridicat la 14 278,20 milioane EUR, incluzând fonduri structurale în valoare de 9 597,62 milioane EUR; constată că, în condițiile în care au mai rămas doar doi ani până la închidere, doar 47 % din contribuțiile programelor operaționale, și anume 6 678,20 milioane EUR, au fost plătite beneficiarilor finali;

157.  este preocupat de constatările Comisiei cuprinse în raportul său anual consolidat pe 2013 privind punerea în aplicare a instrumentelor de inginerie financiară în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006(122) al Consiliului: potrivit acestora, autoritățile de management din statele membre nu au oferit informații complete privind punerea în aplicare a instrumentelor de inginerie financiară, prin urmare, anumite informații conțineau „inexactități” legate de datele privind FEI în Ungaria și Italia;

Grecia

158.  este preocupat de implementarea proiectelor prioritare în Grecia sub supravegherea Grupului operativ; constată că 48 de proiecte prioritare trebuie să fie accelerate; constată că, potrivit Comisiei, principalele probleme sunt: (a) întârzieri în fazele finale; (b) întârzieri în acordarea licențelor; (c) dizolvarea de contracte ca urmare a lipsei de lichidități a contractanților și (d) recursuri de lungă durată în fața instanțelor în timpul procedurilor de atribuire a contractelor; invită prin urmare Comisia să actualizeze proiectele prioritare în vederea raportului pentru 2013 privind acțiunile întreprinse;

Lacul Trasimeno

159.  ia act de controlul la fața locului din decembrie 2014 întreprins de OLAF pentru investigarea eventualelor deficiențe în gestionarea fondurilor Uniunii destinate pistei de biciclete din jurul lacului Trasimeno din Italia; solicită Comisie să informeze Parlamentul cu privire la viitoarele evoluții, în raportul de monitorizare a descărcării de gestiune 2013;

Privatizarea proiectelor de infrastructură finanțate din fondurile Uniunii

160.  ia act de faptul că Uniunea a finanțat modernizarea unei rețele de distribuție a apei în Skorkov (CZ) cu 1,1 milioane EUR; este preocupat de faptul că autoritățile comunale au delegat exploatarea sistemului de distribuție a apei unei întreprinderi care gestionează deja sistemul local de canalizare; constată că acesta din urmă a fost de asemenea cofinanțat de Uniune cu 1,4 milioane EUR și că prețul pentru aprovizionarea cu apă potabilă a crescut cu 45 %; consideră că apa potabilă este un bun public și că toți cetățenii trebuie să aibă acces la apă potabilă de foarte bună calitate la un preț rezonabil;

161.  invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la toate cazurile de proiecte cu o cotă de participare a Uniunii de cel puțin 30 % care au fost privatizate ulterior;

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene

162.  ia act de raportul Comisiei pe 2013 referitor la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene(123); este surprins de faptul că preocupările exprimate în raportul special nr. 24/2012 al Curții de Conturi și susținute în rezoluția Parlamentului din 3 aprilie 2014 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2012(124) nu au fost abordate; invită Comisia să explice modul în care deficiențele în cadrul furnizării de ajutor de urgență pentru regiunea Abruzzi, depistate de Curtea de Conturi, au fost remediate în Regulamentul revizuit privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, care a intrat în vigoare la 28 iunie 2014, în special în ceea ce privește stabilirea unor planuri naționale actualizate de gestionare a dezastrelor, instituirea unor proceduri de achiziții publice în situații de urgență, instituirea unor măsuri provizorii de cazare în zonele afectate și transferul eventualelor venituri generate de proiectele aferente Fondului de solidaritate înapoi la bugetul Uniunii;

Măsuri viitoare

163.  invită Comisia să prezinte un raport detaliat în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește SGC-urile evaluate ca fiind parțial eficace în 2013 în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune 2014(125);

164.  invită Comisia să realizeze, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi, o evaluare a „controalelor de nivel primar” efectuate în cursul perioadei de programare 2007-2013, în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul financiar; invită Comisia să realizeze și o evaluare a fiabilității informațiilor transmise de organismele de certificare din statele membre pentru raportul anual de activitate al DG REGIO; salută evaluările realizate din 2010 prin intermediul unor audituri direcționate privind programele care prezintă grad ridicat de risc în cadrul anchetei sale de audit intitulate „Rezolvarea problemelor legate de lipsa asigurărilor privind funcționarea sistemelor” („Bridging the assurance gap”);

165.  invită Curtea de Conturi să prezinte Parlamentului un raport detaliat asupra evoluției ratei de eroare (pentru fiecare an, politică sectorială și stat membru) pe parcursul întregii perioade a cadrului financiar multianual anterior (2007-2013);

166.  invită Comisia să solicite autorităților de audit să certifice exactitatea datelor privind corecțiile financiare pe care autoritățile de certificare le raportează pentru fiecare program operațional în parte; consideră că aceste informații detaliate ar trebui publicate în anexa la raportul anual de activitate al DG REGIO;

167.  invită Comisia să comunice în mod consecvent, în raportul său anual de activitate, motivele pentru care nu formulează rezerve (sau formulează rezerve cu un impact financiar mai redus) în cazurile în care această situație este determinată de derogări de la orientările aplicabile emise de Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;

168.  sprijină recomandarea Curții de Conturi ca Comisia să le solicite statelor membre să furnizeze, în declarațiile conducerii pe care le prezintă [în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar], o confirmare explicită cu privire la eficacitatea controalelor de nivel primar efectuate de către autoritățile de management și autoritățile de certificare;

169.  invită Comisia să le solicite autorităților naționale să ofere feedback privind măsura în care obiectivele stabilite ale proiectelor în domeniul FEDR/FC și FSE au fost realizate; consideră că aceste date ar trebui prezentate în așa fel încât să poate fi comparate la nivelul Uniunii; consideră că cetățenii preocupați de gradul de realizare a obiectivelor proiectelor ar trebui să aibă posibilitatea de a evalua proiectul, după finalizarea sa;

170.  invită Comisia să clarifice inexactitățile legate de FEI și să evalueze în detaliu rezultatele în raportul anual de activitate pe 2014 al DG REGIO;

171.  recunoaște eforturile Comisiei de a trece la o cultură a performanței; solicită, așadar, Comisiei (DG REGIO) să includă în planul său de gestionare și în raportul său anual de activitate o evaluare a activității sale în ceea ce privește creșterea eficienței, eficacității și impactului politicii de coeziune; solicită Comisiei ca, pe lângă abordarea execuției bugetare, să verifice performanța în raport cu obiectivele și să utilizeze mai bine evaluările, precum și să sprijine statele membre și autoritățile lor de management cu scopul de a crește calitatea rapoartelor lor de evaluare; subliniază, în acest context, necesitatea ca în viitor să se ia în calcul și să se evalueze rezultatele proiectelor și investițiilor și valoarea adăugată reală creată în beneficiul economiei, al ocupării forței de muncă și al dezvoltării regionale;

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

UE 2020

172.  subliniază că finanțarea din FSE contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de ocupare a forței de muncă și de politică socială; constată că, pentru anul de raportare, au fost puse la dispoziția acestor obiective credite pentru plăți în valoare de 14,1 miliarde EUR, din care 98 % au fost furnizate prin intermediul FSE; consideră că este totuși necesară o evaluare de fond a performanței, care să evidențieze nu atât rata de absorbție a fondului, cât capacitatea sa reală de a crea locuri de muncă și a reintegra șomerii pe piața muncii; solicită o analiză detaliată a performanței obținute până la sfârșitul anului, corelându-i o decizie politică privind FSE;

173.  subliniază importanța pe care o are FSE pentru investițiile în măsuri de creare de locuri de muncă și de combatere a șomajului, în capitalul uman, în educație și formare, în incluziunea socială și în accesul la servicii sociale;

174.  subliniază că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, fondurile din cadrul FSE nu pot fi utilizate pentru relocalizarea locurilor de muncă dintr-un stat membru în altul; insistă asupra necesității ca statele membre și Comisia să facă verificări adecvate pentru a se asigura că fondurile Uniunii nu sunt deturnate în acest mod;

175.  observă că intenția statelor membre de a absorbi fonduri UE ar trebui să vizeze obținerea rezultatelor și obiectivelor sprijinite de FSE și nu trebuie să compromită aplicarea consecventă a unor controale efective, situație care, în special către sfârșitul perioadei de eligibilitate, poate duce la nedepistarea cazurilor de încălcare a normelor și la finanțarea ulterioară a unor proiecte prea costisitoare, prost puse în aplicare sau cu slabe șanse de a obține rezultatele urmărite;

176.  subliniază că reducerea șomajului în rândul tinerilor este extrem de urgentă; salută faptul că peste 12,4 miliarde EUR din FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor au fost alocate combaterii șomajului în rândul tinerilor în cadrul noii perioade de programare; invită Comisia să sprijine statele membre la executarea fondurilor Uniunii și să se asigure că banii respectivi vor fi cheltuiți în scopurile stabilite; invită Comisia să stabilească un sistem pentru perioada de programare 2014-2020 care să permită elaborarea de rapoarte privind progresele realizate în ceea ce privește integrarea persoanelor dezavantajate sau a anumitor grupuri de persoane (de exemplu, tinerii, persoanele în vârstă, persoanele care nu au un loc de muncă de mult timp, romii) în muncă;

Romii

177.  subliniază că fondurile disponibile pentru integrarea romilor nu au fost în toate cazurile cheltuite în acest scop; este preocupat de faptul că numeroși romi se confruntă cu discriminare și excludere socială și că trăiesc în condiții socio-economice foarte precare; este preocupat de asemenea de faptul că, potrivit unui studiu efectuat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în 2012(126), în 90 % dintre gospodăriile rome, venitul mediu se situa sub pragul național de sărăcie și că, în medie, aproximativ 45 % dintre romi trăiesc în condiții de locuit improprii;

178.  invită Comisia să sprijine implementarea efectivă a strategiilor naționale de integrare a romilor la nivel local și regional și să ia măsuri astfel încât cheltuielile bugetare să fie direcționate către obiectivele politicilor generale;

Erori

179.  constată că, dintre cele 182 de operațiuni care au făcut obiectul auditului Curții de Conturi, 50 (27 %) erau afectate de eroare; constată că, pe baza celor 30 de erori pe care le-a cuantificat, Curtea estimează că rata de eroare cea mai probabilă este de 3,1 % (3,2 % în 2012); ia act de faptul că, în 13 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile imputabile beneficiarilor finali, autoritățile naționale dispuneau de informații suficiente pentru a preveni, detecta și corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie; consideră că, dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, rata de eroare cea mai probabilă estimată pentru prezentul capitol ar fi fost cu 1,3 puncte procentuale mai mică; subliniază că, atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii, statele membre au o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii;

180.  ia act de faptul că raportul anual al Curții de Conturi a constatat o ușoară scădere a ratei de eroare estimate pentru domeniul afacerilor sociale și ocupării forței de muncă, care s-a situat la 3,1 % în 2013, față de 3,2 % în anul anterior; observă că, în continuare, o singură rată de eroare a fost mai scăzută pentru toate domeniile de politici decât această rată și se așteaptă la o reducere suplimentară a ratei de eroare în următorii ani;

181.  ia act de faptul că erorile din acest domeniu de politică au vizat, ca și în anii precedenți, cheltuieli care sunt neeligibile (93 % legate de supradeclararea cheltuielilor de regie, supradeclararea unor costuri de personal și costuri calculate incorect) și încălcări ale normelor în materie de achiziții publice (7 %);

182.  ia act de recomandarea Curții de Conturi potrivit căreia Comisia ar trebui să analizeze în continuare alături de statele membre deficiențele identificate de DG EMPL în auditul său tematic al verificărilor de gestiune bazat pe analiza riscurilor și salută noile orientări elaborate de Comisie pentru a consolida și mai mult fiabilitatea verificărilor de gestiune în perioada de programare 2014-2020; constată că aceste orientări, care sunt rezultatul experienței acumulate în perioada de programare anterioară, au fost prezentate statelor membre și vor fi făcute publice în prima jumătate a anului 2015; subliniază că este foarte important ca autoritățile din statele membre să folosească informațiile disponibile pentru a depista și corecta erorile înainte de a solicita rambursări din partea Comisiei, ceea ce ar reduce în mod semnificativ rata de eroare din domeniul afacerilor sociale și ocupării forței de muncă;

183.  încurajează DG EMPL să își urmărească obiectivul legat de FSE privind trecerea de la necesitatea corectării erorilor la evitarea acestora și susține eforturile DG EMPL de a ajuta statele membre cu cele mai mari rate de eroare în ceea ce privește FSE să își îmbunătățească sistemele utilizând cele mai bune practici disponibile; observă, în acest sens, că capacitatea administrativă și de organizare a DG EMPL ar trebui să corespundă activității și responsabilităților sale față de statele membre;

Fiabilitatea raportării de către statele membre

184.  regretă faptul că controalele de nivel primar incorecte efectuate de sistemele naționale de gestionare și control rămân sursa principală a erorilor; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că statele membre par să acorde mai puțină atenție modului de cheltuire a fondurilor Uniunii în comparație cu modul în care cheltuiesc bugetul național, deși dețin o răspundere importantă în ceea ce privește execuția corectă și legală a bugetului Uniunii atunci când sunt responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii; ia act de faptul că următoarele programe au dat dovadă de deficiențe sistemice deosebite: Polonia, Spania (Castilia și Leon), România, Portugalia, Italia (Sicilia), Germania (la nivel federal), Germania (Thüringen), Republica Cehă și Ungaria; constată că, pe deasupra, auditurile tematice ale Comisiei au scos la iveală deficiențe ale sistemelor de gestionare și control ale programelor operaționale în cazul Irlandei (Investiții în capital uman), Slovaciei (educație) și Spaniei (Comunitatea Valenciană);

185.  subliniază că, la examinarea ratelor de eroare comunicate de statele membre (SM) în rapoartele anuale de control (RAC), Comisia a majorat rata de eroare cu mai mult de 2 % pentru următoarele programe operaționale (PO):

Statul membru

Număr PO

Plăți intermediare 2013 EUR

Rata de eroare RAC SM

Corecție COM

Diferența

IT

2007IT052PO009

Bolzano

934 530

4,95 %

7,11 %

2,16 %

CZ

2007CZ052PO001

Praha Adapabilita

3,58 %

6,45 %

2,87 %

SK

2007SK05UPO002

PO ocuparea forței de muncă și incluziune socială

86 718 231

1,65 %

4,66 %

3,01 %

UK

2007UK052PO002

Lowlands și Uplands, Scoția

74 251 497

1,95 %

10,59 %

8,64 %

IT

2007IT052PO001

Abruzzi

0,2 %

15,9 %

15,88 %

ES

2007ES052PO011

La Rioja

0,38 %

37,76 %

37,38 %

În plus, Comisia a considerat că RAC aferente următoarelor PO au fost complet nefiabile, fapt care a declanșat o corecție forfetară:

Statul membru

Număr PO

Plăți intermediare 2013 EUR

Rata de eroare RAC SM

Corecție forfetară COM

Diferența

LU

2007LU052PO001

Program operațional FSE

4 285 659

0,4 6%

2,0 %

1,54 %

IT

2007IT051PO001

Campania

77 486 332

0,38 %

2,0 %

1,62 %

BE

2007BE052PO001

Comunitatea vorbitorilor de limbă germană

0,0 %

2,0 %

2 %

ES

2007ES052PO002

Castilia și Leon

10 607 012

0,0 %

2,0 %

2,0 %

BE

2007BE052PO003

Stat federal

3,66 %

5,0 %

1,34 %

IT

2007IT051PO007

Pon istruzione

78 589 393

0,4 %

5,0 %

4,6 %

BE

2007BE052PO005

Flandra

118 201 220

1,61 %

10,0 %

8,39 %

UK

2007UK051PO002

Țara Galilor de Vest și The Valleys

149 600 091

0,36 %

10,0 %

9,64 %

UK

2007UK052PO001

Țara Galilor de Est

9 476 602

0,36 %

10,0 %

9,64 %

IT

2007IT052PO012

Toscana

61.978.561

1,11 %

25 %

23,89 %

IT

2007IT052PO016

Sardinia

23.478.530

0,13 %

25 %

24,87 %

186.  salută, în acest sens, acțiunile specifice de diminuare a riscurilor întreprinse de Comisie, care includ atât măsuri preventive, cât și măsuri corective, precum și auditurile bazate pe analiza riscurilor realizate de DG EMPL;

187.  salută faptul că Comisia și-a continuat politica strictă de întrerupere și suspendare în 2013; consideră demn de menționat, în acest context, faptul că Comisia a efectuat corecții financiare în 2013 în valoare de 842 de milioane EUR, dintre care 153 de milioane EUR pentru perioada 1994-1999, 472 de milioane EUR pentru perioada 2000-2006 și 217 milioane EUR pentru perioada 2007-2013; ia act de faptul că în timpul celor trei perioade de programare, corecțiile financiare au fost cele mai mari în următoarele state membre:

Statul membru

Corecția financiară cumulativă acceptată/decisă (milioane EUR)

Corecția financiară cumulativă efectuată (milioane EUR)

Italia

497,7

497,7

România

312,1

299,1

Spania

1 070,1

1 064,3

188.  constată, de asemenea, că raportul anual de activitate al DG EMPL conține o rezervă referitoare la plățile efectuate în 2013 pentru perioada de programare 2007-2013, rezervă care este formulată pentru o sumă expusă riscului de 123,2 milioane EUR; constată că rezerva acoperă 36 dintre cele 118 programe operaționale aferente FSE (în comparație cu 27 din 117 programe operaționale în 2012):

Perioada de programare 2007-2013

Statul membru

Număr PO

Denumirea

Rezerva

BELGIA

2007BE051PO001

Convergență Hainaut

Integrală

2007BE052PO002

Troica Valonia-Bruxelles

Integrală

2007BE052PO003

Federal

De reputație

2007BE052PO004

Bruxelles capitală: ocuparea forței de muncă și coeziune socială

De reputație

2007BE052PO005

Vlanderen

Integrală

REPUBLICA CEHĂ

2007CZ052PO001

Praha Adaptabilita

De reputație

2007CZ05UPO001

Lidské zdroje a zaměstnanost

Parțială de reputație

FRANCE

2007FR052PO001

Programme opérationnel national FSE

Parțială

GERMANY

2007DE051PO002

Mecklenburg-Pomerania de Vest

Integrală

2007DE052PO003

Berlin

Integrală

IRELAND

2007IE052PO001

Investițiile în capitalul uman

Parțială de reputație

ITALY

2007IT051PO001

Campania

Integrală

2007IT051PO007

PON Istruzione

Integrală

2007IT052PO001

Abruzzo

Parțială de reputație

2007IT052PO009

Bolzano

Integrală

2007IT052PO012

Toscana

Integrală

2007IT052PO016

Sardinia

Integrală

POLAND

2007PL051PO001

Program Operacyjny Kapitał Ludzki

Parțială

ROMANIA

2007RO051PO001

Dezvoltarea resurselor umane

Integrală

SLOVAKIA

2007SK05UPO001

PO educație

Parțială

2007SK05UPO002

PO ocuparea forței de muncă și incluziune socială

Parțială de reputație

SPAIN

2007ES051PO003

Extremadura

Parțială

2007ES051PO005

Andaluzia

Integrală

2007ES052PO003

Comunitatea Valenciană

De reputație

2007ES052PO004

Aragon

Integrală

2007ES052PO005

Baleare

Integrală

2007ES052PO007

Catalonia

De reputație

2007ES052PO008

Madrid

Parțială de reputație

2007ES052PO011

La Rioja

De reputație

2007ES05UPO001

Adaptabilidad Y Empleo

Parțială

2007ES05UPO002

Lucha contra la discriminacion

Parțială

2007ES05UPO003

Asistencia tecnica

Parțială

UNITED

KINGDOM

2007UK051PO002

Țara Galilor de Vest și The Valleys

Integrală

2007UK052PO001

Țara Galilor de Est

Integrală

2007UK052PO002

Lowlands și Uplands din Scoția

Integrală

2007UK052PO003

Irlanda de Nord

Parțială

Perioada de programare 2000-2006

Statul membru

Număr PO

Denumirea

Rezerva

FRANCE

1999FR053DO001

Objectif 3 national

De reputație

2000FR162DO021

Nord-Pas-de-Calais

ITALY

1999IT161PO006

Calabria

SWEDEN

1999SE161DO001

Norbotten & Vasterbotten

UNITED

KINGDOM

1999GB161DO005

Highlands și insulele din Scoția

2000GB162DO013

Scoția de Vest

189.  subliniază faptul că, în 30 din 79 de cazuri, rezervele au fost menținute timp de un an sau mai mult, fără a lua în considerare rezervele recurente emise pentru aceleași programe; solicită Comisiei să ofere informații pentru a evalua dacă deficiențele și regiunile au rămas aceleași și pentru evalua de ce autoritățile naționale de management nu au reușit să corecteze erorile în mod eficace; ia act de rezervele recurente referitoare la Belgia (competitivitate regională și ocuparea forței de muncă, ocuparea forței de muncă și coeziune socială), Germania (Turingia și Berlin), Irlanda (investiții în capitalul uman), Italia (Campania; competențe și dezvoltare), Slovacia (educație), Spania (Extremadura, Andaluzia, Insulele Baleare, Catalonia, Rioja; adaptabilitate și ocuparea forței de muncă, combaterea discriminării, asistență tehnică) și Regatul Unit (Highlands și insulele, Scoția, Lowlands și Uplands – Scoția); întreabă Comisia, în acest context, de ce aceste rezerve au fost emise în mod repetat și care sunt măsurile luate de Comisie pentru a remedia situația;

190.  subliniază faptul că sunt afectate de rezerve plăți intermediare pentru PO din 2007-2013 în valoare de 2 159,4 milioane EUR; ia act de faptul că Comisia a estimat că suma expusă riscului în 2013 este de 123,3 milioane EUR;

191.  susține solicitarea adresată de Curtea de Conturi Comisiei de a comunica în mod consecvent, în raportul său anual de activitate, motivele pentru care nu formulează rezerve (sau formulează rezerve cu un impact financiar mai redus) în cazurile în care această situație este determinată de derogări de la orientările aplicabile emise de Comisie sau de la strategiile de audit aprobate;

192.  este în continuare îngrijorat din cauza deficiențelor sistemice din cadrul sistemelor de gestionare și control din Spania și Italia, agravate de structurile de stat descentralizate și devolute;

193.  solicită DG EMPL să includă în raportul său anual de activitate un tabel al RAC naționale, ca parte a răspunsului său la întrebarea 19 din chestionarul care face parte din procedura de descărcare de gestiune;

194.  invită Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile cu gestionarea fondurilor structurale abordează problema costurilor de personal, mai ridicate în cazul proiectelor UE decât în cazul proiectelor finanțate la nivel național;

195.  ia act de raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, dar regretă că rapoartele speciale ale Curții de Conturi din acest an conțin puține referiri la egalitatea de gen din domeniu și se concentrează insuficient pe ocuparea forței de muncă, solidaritatea socială și egalitatea de gen;

196.  își reiterează solicitarea referitoare la elaborarea de indicatori și date cu privire la gen pentru a permite evaluări ale bugetului general al Uniunii din perspectiva genului și pentru a monitoriza eforturile privind integrarea dimensiunii de gen în buget;

Dezangajări

197.  este preocupat de faptul că, până la sfârșitul lui 2014, este posibil să fie necesară o dezangajare în valoare de 129 de milioane EUR în șase state membre (BE, CZ, DE, ES, IT și UK);

Microfinanțare Progress

198.  constată că Uniunea a contribuit cu 100 de milioane EUR la microfinanțarea Progress; reamintește că Fondul european de investiții care implementează microfinanțarea Progress în numele Comisiei și al Băncii Europene de Investiții a raportat că 52 de furnizori de microcredite din 20 de state membre au semnat acorduri în temeiul instrumentului de microfinanțare Progress și 31 895 de microcredite în valoare de 260,78 milioane EUR au fost deja plătite unor microantreprenori; este preocupat, în acest context, de faptul că, la crearea de instrumente financiare, nu se acordă suficientă atenție aspectului de responsabilitate democratică;

Măsuri viitoare

199.  invită Comisia să se asigure, atunci când aprobă programele operaționale pentru noua perioadă de programare, că statele membre au luat în considerare toate posibilitățile de simplificare permise de regulamentele privind fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020;

200.  invită Comisia să prezinte rapoarte referitoare la progresele realizate în administrarea programelor operaționale menționate mai sus la rezerve, precum și la remedierea deficiențelor constatate în raportul său de monitorizare a descărcării de gestiune pe 2013;

201.  îndeamnă Comisia să se asigure că autoritățile naționale responsabile de fondurile structurale soluționează problema declarării, în cazul proiectelor finanțate de Uniune, a unor costuri de personal la tarife mai ridicate în comparație cu proiectele finanțate cu fonduri naționale;

202.  invită Comisia să exercite presiune asupra statelor membre și să le îndemne să pună în aplicare strategia privind romii și să se asigure că fondurile Uniunii sunt executate având în vedere romii;

203.  invită Comisia să exercite presiuni asupra statelor membre și să le îndemne să combată în mod activ și concret șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor;

Relații externe

Presiunea asupra bugetului

204.  salută accentul deosebit pe care procedura de descărcare de gestiune îl pune pe îmbunătățirea performanțelor pentru a atinge cele mai bune rezultate posibile cu banii contribuabililor din Uniune; încurajează Comisia, în acest sens, să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți etapa de feedback în ciclul de evaluări, astfel încât învățămintele din trecut și recomandările din cadrul evaluărilor să contribuie cât mai mult la procesul decizional, la programarea și implementarea ajutoarelor UE în viitor;

205.  se declară profund preocupat de faptul că, în bugetul 2013, creditele de plată gestionate de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei (DG DEVCO) erau deficitare cu 293 de milioane EUR și că aprobarea cu întârziere a creditelor suplimentare necesare a cauzat reportarea plăților în exercițiul următor, punând astfel și mai multă presiune asupra creditelor de plată pentru 2014, deja insuficiente;

206.  ia act cu preocupare de discrepanțele în creștere între angajamentele internaționale ale Uniunii, cadrele sale de politici ambițioase și noile instrumente (precum agenda de dezvoltare post-2015 și instrumentele de finanțare externă pentru perioada 2014-2020), pe de o parte, și, pe de altă parte, incapacitatea sa de a-și respecta angajamentele asumate față de partenerii globali și față de alte organisme, în special în ceea ce privește ajutorul umanitar, din cauza insuficienței creditelor de plată;

207.  consideră că această situație prezintă nu doar un mare risc politic și de imagine pentru credibilitatea Uniunii ca prim donator mondial, ci ar putea chiar să pericliteze stabilitatea fiscală a țărilor partenere, lăsând găuri financiare în bugetele acestora; se teme că această discrepanță ar putea deveni flagrantă în 2015, când nivelul global al ajutorului oficial pentru dezvoltare se va situa mult sub nivelul obiectivului colectiv de 0,7 % din VNB-ul UE până la sfârșitul exercițiului;

208.  subliniază că 2013 a fost al doilea exercițiu consecutiv în care ajutorul umanitar acordat de la bugetul UE a depășit 1,3 miliarde EUR în angajamente din cauza numeroaselor crize umanitare cu nenumărate victime; regretă impactul pe care lipsa creditelor de plată l-a avut în acest an de criză asupra activităților DG ECHO, care au putut fi menținute numai prin rearanjarea calendarelor de plăți, ceea ce a cauzat reportarea a 160 de milioane EUR în arierate de plăți la sfârșitul exercițiului; solicită Consiliului să garanteze și să respecte planul de plăți convenit cu Parlamentul European;

209.  regretă efectele negative asupra reputației UE, deja înregistrate din cauza acestor măsuri inopinate și subliniază contrastul dintre înmulțirea crizelor umanitare la nivel mondial din ultimii ani și măsurile efective pe care Uniunea le-a luat pentru a putea interveni în crize neprevăzute (cum ar fi inaugurarea Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență în mai 2013) pe de o parte, și lipsa creditelor de plată pe de altă parte; se declară alarmat că această situație s-ar putea agrava dacă nu sunt asigurate credite suplimentare suficiente;

Rate de eroare

210.  constată că cea mai probabilă rată de eroare a Curții de Conturi este de 2,6 %, iar rata de eroare reziduală, astfel cum reiese din al doilea studiu efectuat de EuropeAid, este estimată la 3,35 %; regretă faptul că sistemele examinate de Curtea de Conturi în cadrul EuropeAid sunt evaluate ca fiind parțial eficace;

211.  ia act de faptul că natura instrumentelor și a condițiilor de plată în sprijinul bugetar și contribuțiile Uniunii la proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;

212.  solicită Comisiei să prezinte un raport privind valoarea adăugată a sprijinului bugetar și, în special, modul în care a ajutat țările în curs de dezvoltare să îndeplinească Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; solicită, în acest sens, să se efectueze o anchetă privind măsurile adoptate pentru a se evita risipirea unei părți a finanțării din cauza corupției și fraudelor și a ineficacității sistemelor de gestiune financiară;

213.  împărtășește opiniile critice ale Curții de Conturi la adresa așa-numitei „abordări noționaleˮ în cazul proiectelor cu donatori multipli și solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a prezenta pe cont propriu o analiză a acestor proiecte ca un întreg, în loc să se limiteze la a aprecia dacă fondurile puse în comun includ cheltuieli eligibile suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii sau nu;

214.  solicită Curții de Conturi să calculeze o rată de eroare separată în relațiile externe pentru cheltuielile care nu sunt incluse în sprijinul bugetar sau în contribuțiile la proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale;

Rapoartele anuale de activitate

215.  regretă faptul că, în cazul a nouă operațiuni legate de programe naționale de preaderare, pentru a valida cu titlu provizoriu suma de 150 de milioane EUR, Comisia s-a servit de o procedură contabilă bazată pe estimări, și nu pe costuri suportate, plătite și acceptate, confirmate de documente justificative; subliniază că această practică sistematică a DG Extindere nu este în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul financiar și cu articolul 100 din normele sale de aplicare; subliniază că această procedură înrădăcinată a afectat și afectează de mulți ani declarațiile de asigurare ale Direcției Generale Extindere, ceea ce înseamnă că pentru 2013, 20 % din totalul cheltuielilor efectuate de respectiva DG erau bazate pe estimări; salută faptul că în 2014 Comisia a instituit un sistem și l-a implementat fără întârziere, pentru a garanta că închiderea prefinanțărilor se va face în viitor pe baza unor costuri suportate și raportate în mod corect; constată că Comisia a subliniat în mod constant faptul că nicio cheltuială nu a fost oficial validată și acceptată de DG Extindere în cadrul procedurii de închidere a conturilor, și, prin urmare, nu se poate presupune nicidecum că beneficiarului i-a fost comunicată acceptarea;

216.  reamintește că, în declarația sa de asigurare(127), Directorul general al EuropeAid a declarat că procedurile de control instituite furnizează garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; consideră, însă, că această declarație este contrazisă de faptul că el a emis o rezervă globală cu privire la faptul că rata de eroare se situează peste 2 %, fapt care demonstrează că procedurile de control nu au reușit să prevină, să detecteze și să corecteze erori semnificative;

217.  solicită Comisiei să clarifice instrucțiunile permanente ale Secretariatului General al Comisiei, astfel încât să fie posibilă exprimarea unei opinii contrare atunci când impactul financiar depășește pragul de semnificație pentru întregul buget aflat sub responsabilitatea unui DG;

218.  solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea introducerii unui mecanism de sancțiuni aplicabile în cazul emiterii voite de către un ordonator de credite a unei declarații de asigurare conținând nereguli în cadrul rapoartelor anuale de activitate prevăzute la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar;

Comerțul internațional

219.  solicită Comisiei să redistribuie resursele de personal de la alte direcții generale către DG Comerț, pentru a se asigura că DG Comerț este în măsură să satisfacă solicitările legitime ale cetățenilor Uniunii și ale Parlamentului privind creșterea transparenței și accesului la informații în contextul negocierilor comerciale ale Uniunii aflate în curs de desfășurare și al procesului de ratificare viitor, în special în ceea ce privește TTIP, CETA și TISA, în mod eficace, eficient și în timp util, fără a fi nevoită să neglijeze alte sarcini importante atribuite Comisiei;

220.  atrage atenția asupra necesității de a se asigura mecanisme adecvate de control și audituri pentru asistența macrofinanciară acordată de Uniune;

221.  constată că Curtea de Conturi a remarcat că, deși s-au înregistrat și evoluții pozitive, sistemul generalizat de preferințe (SGP) nu a reușit până în prezent să îndeplinească în totalitate obiectivele inițiale; constată totodată că sistemul a fost aplicat doar pentru o scurtă perioadă de timp;

222.  subliniază că evaluarea și controlul acordurilor comerciale nu este doar o chestiune bugetară, ci este totodată esențială pentru a asigura faptul că partenerii își respectă angajamentele pe care și le-au asumat în domeniul drepturilor omului, al drepturilor lucrătorilor și al standardelor ecologice;

223.  solicită să se asigure controale suficiente pentru diversele activități de sprijinire a internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii din Uniune, precum și a accesului acestora pe piețele terțe; reamintește nevoia de a evalua nivelul de eficiență al centrelor de afaceri administrate de Uniune și de a găsi modalități prin care se poate îmbunătăți coordonarea dintre aceste centre, centrele de afaceri administrate la nivel național și camerele de comerț din țările terțe, în special din Asia;

Haiti

224.  este de acord cu recomandările formulate de Curtea de Conturi în Raportul special nr. 13/2014, intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru reabilitare ca urmare a cutremurului din Haiti”, în special cu cele referitoare la adoptarea unei strategii comune DEVCO-ECHO menite să asigure legături și sinergii mai eficace între activitățile lor și îndeamnă Comisia să țină seama de aceste recomandări în cadrul tuturor operațiunilor în curs sau viitoare desfășurate în urma dezastrelor sau a unei situații de fragilitate; invită Comisia să informeze colegiuitorii cu privire la orice constrângeri bugetare sau juridice care au împiedicat implementarea efectivă a sprijinului acordat de Uniune pentru reabilitare în Haiti în urma cutremurului;

Combinarea

225.  constată cu îngrijorare că utilizarea finanțării mixte în sectorul energiei se axează în principal asupra proiectelor mari, acordând mai puțină atenție soluțiilor energetice locale; îndeamnă Uniunea să renunțe la adoptarea unei abordări descendente privind dezvoltarea infrastructurii energetice menite să asigure accesul universal la energie până în 2030, ținând cont de faptul că este posibil ca infrastructurile mari să nu fie adecvate structurii economice și sociale a țărilor și să nu reușească să ofere acces la energie populației sărace, în cazul căreia, de obicei, sursele de energie mai mici, descentralizate și neconectate la rețele se dovedesc de cele mai multe ori a fi mai adecvate și mai eficiente;

Politica externă și de securitate comună (PESC)

226.  salută progresele înregistrate de Comisie în acreditarea tuturor misiunilor PESC în conformitate cu „evaluarea pe șase piloni” și prognoza sa că cele mai mari patru misiuni vor fi conforme în curând; subliniază necesitatea ca Comisia să acrediteze toate misiunile în conformitate cu recomandările Curții de Conturi;

227.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave de corupție formulate împotriva EULEX Kosovo, care, dacă se confirmă, vor pune sub semnul întrebării integritatea reputației Uniunii și asistența pe care aceasta o oferă țărilor ce pun în aplicare reforme în domeniul statului de drept; este, de asemenea, preocupat în special de modul în care au fost tratate acuzațiile de corupție și de întârzierea cu care a reacționat Serviciul European de Acțiune Externă; ia act de ancheta inițiată pentru a examina EULEX Kosovo; se așteaptă să fie informat cu privire la rezultatele acesteia cât mai curând posibil și subliniază faptul că trebuie aplicată o politică de toleranță zero în ceea ce privește aspectele legate de corupție și că lecțiile învățate vor trebui puse în aplicare;

228.  regretă faptul că au existat întârzieri semnificative în achiziția unor echipamente esențiale și a unor servicii destinate misiunilor desfășurate în temeiul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), precum și efectele negative ale acestor întârzieri asupra funcționării misiunilor; reamintește faptul că Curtea de Conturi a denunțat această ineficiență în Raportul său special nr. 18/2012, intitulat „Asistența acordată de Uniunea Europeană pentru sprijinirea supremației legii în Kosovo”, concluzia sa fiind că normele privind achizițiile publice prevăzute în Regulamentul financiar „nu sunt însă concepute pentru misiuni PSAC [...], în cazul cărora sunt necesare uneori răspunsuri rapide și flexibile”; îndeamnă Comisia să examineze posibilitatea revizuirii normelor aplicabile;

Raportul de monitorizare a asistenței externe

229.  constată că majoritatea delegațiilor Uniunii nu au atins valorile de referință stabilite de Comisie pentru indicatorii-cheie de performanță (ICP)(128) incluși în cele 119 rapoarte de monitorizare a asistenței externe în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea resurselor, administrația financiară și auditurile;

230.  constată că, având în vedere ICP stabiliți de Comisie, delegațiile Uniunii cu cele mai bune performanțe sunt cele din Nepal și Namibia, întrucât acestea au atins valorile de referință stabilite de Comisie pentru 23 dintre cei 26 de indicatori-cheie de performanță; regretă faptul că delegația cu cele mai slabe performanțe este delegația Uniunii în Libia, care a atins valorile de referință numai pentru trei dintre cei 26 ICP, fiind urmată de o delegație cu performanțe comparabil de slabe, cea în Republica Centrafricană, care a atins doar patru dintre valorile de referință;

231.  regretă faptul că delegațiile supravegheate de DG ENLARGE, și anume cele în Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Kosovo și Serbia, au furnizat puține date și informații potrivite în cadrul rapoartelor de monitorizare a asistenței externe;

232.  regretă faptul că rezultatele, realizările sau impactul acțiunilor desfășurate de serviciile delegațiilor Uniunii nu sunt măsurate corespunzător în cadrul ICP existenți și că indicatorii oferă doar în mod limitat claritate cu privire la cantitate și, mai ales, performanța delegațiilor, precum și la gradul de „satisfacție al părților interesate” în legătură cu serviciile furnizate de delegațiile Uniunii în aceste țări;

233.  solicită Comisiei:

   să prezinte Parlamentului măsurile luate pentru îmbunătățirea performanțelor delegațiilor Uniunii în ceea ce privește planificarea financiară și alocarea resurselor, administrarea financiară și auditurile, în special în cazul delegațiilor cu performanțele cele mai slabe;
   să documenteze mai bine, în fiecare an, concluziile desprinse din rapoartele de monitorizare a asistenței externe și din ICP și să transmită aceste concluzii, împreună cu rapoartele de monitorizare a asistenței externe, Parlamentului;
   să includă un bilanț cu datele contabile ale delegației în raportul de monitorizare a asistenței externe;
   să aducă îmbunătățiri calității și exhaustivității datelor furnizate în rapoartele de monitorizare a asistenței externe, precum și relevanței rapoartelor, în special în ceea ce privește delegațiile supravegheate de DG ENLARGE; precum și
   să introducă condiții legate de combaterea corupției pentru ajutoarele externe;

International Management Group

234.  ia notă de faptul că a fost transmisă o versiune divulgată a raportului final al OLAF asupra International Management Group (IMG); solicită Comisiei și Comitetului de supraveghere a OLAF să cerceteze din ce motive, în ce mod și de către cine a fost divulgat raportul OLAF, în timp ce IMG nu i-a fost încă adus la cunoștință conținutul raportului;

235.  constată că IMG a primit, în mod direct sau indirect în cadrul gestiunii comune, peste 130 de milioane EUR din partea Comisiei de la înființarea sa în 1994; constată că, din cauza suspendării plăților de către Comisie, IMG a sesizat instanța și că statutul acestei organizații face obiectul unei controverse juridice; îndeamnă Comisia să ia o decizie clară în această privință și îi solicită să informeze Parlamentul cu privire la acțiunile întreprinse în urma investigației OLAF lansate în 2011; îndeamnă Comisia să-i furnizeze Parlamentului o listă în care să fie enumerate toate organizațiile, companiile, alte organisme sau persoane care au încheiat contracte cu Comisia fără o cerere de propuneri și să ofere detalii despre statutul juridic al acestora;

Ucraina

236.  constată că, în 2013, plățile efectuate în cadrul asistenței bilaterale în favoarea Ucrainei, finanțate din bugetul aferent Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP), s-au ridicat la 152,8 milioane EUR; constată că 42,5 % din aceste plăți (64,9 milioane EUR) sunt legate de contracte gestionate direct de delegația Uniunii în Ucraina; constată că restul de 57,5 % (87,9 milioane EUR) s-a plătit sub formă de sprijin bugetar;

237.  subliniază că plățile efectuate în cadrul sprijinului bugetar depind de atingerea rezultatelor și valorilor de referință convenite de comun acord; ia act de faptul că guvernul beneficiar își asumă un angajament în privința acestor rezultate și valori de referință prin semnarea unui acord de finanțare bilateral și, în cazul în care rezultatele și valorile de referință nu sunt atinse, plățile nu sunt efectuate;

238.  este de acord că Ucraina se află în prezent într-o situație deosebit de dificilă, însă susține că acest lucru nu poate fi o scuză pentru neîndeplinirea condițiilor de acordare a sprijinului bugetar, mai ales pentru nesoluționarea problemei reprezentate de corupția generalizată din țară;

239.  invită, prin urmare, Comisia și delegația Uniunii în Ucraina să fie deosebit de vigilente la efectuarea plăților și să se asigure că fondurile sunt investite în proiectele pentru care au fost prevăzute;

Costuri administrative aferente furnizării de ajutor

240.  este îngrijorat din cauza costurilor administrative ridicate aferente furnizării de ajutor în Asia Centrală, calculate de Curtea de Conturi; solicită Comisiei să informeze Parlamentul despre costurile administrative aferente furnizării de ajutor extern în cazul în care acestea depășesc 10 % din bugetul preconizat;

Posibila delapidare a fondurilor Uniunii destinate ajutorului umanitar și asistenței pentru dezvoltare

241.  ia act de faptul că OLAF a întocmit un raport cu privire la ajutorul umanitar acordat taberei de refugiați din Sahara Occidentală aflate în Tindouf, Algeria (OF 2003/526); solicită Comisiei să clarifice măsurile adoptate ca răspuns la constatările acestui raport; constată că, potrivit unui raport de anchetă elaborat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR)(129), neînregistrarea unei populații de refugiați pe o perioadă atât de îndelungată (aproape 30 de ani după sosirea acesteia) reprezintă „o situație anormală și unică în istoria ICNURˮ; îndeamnă Comisia să ia măsuri astfel încât persoanele algeriene sau din Sahara Occidentală incriminate de raportul OLAF să nu mai aibă acces la ajutoarele finanțate de contribuabilii din Uniune; solicită Comisiei să reevalueze și să adapteze ajutoarele Uniunii la nevoile reale ale populației vizate și să se asigure că interesele și nevoile refugiaților nu vor fi afectate deoarece aceștia sunt cei mai vulnerabili în fața oricărei nereguli;

242.  este îngrijorat din cauza cazului de fraudă în legătură cu statul de plată public din Ghana, unde nici Banca Mondială, nici Regatul Unit, în calitate de parteneri la proiect, nu au alertat Comisia cu privire la îngrijorările lor profunde în legătură cu deficiențele controalelor și cu riscul aferent de erori de contabilitate și fraudă;

Cercetare și alte politici interne

UE 2020

243.  subliniază faptul că Al șaptelea program-cadru (PC7) a fost principalul program finanțat de Comisie; constată că au fost semnate 809 acorduri de grant, cu 10 345 de participanți și o valoare totală a contribuțiilor Uniunii de 3 439 milioane EUR; ia act de faptul că PC7 contribuie la eforturile Uniunii de a investi într-o competitivitate durabilă, dar subliniază faptul că Uniunea în ansamblul său este încă departe de obiectivul său de a cheltui cel puțin 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare; constată că s-au realizat anumite progrese în direcția atingerii indicatorilor-cheie de performanță (cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare, cota din cheltuielile publice alocată cercetării și dezvoltării, progresele în implementarea Uniunii inovării, cota contribuțiilor financiare ale Uniunii alocate întreprinderilor mici și mijlocii, reducerea timpului până la acordarea granturilor);

Erori

244.  constată că Curtea de Conturi a supus auditului 150 de operațiuni, dintre care 89 de operațiuni din domeniul cercetării [86 de operațiuni aferente celui de Al șaptelea program-cadru (PC7) și trei operațiuni aferente celui de Al șaselea program-cadru (PC6)], 25 de operațiuni aferente Programului de învățare pe tot parcursul vieții și programului Tineret în acțiune și 36 de operațiuni din cadrul altor programe; regretă că Curtea de Conturi a estimat că rata de eroare cea mai probabilă este de 4,6 % (2012: 3,9%);

245.  constată că cheltuielile aferente acestui grup de politici acoperă un evantai larg de obiective ale politicilor, cum ar fi sprijinul pentru cercetare și inovare, educație, securitate și migrație sau măsurile pentru combaterea efectelor crizei financiare; constată că Comisia a cheltuit peste 50 % (5 771 milioane EUR) din suma disponibilă pentru cercetare; constată că 45 % din bugetul pentru cercetare al Comisiei a fost executat de organisme (adică agenții, întreprinderi comune) din afara Direcției Generale; constată că aproape 90 % din cheltuieli îmbracă forma unor granturi acordate beneficiarilor care participă la proiecte și că, în 2013, Comisia a încheiat 809 acorduri de grant;

246.  ia act de faptul că principalul risc pentru regularitate este în continuare acela că beneficiarii pot include în declarațiile lor de cheltuieli costuri neeligibile sau nejustificate, care nu sunt detectate și corectate de sistemele de control ale Comisiei sau ale statelor membre;

247.  regretă că, pentru 35 % din rata de eroare estimată, cauza o reprezintă costurile cu personalul calculate în mod incorect sau neeligibile; constată că în această categorie sunt incluse situațiile în care sunt declarate costurile cu personalul prevăzute în buget în locul costurilor efective sau situațiile în care sunt declarate costuri pentru intervale de timp care nu au fost petrecute în cadrul proiectului;

248.  regretă faptul că 23 % din rata de eroare estimată este cauzată de costurile indirecte neeligibile, 25 % de alte costuri directe neeligibile (TVA, cheltuieli de călătorie etc.), iar 17 % de nerespectarea normelor privind achizițiile publice;

249.  ia notă de faptul că solicitanții care prezintă pentru prima dată o cerere, în special IMM-urile, prezintă profiluri de risc/de eroare în mare parte necunoscute; invită Comisia să nu compromită, prin creșterea în mod sistematic a nivelului de control sau a sarcinilor administrative care le revin, eforturile depuse pentru a încuraja acești participanți să ia parte la programe;

Sisteme de gestionare și control

250.  este surprins de faptul că în nouă dintre cele 32 de declarații de cheltuieli certificate de auditori independenți, Curtea de Conturi a identificat un nivel de eroare semnificativ; consideră că un astfel de nivel de eroare nu este acceptabil, întrucât auditorii lucrează în domeniul în care au expertiză profesională;

251.  invită Comisia să îi sensibilizeze în mai mare măsură pe auditori la îndeplinirea rolului care le revine;

252.  ia act de faptul că Comisia a desfășurat, în 2013, 500 de audituri ex post și acțiunile de recuperare și de corecție aferente, precum și controale ex ante bazate pe riscuri;

253.  sprijină recomandarea Curții de Conturi, acceptată de Comisie, de a lua măsuri pentru a se asigura că activitățile de control pentru acest grup de politici se bazează pe o analiză a riscurilor, concentrând controalele asupra beneficiarilor care prezintă un nivel ridicat de risc (de exemplu, entitățile mai puțin obișnuite cu finanțările din partea Uniunii) și reducând controalele asupra celor care prezintă riscuri mai mici;

254.  reiterează necesitatea găsirii echilibrului corect între o sarcină administrativă mai mică și un control financiar eficace;

255.  salută faptul că, în 2014, timpul până la acordarea granturilor a scăzut de la 249 de zile la 209 zile în cazul a 94 % dintre acordurile de grant;

256.  salută faptul că Comisia a continuat campania sa de comunicare având la bază un document în care erau enumerate 10 dintre cele mai frecvente cauze de eroare, acesta fiind distribuit tuturor participanților la programe în 2012;

257.  constată că, până la sfârșitul lui 2013, sumele solicitate incorect recuperate atinseseră 29,6 milioane EUR, în timp ce sumele care trebuiau încă recuperate crescuseră de la 12 milioane EUR la sfârșitul lui 2012 la aproape 17 milioane EUR;

258.  constată că părțile interesate în proiect (organizația ITER și agențiile interne - inclusiv Fuziune pentru Europa) au recunoscut faptul că bugetul și calendarul actual nu sunt realiste, lucru confirmat și de mai multe evaluări independente care au avut loc în ultimii doi ani (2013-2014); solicită să primească o copie a calendarului și bugetului revizuit care urmează să fie transmise Consiliului ITER în iunie 2015; este preocupat de întârzierile regulate în cadrul programului ITER, fapt ce pune sub semnul întrebării eficiența și eficacitatea acestuia; este profund îngrijorat de costurile suplimentare, care au afectat rentabilitatea programului și au periclitat alte programe ale Uniunii, în special din domeniul de politică al cercetării;

259.  salută faptul că Fondul pentru frontierele externe a contribuit la promovarea solidarității financiare; regretă, cu toate acestea, faptul că valoarea adăugată la nivelul Uniunii a fost limitată, iar rezultatul general nu a putut fi măsurat din cauza carențelor monitorizării efectuate de autoritățile responsabile și a unor deficiențe grave care afectau evaluările ex post realizate de Comisie și de statele membre;

Galileo

260.  ia act de răspunsurile Comisiei referitoare la progresele realizate în implementarea proiectului Galileo: patru sateliți Galileo cu validare pe orbită (VPO) au fost lansați cu succes în 2011 și 2012, faza Galileo de validare pe orbită a fost încheiată cu succes în 2014, proiectarea sistemului, obiectivele de performanță și linia de bază pentru funcționarea sistemului au fost confirmate cu succes, infrastructura terestră, cu numeroase stații terestre în lumea întreagă, a fost finalizată pentru operațiunile inițiale, capacitatea de căutare și salvare a sateliților VPO ai Galileo a fost demonstrată cu succes, lansarea a doi sateliți (nr. 5 și 6) la 22 august 2014 a avut ca rezultat injecția acestor sateliți pe orbita greșită și începând din decembrie 2014 sateliții au fost mutați treptat pe o orbită mai favorabilă pentru a permite o cât mai bună utilizare a lor, iar testarea sarcinii utile de navigație a sateliților este în curs de desfășurare; se așteaptă să fie informat despre costurile suplimentare aferente acestor măsuri neprevăzute;

261.  observă că, în 2013, Curtea de Conturi a auditat opt tranzacții din sectorul transporturilor și a constatat că cinci dintre acestea erau afectate de una sau mai multe erori; atrage atenția asupra procentului mai mare de tranzacții afectate înregistrat în 2013 (62 %) față de 2012 (49 %) și este preocupat de faptul că, la fel ca în anii precedenți, Curtea de Conturi a constatat mai multe erori legate de nerespectarea normelor Uniunii și ale normelor naționale în materie de achiziții publice pentru proiectele TEN-T examinate; ia act de faptul că, la fel ca în anul anterior, 2012, nici în 2013 DG MOVE nu și-a exprimat rezervele cu privire la erorile constatate în achizițiile publice; insistă, prin urmare, ca Comisia să adopte măsurile necesare pentru a exclude astfel de erori în viitor; constată că este deosebit de important să se extindă controlul ex-ante și ex-post al beneficiarilor granturilor, fondurilor și finanțării Comisiei pentru a se evita utilizarea abuzivă a resurselor UE alocate și pentru a asigura verificarea rezultatelor; subliniază că, chiar dacă perioada de finanțare 2007-2013 este în mod oficial încheiată, pentru fondul de coeziune se aplică principiul N+2, ceea ce înseamnă că multe proiecte sunt încă în curs de desfășurare până la sfârșitul acestui an;

262.  invită Comisia ca, din motive de transparență, să publice o listă anuală ușor accesibilă a proiectelor de transport cofinanțate de Uniune, inclusiv valoarea exactă a finanțării pentru fiecare proiect în parte; observă că lista proiectelor trebuie să includă toate sursele de finanțare asigurate de Uniune, precum TEN-T, Orizont 2020, Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională;

263.  îndeamnă Comisia să raporteze în fiecare an cu privire la modul în care s-a ținut cont de liniile bugetare respective;

264.  reamintește că proiectele de transport din perioadele 2007-2013 și 2014-2020 au fost și vor fi finanțate din resurse multiple, inclusiv MIE, Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională; invită Comisia să găsească mai multe sinergii între diferitele surse de finanțare pentru a asigura o alocare mai eficientă a fondurilor Uniunii;

Mediu și sănătate publică

265.  consideră că ratele globale de execuție a liniilor bugetare pentru mediu, politici climatice, sănătate publică și siguranță alimentară din 2013 sunt satisfăcătoare; reamintește și cu această ocazie că mai puțin de 0,5 % din bugetul Uniunii este consacrat instrumentelor de politici menționate mai sus, fără a pierde din vedere valoarea adăugată evidentă pe care Uniunea o aduce în aceste domenii și sprijinul de care se bucură din partea cetățenilor europeni politicile Uniunii în materie de mediu și climă, dar și de sănătate publică și siguranță alimentară; își exprimă regretul că procentul în cauză a scăzut de la 0,8 % în 2012 la 0,5 %;

266.  ia act de prezentarea referitoare la domeniile de politici legate de mediu și de sănătate din Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că ambele domenii de politici figurează din nou la capitolul care este consacrat totodată dezvoltării rurale și pescuitului; critică din nou această componență a domeniilor de politici și cere Curții de Conturi să își revizuiască această abordare în următorul său raport anual; face trimitere, în acest sens, la Raportul special nr. 12/2014 al Curții de Conturi, intitulat „Este FEDR utilizat cu eficacitate în finanțarea proiectelor care promovează în mod direct biodiversitatea în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020?”, care subliniază că este necesar ca Comisia să țină o evidență exactă a cheltuielilor directe și indirecte pentru biodiversitate, inclusiv pentru Natura 2000; îndeamnă statele membre să furnizeze date exacte pentru a facilita acest proces;

267.  recunoaște faptul că Curtea de Conturi efectuează controale prin sondaj în statele membre în mod sistematic și stabilește rata de eroare pe baza acestora; ia act de faptul că Curtea de Conturi nu menționează în ce stat membru sau în ce domeniu a constatat cele mai mari probleme; prin urmare, subliniază faptul că este necesară stabilirea unui lanț clar al răspunderii și, în acest context, acordă o importanță deosebită calității sistemelor de control din statele membre;

268.  consideră satisfăcător progresul înregistrat în implementarea a 14 proiecte-pilot și a șase acțiuni pregătitoare, care se ridică în total la 5 983 607 EUR; încurajează Comisia să continue să implementeze proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, conform propunerilor Parlamentului;

269.  constată că DG SANCO a fost responsabilă de execuția sumei de 233 928 461 EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice în 2013, din care o proporție de 98,1 % a fost angajată în mod satisfăcător; are cunoștință de faptul că circa 77 % din acest buget este transferat direct celor trei agenții descentralizate [Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)] și că toate creditele au fost executate în proporție de 100 %, cu excepția EMA și EFSA, această subutilizare a creditelor de angajament ale EMA și EFSA corespunzând rezultatului economic din exercițiul 2012;

Cultură

270.  salută faptul că, în 2013, rata de execuție bugetară pentru programele aferente CFM 2007-2013, în special pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții (LLP) și pentru programele Cultura, Media și Tineret în Acțiune a fost de 100 %; solicită să fie consolidat și mărit bugetul destinat programelor de educație și cultură pentru 2014-2020; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la faptul că, la sfârșitul exercițiului, neconcordanța dintre creditele de angajament și creditele de plată adoptate a avut drept rezultat un nivel insuficient al plăților (deficitul în cazul programului Erasmus+, de exemplu, ridicându-se la 202 milioane EUR), cu repercusiuni negative grave asupra exercițiului următor; își exprimă îngrijorarea profundă și regretul cu privire la faptul că o situație similară ar putea apărea în contextul noilor programe, în special al programelor Erasmus+ și Europa Creativă, ceea ce ar crea o serie de riscuri, diminuând credibilitatea Uniunii și subminând încrederea cetățenilor în instituțiile Uniunii Europene, cu consecințe extrem de grave asupra participanților la aceste programe;

271.  salută faptul că, de la lansarea sa în 1987, programul Erasmus a atins și a depășit baremul de 3 milioane de studenți; constată succesul susținut de care s-a bucurat acest program emblematic al Uniunii de la crearea sa, program care a contribuit la integrarea europeană și la sentimentul tot mai puternic de apartenență la o cetățenie europeană comună;

272.  este preocupat de faptul că bugetele publice de la nivel european dedicate conservării și promovării patrimoniului cultural suferă o reducere considerabilă, reducându-se și participarea la activități culturale tradiționale, potrivit ediției speciale nr. 399 a Raportului Eurobarometru pentru 2013 privind accesul și participarea la evenimente culturale; consideră, prin urmare, că trebuie consolidate noile instrumente ale Uniunii menite să sprijine Agenda europeană pentru cultură, cum ar fi programele Europa Creativă și Orizont 2020 sau Platforma culturală europeană;

Măsuri viitoare

273.  ia act de faptul că Directorul general al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare a emis o rezervă generală cu privire la exactitatea declarațiilor de cheltuieli (3 664 milioane EUR) pentru PC7 în cadrul raportului anual de activitate al Direcției Generale, cu toate că el se așteaptă ca „impactul financiar net al erorilor”, pe baza a 1 552 de proiecte închise, să fie de aproximativ 2,09 %, adică aproape de pragul de semnificație; consideră că astfel de rezerve fac ca termenul de „bună gestiune financiară” să fie lipsit de sens; invită, prin urmare, Directorul general ca, în viitor, să recurgă la rezerve într-un mod mai specific și mai punctual;

274.  invită Comisia să furnizeze informații, în timp util înaintea raportului Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2013, despre durata medie a procedurilor contradictorii înainte de a trece la recuperări pentru acest grup de politici;

275.  regretă faptul că, până în acest moment, Comisia nu a trimis lista beneficiarilor, grupați în funcție de țară; se așteaptă să primească răspunsul în raportul pe 2013 al Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune;

276.  salută faptul că Comisia a permis, în sfârșit, accesul raportorului la raportul de audit privind costurile operaționale pentru două programe (Învățare pe tot parcursul vieții 6,9 milioane EUR, Tineretul în acțiune 1,65 milioane EUR), care s-au desfășurat în 2012 și 2013 în Turcia; constată că raportul a fost transmis în temeiul Acordului-cadru; este îngrijorat de deficiențele semnificative depistate, dar salută măsurile luate de autoritățile turce pentru a remedia situația; solicită Comisiei să evalueze dacă vor trebui impuse corecții financiare;

277.  invită Comisia să ofere informații suplimentare despre cheltuielile realizate în cadrul Programului de sprijin pentru politica în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor în timp util înaintea raportului pe 2013 al Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune; constată că, în cazul acestui program, suma plăților expuse riscului ar putea ajunge chiar la 3,4 milioane EUR în 2013, ceea ce ar conduce la o rată de eroare reziduală de 2,8 %; constată că, în ciuda acestor circumstanțe, Directorul general al Direcției Generale pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) nu a emis o rezervă;

278.  invită Comisia să prezinte un raport cuprinzător, în timp util înainte de procedura de descărcare de gestiune pentru 2014, cu privire la orientarea tot mai mare a politicilor practicată de Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare care a fost declanșată de externalizarea gestionării a două treimi din costurile operaționale aferente PC7 către organisme care nu fac parte din Comisie;

279.  solicită Comisiei să furnizeze, în timp util înainte de procedura de descărcare de gestiune pentru 2014, o prezentare generală care să cuprindă progresele în materie de politici care au avut loc între PC7 și ORIZONT 2020 în ceea ce privește cercetătorii și IMM-urile;

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

280.  salută discuțiile în curs dintre OLAF și Comitetul de supraveghere a OLAF cu privire la acordurile de lucru și îi încurajează să ajungă la un acord comun și satisfăcător; ia act de eforturile OLAF de a implementa acordurile de lucru; subliniază faptul că aceste eforturi nu ar trebui să fie disproporționate, având în vedere resursele limitate ale OLAF;

281.  subliniază că Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(130), în vigoare de la 1 octombrie 2013, obligă OLAF să garanteze funcționarea independentă a secretariatului Comitetului de supraveghere (CS OLAF) [considerentul 40 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013]; în prezent, nu are cunoștință de faptul dacă au fost luate măsuri pentru punerea în aplicare a acestei obligații legale; îndeamnă Comisia să ia de îndată măsuri pentru remedierea situației;

282.  invită OLAF să consulte în timp util CS OLAF înainte de a modifica instrucțiunile adresate personalului în ceea ce privește procedurile de investigare și înainte de a stabili priorități ale politicii de investigare;

283.  regretă faptul că OLAF nu aplică neapărat recomandările CS OLAF, în unele cazuri chiar fără a oferi justificări; invită Directorul general să îmbunătățească cooperarea în acest domeniu;

284.  reamintește că OLAF a deschis 423 de investigații la 31 ianuarie 2012; este preocupat de legalitatea unei astfel de proceduri; invită CS OLAF să evalueze legalitatea celor 423 de investigații deschise peste noapte, precum și rezultatele acestor investigații; de asemenea, solicită CS OLAF să evalueze statisticile privind durata investigațiilor, să analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte Parlamentului un raport în acest sens;

285.  solicită CS OLAF să evalueze, de asemenea, statisticile privind durata investigațiilor, să analizeze funcționarea sistemului de gestionare a cazurilor și să prezinte comisiei competente a Parlamentului un raport în acest sens;

286.  solicită OLAF să furnizeze în raportul său anual statistici mai detaliate privind frecvența cu care sunt deschise și închise investigațiile;

287.  solicită OLAF să ofere Parlamentului mai multe informații privind aspectele practice ale procesului de selecție a cazurilor, durata procesului și orientările interne aferente acestuia;

Administrație

288.  subliniază că, în ultimii patru ani (2011-2014), au fost primite 336 145 de candidaturi pentru toate procedurile de selecție lansate de Oficiul European pentru Selecția Personalului, că costul mediu al prelucrării unei candidaturi poate fi estimat la 238 EUR și că mai puțin de 10 % dintre candidații respectivi ajung în final pe o listă de rezervă; solicită să se economisească banii contribuabililor Uniunii prin reducerea birocrației și prelungirea valabilității listelor de rezervă la cel puțin doi ani; solicită Comisiei să prezinte un raport privind această chestiune în iunie 2015;

289.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului informații în legătură cu cea mai mare dintre pensiile plătite în 2013 pentru funcționarii Comisiei;

290.  este îngrijorat din cauza constatării Curții de Conturi că dispozițiile privind personalul cu performanțe scăzute sunt rar aplicate; invită Comisia să aplice integral Statutul funcționarilor;

291.  solicită informații despre personalul care nu este inclus în schema de personal și costurile cu personalul finanțate din alte rubrici decât „administrație”; regretă faptul că autorității bugetare nu i se furnizează informații consolidate despre numărul total al persoanelor care se încadrează în această categorie și nici despre cheltuielile conexe cu personalul din cadrul Comisiei;

292.  reamintește că Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului(131) a introdus la anexa 1.A două noi grade, AD13 și AD14, care sunt accesibile personalului fără responsabilități de management, limitat anterior la A4 (echivalentul al AD12); invită Comisia să aducă la zi raportul pe 2011 privind echivalarea carierelor și raportul privind cheltuielile cu personalul generate în 2013 de personalul AD13 și AD14 care nu face parte din conducere;

293.  solicită Comisiei să furnizeze informații despre finanțarea tuturor activităților sociale, sportive și culturale destinate personalului, inclusiv beneficiile pe care le-au avut aceste măsuri asupra performanței și integrării expatriaților și a familiilor lor;

294.  solicită Comisiei ca, în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării sale de gestiune pentru 2013, să raporteze cu privire la utilizarea programul de lucru flexibil;

295.  este îngrijorat de creșterea substanțială a numărului de înalți funcționari, cu grade între AD13 și AD16; consideră că ar putea fi periclitată reputația Uniunii, întrucât este dificil să se explice că nu sunt prevăzute ore suplimentare la asemenea salarii mari;

296.  constată că diferențele dintre nivelurile remunerațiilor funcționarilor publici care lucrează pentru instituțiile Uniunii și cele ale funcționarilor publici care lucrează pentru administrațiile naționale rămân foarte mari, ceea ce duce, printre altele, la o lipsă de mobilitate a personalului între nivelul Uniunii și cel național; invită Comisia să realizeze un studiu aprofundat cu privire la motivele acestor diferențe și să elaboreze o strategie pe termen lung pentru a le reduce, acordând totodată o atenție deosebită diferitelor indemnizații (alocația familială, indemnizația de expatriere, indemnizația de instalare și cea de reinstalare), concediului anual, zilelor libere, zilelor de călătorie, și compensării orelor suplimentare;

297.  atrage atenția asupra notei emise de Secretariatul General al Comisiei privind limitarea răspunsurilor la întrebările parlamentare, care prevede o limită de 20 de rânduri; solicită membrilor Comisiei să-și respecte responsabilitatea politică ce le revine și să nu permită Secretariatului General să le limiteze răspunsurile;

298.  își exprimă preocuparea în legătură cu protecția informatorilor și solicită Comisiei să se asigure că le este garantată respectarea deplină a drepturilor;

299.  subliniază faptul că organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) au primit în 2013 aproape 9 milioane EUR din partea DG Mediu, aproape 4 milioane EUR din partea DG Sănătate și Consumatori și 5,7 milioane EUR din partea DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune; ia act de o externalizare permanentă a sarcinilor Comisiei; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului valoarea adăugată la nivelul Uniunii a fondurilor distribuite prin intermediul acestor ONG-uri;

300.  solicită Comisiei ca, în viitor, să plătească indemnizații tranzitorii comisarilor al căror mandat durează mai puțin de doi ani pentru o perioadă care să nu depășească mandatul acestora;

301.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

302.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul Comisiei; solicită Comisiei să elaboreze un plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

Obținerea de rezultate pornind de la bugetul Uniunii

303.  regretă faptul că, în ciuda unor progrese raportate de Curtea de Conturi(132), cel de al patrulea raport de evaluare, astfel cum este prevăzut la articolul 318 din TFUE, nu reprezintă încă o contribuție utilă la activitatea de descărcare de gestiune, deși potrivit TFUE ar trebui să facă parte din probele pe baza cărora Parlamentul European acordă anual Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului; este preocupat de faptul că lipsa de concentrare asupra performanței este o problemă majoră a bugetului UE;

304.  constată că, în raportul său pe 2013, Curtea de Conturi concluzionează că, atunci când au selectat proiecte care țin de mecanismul gestiunii partajate, statele membre s-au concentrat în primul rând pe necesitatea de a cheltui fondurile UE disponibile, mai degrabă decât pe performanțele scontate ale proiectelor; solicită, pentru a inversa direcția acestui stimulent și pentru a o îndrepta către un cult al performanței, să se creeze un grup de lucru independent la nivel înalt (din care să facă parte cadre universitare) privind performanțele bugetare ale UE, care să formuleze recomandări privind deplasarea structurală a stimulentelor de la cheltuire la performanță, pe baza unei evaluări a valorii adăugate europene în conformitate cu normele; consideră că concluziile acestui grup de lucru la nivel înalt ar trebui să fie disponibile în timp util, înainte de revizuirea intermediară a actualului CFM, și să constituie baza pentru noua perioadă de programare a CFM;

305.  reiterează solicitarea sa ca direcțiile generale ale Comisiei să definească în planurile lor de gestiune un număr limitat de obiective simple, care să corespundă cerințelor Curții de Conturi din punctul de vedere al relevanței, comparabilității și fiabilității și legate de principalele obiective ale strategiei Europa 2020, să prezinte în cadrul rapoartelor lor anuale de activitate în ce măsură au fost ele realizate, într-un capitol intitulat „Realizări de politică”, și ca Comisia să adopte pe baza acestora raportul de evaluare privind finanțele Uniunii prevăzut la articolul 318 din TFUE;

306.  solicită ca Comisia să includă în următoarele rapoarte de evaluare prevăzute la articolul 318 din TFUE o analiză a eficienței, eficacității și rezultatelor obținute în ceea ce privește creșterea și locurile de muncă în urma planului de investiții în valoare de 315 miliarde EUR anunțat de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, la 26 noiembrie 2014 în timpul ședinței plenare a Parlamentului;

307.  solicită ca în următorul raport de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, Comisia să includă o analiză realizată în cooperare cu Banca Europeană de Investiții privind eficiența, eficacitatea și rezultatele atinse prin planul privind creșterea și locurile de muncă în valoare de 120 de miliarde EUR adoptat de Consiliul European la reuniunea sa din 28 și 29 iunie 2012;

308.  insistă asupra faptului că în organizarea internă a Comisiei, prezidată de Jean-Claude Juncker, ar trebui să se țină seama de faptul că strategia Uniunii pentru creștere și locuri de muncă nu se bazează pe activități conduse de fiecare DG în parte, ci cuprinde șapte inițiative emblematice transversale care sunt puse în aplicare de fiecare dată de mai multe direcții generale; insistă asupra faptului că coordonarea și cooperarea care sunt necesare cu Comisia nu ar trebui să ducă la noi forme de birocrație;

309.  invită Comisia să își gestioneze bugetul în așa fel încât să nu existe suprapuneri între politicile tematice, nici între diferitele sale direcții generale care au competențe similare sau aproape identice;

310.  consideră că conceptul/ideea de studiu de evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile trebuie să fie aplicat(ă) tuturor tipurilor de sprijin financiar, nu numai în cadrul cheltuielilor Comisiei, ci și în cadrul cheltuielilor tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor Uniunii; consideră că nu ar trebui admisă nicio cheltuială care nu este în conformitate cu un studiu/o analiză de evaluare a impactului;

311.  solicită Comisiei ca, până în septembrie 2015, să înainteze comisiei competente a Parlamentului un raport privind activitățile sale legate de încurajarea denunțurilor realizate de publicul larg;

Agenții executive

312.  regretă faptul că, potrivit raportului de audit privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport(133), Agenția nu efectuează verificări ex ante satisfăcătoare cu privire la costurile legate de sediul său, facturate de administratorul clădirii, ceea ce a condus la plătirea în mod necuvenit a unei TVA în valoare de 113 513 EUR, sumă care nu a fost recuperată în 2013 de Agenția Executivă; constată că majoritatea contractelor, a facturilor și a chitanțelor subiacente nu se aflau la dispoziția Agenției Executive; subliniază nivelul ridicat al ratei de reportare aferente titlului II (27 %, echivalentul a 666 119 EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării buna gestiune financiară din partea acestei Agenții Executive;

Contrabanda cu tutun

313.  reamintește că Parlamentul a solicitat în rezoluția care a însoțit descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2012 o evaluare a acordurilor existente cu cei patru producători de tutun [Philip Morris International Corporation Inc. (PMI), Japan Tobacco International Corporation, British American Tobacco Corporation și Imperial Tobacco Corporation]; ia act de faptul că, în timpul ședinței cu ușile închise pe această temă, Comisia s-a angajat să prezinte, până în mai 2015, o evaluare a experiențelor acumulate în legătură cu acordul cu PMI, care expiră în curând.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0119.
(8) JO L 66, 8.3.2013.
(9) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(10) JO C 408, 15.11.2014, p. 39.
(11) JO C 442, 10.12.2014, p. 67.
(12) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(15) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(16) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(17) JO L 101, 21.4.2009, p. 26.
(18) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
(19) JO L 66, 8.3.2013.
(20) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(21) JO C 408, 15.11.2014, p. 6.
(22) JO C 442, 10.12.2014, p. 74.
(23) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(24) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(25) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(26) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(27) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(28) JO L 5, 9.1.2004, p. 85.
(29) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
(30) JO L 66, 8.3.2013.
(31) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(32) JO C 408, 15.11.2014, p. 5.
(33) JO C 442, 10.12.2014, p. 83.
(34) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(35) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(36) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(37) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(38) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(39) JO L 369, 16.12.2004, p. 73.
(40) JO L 341, 18.12.2013, p. 69.
(41) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
(42) JO L 66, 8.3.2013.
(43) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(44) JO C 442, 10.12.2014, p. 240.
(45) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(46) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(47) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(48) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(49) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(50) JO L 9, 12.1.2008, p. 15.
(51) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
(52) JO L 66, 8.3.2013.
(53) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(54) JO C 408, 15.11.2014, p. 40.
(55) JO C 442, 10.12.2014, p. 351.
(56) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(57) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(58) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(59) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(60) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(61) JO L 11, 15.1.2008, p. 9.
(62) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
(63) JO L 66, 8.3.2013.
(64) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(65) JO C 408, 15.11.2014, p. 41.
(66) JO C 442, 10.12.2014, p. 358.
(67) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(68) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(69) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(70) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(71) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(72) JO L 32, 6.2.2007, p. 88.
(73) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
(74) JO L 66, 8.3.2013.
(75) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(76) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(77) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(78) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(79) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(80) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(81) A se vedea Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi, punctele 93-97.
(82) A se vedea rezoluția Parlamentului menționată mai sus din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2013.
(83) A se vedea Comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2014 privind protecția bugetului UE până la sfârșitul anului 2013 (COM(2014)0618, p. 11.
(84) A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 1.14.
(85) A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 5.2: retrageri în politica de coeziune (775 de milioane EUR), recuperări în materie de dezvoltare rurală (129 de milioane EUR) și corecții financiare executate prin dezangajare/deducere la încheiere, fie în politica de coeziune (494 de milioane EUR), fie în celelalte domenii de politică cu excepția agriculturii și a politicii de coeziune (1 milion EUR).
(86) A se vedea Comunicarea Comisiei menționată mai sus COM(2014)0618, tabelul 7.2.
(87) A se vedea Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2014 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2013” (COM(2014)0342), p. 14: suma totală maximă expusă riscului în cadrul întregului cuantum al cheltuielilor pentru 2013 (bugetele UE și FED).
(88) În anexa 1 la raportul de sinteză se explică faptul că „suma expusă riscului” reprezintă valoarea care corespunde acelei părți din operațiuni care este estimată a nu fi pe deplin conformă cu prevederile reglementare și contractuale aplicabile, după ce au fost aplicate toate controalele (acțiunile corective) destinate să reducă riscurile existente pentru conformitate.
(89) Din cele 322 de miliarde de euro, 222 de miliarde de euro reprezintă angajamente bugetare restante, iar 99 de miliarde de euro corespund datoriilor care figurează în bilanț și care nu sunt acoperite de angajamente restante.
(90) Prezentarea rapoartelor anuale ale Curții de Conturi de către președintele acesteia, Vítor Manuel da Silva Caldeira, în cadrul reuniunii Comisiei CONT din 5 noiembrie 2014.
(91) Idem.
(92) Informații puse la dispoziție de Vicepreședinta Comisiei, Kristalina Georgieva, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.
(93) A se vedea Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi.
(94) COM(2013)0362.
(95) A se vedea Raportul anual pentru 2013 al Curții de Conturi, punctul 2.11, și Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi (descărcarea de gestiune pe 2013) intitulat „Ameliorarea calității datelor privind venitul național brut (VNB): o abordare mai structurată și mai bine direcționată ar îmbunătăți eficacitatea verificării realizate de Comisie”.
(96) Declarația lui Jacek Dominik cu privire la revizuirea venitului național brut al statelor membre, comunicat de presă, Bruxelles, 27 octombrie 2014, ultima teză.
(97) Avizul nr. 7/2014 referitor la o propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (JO C 459, 19.12.2014, p. 1).
(98) Texte adoptate, P7_TA(2013)0078.
(99) A se vedea analiza panoramică a Curții de Conturi intitulată „Utilizarea optimă a fondurilor UE: o analiză panoramică a riscurilor pentru gestiunea financiară a bugetului UE”, 2014, p. 67.
(100) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).
(101) Cifre orientative, transmise de Comisarul Hogan la 8 decembrie 2014, privind distribuția ajutoarelor în funcție de mărimea acestora, primite în contextul ajutoarelor directe plătite producătorilor conform Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.
(102) Frecvența a crescut substanțial: de la 41 % în 2012 la 61 % în 2013.
(103) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO L 299, 16.11.2007, p.1), în anumite regiuni se poate acorda un ajutor tranzitoriu pentru a încuraja producătorii care doresc să dobândească statutul de organizație a producătorilor (OP) să creeze grupuri de producători. Această finanțare poate fi rambursată parțial de UE și se întrerupe imediat ce grupul de producători este recunoscut drept o organizație a producătorilor.
(104) A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 43.
(105) A se vedea răspunsul Comisiei la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 11, audierea organizată de Comisia CONT la 1 decembrie 2014, la care a participat Comisarul Phil Hogan.
(106) A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 3.23 și următoarele.
(107) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, anexa 10, tabelul 51: „noi cazuri deschise din 2007”.
(108) A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.25.
(109) A se vedea Raportul anual al Curții de Conturi pe 2013, punctul 4.27.
(110) A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 29, audierea organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
(111) A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi intitulat „Erori la nivelul cheltuielilor pentru dezvoltare rurală: care sunt cauzele și cum sunt ele remediate?”, p. 10: 8,2 % reprezintă media pe ultimii trei ani, cu o limită inferioară de 6,1 % și o limită superioară de 10,3 %. Media este alcătuită din următoarele componente: 8,4 % pentru 2011, 8,3 % pentru 2012 și 7,9 % pentru 2013.
(112) A se vedea Raportul special nr. 23/2014 al Curții de Conturi, p. 22-24.
(113) Declarația membrului Curții de Conturi, Rasa Budbergyte, în cadrul audierii organizate de Comisia CONT cu participarea Comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
(114)A se vedea răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 12, audierea organizată de Comisia CONT cu participarea comisarului Phil Hogan la 1 decembrie 2014.
(115) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG AGRI, tabelul 2.1.24.
(116) A se vedea Raportul special nr. 20/2014 al Curții de Conturi, punctul 68.
(117) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 41.
(118) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 42.
(119) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al DG REGIO, anexa, p. 43.
(120) Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).
(121) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(122) Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).
(123) COM(2015)0118.
(124) JO L 266, 5.9.2014, p. 69, punctul 139 și următoarele.
(125) Regretă că următoarele 73 de SGC-uri din statele membre au fost considerate, în cel mai bun caz, parțial fiabile (și marcate cu portocaliu pe o scară care cuprindea verde, galben, portocaliu și roșu): Vorarlberg (AT), Viena (AT), Styria (AT), Tirol (AT), Bruxelles (BE), dezvoltare regională (BG), mediu (BG), Afaceri & Inovare (CZ), ROP NUTSII Nord-Est (CZ), ROP NUTS II Silezia (CZ), PO integrate (CZ), Thuringia (DE), Mecklenburg Pomerania de Vest (DE), Saxonia-Anhalt, Bremen (DE), Renania de Nord-Westfalia (DE), EC ENV (EE), Attica (EL), Grecia de Vest (EL), Macedonia-Tracia (EL), Thessaly-Grecia continentală -Epirus (EL), Creta și Insulele Egee (EL), Murcia (ES), Melilla (ES), Ceuta (ES), Asturias (ES), Galicia (ES), Extremadura (ES), Castilia La Mancha (ES), Andaluzia (ES), Fondul de coeziune (ES), Cantabria (ES), Regiunea bască (ES), Navarra (ES), Madrid (ES), Rioja (ES), Catalonia (ES), Insulele Baleare (ES), Aragon (ES), Castilia și Leon (ES), Comunitatea Valenciană (ES), Insulele Canare (ES), cercetare, dezvoltare și inovare pentru domeniul afacerilor (ES), Dezvoltare economică (HU), Energie, mediu (HU), Panonia de Vest (HU), Marea Câmpie de Sud (HU), Transdanubia Centrală (HU), Ungaria de Nord (HU), Transporturi (HU), Marea Câmpie de Nord (HU), Transdanubia de Sud (HU), Ungaria Centrală (HU), Adriatica (Instrumentul de asistență pentru preaderare - IPA), Mecklenburg Pomerania de Vest/Brandenburg-Polonia (cooperare teritorială europeană - ETC), regiunea de frontieră Flandra-Țările de Jos (ETC), Rețele și mobilitate (IT), Cercetare (IT), Securitate (IT), Calabria (IT), Apulia (IT), Sicilia (IT), Basilicata (IT), Sardinia (IT), Infrastructură și mediu (PL), Dezvoltare Polonia de Est (PL), Societatea informațională (SK), Mediu (SK), Programe operaționale regionale (SK), Transporturi (SK), Sănătate (SK), Competitivitate și creștere economică (SK), Asistență tehnică (SK), Cercetare și dezvoltare (SK).
(126) Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Situația romilor în 11 state membre ale UE, Luxemburg 2012.
(127) A se vedea Raportul anual de activitate pe 2013 al EuropeAid, p. 197.
(128)a.b.c.d.e.f.g.h.i.ICP „20 de sume neeligibile ex ante”ICP 1 „Executarea previziunilor financiare: plăți”ICP 2 „Executarea previziunilor financiare: contracte”ICP 4 „Capacitatea de absorbție a RAL”ICP 18 „Procentul proiectelor vizitate în perioada rapoartelor de monitorizare a asistenței externe”ICP 21 „Implementarea planului de audit anual: anul N (2013)”ICP 22 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 1 (2012)”ICP 23 „Implementarea planului de audit anual: anul N - 2 (2011)”ICP 26 „Recuperarea sau justificarea sumelor neeligibile din audit”
(129) Biroul Inspectorului General ICNUR, Raport de anchetă INQ/04/005, Geneva, 12 mai 2005.
(130) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(131) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).
(132) A se vedea Raportul anual pe 2013 al Curții de Conturi, punctul 10.24.
(133) A se vedea raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (fosta Agenție Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport) pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile agenției (JO C 442, 10.12.2014, p. 358), punctele 11 - 13.


Rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2013
PDF 729kWORD 326k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2140(DEC))
P8_TA(2015)0119A8-0067/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0140/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea III – Comisia(5) și Rezoluția sa conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia respectivă,

–  având în vedere rapoartele speciale ale Curții de Conturi întocmite în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05303/2015 – C8-0053/2015),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0067/2015),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia procedează la execuția bugetului în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

B.  întrucât rapoartele speciale ale Curții de Conturi oferă informații privind unele motive de îngrijorare legate de execuția fondurilor, utile Parlamentului pentru exercitarea rolului său de autoritate care acordă descărcarea de gestiune;

C.  întrucât observațiile sale privind rapoartele speciale ale Curții de Conturi fac parte integrantă din Decizia Parlamentului din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea III – Comisia, menționată anterior,

Partea I - Raportul special nr. 11/2013 al Curții de Conturi intitulat „Ameliorarea calității datelor privind venitul național brut (VNB): o abordare mai structurată și mai bine direcționată ar îmbunătăți eficacitatea verificării realizate de Comisie”

1.  invită Comisia să procedeze la o analiză structurată și formalizată care să țină seama de principiul raportului costuri-beneficii și care să facă posibilă o planificare și o prioritizare a activităților sale de verificare cu privire la anumite domenii specifice sau la anumite (sub)procese specifice de compilare; consideră că o astfel de analiză ar trebui să ia în considerare riscurile la care este expusă compilarea de către statele membre a conturilor lor naționale și dimensiunea relativă în cadrul economiei totale a componentelor VNB-ului; consideră că evaluarea riscurilor ar trebui să se bazeze pe totalitatea informațiilor calitative și cantitative disponibile în toate departamentele din cadrul Eurostat și să se concentreze pe procedurile de compilare care sunt descrise în inventarele VNB și în rapoartele recente privind calitatea VNB-ului aferente statelor membre;

2.  invită Comisia să reducă durata ciclului său de verificare în scopul limitării recurgerii la rezervele generale; consideră că aceste rezerve ar trebui să fie limitate doar la cazuri excepționale în care există un risc considerabil ca interesele financiare ale Uniunii să nu fie protejate, de exemplu atunci când un stat membru efectuează revizuiri majore pe parcursul ciclului de verificare sau la intervale neregulate;

3.  invită Eurostat să comunice în mod clar și în timp util Comitetului VNB cazurile în care se consideră că ar trebui aplicat principiul raportului costuri-beneficii;

4.  așteaptă ca procesul de verificare desfășurat de Comisie să implice o evaluare calitativă structurată și formalizată a riscurilor la care sunt expuse procedurile de compilare descrise în inventarele VNB, precum și o verificare aprofundată a componentelor VNB-ului care prezintă importanță semnificativă și riscuri; consideră că selecția componentelor VNB-ului care ar trebui să facă obiectul unei verificări aprofundate ar trebui să se realizeze pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii descrise la recomandarea 1; este de părere că sfera și obiectivele verificării aprofundate ar trebui să fie mai cuprinzătoare decât cele ale verificării directe care a fost efectuată de Eurostat în ultimul ciclu de verificare;

5.  invită Comisia ca, în cadrul verificărilor pe care le efectuează, să acorde o atenție specială exhaustivității VNB-ului statelor membre și utilizării unor proceduri comparabile de estimare a economiei subterane în conturile naționale; invită Eurostat să verifice dacă orientările Comisiei sunt respectate de toate statele membre și să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura un tratament comparabil, între statele membre, al acestui aspect;

6.  invită Comisia să își documenteze activitățile, iar această documentație ar trebui să conțină informații complete privind verificarea întreprinsă de Eurostat pe baza examinărilor documentare și/sau a vizitelor efectuate la institutele naționale de statistică (INS-uri); consideră că dosarele de control întocmite de Eurostat ar trebui să permită conducerii să identifice cu claritate rezultatele controalelor efectuate cu privire la anumite componente selectate ale VNB-ului, așa cum prevăd standardele de control intern;

7.  invită Eurostat să evalueze, acolo unde este posibil, care este impactul potențial al punctelor de acțiune (în cazul observațiilor cuantificabile) și/sau care este suma expusă riscului care se poate calcula în urma acestor puncte de acțiune (în cazul observațiilor necuantificabile) și să stabilească criterii clare privind importanța semnificativă în vederea formulării de rezerve specifice; consideră că aceste criterii ar trebui să fie calitative sau cantitative, este de părere că, de regulă, ar trebui să se formuleze rezerve referitoare la componente specifice ale VNB-ului în legătură cu punctele de acțiune care nu au fost soluționate de INS-uri în termenele stabilite și al căror impact poate să fie semnificativ;

8.  invită Eurostat să îmbunătățească coordonarea dintre departamentul care are competențe pentru verificarea datelor VNB utilizate în vederea determinării resurselor proprii și celelalte departamente ale sale, în special cele care se ocupă de conturile naționale; consideră că, în cazurile în care eventualele măsuri luate de alte departamente din cadrul Eurostat pot avea un impact asupra compilării PIB-ului și/sau a VNB-ului, ar trebui să fie consultat Comitetul VNB, iar decizia finală cu privire la aceste măsuri ar trebui să fie luată la nivelul ierarhic corespunzător din cadrul Eurostat;

9.  invită Eurostat să aducă îmbunătățiri rapoartelor sale de evaluare pentru a furniza o apreciere exhaustivă, transparentă și consecventă a datelor VNB ale statelor membre; consideră că avizele anuale emise de Comitetul VNB ar trebui să conțină o evaluare clară dacă datele VNB ale statelor membre sunt adecvate (sau nu) pentru determinarea resurselor proprii, dacă conținutul lor respectă cerințele Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului(8) (Regulamentul privind VNB) și dacă sunt utilizate în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare, așa cum este prevăzut în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1150/2000(9) (Regulamentul privind resursele proprii);

10.  consideră că rapoartele anuale de activitate (RAA) întocmite de DG Buget și, respectiv, de Eurostat ar trebui să ofere o imagine corectă și fidelă a verificării datelor VNB ale statelor membre și a gestiunii resurselor proprii bazate pe VNB; invită, prin urmare, Comisia să stabilească cerințe care să prevadă raportarea cu regularitate de către Eurostat cu privire la rezultatele verificării sale a datelor VNB, ceea ce ar permite DG Buget să obțină asigurarea necesară care trebuie utilizată în contextul elaborării rapoartelor anuale de activitate ale acestei direcții;

Partea II - Raportul special nr. 13/2013 al Curții de Conturi intitulat „Asistența pentru dezvoltare acordată de UE Asiei Centrale”

11.  salută raportul special care evaluează asistența pentru dezvoltare acordată de UE Asiei Centrale; ia act de constatările, concluziile și recomandările din raport și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

Observații generale

12.  salută observațiile din raport potrivit cărora Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au depus eforturi semnificative într-un context geografic și politic destul de delicat;

13.  subliniază, cu toate acestea, că mai pot fi realizate îmbunătățiri în vederea unei mai bune direcționări și adaptări a strategiilor de dezvoltare ale Uniunii prin intermediul unor modele de asistență adecvate pentru a spori vizibilitatea și impactul obiectivelor politice ale Uniunii la nivel regional;

14.  subliniază că amploarea și natura angajamentului Uniunii trebuie să fie diferențiate și condiționate de progresele măsurabile din domeniile democratizării, drepturilor omului, bunei guvernanțe, dezvoltării socioeconomice durabile, statului de drept și luptei împotriva corupției, oferind asistență acolo unde este necesar pentru a contribui la realizarea acestor progrese, pe direcții similare principiilor politicii de vecinătate a Uniunii;

15.  consideră că promovarea continuă de către Uniune a programelor destinate țărilor din Asia Centrală constituie un instrument transfrontalier important pentru stimularea înțelegerii și cooperării dintre statele din regiune;

16.  subliniază că cooperarea pentru dezvoltare cu statele din Asia Centrală poate da rezultate numai dacă aceste state respectă standardele internaționale în materie de democrație, guvernare, stat de drept și drepturi ale omului; subliniază, de asemenea, că cooperarea pentru dezvoltare a Uniunii nu trebuie subordonată intereselor economice, în materie de energie sau de securitate;

Evoluții viitoare în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare a asistenței pentru dezvoltare prevăzute

17.  consideră că Comisia ar trebui să asigure o concepție a tuturor programelor regionale viitoare care să le permită atingerea unei veritabile dimensiuni regionale;

18.  solicită Comisiei să concentreze totalitatea asistenței furnizate asupra unui număr redus de sectoare;

19.  subliniază faptul că asistența pentru dezvoltare prevăzută ar trebui îmbunătățită, pe de o parte, prin intensificarea coordonării interne a Uniunii și, pe de altă parte, prin intensificarea cooperării cu alți donatori internaționali și actori regionali;

20.  sprijină cu fermitate deschiderea de către Uniune a unor delegații cu competențe și atribuții complete în toate țările din Asia Centrală ca mijloc de creștere a prezenței și vizibilității Uniunii în regiune, a cooperării pe termen lung și a angajării în toate sectoarele societății, precum și pentru a facilita înaintarea pe calea unei mai bune înțelegeri și a apariției statului de drept și a respectării drepturilor omului; consideră că prezența acestor delegații va contribui în mare măsură la realizarea obiectivelor asistenței pentru dezvoltare;

21.  invită Comisia să instituie un sistem de calculare a costurilor administrative globale generate de furnizarea asistenței pentru dezvoltare și de raportare cu privire la acestea;

22.  solicită Comisiei să definească și să aplice, pentru toate programele de sprijin bugetar care vor continua, condiții robuste și care să se poată verifica în mod obiectiv, în special acordând atenția necesară sprijinului în favoarea mecanismelor anticorupție;

23.  reamintește că corupția reprezintă o problemă gravă în republicile din Asia Centrală; subliniază că, în indicele de percepție a corupției al Transparency International, toate țările din Asia Centrală înregistrau un punctaj sub 28 din 100 în 2011, Kârgâzstan, Turkmenistan și Uzbekistan situându-se între ultimele 10 % din cele 182 de țări cuprinse în sondaj;

24.  consideră că o astfel de corupție generalizată poate să afecteze reputația Comisiei și să reducă eficacitatea programelor de sprijin;

25.  este de părere că deciziile de efectuare a plăților ar trebui să se bazeze mai mult pe progresele țărilor partenere și mai puțin pe angajamentele lor de a adopta reforme; subliniază importanța de a asigura un dialog adecvat pe marginea politicilor bazat pe o abordare întemeiată pe stimulente și pe o monitorizare continuă a reformelor sectoriale și a programelor care să măsoare performanța și sustenabilitatea rezultatelor;

26.  solicită o mai mare transparență în ceea ce privește alocarea fondurilor Uniunii și ca ambasadele statelor membre să sprijine partenerii neguvernamentali cu adevărat independenți, pentru a-i ajuta să joace un rol efectiv în dezvoltarea și consolidarea societății civile;

27.  solicită Comisiei să amelioreze modul de concepere și de derulare a programelor în lumina învățămintelor dobândite și a circumstanțelor schimbătoare;

28.  solicită Comisiei să raporteze cu privire la rezultate și la impact într-un mod care să permită comparația cu planurile și cu obiectivele stabilite;

Partea III - Raportul special nr. 15/2013 al Curții de Conturi intitulat „A fost eficace componenta «Mediu» din cadrul programului LIFE?”

29.  subliniază că este necesar ca programul LIFE să joace rolul de catalizator care să determine schimbări în procesul de dezvoltare și de punere în aplicare a politicilor; subliniază că este necesar ca Comisia să stabilească obiective clare, specifice, cuantificabile și realizabile pentru proiectele care ar urma să fie finanțate;

30.  subliniază că este necesar ca proiectele finanțate prin programul LIFE să contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale mai multor domenii prioritare al programului; subliniază că este necesar ca proiectele finanțate să evite izolarea și, dimpotrivă, să înglobeze caracterul transnațional, precum și să contribuie într-un mod cuantificabil la diseminarea, sustenabilitatea și replicarea rezultatelor lor în alte state membre;

31.  subliniază că selectarea celor mai bune proiecte poate fi uneori denaturată de alocările naționale; încurajează statele membre să mențină echilibrul geografic propunând proiecte mai integrate, reiterează însă faptul că fondurile ar trebui să fie distribuite în primul rând în funcție de meritele proiectelor și nu într-un mod care să fie în detrimentul calității proiectelor;

32.  remarcă faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită potențialului proiectelor de a fi diseminate, susținute și replicate; invită Comisia să fixeze indicatori clari pentru evaluarea potențialului de diseminare, sustenabilitate și replicare a proiectelor evaluate în vederea realizării obiectivelor programului; încurajează Comisia să monitorizeze aceste obiective;

33.  invită Comisia să își îmbunătățească instrumentele de gestionare a programelor cu scopul de a evita procedurile de selecție netransparente; consideră că aici intră îmbunătățirea formularelor de evaluare a selecției proiectelor, introducerea unor șabloane detaliate pentru evaluarea costurilor declarate, monitorizarea corespunzătoare a proiectelor, introducerea unor indicatori comuni adecvați pentru realizări și rezultate, precum și monitorizarea minuțioasă a proiectelor ulterior;

Partea IV - Raportul special nr. 16/2013 al Curții de Conturi intitulat „Examinarea «auditului unic» (single audit) și a gradului de încredere acordat de Comisie activităților desfășurate de autoritățile de audit naționale în domeniul coeziunii”

34.  subliniază posibilele creșteri ale eficienței determinate de utilizarea unui lanț de audit unic pe baza unor principii și standarde comune; încurajează statele membre, Comisia și Curtea de Conturi să își continue eforturile în această privință; consideră că un astfel de sistem de audit unic ar trebui, de asemenea, să țină seama de ciclurile programelor multianuale;

35.  reamintește Comisiei observațiile Parlamentului(10) privind constatările Curții din raportul său anual pentru 2012: „[s]ubliniază că rezultatele auditului Curții indică deficiențe ale «controalelor de nivel primar» cu privire la cheltuieli [în statele membre]; remarcă faptul că, pentru 56% dintre operațiunile din cadrul politicii regionale care au fost afectate de eroare (erori cuantificabile și/sau necuantificabile), Curtea de Conturi consideră că autoritățile statelor membre dispuneau de informații suficiente care să le fi permis detectarea și corectarea uneia sau mai multor erori înainte de certificarea cheltuielilor în vederea transmiterii lor către Comisie”; observă că, din acest motiv, Parlamentul a sprijinit rezerva exprimată de directorul general al DG REGIO cu privire la sistemele de gestiune și de control aferente FEDR/Fondului de coeziune/Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) pentru perioada de programare 2007-2013 în 17 state membre (72 de programe) și a solicitat luarea unor măsuri rapide;

36.  își exprimă, prin urmare, convingerea că statele membre trebuie să dea dovadă de o mai mare vigilență atunci când gestionează fonduri structurale;

37.  subliniază în acest context importanța introducerii declarațiilor naționale, semnate la un nivel adecvat, de preferință politic, bazate pe declarațiile de gestiune anuale [articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar];

38.  salută faptul că, începând din 2009, Comisia a efectuat audituri ample la fața locului pentru a examina activitatea autorităților de audit, observă că aceasta a efectuat 269 de misiuni de audit și a examinat 47 și, respectiv, 84 de autorități de audit pentru FEDER și FSE; constată că misiunile au acoperit aproximativ 96 % și, respectiv, 99 % din totalul alocărilor; este de părere că, în cursul unei perioade de finanțare, Comisia ar trebui să examineze toate programele operaționale cel puțin o dată;

39.  salută utilizarea de către Comisie a unor întreruperi și suspendări de plăți, atunci când erorile depășesc pragul de semnificație de 2 %; consideră că acestea sunt instrumente utile pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii și își exprimă convingerea că Comisia ar trebui să își concentreze eforturile de audit asupra celor care prezintă „rezultate slabe”;

40.  este de părere că statele membre ar trebui să ofere Comisiei suficiente informații detaliate despre auditurile lor,

41.  sprijină recomandarea Curții de Conturi adresată Comisiei, de a lua măsuri corespunzătoare, astfel încât autoritățile de audit să se raporteze la un cadru metodologic stabil și obligatoriu, care să asigure faptul că cheltuielile Uniunii din toate statele membre sunt verificate în conformitate cu aceleași standarde și că rezultatele verificărilor sunt raportate cu exactitate;

42.  constată cu satisfacție că, la 13 decembrie 2013, Comisia a prezentat o comunicare privind aplicarea corecțiilor financiare nete impuse statelor membre în domeniile agriculturii și politicii de coeziune (COM(2013)0934); subliniază totuși că va depinde de numeroși factori dacă noul instrument va conduce la aplicarea unui număr sporit de corecții financiare și, astfel, la scăderea ratei de eroare din cadrul politicii de coeziune;

43.  invită Curtea de Conturi și Comisia să dezvolte un instrument de audit care, pe de o parte, să înregistreze anual erorile și neregulile și, pe de altă parte, să ia în considerare și corecțiile financiare din cursul perioadei de programare;

44.  salută faptul că Comisia și-a actualizat foaia de parcurs pentru punerea în aplicare și monitorizarea aplicării corecte a principiului de „audit unic” din septembrie 2013, a cărui respectare ar trebui să permită autorităților naționale să obțină „statutul de audit unic”; solicită o copie a acestui document;

45.  înțelege că controlul cheltuielilor ar putea reprezenta o povară administrativă; consideră că obligația de răspundere nu trebuie să descurajeze beneficiarii potențiali să solicite asistență financiară;

Partea V - Raportul special nr. 17/2013 al Curții de Conturi intitulat „Finanțarea acordată de UE pentru combaterea schimbărilor climatice în contextul ajutorului extern”

46.  salută raportul special care examinează finanțarea acordată de Uniune pentru combaterea schimbărilor climatice în contextul ajutorului extern ca o contribuție importantă la dezbaterea politică și financiară generală cu privire la politica și activitățile diplomatice ale Uniunii în domeniul schimbărilor climatice; ia act de constatările, concluziile și recomandările din raport și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

Observații generale

47.  salută concluziile raportului care demonstrează că gestionarea de către Comisie a cheltuielilor de la bugetul Uniunii și de la Fondul european de dezvoltare (FED) efectuate pentru combaterea schimbărilor climatice a fost adecvată;

48.  salută eforturile depuse deja de Comisie și statele membre cu privire la elaborarea unui standard comun al Uniunii de monitorizare, raportare și verificare a finanțării publice pentru combaterea schimbărilor climatice;

49.  reiterează poziția Parlamentului, de care Curtea de Conturi a luat act în raportul său special și care subliniază că finanțarea combaterii schimbărilor climatice trebuie să se facă în plus față de obiectivul de 0,7 %; regretă neconfirmarea conceptului de adiționalitate al Parlamentului în cadrul negocierilor privind Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD);

50.  subliniază, cu toate acestea, că este necesar ca Comisia să joace rolul de lider într-o măsură suficientă pentru a-și maximiza impactul pe plan internațional și a consolida instrumentele pentru definirea condițiilor diplomației Uniunii în materie de schimbări climatice/de protecție a mediului din anii următori, în special pentru a respecta indicatorii de referință legați de climă din cadrul ICD, adoptat în decembrie 2013, regulamentul respectiv precizând că „ar trebui să contribuie la obiectivul general de a direcționa cel puțin 20 % din bugetul Uniunii către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, iar programul GPGC ar trebui să utilizeze cel puțin 25 % din fondurile sale pentru a acoperi aspecte legate de mediu și schimbări climatice” (considerentul 20 din ICD); subliniază că Anexa IV la ICD precizează, de asemenea, că în temeiul programului Bunuri publice și provocări globale (GPGC), 27 % din fonduri sunt alocate mediului și schimbărilor climatice și cel puțin 50 % din programul GPGC va servi pentru acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și obiective de mediu;

51.  salută asumarea începând cu 2011 a unui angajament de a îmbunătăți programarea în comun a UE în ceea ce privește aproximativ 40 de țări; subliniază însă că o coordonare între Comisie și statele membre pentru finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare are în continuare nevoie de îmbunătățiri considerabile pentru a îndeplini nu doar angajamentul pentru 2020, ci și pentru a permite Uniunii să rămână un lider în ceea ce privește acțiunile climatice și să combată corupția în țările în curs de dezvoltare;

52.  reiterează sprijinul Parlamentului pentru programarea în comun și recunoașterea progreselor semnificative realizate în acest sens; așteaptă să fie consultat din nou, așa cum a promis Comisia, dacă această programare duce la modificarea programării ICD;

53.  ia act de explicațiile cu privire la dificultățile apărute în monitorizare și raportare din cauza practicilor de raportare divergente ale statelor membre, prezentate în Raportul Comisiei privind răspunderea UE în materie de finanțare pentru dezvoltare, publicat la 3 iulie 2014 sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, inclusiv o secțiune în volumul I privind finanțarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice care furnizează informații privind finanțarea UE în domeniul climei; constată că raportul reiterează cifra de 7,3 miliarde EUR din finanțarea inițială rapidă pusă la dispoziție de către Uniune și statele membre și solicită noi îmbunătățiri în ceea ce privește raportarea cu privire la impactul și rezultatele asistenței pentru dezvoltare;

Evoluții viitoare

54.  solicită o mai mare alocare de fonduri pentru sectoare specifice, inclusiv finanțarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, atunci când este canalizată prin intermediul sprijinului bugetar, și mai multă transparență în utilizarea fondurilor în ansamblu;

55.  consideră că Comisia și SEAE ar trebui să își consolideze politica de comunicare atât cu privire la sprijinul acordat la nivel mondial sau fiecărei țări beneficiare, cât și pentru a proiecta valorile Uniunii;

56.  recunoaște că corupția rămâne un obstacol important în calea finanțării eficiente a combaterii schimbărilor climatice și îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile în ceea ce privește colaborarea cu partenerii pentru dezvoltare pentru aspectele legate de combaterea corupției;

57.  solicită Comisiei să propună în atenția Consiliului o foaie de parcurs pentru a majora finanțarea combaterii schimbărilor climatice în vederea atingerii țintei stabilite pentru 2020 în cadrul Acordului de la Copenhaga, precum și o definiție a ceea ce constituie finanțarea din surse private;

58.  solicită Comisiei să efectueze o evaluare independentă a Alianței mondiale împotriva schimbărilor climatice, care să analizeze, printre altele, motivele pentru care cea mai mare parte a statelor membre au ales să nu participe la cofinanțarea acesteia;

59.  solicită Comisiei și SEAE să raporteze cu privire la măsura în care este îndeplinită ținta de a direcționa, în perioada 2014-2020, în contextul ajutorului pentru dezvoltare, 20 % din totalul cheltuielilor finanțate de bugetul Uniunii și de FED către acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, specificând sumele care au fost angajate și sumele care au fost plătite efectiv;

60.  solicită Comisiei și statelor membre, în cadrul asigurat de Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(11) (Regulamentul privind mecanismul de monitorizare), să convină asupra unor standarde comune de monitorizare, de raportare și de verificare, în special în ceea ce privește definiția a ceea ce constituie resurse financiare „noi și suplimentare”, aplicarea markerilor Rio și raportarea cu privire la fondurile vărsate efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice;

61.  invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea în vederea punerii în aplicare, în domeniul finanțării combaterii schimbărilor climatice, a Codului de conduită al UE privind complementaritatea și diviziunea muncii, în special în ceea ce privește schimbul de informații privind alocările pe țări, programarea în comun, precum și prevenirea și combaterea corupției în acest domeniu;

Partea VI - Raportul special nr. 18/2013 al Curții de Conturi intitulat „Fiabilitatea rezultatelor controalelor efectuate de statele membre cu privire la cheltuielile agricole”

62.  ia act de faptul că sistemele analizate în Raportul special nr. 18/2013 au fost modificate în urma noilor regulamente PAC (politica agricolă comună), în sensul că s-au acordat responsabilități mai mari organismelor de certificare din statele membre în domeniul verificării legalității și regularității cheltuielilor și în ceea ce privește verificarea rezultatelor controalelor comunicate Comisiei;

63.  salută eforturile în curs ale Comisiei de simplificare a PAC; se așteaptă ca simplificarea criteriilor de eligibilitate să ducă la simplificarea normelor de control, putând astfel contribui la diminuarea ratei de eroare;

64.  reamintește Comisiei să se asigure că problemele întâmpinate nu se repetă; reamintește că Curtea de Conturi a constatat următoarele în Raportul său anual pe 2012:

   (a) că sistemele de supraveghere și control ale statelor membre pentru plata cheltuielilor și pentru dezvoltarea rurală au fost parțial eficace și că, pentru un număr semnificativ de tranzacții afectate de erori, autoritățile naționale au dispus de informații suficiente pentru a depista și a corecta erorile în cauză;
   (b) că eficacitatea Sistemului integrat de administrare și control (IACS) este afectată negativ, în special de bazele de date necorespunzătoare folosite pentru controalele încrucișate;

65.  subliniază faptul că, la 3 aprilie 2014, Parlamentul a aprobat rezerva înscrisă de directorul general al DG AGRI în Raportul său anual de activitate pe 2012 referitoare la deficiențele constatate de Comisie și de Curtea de Conturi în ceea ce privește eligibilitatea terenurilor; reamintește că Parlamentul a solicitat în special ca pășunile permanente să fie înregistrate în mod adecvat în Sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS), precum și să fie informat semestrial de către Comisie cu privire la progresele înregistrate;

66.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri de urgență atunci când se dovedește că sistemele de gestionare și control și/sau bazele de date IACS înregistrează deficiențe sau nu sunt actualizate;

67.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că plățile se bazează pe rezultatele controalelor și că controalele sunt adecvate pentru a determina parcelele eligibile în mod fiabil și consecvent;

68.  solicită Comisiei să se asigure că activitatea agențiilor de plăți și a organismelor de certificare este astfel concepută și de o calitate suficientă astfel încât să asigure o bază fiabilă pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; susține că, pentru a realiza acest lucru, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru atingerea obiectivului privind o strategie de audit unică pentru sistemul de control al PAC;

69.  salută schimbarea de abordare folosită în 2012 de DG AGRI pentru a calcula rata de eroare reziduală pentru ajutorul pe suprafață decuplat, deoarece ține seama de faptul că statisticile privind inspecțiile, declarațiile directorilor agențiilor de plăți și activitatea realizată de organismele de certificare pot fi afectate de deficiențe care le afectează credibilitatea; solicită ca această nouă abordare să fie extinsă la toate cheltuielile legate de PAC în raportul anual de activitate al DG AGRI din noua perioadă de finanțare;

70.  reamintește Comisiei că a aprobat rezerva cuprinsă în raportul anual de activitate al DG AGRI cu privire la totalul cheltuielilor FEADR pentru exercițiul 2012 și că această rezervă este generată de preocupările cu privire la calitatea controalelor din anumite state membre și la rata de eroare raportată de Curtea de Conturi;

71.  solicită statelor membre să aplice în mod eficient controalele lor administrative, utilizând toate informațiile relevante de care dispun agențiile de plăți, întrucât acest lucru poate permite detectarea și corectarea majorității erorilor;

72.  invită Comisia și statele membre să acorde în principal atenție rentabilizării controalelor, un aspect important, în special prin dezvoltarea utilizării controalelor bazate pe riscuri;

73.  solicită Comisiei să se asigure că, în domeniul dezvoltării rurale, atât organismele de autorizare, cât și cele de audit aplică și respectă standarde și proceduri uniforme;

Partea VII - Raportul special nr. 1/2014 al Curții de Conturi intitulat „Eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de UE”

74.  subliniază că fondurile structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) reprezintă singura și cea mai importantă sursă de finanțare din partea Uniunii pentru proiectele de mobilitate urbană și că aceste proiecte nu sunt cruciale numai pentru accesibilitatea zonelor urbane din regiunile cel mai puțin dezvoltate ale Uniunii, ci și că ele implică aspecte sociale și de mediu importante pentru calitatea vieții cetățenilor Uniunii;

75.  subliniază importanța din ce în ce mai mare a asistenței financiare continue din partea Uniunii, ținând seama, în special, de consecințele negative ale extinderii urbane în creștere și în lumina perspectivelor de continuare a creșterii constante a proporției populației urbane;

76.  subliniază că este necesar să se garanteze că proiectele de mobilitate urbană atât ale Comisiei, cât și ale statelor membre sunt responsabile, eficiente și eficace și că urmăresc mai curând rezultate concrete decât absorbția de fonduri;

77.  reamintește, ținând seama pe deplin de principiul subsidiarității, apelul adresat statelor membre în Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2013 intitulată „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” (COM(2013)0913):

   (a) să asigure evaluarea detaliată a performanțelor prezente și viitoare, coordonarea și integrarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în strategii urbane și teritoriale mai ample, modificând, atunci când este necesar, instrumentele tehnice și de alte tipuri aflate la dispoziția autorităților responsabile de planificare;
   (b) în cadrul acțiunilor de logistică urbană, să se concentreze pe vehiculele adecvate care, pe lângă infrastructură, reprezintă un instrument de realizare a mobilității urbane durabile;

78.  solicită Comisiei și autorităților statelor membre, având în vedere impactul negativ al crizei financiare asupra utilizării sistemului de transport, să acorde o mai mare atenție obiectivelor, țintelor și indicatorilor, în special celor din formularele de solicitare aferente proiectelor, pentru a identifica riscurile potențiale și pentru a garanta că viitoarele proiecte nu vor fi optimiste în mod părtinitor și pentru a evita astfel întârzierile în timp și depășirile de costuri menționate în raportul special;

79.  îndeamnă Comisia să realizeze analize costuri-beneficii mai detaliate cu privire la bugetele orientative ale proiectelor de transport urban și să facă schimb de cele mai bune practici cu statele membre, precum și să încurajeze astfel de schimburi între statele membre, sprijinind astfel autoritățile în dezvoltarea cu succes a proiectelor care nu fac obiectul unei aprobări din partea Comisiei;

80.  insistă asupra necesității ca Comisia să încurajeze statele membre în utilizarea sistemului Jaspers (Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene) și să exploateze pe deplin potențialul acestui sistem în asistarea dezvoltării și evaluării calității proiectelor de transport urban finanțate prin fondurile ESI;

81.  atrage atenția, cu toate acestea, asupra faptului că sistemul de transport public urban nu este doar o activitate generatoare de venituri, ci și un element crucial și uneori de neînlocuit al sistemelor de mobilitate urbană pentru multe orașe mari, chiar și din regiunile mai dezvoltate, deoarece și acestea suferă din cauza așa-numitului „paradox urban”, cauzat de existența zonelor vulnerabile din punct de vedere social;

82.  solicită, prin urmare, ca autoritățile competente să țină seama pe deplin de dimensiunea socială a proiectelor de transport urban public, pe baza justificărilor adecvate incluse în formularul de cerere;

83.  cere Comisiei să adopte urgent actele de punere în aplicare și actele delegate necesare pentru a preveni potențialele întârzieri, recunoscând faptul că proiectele în materie de transporturi necesită de obicei un timp considerabil pentru a fi elaborate și implementate;

84.  insistă asupra implementării elementelor enumerate în anexa la sus-menționata comunicare a Comisiei din 17 decembrie 2013, inclusiv:

   (a) analiza cuprinzătoare a situației și stabilirea unui etalon prin intermediul unui „audit al performanței mobilității urbane”, în raport cu care să se poată măsura progresele viitoare;
   (b) identificarea „punctelor sensibile” ale zonelor urbane în care performanțele sistemului de transport actual sunt foarte slabe;
   (c) indicatori de performanță adecvați care să poată fi ulterior monitorizați în mod corespunzător;
   (d) obiective de performanță specifice care să fie realiste în raport cu obiectivele din planurile de mobilitate urbană durabilă;
   (e) ținte măsurabile, bazate pe o evaluare realistă a etalonului și a resurselor disponibile, care să reflecte obiectivele specifice din planurile de mobilitate urbană durabilă;

85.  subliniază lipsa unor indicatori suficienți pentru a măsura eficacitatea proiectelor de transport urban enumerate în Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(12) (Regulamentul privind FEDR) și insistă ca Comisia să includă în actele de punere în aplicare și în actele delegate referitoare la aceste tipuri de proiecte indicatori mai adecvați, ținând seama de indicatorii recomandați de Curtea de Conturi;

Partea VIII - Raportul special nr. 2/2014 al Curții de Conturi intitulat „Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?”

86.  salută raportul special de evaluare a gestionării regimurilor comerciale preferențiale în contextul competenței exclusive a Uniunii ca o contribuție importantă la dezbaterea politică generală privind politicile Uniunii în domeniul comerțului exterior și în cel al dezvoltării; ia act de constatările și recomandările din raport și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

Observații generale

87.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toate efectele economice ale acordurilor comerciale preferențiale și la faptul că nu este asigurată colectarea integrală a veniturilor;

88.  amintește faptul că este extrem de important ca factorii de decizie, diversele părți interesate și contribuabilii din Uniune să fie informați în mod corespunzător cu privire la valoarea adăugată și dezavantajele principale ale diferitelor posibilități și scenarii de politică comercială;

89.  consideră că este inacceptabil că, în unele cazuri, studiile de evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile fie lipsesc, fie sunt incomplete, fie au la bază informații vechi sau depășite și, în alte cazuri (Chile), sunt disponibile numai după semnarea acordului;

90.  insistă asupra faptului că, înainte de semnarea unui nou acord, studiul de evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile care stă la baza acordului ar trebui finalizat și publicat;

91.  regretă faptul că partenerii din sistemul generalizat de preferințe (sistemul SGP) nu au aderat în toate cazurile la convențiile internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor; invită Comisia să pună mai mult accent pe mediu și buna guvernanță în acordurile comerciale preferențiale;

92.  își exprimă dorința de a fi informat cu privire la măsurile luate de Comisie pe baza recomandărilor și a observațiilor Parlamentului și Curții de Conturi până în octombrie 2015;

Evoluții viitoare

93.  consideră că, pentru a îmbunătăți evaluarea efectelor economice ale acordurilor comerciale preferențiale, Comisia ar trebui:

   (a) să realizeze pentru fiecare acord comercial preferențial un studiu de impact și o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, furnizând o analiză cantitativă cuprinzătoare și aprofundată a efectelor economice preconizate, inclusiv o estimare corectă a veniturilor la care se renunță;
   (b) să implice în mod regulat Eurostat în evaluarea calității surselor de date statistice utilizate în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile și să asigure disponibilitatea în timp util pentru negociatori a analizei realizate;
   (c) să efectueze evaluări intermediare și ex post privind toate acordurile comerciale preferențiale pentru a evalua măsura în care acordurile comerciale preferențiale cu un impact semnificativ își ating obiectivele de politică și modul în care performanțele acestor acorduri pot fi îmbunătățite în sectoare economice-cheie și să includă în aceste evaluări o estimare a veniturilor la care s-a renunțat;

94.  invită Comisia ca, pentru a îmbunătăți protecția intereselor financiare ale Uniunii:

   (a) să creeze profiluri de risc la nivelul Uniunii pentru acordurile comerciale preferențiale, astfel încât statele membre să dispună de o abordare comună pentru analiza riscurilor, în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul Uniunii;
   (b) să verifice dacă statele membre ameliorează eficacitatea sistemelor lor de gestionare a riscurilor și a strategiei lor de control în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul Uniunii;
   (c) să încurajeze statele membre să adopte măsuri preventive corespunzătoare ori de câte ori primesc notificări de asistență reciprocă;
   (d) să evalueze țările beneficiare de regimuri preferențiale și să efectueze vizite de monitorizare în unele dintre aceste țări în urma selecției lor bazate pe o analiză a riscurilor, punând accentul în special pe normele legate de origine și de cumul;
   (e) să solicite statelor membre să îmbunătățească calitatea informațiilor furnizate de acestea cu privire la cooperarea administrativă;
   (f) să îmbunătățească monitorizarea financiară a investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu scopul de a preveni pierderile pentru bugetul Uniunii care apar ca urmare a prescrierii datoriilor;
   (g) să consolideze poziția pe care o deține Uniunea în acordurile comerciale preferențiale reciproce și să utilizeze în mai mare măsură măsurile preventive și de protecție, incluzându-le în toate acordurile comerciale viitoare;
   (h) să prezinte neîntârziat o sinteză a recuperărilor efectuate în perioada 2010-2014;
   (i) să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele inițiativei Compact lansate în Bangladesh;

Partea IX - Raportul special nr. 3/2014 al Curții de Conturi intitulat „Lecții învățate în urma dezvoltării Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) de către Comisia Europeană”

95.  salută constatările și recomandările Raportului special nr. 3/2014 al Curții de Conturi;

96.  aduce critici la adresa Comisiei pentru faptul că nu a pus la dispoziție suficient personal specializat la începutul proiectului nici în ceea ce privește realizarea din punct de vedere tehnic, nici în ceea ce privește calitatea evaluării legate de proiectul SIS II;

97.  recomandă integrarea fiecărui proiect IT important în procedura de guvernanță în domeniul IT și implicarea unor experți nu numai din Direcția Generală Informatică, ci și din alte direcții generale, precum și a unor experți externi, pentru a folosi mai bine cunoștințele de specialitate de la nivel intern;

98.  recomandă Comisiei să folosească cunoștințele de specialitate din statele membre chiar de la începutul fiecărui proiect important și să creeze un grup de experți format din reprezentanți ai statelor membre responsabile de proiect; consideră că misiunea grupului și competențele membrilor acestuia ar trebui să fie clar definite;

99.  critică faptul că nici Comisia, care trebuia, printre altele, să reprezinte interesele utilizatorilor finali ai SIS II, nici părțile interesate importante nici măcar nu cunoșteau cerințele tehnice și cerințele utilizatorilor finali la începutul proiectului;

100.  se așteaptă ca, pentru proiectele viitoare, Comisia să stabilească, în colaborare cu statele membre, la începutul proiectului, un profil exact al cerințelor tehnice și al cerințelor utilizatorilor finali ce trebuie respectate;

101.  consideră că publicarea de către Comisia a unei cereri generale de propuneri pentru acest proiect fără a fi definit în mod clar cerințele acestuia a reprezentat o irosire a banilor contribuabililor;

102.  recomandă Comisiei să elaboreze pentru viitoarele proiecte în materie de IT un plan de afaceri și un calendar care să fie realiste și bazate pe cerințe definite în mod clar în ceea ce privește forma și conținutul acestora și o analiză clară a costurilor și a planificării, luând în considerare riscurile și complexitatea proiectului;

103.  critică faptul că Comisia a încercat de câteva ori să ascundă întârzierile și costurile în creștere;

104.  solicită cea mai mare transparență posibilă în viitoarele proiecte IT în ceea ce privește ciclul de informare continuă cu privire la comisia competentă respectivă din cadrul Parlamentului, în special dacă este vorba de decizii vitale care declanșează etape consecutive ale proiectului sau modificări neprevăzute privind costurile, planificarea sau adoptarea unor soluții alternative;

105.  este de părere că în contractul cu principalul agent de contractare nu ar fi trebuit să fie limitate condițiile în care se solicită despăgubiri; consideră că viitoarele contracte ar trebui să prevadă un mecanism eficient de sancționare pentru a asigura respectarea termenelor de predare și a standardelor necesare;

106.  critică faptul că Comisia nu a anulat contractul cu principalul agent de contractare, în ciuda rezultatelor nesatisfăcătoare din prima etapă a proiectului;

107.  critică faptul că Comisia nu a insistat asupra unui sistem de dezvoltare bazat pe componente pentru punerea în aplicare a SIS II; consideră că, dacă s-ar fi introdus blocuri de activitate care să poată fi legate între ele, s-ar fi putut preda altui agent de contractare elemente întregi pentru a evita dependența de un anumit agent de contractare;

108.  critică faptul că Comisia a depășit valoarea contractului inițial de opt ori prin renegocierea contractului, în ciuda articolului 126 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002(13) al Comisiei, care prevede faptul că valoarea contractului poate depăși cu mai mult de 50 % valoarea inițială;

109.  constată, în acest sens, că articolul 134 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1268/2012(14) ar putea necesita o revizuire deoarece motivele de natură tehnică sau artistică care obligă autoritățile contractante să recurgă la un contractant sau agent anume nu ar trebui să eludeze dispoziția de protecție de la același alineat litera (e) și să permită majorarea valorii originale a contractului principal într-o măsură disproporționată;

110.  menționează că, în cazul unei creșteri considerabile a costurilor inițiale ale proiectului sau al unor schimbări majore în ceea ce privește beneficiile preconizate, riscurile sau soluțiile alternative, ar trebui să fie nevoie de acordul prealabil al autorității bugetare;

111.  deplânge realocarea fondurilor bugetare fără aprobarea autorității bugetare în mai multe cazuri;

112.  salută orientările privind managementul proiectelor, recomandate din 2011 de Direcția Generală Informatică din cadrul Comisiei; consideră că, pe baza acestor orientări, echipa de coordonare a proiectului trebuie să aprobe introducerea următoarelor etape ale proiectului, așa-numitele „puncte de control”;

113.  subliniază că trebuie să privim înainte, deoarece SIS II ar putea deveni depășit până la sfârșitul acestui deceniu, fiind nevoie de SIS III; își exprimă speranța că pregătirile privind SIS III vor fi realizate mult mai bine;

Partea X - Raportul special nr. 4/2014 al Curții de Conturi intitulat „Integrarea în PAC a obiectivelor politicii UE în domeniul apei un succes parțial”

114.  invită Comisia să propună organelor legislative ale Uniunii modificările necesare instrumentelor actuale (ecocondiționalitate și dezvoltare rurală) pentru a asigura conformitatea cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(15) (Directiva-cadru privind apa, DCA) sau, după caz, crearea unor noi instrumente capabile să atingă obiectivele mai ambițioase în ceea ce privește integrarea în PAC a obiectivelor politicii în domeniul apei;

115.  invită statele membre, în conformitate cu DCA:

   (a) să remedieze deficiențele pe care auditul le-a pus în lumină cu privire la modul de efectuare a controalelor în materie de ecocondiționalitate;
   (b) să impună în mod sistematic sancțiuni adecvate în cazul nerespectării normelor;
   (c) să pună mai mult accent pe identificarea și soluționarea problemelor cu implicații pentru apă în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, asigurându-se că există o coerență între acestea din urmă și planurile de management al bazinelor hidrografice;
   (d) să elaboreze și să implementeze cu rigurozitate mecanisme de protecție astfel încât să se evite ca activitățile finanțate de dezvoltarea rurală să conducă la apariția unor efecte negative asupra apelor;
   (e) să ia în considerare în mod activ și să promoveze în mod corespunzător utilizarea fondurilor alocate pentru aspectele cu implicații pentru apă, în concordanță cu principiul bunei gestiuni financiare;

116.  așteaptă din partea Comisiei să propună mecanisme adecvate care să poată exercita în mod eficace o influență net pozitivă asupra calității documentelor de programare ale statelor membre elaborate în conformitate cu Directiva-cadru privind apa și cu ajutorul cărora să se poată evita nerespectarea calendarului prevăzut de această directivă; consideră că, în acest sens, respectarea unor condiții minime în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa ar trebui să fie asigurată înainte de a se angaja fonduri pentru dezvoltare rurală;

117.  invită statele membre să accelereze de urgență procesul de punere în aplicare a DCA și să amelioreze, pentru următorul ciclu de gestionare (2015), calitatea planurilor de management al bazinelor hidrografice, furnizând, pentru diferitele măsuri stabilite în acestea, o descriere a domeniului lor de aplicare, a calendarului de implementare, a obiectivelor și a costurilor pe care le implică și făcându-le suficient de clare și de concrete la nivel operațional, până la nivelul local/al fermelor individuale;

118.  invită Comisia ar trebui să consolideze cunoștințele pe care le deține cu privire la legătura dintre calitatea apei/cantitățile de apă și practicile agricole, perfecționând sistemele de monitorizare existente și asigurându-se că acestea sunt capabile să măsoare cel puțin evoluția presiunilor pe care le exercită activitățile agricole asupra apelor; consideră că acest lucru ar contribui la identificarea domeniilor care sunt prioritare în contextul alocării fondurilor din cadrul PAC;

119.  îndeamnă statele membre să îmbunătățească fiabilitatea și coerența datelor pe care le furnizează Comisiei, precum și promptitudinea cu care se achită de această sarcină, întrucât calitatea informațiilor hidrografice la nivelul de ansamblu al Uniunii depinde de calitatea informațiilor pe care le furnizează statele membre;

Partea XI - Raportul special nr. 5/2014 al Curții de Conturi intitulat „Supravegherea bancară europeană prinde contur - Evoluția Autorității Bancare Europene într-un mediu în schimbare”

120.  subliniază că este necesar să se realizeze o analiză transsectorială a impactului, ținând seama, de asemenea, de timpul necesar pentru elaborarea standardelor tehnice; salută propunerea Comisiei de stabilire a unor termene-limită în vederea acordării de competențe suplimentare necesare pentru a elabora standarde tehnice și remarcă faptul că în prezent se realizează o analiză transsectorială a legislației adoptate de Uniune în ultimii ani în domeniul financiar, precum și a măsurilor din pachetul de reglementare;

121.  subliniază că activitățile Autorității Bancare Europene (denumită în continuare „Autoritatea”) ar trebui să fie și de acum înainte neutre din punct de vedere politic; consideră însă că este esențial să se consolideze cât mai curând posibil convergența activităților de supraveghere pentru a asigura faptul că Autoritatea își poate îndeplini sarcinile și funcția;

122.  consideră că un sistem de control independent reprezintă baza funcționării corespunzătoare a pieței financiare; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea în legătură cu o decizie politică care ar conferi Autorității doar rolul de autoritate de coordonare, neținând seama de rolul său de autoritate de supraveghere microprudențială, într-o perioadă istorică în care se impune adoptarea unor măsuri ferme pentru asigurarea încrederii în instituțiile financiare;

123.  ia act de constrângerile impuse Autorității în ceea ce privește colegiile de supraveghetori, precum și impactul acesteia asupra convergenței în materie de supraveghere; salută faptul că, în ciuda acestor constrângeri, Autoritatea a înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea funcționării colegiilor, în special privind aspecte precum realizarea unor evaluări comune ale riscurilor și adoptarea unor decizii comune;

124.  constată cu îngrijorare că, deși rolul îndeplinit de Autoritate în ceea ce privește inițierea și coordonarea testelor de rezistență a fost consolidat, ca o componentă a pachetului global privind mecanismul unic de supraveghere, responsabilitatea juridică pentru desfășurarea testelor de rezistență revine în continuare autorităților competente, ceea ce înseamnă că Autoritatea nu deține niciun control asupra rezultatelor testelor; .

125.  ia act cu îngrijorare de faptul că Autoritatea nu este în măsură să își îndeplinească în totalitate mandatul său în materie de protecție a consumatorilor, cauzele principale fiind absența instrumentelor juridice necesare pentru abordarea acestor aspecte și capacitatea limitată a Autorității de a adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic în vederea interzicerii anumitor produse sau activități; subliniază, cu toate acestea, rolul jucat de comitetul mixt în ceea ce privește facilitarea și îmbunătățirea schimbului de opinii la nivel intersectorial și împărtășește opinia Curții de Conturi privind necesitatea adoptării unor măsuri de consolidare a protecției consumatorilor în cadrul sectorului financiar al Uniunii;

126.  consideră că o coordonare mai bună cu autoritățile naționale din domeniul protecției consumatorului ar putea contribui la consolidarea rolului Autorității în acest domeniu;

127.  împărtășește opinia Curții de Conturi, conform căreia instituirea unui sistem de măsurare a performanței este esențial pentru o monitorizare eficace și ia act de faptul că Autoritatea este în curs de a pune în aplicare un sistem de management al performanței;

128.  relevă faptul că o supraveghere bancară la nivelul Uniunii necesită o diviziune clară a rolurilor și a responsabilităților între Autoritate, Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale de supraveghere, atât cele din cadrul mecanismului unic de supraveghere, cât și cele din afara acestui mecanism; solicită, prin urmare, ca rolurile și atribuțiile acestor instituții să fie clarificate în continuare, pentru a evita riscul suprapunerii sarcinilor, al unor eventuale lacune și al lipsei de claritate în ceea ce privește responsabilitățile acestora;

129.  consideră necesară îmbunătățirea normelor în materie de supraveghere aflate în vigoare, pentru a permite o supraveghere mai atentă a băncilor naționale din țările terțe care au adoptat moneda euro, dar care nu sunt state membre, cum ar fi Vaticanul, Andorra, Monaco și San Marino;

130.  consideră că este necesar să se revizuiască parametrii pentru activele ponderate în funcție de risc, pentru a nu penaliza băncile care prezintă expunerea cea mai ridicată la produsele bancare bazate pe credit, precum și pentru a nu oferi recompense băncilor care dețin produse financiare cu o fiabilitate mai redusă sau îndoielnică, cum ar fi produsele derivate;

Partea XII - Raportul special nr. 6/2014 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul acordat prin intermediul fondurilor politicii de coeziune pentru producerea de energie din surse regenerabile – a permis acesta obținerea unor rezultate bune?”

131.  salută Raportul special nr. 6/2014 al Curții și sprijină recomandările acesteia;

132.  salută constatarea Curții de Conturi cu privire la punerea în aplicare neproblematică a proiectelor selectate din domeniul surselor regenerabile de energie (SRE) și consideră că acest fapt confirmă maturitatea tehnologiilor-cheie în producția de energie din surse regenerabile;

133.  este de părere că, în cazul proiectelor SRE, care în general au nevoie de câțiva ani pentru a fi pe deplin operaționale, este dificil să se realizeze o evaluare precisă a performanței înainte de scurgerea perioadei respective;

134.  consideră că principiul rentabilității ar trebui consacrat pe deplin în instrumentele politicii de coeziune și în alte instrumente precum Programul energetic european pentru redresare - nu doar în cazul proiectelor SRE - chiar și atunci când servesc unor scopuri mai generale; subliniază că conceptul de rentabilitate poate fi definit în câteva moduri; sugerează, prin urmare, ca Comisia și statele membre să discute modalități de a raționaliza conceptul respectiv cu scopul de a propune orientări mai eficace pentru punerea în aplicare a proiectelor SRE;

135.  este preocupat de faptul că cadrul de reglementare al Uniunii privind SRE nu corespunde pe deplin cerințelor stabilite în instrumentele financiare ale Uniunii - Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune - care sunt cele mai importante surse de finanțare a surselor regenerabile de energie; invită Comisia să realizeze o examinare aprofundată a legislației și să corecteze inconsecvențele existente;

136.  consideră că finanțarea publică în acest domeniu ar trebui să completeze investițiile private și să joace un rol esențial în stimularea acestora; este totuși de părere că anumite proiecte, în special pe scară largă, necesită o creștere a investițiilor publice;

137.  consideră că stimulentele și mecanismele de sprijin instabile și imprevizibile reprezintă obstacole în calea investițiilor în energia din surse regenerabile; insistă asupra faptului că incertitudinile existente denaturează, de asemenea, procesul de selecție a tehnologiilor de producție, care subminează principiul rentabilității;

138.  subliniază că dificultățile și incertitudinile pentru integrarea în rețea a SRE nu reprezintă numai un obstacol în calea investițiilor sectorului privat în dezvoltarea energiei regenerabile, ci poate, de asemenea, să submineze sustenabilitatea economică și financiară a proiectelor în desfășurare, precum și punerea în aplicare a viitoarelor programe finanțate prin FEDR și Fondul de coeziune; invită Comisia să realizeze o examinare actualizată a obstacolelor tehnice și de reglementare la nivelul statelor membre pentru a permite proiectelor SRE, atât la scară mică, cât și la scară mare, să aibă un acces mai bun la rețeaua de electricitate;

139.  constată că Comisia trebuie să supravegheze în mod mai riguros noul cadru de reglementare pentru perioada 2014-2020, inclusiv obiectivele sale inițiale și indicatorii de performanță care ar permite o monitorizare și o evaluare eficace;

140.  solicită statelor membre să depună în continuare eforturi pentru a face schimb de cele mai bune practici și pentru a stabili proceduri comune cu scopul de a armoniza sistemele administrative naționale ale acestora;

141.  observă că criteriile foarte detaliate de selecție a SRE pot deveni un mijloc de excludere a concurenților; solicită Comisiei să amelioreze orientările în această privință și să monitorizeze cu atenție aceste cazuri;

142.  ia act de răspunsurile Comisiei, potrivit cărora unele dintre recomandările Curții de Conturi au fost deja transpuse prin Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului(16) (Directiva privind energia din surse regenerabile);

Partea XIII - Raportul special nr. 7/2014 al Curții de Conturi intitulat „A reușit FEDER să sprijine cu succes dezvoltarea incubatoarelor de afaceri?”

143.  salută Raportul special nr. 7/2014 al Curții și sprijină recomandările acesteia;

144.  constată că incubatoarele de afaceri sprijină crearea și dezvoltarea ulterioară a unor noi afaceri care pot conferi întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) un rol esențial în creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune;

145.  consideră că programele de finanțare din cadrul politicii de coeziune care vizează aceste incubatoare auditate ar trebui să fie planificate în mod structurat, să aibă obiective clare și să includă evaluări eficace; consideră că incubatoarele auditate au prezentat deficiențe în ceea ce privește cerințele menționate anterior;

146.  reamintește că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) a oferit o contribuție financiară semnificativă la crearea infrastructurii aferente incubatoarelor de afaceri și că instalațiile conexe auditate au fost realizate în mod corespunzător, însă performanțele incubatoarelor auditate au fost moderate;

147.  atrage atenția asupra faptului că numărul de planuri de afaceri elaborate, numărul de societăți nou-înființate și numărul de locuri de muncă create cu ajutorul incubatoarelor au fost, în medie, cu mult mai mici decât cele aferente incubatoarelor de referință utilizate de Curtea de Conturi pentru comparație;

148.  remarcă faptul că incubatoarele finanțate de FEDR și auditate de Curte ofereau o gamă mai limitată de servicii decât incubatoarele de referință, iar gama de competențe și cunoștințe de specialitate deținute de personalul incubatoarelor finanțate de FEDR era mai puțin extinsă;

149.  subliniază că oferirea unui lanț valoric complet de servicii de sprijin pentru întreprinderi, cu personal competent, bune practici și o monitorizare periodică sunt importante pentru eficacitatea incubatoarelor de afaceri;

150.  ia act de explicația Comisiei conform căreia statele membre care au aderat la Uniune în 2004 nu au dispus de infrastructura de afaceri, cunoștințele de specialitate și experiența necesare după aderare și, din acest motiv, nu au putut obține rezultate mai bune; reamintește totuși că auditul a fost realizat în incubatoare din 4+2 state membre, doar două dintre acestea fiind membre ale Uniunii din 2004;

151.  consideră că, în două perioade succesive de programare, 2000-2006 și 2007-2013, Comisia nu a fost suficient de implicată în sprijinirea acestor întreprinderi, constată că acest lucru a fost confirmat de orientările deficitare oferite de Comisie în perioadele respective de programare, în special între 2006 și 2010;

152.  reamintește că stabilirea și diseminarea de bune practici, în special în rândul întreprinderilor nou-create, este o măsură importantă pentru a ameliora eficacitatea; regretă rezultatele dezamăgitoare ale incubatoarelor auditate; invită Comisia să îmbunătățească orientările transmise autorităților de management din statele membre în acest sens, iar pe acestea din urmă le invită să aplice în mod eficient principiile directoare în cauză;

153.  subliniază că, pentru a asigura eficacitatea afacerilor, este esențial să se investească în formarea profesională a personalului, astfel încât să se ofere un sprijin eficace întreprinderilor cu care lucrează incubatoarele și potențialilor clienți; regretă faptul că și acest element este, în general, neglijat de incubatoarele auditate;

154.  observă că sprijinirea incubatoarelor de afaceri s-ar putea baza pe o analiză cuprinzătoare și aprofundată, precum și pe o serie de examinări individuale, specifice, adaptate fiecărui caz (cum ar fi un studiu de fezabilitate, un plan de afaceri etc.), în cazul proiectelor ce se bucură de un sprijin mai susținut; consideră că aceste examinări ar putea avea ca rezultat un raționament clar pentru un astfel de sprijin;

155.  consideră că nu toate localitățile vor avea neapărat rezultate pozitive în urma utilizării incubatoarelor de afaceri, care sunt concepute pentru a aduce o valoare adăugată dezvoltării economice și regionale; consideră că ar trebui sprijinite numai incubatoarele care satisfac condițiile inițiale;

156.  subliniază că sprijinul pentru incubatoarele de afaceri ar putea fi pus la dispoziție prin utilizarea modelului parteneriatelor de tip public-privat (PPP), în baza căruia riscul asumat de un serviciu public este partajat cu o întreprindere privată care face obiectul sprijinului;

157.  observă că incubatoarele de afaceri ar trebui create în strânsă cooperare cu instituțiile de învățământ și cu institutele de cercetare;

158.  observă că este important să se identifice acțiuni complementare și sinergii în cadrul sprijinului acordat incubatoarelor de afaceri de către FEDR, Orizont 2020 și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în perioada 2014-2020;

Partea XIV - Raportul special nr. 8/2014 al Curții de Conturi intitulat „Comisia a gestionat în mod eficace integrarea sprijinului cuplat în schema de plată unică?”

159.  aprobă recomandările Curții de Conturi și salută poziția constructivă a Comisiei;

160.  regretă că unele statele membre, conform constatărilor Curții de Conturi, nu au respectat întotdeauna principiul bunei gestiuni financiare la definirea criteriilor pentru calcularea drepturilor la plată;

161.  constată că această situație a condus la realizarea de câștiguri excepționale pentru fermierii din anumite sectoare, câștiguri ce nu au încălcat ca atare normele în vigoare:

   (a) în Spania, conform legislației naționale, drepturile la plată erau mai mari decât sprijinul cuplat primit de fermieri în trecut;
   (b) în Italia, fermierii au primit drepturi la plată ce au corespuns nivelului istoric al ajutoarelor, deși între timp aceștia reduseseră în mod semnificativ suprafețele cultivate;
   (c) contrar celor prevăzute de legislația Uniunii, autoritățile franceze nu au redus valoarea tuturor drepturilor la plată pentru a finanța sprijinul specific acordat fermierilor [în temeiul articolului 68 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului(17)]; în consecință, în Franța, valoarea tuturor drepturilor la plată a fost supradeclarată cu 4,61 %, procent corespunzător sumei de 357,3 milioane EUR; constată că, din această sumă, 74 milioane EUR au vizat sprijinul integrat în schema de plată unică (SPU) în 2010 și că, potrivit afirmațiilor Comisiei, în planul de acțiune pentru Franța sunt incluse acțiuni corective;

162.  solicită, prin urmare, Comisiei să monitorizeze în mod adecvat calcularea drepturilor la plată ale fermierilor de către statele membre, precum și respectarea plafoanelor disponibile pentru alocarea acestor drepturi;

163.  ia act cu îngrijorare că nici în cazurile afectate de erori, identificate de Comisie, drepturile la plată nu au fost corectate întrucât procedurile administrative sunt prea greoaie;

164.  invită Comisia să îmbunătățească măsurile de supraveghere în timp util și să acorde o atenție mai mare riscurilor asociate drepturilor la plată;

165.  observă că, începând cu anul 2015, SPU va fi înlocuită cu o „schemă de plată de bază” (SPB);

166.  consideră că această nouă schemă ar trebui să vizeze reducerea sarcinii administrative pentru fermieri;

167.  își manifestă convingerea că verificările și auditurile întreprinse de Comisie ar trebui să fie bazate pe risc;

168.  insistă asupra faptului că noua schemă trebuie să evite discrepanțele nejustificate în calcularea drepturilor la plată în diferitele state membre, precum și tratamentul inegal al fermierilor, indiferent de marja de manevră pe care o permite regulamentul; solicită Comisiei să prezinte asigurări Parlamentului și Comisiei sale pentru control bugetar că vor fi aplicate măsurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv;

169.  se declară îngrijorat că drepturile la plată incorect calculate ar putea să conducă la plăți incorecte și dincolo de orizontul anului 2014, întrucât statele membre pot alege să plătească, până în 2021, o parte din viitorul ajutor în funcție de nivelul actual al ajutorului SPU; consideră că, deși astfel de plăți pot fi corectate și recuperate, ele ar trebui evitate din principiu;

170.  reamintește Comisiei că articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stipulează că „Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul, [...] pe propria răspundere și în limita creditelor alocate, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare”; așteaptă din partea Comisiei să asigure, așadar, orientări adecvate pentru statele membre, astfel încât acestea să fie în măsură să implementeze SPB în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și să introducă structuri de monitorizare eficiente în vederea asumării responsabilității depline pentru executarea bugetului;

Partea XV - Raportul special nr. 9/2014 al Curții de Conturi intitulat „Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?”

171.  salută constatările și recomandările Raportului special nr. 9/2014 al Curții de Conturi;

172.  ia act de adoptarea de către Consiliu și Parlament a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013(18) privind noua organizare comună a piețelor pentru perioada 2014-2020;

173.  reamintește Raportul special nr. 7/2012 al Curții de conturi (Descărcarea de gestiune 2011) intitulat „Reforma organizării comune a pieței vitivinicole: progresele realizate până în prezent” și raportul Comisiei pentru control bugetar care a urmat;

174.  sprijină pe deplin ideea ca schema de ajutor să fie eficientizată, iar Comisia să monitorizeze periodic absorbția fondurilor; insistă asupra nevoii absolute ca măsura privind investițiile să fie orientată către mediul de afaceri și rezultate și ca modelele de cele mai bune practici să fie încurajate și să fie trase învățăminte din acestea;

175.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu eșecul eforturilor de a atrage mai multe IMM-uri pentru sprijinul acordat de Uniune pentru promovare în sectorul vitivinicol; consideră că ar trebui revizuite ratele de cofinanțare în beneficiul IMM-urilor, ușurând astfel participarea eventualilor beneficiari din rândul IMM-urilor, în special a celor cu o capacitate administrativă și financiară redusă;

176.  consideră că trebuie pus în practică un sistem comun de evaluare a măsurii de promovare pentru a garanta că statele membre și Comisia vor putea analiza progresele realizate și atingerea obiectivelor definite, precum și impactul măsurii respective asupra competitivității sectorului vitivinicol la nivelul statelor membre; subliniază că majorarea cotei de piață la nivel global a unei anumite societăți vitivinicole ar putea face parte din respectivul sistem comun de evaluare;

177.  susține recomandarea Curții de Conturi potrivit căreia cheltuielile conexe, cum ar fi cele ale organismelor de punere în aplicare, și cheltuielile generale să fie justificate în mod corespunzător și să fie limitate la un procentaj maxim din costurile totale;

178.  subliniază importanța esențială a unei combinații adecvate de politici de investiții și de promovare; consideră că statele membre și Comisia ar trebui să pună în aplicare măsurile cu o mai mare eficiență; subliniază, în special pentru măsura de promovare, că beneficiarii ar trebui să aibă obligația de a demonstra că au nevoie de ajutorul Uniunii, costurile normale de exploatare nu ar trebui finanțate și că ar trebui limitat sprijinul pentru beneficiarii care prezintă, în fiecare perioadă de programare, programe de promovare care vizează aceleași țări; în plus, subliniază faptul că rezultatele acțiunilor de promovare ar trebui să fie evaluate mai degrabă la nivelul beneficiarului, decât pentru întregul sector vitivinicol al Uniunii;

179.  susține recomandarea Curții de Conturi potrivit căreia Comisia ar trebui să analizeze în ce măsură bugetul alocat programelor naționale de sprijin pentru perioada 2014-2018 corespunde nevoilor din sectorul vitivinicol al Uniunii și capacității de absorbție a statelor membre și să reajusteze bugetul, dacă este necesar; invită Comisia să analizeze dacă este nevoie de un instrument financiar suplimentar pentru sectorul vinului, comparativ cu alte sectoare agricole;

180.  salută evoluția pozitivă a exporturilor Uniunii de vinuri de calitate; subliniază faptul că Uniunea ar trebui să identifice și să exploateze avantajul său concurențial pe o piață mondială a vinului multilaterală și din ce în ce mai competitivă și ar trebui să depună eforturi pentru a încuraja producătorii de vin din Uniune să producă vinuri de calitate de clasă mondială care să contribuie la realizarea echilibrului în Uniune între cerere și ofertă;

181.  încurajează Comisia să contribuie la creșterea transparenței promovării vinului în țările terțe printr-un sistem mai bun de control și monitorizare a proiectelor finanțate; subliniază că această măsură ar trebui să contribuie, de asemenea, la evitarea dublei finanțări;

Partea XVI - Raportul special nr. 10/2014 al Curții de Conturi intitulat „Eficacitatea sprijinului acordat pentru acvacultură prin Fondul european pentru pescuit”

182.  sprijină principalele recomandări ale Curții de Conturi și totodată ia act de faptul că Comisia elaborează orientările necesare pentru Directiva-cadru privind apa și pentru Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului(19) (Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin); salută faptul că Comisia a luat act de recomandările în materie de amenajare a teritoriului și referitoare la nevoia de simplificare administrativă;

183.  salută faptul că lecțiile învățate în perioada 2007-2013 au fost încorporate în noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime pentru perioada 2014-2020; subliniază că este necesar, cu toate acestea, ca Comisia să se asigure că toate recomandările au fost și vor fi puse în practică;

184.  înțelege faptul că impactul crizei financiare a împiedicat realizarea obiectivelor de creștere și ocupare a forței de muncă în sectorul acvaculturii; subliniază, cu toate acestea, că unul dintre principalele obiective ale Fondului european pentru pescuit (FEP), și anume creșterea și sustenabilitatea acvaculturii, nu a fost realizat și din cauza altor factori; subliniază că, în loc să crească, sectorul acvaculturii a stagnat timp de mulți ani, spre deosebire de alte părți ale lumii;

185.  își exprimă dezamăgirea cu privire la lipsa de prioritizare la nivelul proiectelor și de lipsa unei planificări strategice la nivel național; îndeamnă Comisia să amelioreze, prin urmare, modul de concepere a programelor pentru a consolida măsurile de sprijinire a acvaculturii și cere Comisiei să asigure o mai bună punere în aplicare;

186.  subliniază că, pe de o parte, unul dintre principalele obiective ale Comisiei este o acvacultură mai puternică și mai durabilă, dar, pe de altă parte, foarte puține acțiuni au fost întreprinse pentru a atinge acest obiectiv din cadrul FEP; observă că aceasta este o eroare sistematică ce se regăsește și în alte programe și, prin urmare, consideră că Comisia eșuează în mod repetat în a-și atinge obiectivele;

187.  îndeamnă Comisia să își remodeleze gestiunea financiară și să își modifice abordarea, de la a cheltui toate resursele disponibile la a se concentra pe acțiuni care să stabilească dacă cheltuielile sunt conform normelor, dacă acestea sunt avantajoase din punct de vedere economic și dacă oferă sprijin eficient pentru atingerea principalelor obiective;

188.  ia act de faptul că statele membre trebuie să remedieze problema selecției deficitare a proiectelor mai curând decât să acorde finanțare pentru toate proiectele și trebuie să se asigure că procedura de selecție face obiectul unor norme privind o evaluare detaliată, care să analizeze potențialul proiectelor de a da rezultate și de a fi avantajoase din punct de vedere economic, elemente care, per ansamblu, vor contribui la atingerea obiectivelor Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), printre care se numără creșterea și ocuparea forței de muncă; subliniază faptul că Comisia ar trebui să sprijine statele membre în aceste acțiuni, ar trebui să încurajeze monitorizarea ulterioară a rezultatelor proiectelor și ar trebui să instituie evaluări mai complexe în etapa posterioară realizării proiectelor, care să fie folosite drept învățăminte asimilate;

189.  are convingerea că statele membre își vor îmbunătăți instrumentele și canalele de raportare, deoarece datele furnizate Comisiei sunt adesea imprecise; recomandă Comisiei: (a) să dezvolte mijloace mai puternice de presiune asupra statelor membre pentru ca acestea să prezinte date fiabile, în special în cazul în care există discrepanțe evidente, și (b) să aibă în vedere penalizarea statelor membre suspectate că furnizează în mod intenționat date incorecte;

190.  subliniază că Comisia trebuie să dezvolte un cadru mai solid pentru toate programele sale financiare, care să includă și noile măsuri FEPAM pentru acvacultură; consideră că Comisia ar trebui să aibă o abordare mai coerentă și să dezvolte o mai mare integritate;

191.  cere Comisiei să se asigure că statele membre își clarifică propriile strategii și că le implementează într-un mod care să completeze obiectivele FEPAM; cere Comisiei să se asigure că statele membre investesc eforturi suplimentare în evaluarea proiectelor și că încep să vină cu o gândire strategică a proiectelor; subliniază că este nevoie să se garanteze că evaluatorii analizează proiectele cu foarte mare atenție și cu așteptări clare;

192.  recomandă să fie reconsiderată finanțarea proiectelor care au început deja, deoarece aceasta nu are impact suplimentar; descurajează Comisia și statele membre de la a face „exerciții de bifare a unor căsuțe” pentru a evita lipsa de valoare adăugată;

193.  încurajează simplificarea procedurilor administrative pentru a garanta că proiectele pentru care se solicită finanțare au o calitate ridicată;

194.  salută propunerea pentru un nou sistem de monitorizare în cadrul FEPAM, care va include o bază de date la nivelul statelor membre în care se vor stoca informații despre fiecare operațiune, precum și rapoarte cuprinzătoare cu informații-cheie, dar insistă ca această propunere să fie implementată și menținută la standarde ridicate;

Partea XVII - Raportul special nr. 11/2014 al Curții de Conturi intitulat „Înființarea Serviciului European de Acțiune Externă”

195.  salută Raportul special nr. 11/2014 al Curții de Conturi și sprijină recomandările acesteia;

196.  consideră că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu este încă un serviciu diplomatic al Uniunii pe deplin funcțional din cauza restrângerilor bugetare; consideră că Comisia și statele membre sunt cei care ar trebui să promoveze consolidarea SEAE;

197.  subliniază că principiul neutralității bugetare este de salutat; consideră totuși că acesta ar trebui să fie privit în legătură cu economiile realizate de statele membre prin înființarea SEAE;

198.  consideră că SEAE are în continuare o administrație cu foarte multe cadre superioare, situație ce trebuie remediată; consideră că măsurile inițiate pentru remedierea acestei situații sunt în direcția bună și solicită Comisiei să își intensifice angajamentul de îmbunătățire a cooperării inter-servicii;

199.  consideră că responsabilitățile reprezentanților speciali ai Uniunii sunt foarte neclare, nu beneficiază de o monitorizare adecvată și nici de evaluarea rezultatelor; sugerează că, pentru remedierea acestor deficiențe, reprezentanții speciali ar trebui integrați în SEAE;

200.  consideră drept pozitive evoluțiile din domeniul resurselor umane, dar este totuși de acord cu observațiile Curții de Conturi, potrivit căreia expertiza tematică în cadrul delegațiilor este absolut necesară; invită Comisia și SEAE să implementeze o abordare concertată prin care să optimizeze profilul personalului din delegații;

201.  invită SEAE să analizeze mai atent costurile ocazionate de procedurile de recrutare; invită SEAE să recurgă la soluții inovative precum videoconferințele în cazul interviurilor de angajare și să prezinte, pe cât posibil, propuneri de aceeași natură și pentru formarea personalului;

202.  încurajează Comisia și statele membre să ia măsuri de promovarea a unei mai bune coordonări și cooperări între serviciile lor de relații externe și SEAE fără să neglijeze aspectele tematice de ordin orizontal;

203.  subliniază necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate finanțării misiunilor politicii de securitate și apărare comună (PSAC) menite să garanteze securitatea internă și externă a Uniunii, ca urmare a pericolului prezentat de conflictele din țările învecinate și a riscului crescut de activități teroriste desfășurate de SI (Statul Islamic);

204.  îndeamnă SEAE să maximizeze beneficiile economiilor de scară prin crearea de noi sinergii atât în cadrul sediului SEAE și al delegațiilor, cât și prin cooperarea cu statele membre și cu serviciile diplomatice naționale, în spiritul unei veritabile politici externe și al unor servicii externe ale Uniunii; constată cu satisfacție că se multiplică situațiile în care delegațiile Uniunii și ambasadele statelor membre împart aceleași spații de lucru, deși într-o măsură limitată, și felicită SEAE pentru prioritatea pe care o acordă acestei tendințe în activitatea sa;

205.  acceptă faptul că serviciile consulare pot fi în continuare îmbunătățite;

Partea XVIII - Raportul special nr. 12/2014 al Curții de Conturi intitulat „Este FEDR utilizat cu eficacitate în finanțarea proiectelor care promovează în mod direct biodiversitatea în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020?”

206.  reamintește că Convenția privind diversitatea biologică definește biodiversitatea ca fiind varietatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv a ecosistemelor terestre, marine și a altor ecosisteme acvatice și a complexelor ecologice din care acestea fac parte; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că respectiva convenție recunoaște existența mai multor amenințări majore la adresa biodiversității, cum ar fi pierderea și fragmentarea habitatelor, supraexploatarea pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor și a solurilor, poluarea, schimbările climatice și speciile alogene care concurează cu speciile indigene de floră și faună;

207.  subliniază că biodiversitatea este esențială pentru viața omului și pentru bunăstarea societăților; subliniază și faptul că schimbările climatice, diminuarea biodiversității, amenințările legate de speciile invazive, exploatarea excesivă a resurselor naturale constituie provocări majore care afectează fiecare cetățean al Uniunii;

208.  regretă că Uniunea nu a putut să își atingă obiectivul major de stopare a declinului biodiversității în cadrul Uniunii până în 2010;

209.  constată că declinul biodiversității implică costuri economice covârșitoare pentru societate, iar politicile de la nivel mondial nu au acordat până în prezent suficientă atenție acestui aspect; observă, de asemenea, că cercetările întreprinse cu privire la economia ecosistemelor și a biodiversității au arătat că refuzul de a adopta măsurile necesare și degradarea serviciilor ecosistemice generează costuri care s-ar putea ridica, anual, până la 7 % din PIB-ul mondial în 2050(20);

210.  își exprimă convingerea că, prin urmare, este imperios necesar să se adopte măsuri și să se acorde o mai mare importanță la nivel politic biodiversității, pentru a onora angajamentele care trebuie îndeplinite până în 2020 în acest domeniu;

211.  constată că, adesea, obținerea rezultatelor preconizate ale proiectelor este un proces de durată, ceea ce face dificilă evaluarea acestor rezultate;

212.  consideră că, în ciuda limitărilor existente ca urmare a nivelului redus al finanțării acordate biodiversității și a dificultăților întâmpinate în evaluarea utilizării acestor fonduri, este esențial ca finanțarea să fie menținută în această etapă;

213.  subliniază că protecția biodiversității nu este doar un obiectiv nobil legat de mediu, acest domeniu de politică având, de asemenea, un potențial semnificativ de creare a unor noi competențe, locuri de muncă și oportunități de afaceri;

214.  relevă faptul că este deosebit de important ca protecția și conservarea biodiversității să fie integrate în mod constant în dezvoltarea, implementarea și finanțarea tuturor celorlalte politici ale Uniunii (printre care se numără agricultura, silvicultura, pescuitul, dezvoltarea și coeziunea regională, energia, industria, transportul, turismul, cooperarea și ajutorul pentru dezvoltare, cercetarea și dezvoltarea) pentru a face ca politicile sectoriale și bugetare ale Uniunii să fie mai coerente și pentru a asigura faptul că Uniunea își onorează angajamentele obligatorii referitoare la protecția biodiversității; subliniază, în acest context, că cooperarea între autoritățile locale, regionale, naționale și de la nivelul Uniunii ar trebui să fie consolidată;

215.  evidențiază faptul că, deși Comisia furnizează orientări și oferă stimulente în acest domeniu, statele membre sunt responsabile în mod exclusiv pentru definirea priorităților în materie de finanțare în funcție de propriile lor nevoi, precum și faptul că marea majoritate a statelor membre nu utilizează Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în scopul protejării biodiversității;

216.  consideră, așadar, ținând seama de rata scăzută de utilizare a fondurilor (0,79 %), că este necesar să se analizeze posibilitatea instituirii obligației de a aloca un procentaj din resursele financiare disponibile în cadrul FEDR, care urmează să fie stabilit cu exactitate, pentru promovarea biodiversității;

Partea XIX - Raportul special nr. 13/2014 al Curții de Conturi intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru reabilitare ca urmare a cutremurului din Haiti”

217.  salută Raportul special nr. 13/2014 prin care se evaluează sprijinul Uniunii pentru reabilitare ca urmare a cutremurului din Haiti drept o contribuție importantă la dezbaterea politică generală referitoare la politicile externe ale Uniunii în domeniul ajutorului umanitar și dezvoltării; ia act de constatări și de recomandări;

218.  salută și ia act de principalele concluzii și recomandări din raportul final referitor la evaluarea cooperării Uniunii cu Republica Haiti, desfășurată de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare din cadrul Comisiei – EuropeAid la cererea Parlamentului, și își prezintă mai jos observațiile și recomandările;

Comentarii generale

219.  menționează din nou gradul ridicat de satisfacție în ceea ce privește activitatea și eforturile serviciilor Comisiei ca răspuns la cutremurul din Haiti din 2010, care au fost depuse într-o situație extrem de critică pentru delegația Uniunii și pentru personalul său; salută, în acest sens, posibilitatea Comisiei de a refuza efectuarea plăților din cauza progreselor nesatisfăcătoare în ceea ce privește gestiunea financiară realizată de guvern și a deficiențelor din cadrul procedurilor naționale de achiziții publice;

220.  regretă deficiențele de coordonare identificate între donatori și în cadrul serviciilor Comisiei, care sunt semnalate, de asemenea, într-o evaluare a cooperării Uniunii cu Republica Haiti (2008-2012)(21), evaluare prezentată în numele Comisiei; în acest sens, cere o mai bune coordonare a ajutorului umanitar și a ajutorului pentru dezvoltare, îmbunătățind corelarea dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare prin intermediul unui cadru care să lege serviciile din aceste domenii; consideră că, ori de câte ori este posibil, trebuie să existe abordări integrate între Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (ECHO) din cadrul Comisiei și EuropeAid, însoțite de obiective clar delimitate în materie de coordonare și de o strategie coerentă pentru această țară, în paralel cu partajarea celor mai bune practici; salută, în acest sens, integrarea sistematică a abordării bazate pe corelarea dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare în ciclul de finanțare 2014-2020; în plus, solicită serviciilor Comisiei să realizeze o tranziție mai bună de la activitățile pe termen scurt din domeniul ajutorului umanitar la intervenții pe termen lung în materie de dezvoltare și să realizeze o coordonare coerentă nu numai între diferiții actori ai Uniunii, ci și o coordonare cu prioritățile naționale prin intermediul unei strategii comune, cu ajutorul unui cadru comun în materie de ajutor umanitar și de dezvoltare; invită Comisia să discute cu Parlamentul dacă cadrul juridic existent împiedică coordonarea eficace dintre diferitele instrumente financiare în materie de ajutor umanitar și de dezvoltare; consideră, de asemenea, că implicarea organizațiilor neguvernamentale din societatea civilă locală poate contribui la o mai bună utilizare a bazei locale de cunoștințe pentru a identifica mai bine nevoile de reabilitare și pentru a supraveghea progresele înregistrate de autoritățile naționale;

221.  reamintește recomandările formulate în urma vizitei pe care delegația Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a efectuat-o în Haiti în februarie 2012 și insistă, ca un principiu constant, asupra problemei pregnante a trasabilității și responsabilității pentru fondurile de dezvoltare ale Uniunii; în special conectând sprijinul bugetar de performanțe și definind clar obligațiile și îndatoririle administrației naționale ce pot asigura transparența, trasabilitatea și responsabilitatea corespunzătoare; își reiterează apelul lansat pentru realizarea mai multor acțiuni de combatere a corupției endemice; subliniază faptul că ajutorul umanitar ar trebui să se bazeze pe o strategie de retragere și subliniază că fondurile ar trebui canalizate prin intermediul instituțiilor din Haiti, acolo unde acest lucru este posibil, conform Acordului de la Cotonou, pentru a asigura asumarea responsabilității și a sprijini consolidarea organismelor naționale, inclusiv Agenției pentru achiziții publice, care ar trebui să acționeze ca un filtru de control; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să pună accentul pe matricea de condiționalități pentru sprijinul bugetar sectorial;

222.  reamintește că, în centrul strategiei Uniunii de dezvoltare, se află „construcția statală”, care este totodată piatra de temelie în cazul oricărei situații de criză de acest gen, conform principiilor de intervenție în contexte fragile; observă că aceasta include sprijinirea consolidării instituționale, transparența și eficiența administrării finanțelor publice, creditele bugetare și eficacitatea cheltuielilor publice, alături de dialoguri strânse la nivel politic și în materie de politici;

223.  solicită definirea unui mix corespunzător de politici în logica intervenției Uniunii, cu ajutorul unei abordări cuprinzătoare referitoare la acționarii statali și nestatali/neguvernamentali și la sprijinul care urmează să fie acordat sectoarelor prin intermediul evaluării rapide a nevoilor sectoarelor, aceasta având un efect pozitiv pentru viabilitatea, complementaritatea și sustenabilitatea proiectelor;

Orientări pentru viitor

224.  consideră că, pe lângă situația din Haiti, trebuie discutate și îmbunătățite măsuri pentru a consolida cadrul de politică pentru intervenție și reducerea riscurilor de dezastre, cu scopul ultim de a reduce la minimum riscurile pentru viețile omenești și pentru condițiile de trai ale oamenilor; consideră că investițiile în reducerea riscului de dezastre sunt cruciale ca parte integrantă a dezvoltării durabile, dar și foarte eficiente din punctul de vedere al costurilor, deoarece permit o utilizare semnificativ mai eficientă și mai eficace a resurselor decât costurile pentru acțiunile de răspuns în caz de dezastre;

225.  consideră că aceste situații de criză și fragilitate necesită dezvoltarea de politici pentru care e nevoie de noi abordări, de noi metode și de expertiză, în special în ceea ce privește activități cum ar fi (i) identificarea riscurilor la diferite niveluri operaționale, (ii) efectuarea de scenarii și proiecții cu privire la consecințele potențiale și (iii) desemnarea instrumentelor pentru a evita și a reduce riscurile și dezastrele potențiale și pentru a se pregăti pentru acestea; solicită o abordare flexibilă pentru a permite Comisiei să își adapteze măsurile și instrumentele de asistență în mod adecvat și rapid la situațiile de criză și de post-criză; în acest context, ia act de faptul că, între timp, Comisia a instituit un sistem de mobilizare a experților din diferite domenii de competență, pentru a permite desfășurarea în termen scurt de personal suplimentar la delegațiile sau sediile serviciilor Uniunii în caz de personal insuficient;

226.  încurajează Comisia și SEAE să lucreze sistematic la cele patru faze ale ciclului de gestiune a dezastrelor, și anume atenuarea impactului și capacitatea de pregătire, răspunsul și recuperarea în vederea definirii unui cadru strategic pentru gestionarea riscului de dezastre și construirea capacității de rezistență; cere Comisiei și SEAE să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor și gradul de pregătire în vederea implementării și realizării obiectivelor de program în contextul de după catastrofă;

227.  reamintește că, în orice situație de criză, trebuie să se acorde o atenție deosebită caracterului solid și eficacității operaționale a cadrului național de guvernanță pentru gestionarea acțiunilor de reducere a riscurilor de dezastre, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru succesul intervenției Uniunii; reamintește că evaluarea oricărui cadru național de guvernanță ar trebui să țină seama, printre altele, de cadrele existente în materie de responsabilitate pentru rezultatele obținute, de definiția și de responsabilitățile existente la nivel central și local, de existența unui lanț clar de comenzi și controale, a unor canale de informații între diverșii actori/donatori, dar și de mecanismele de feedback pentru proiecte;

228.  sprijină recomandările Curții de Conturi în ceea ce privește sprijinul Uniunii pentru reabilitare ca urmare a cutremurului din Haiti și salută răspunsul prin care Comisia acceptă, de asemenea, aceste recomandări;

Partea XX - Raportul special nr. 14/2014 al Curții de Conturi intitulat „Modul în care instituțiile și organele UE calculează, reduc și compensează emisiile lor de gaze cu efect de seră”

229.  consideră că toate instituțiile și organele Uniunii ar trebui să aibă o abordare comună privind emisiile lor de gaze cu efect de seră și posibilele modalități de reducere a acestor emisii; consideră că, pentru a putea realiza acest obiectiv, ele trebuie să calculeze toate emisiile lor de gaze cu efect de seră și nu ar trebui să evite publicarea rezultatelor;

230.  consideră că, pentru a-și menține credibilitatea în cadrul negocierilor pe probleme de mediu cu părți terțe, Comisia ar trebui să depună un efort mai susținut în ceea ce privește colectarea de date referitoare la propriile emisii de gaze cu efect de seră;

231.  invită instituțiile și organele Uniunii care nu au certificatul sistemului de management de mediu și audit (EMAS) să analizeze posibilitatea solicitării cât mai rapide a acestui certificat; subliniază însă că EMAS ar trebui considerat drept un instrument pentru structurarea, printre altele, a emisiilor de gaze cu efect de seră și nu ar trebui considerat drept singurul și ultimul obiectiv al politicii de mediu a instituțiilor;

232.  atrage atenția asupra faptului că măsurile de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi utilizate într-o măsură mai mare de instituțiile și organele UE pentru a-și reduce amprenta de carbon; susține opinia Curții de Conturi potrivit căreia utilizarea unor compensări de înaltă calitate, pe lângă măsurile de reducere a emisiilor (și nu în locul acestor măsuri de reducere), ar constitui un răspuns adecvat la aceste probleme invocate; observă totuși că măsurile de compensare nu ar trebui să aibă prioritate față de investirea fondurilor respective în îmbunătățirea politicii de mediu a instituțiilor și organelor Uniunii;

233.  salută faptul că unele instituții ale Uniunii au inițiat proiecte-pilot pentru achiziții publice ecologice; speră ca rezultatele să fie promițătoare, iar achizițiile ecologice să devină o procedură standard a instituțiilor și organelor Uniunii în viitorul apropiat;

234.  subliniază că factorul uman reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale punerii în practică a acestor politici; îndeamnă, așadar, cadrele de conducere din instituțiile și organele Uniunii, care sunt responsabile cu aceste politici, să se formeze și să-și îmbunătățească competențele și nivelul de înțelegere a importanței emisiilor de gaze cu efect de seră generate de instituții; speră că formarea noului colegiu al comisarilor în 2014 reprezintă o oportunitate în ceea ce privește punerea în practică a unor standarde mai stricte în cadrul Comisiei și al agențiilor sale;

Partea XXI - Raportul special nr. 15/2014 al Curții de Conturi intitulat „Fondul pentru frontierele externe a promovat solidaritatea financiară, dar necesită o mai bună măsurare a rezultatelor și trebuie să genereze o valoare adăugată europeană suplimentară”

235.  constată cu îngrijorare că obiectivele strategice ale Fondului pentru frontierele externe (FFE) nu au fost clare și că, în special, există o tensiune între natura generală a FFE ca mecanism de solidaritate și concentrarea sa pe obiective concrete pentru o mai bună cooperare în domeniul controalelor la frontiere și al vizelor;

236.  ia act de faptul că, pentru Comisie, lansarea cu succes a SIS II, a VIS și a EUROSUR în toate statele membre demonstrează contribuția FFE; consideră totuși că o astfel de afirmație generală nu poate reprezenta niciodată un răspuns satisfăcător la criticile specifice ale Curții de Conturi privind lipsa indicatorilor de performanță;

237.  ia act de faptul că pot apărea probleme similare în ceea ce privește obiectivele Instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului pentru securitate internă (FSI), deoarece și acest instrument vizează atât solidaritatea între statele membre în ceea ce privește gestionarea controalelor la frontiere, cât și realizarea unui nivel ridicat uniform al controlului la frontierele externe, precum și prelucrarea eficientă a vizelor Schengen, în conformitate cu angajamentul Uniunii cu privire la libertățile fundamentale și drepturile omului;

238.  subliniază că statele membre, deși recunosc importanța unor controale eficiente la frontierele externe comune ca parte a acquis-ului Schengen, consideră gestionarea controalelor la frontiere și, într-o mai mică măsură, prelucrarea vizelor ca reprezentând încă, în esență, competențe naționale;

239.  solicită, prin urmare, statelor membre să includă FSI în strategiile naționale de gestionare a frontierelor pentru a contribui la cooperarea consulară, la operațiunile Frontex sau la acțiunile de urgență și la acțiunile specifice care sunt importante pentru spațiul Schengen în ansamblu; îndeamnă Comisia și statele membre să-și îmbunătățească cooperarea în acest sens;

240.  solicită Comisiei să examineze dacă ar fi util să se dividă această parte a FSI dedicată controalelor la frontiere și vizelor în mai multe segmente dotate cu resurse specifice: unul pentru solidaritate, unul pentru furnizarea serviciilor consultare, desfășurarea operațiunilor Frontex și a acțiunilor specifice și de urgență și unul pentru acțiuni pertinente din perspectivă națională;

241.  recomandă statelor membre să elaboreze și să utilizeze indicatori pertinenți și cuantificabili în ceea ce privește realizarea, rezultatul și impactul proiectelor finanțate; subliniază că ar trebuie puse în practică verificări ex ante de calitate pentru a asigura că toate proiectele finanțate servesc unor obiective concrete și măsurabile și că au valoare adăugată; constată că verificările ex post ar contribui la oferirea unui mecanism de control al calității;

242.  atrage atenția asupra faptului că o valoare adăugată europeană suplimentară poată fi realizată prin contribuții suplimentare din partea statelor membre la operațiunile Frontex prin introducerea obligației de a înregistra cel puțin o parte din activele cofinanțate de FSI în baza de dotări tehnice a Frontex;

243.  își exprimă îngrijorarea cu privire la neregulile constatate de Curtea de Conturi în legătură cu diferitele politici naționale privind achizițiile publice și afirmă că clauza de exceptare pentru achizițiile din domeniile apărării și securității nu poate fi utilizată în cazurile în care proceduri mai puțin restrictive ar fi putut fi utilizate fără a compromite securitatea; recomandă eficientizarea procedurilor de achiziții pentru a asigura utilizarea la timp a finanțării;

244.  felicită Comisia pentru că a luat măsuri financiare corective în ceea ce privește un proiect în cazul căruia s-a constatat o încălcare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, însă invită Comisia să identifice, pe cât posibil, ex ante orice risc posibil în această privință, în special dacă desfășurarea controalelor la frontiere respectă dreptul de a solicita azil;

245.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți standardele de colectare a datelor privind proiectele finanțate la nivel național pentru a crește gradul de transparență;

Partea XXII - Raportul special nr. 16/2014 al Curții de Conturi intitulat „Eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE”

246.  salută publicarea raportului special în care se analizează eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale UE și își prezintă observațiile și recomandările mai jos;

Comentarii generale

247.  încurajează Curtea de Conturi să se concentreze și mai mult în activitatea sa de audit asupra acestui domeniu de cooperare emergent pentru a furniza cu regularitate decidenților politici evaluări cuprinzătoare ale aspectelor și riscurilor pe care le implică acest domeniu de cooperare;

248.  observă că interesul tot mai pronunțat pentru demersurile de combinare a surselor de finanțare și pentru oportunitățile pe care le oferă utilizarea noilor facilități de investiții are ca principală motivație asocierea între o serie de provocări importante în domeniul dezvoltării și limitările severe care afectează fondurile publice, stimulând astfel eforturile de dezvoltare a unor noi resurse financiare, care combină asistența Uniunii bazată pe granturi cu finanțările rambursabile;

249.  subliniază că orice noi instrumente financiare și mecanisme de combinare trebuie să rămână compatibile cu obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii, bazate pe criteriile pentru acordarea de asistență oficială pentru dezvoltare (criteriile AOD), astfel cum au fost prevăzute în Agenda schimbării, i.e. îmbunătățirea calității, eficienței, sustenabilității și vitezei punerii în aplicare a intervențiilor Uniunii; consideră că aceste instrumente trebuie să se concentreze asupra priorităților Uniunii pentru care valoarea adăugată și impactul la nivel economic și neeconomic sunt maxime și subliniază că aceste instrumente ar trebui utilizate strategic în sectoarele în care sprijinul financiar din partea Uniunii este crucial pentru vitalitatea investiției și în care demersurile de combinare pot avea o eficiență maximă; regretă, așadar, că raportul special se concentrează în principal pe aspectele financiare ale combinării finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu alte forme de finanțare, fără a analiza în mod suficient eficiența și eficacitatea acestor mecanisme de combinare;

250.  solicită să se depună în mod permanent eforturi pentru a garanta faptul că stimulentele financiare nu devin o prioritate absolută, în detrimentul principiilor legate de dezvoltare (obiectivele de natură financiară pot deveni mai importante decât aspectele legate de dezvoltare) și cere să se respecte principiile dezvoltării durabile, cum ar fi garantarea unor standarde sociale și de mediu și a accesului la bunurile publice de bază;

251.  ia act de rezultatele procesului de revizuire a Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe, lansat inițial cu scopul de a spori eficiența, eficacitatea și calitatea mecanismelor de combinare și ale facilităților existente, în condițiile în care armonizarea principiilor-cheie, valabile pentru toate facilitățile regionale de investiții și instrumentele financiare, va avea o importanță crucială pentru noul cadru financiar multianual (CFM); în conformitate cu rezultatele revizuirii postelectorale a CFM, invită Comisia și SEAE să își continue dialogul structurat/strategic pentru a identifica, în special, modalități de a garanta și a consolida în mod constant transparența și asumarea responsabilității;

252.  consideră că, pe durata perioadei de planificare, Comisia ar trebui să se axeze pe îndeplinirea unor obiective economice, sociale și ecologice sustenabile și pe termen lung în domeniile în care se vor realiza investițiile;

253.  solicită, ca regulă generală, să se direcționeze cu prioritate fondurile Uniunii către proiectele care nu ar putea fi puse în aplicare în absența finanțării acordate de Uniune, cum ar fi proiectele cu o rată scăzută de profitabilitate, dar care pot conduce la realizarea unor progrese în domeniul social, al mediului și al drepturilor omului;

254.  solicită, ca principiu general, să se monitorizeze rezultatele și efectele pe termen mediu/lung ale proiectelor puse în aplicare din punctul de vedere al drepturilor sociale, al mediului și al situației drepturilor omului; consideră că constatările acestor evaluări ulterioare ar trebui să fie preluate în mod direct pentru a raporta cu privire la obiectivele pe termen lung care au fost atinse și pentru a aduce îmbunătățiri etapei de planificare/selecție a proiectelor în vederea acordării de finanțare în viitor;

255.  solicită să se consolideze rolul jucat de Comisie în acest domeniu, în calitate de organism responsabil din punct de vedere politic;

256.  solicită să se introducă standarde comune în materie de guvernanță pentru aceste activități financiare și să se stabilească bune practici și criterii de eligibilitate și de evaluare precise pentru utilizarea acestor instrumente financiare; consideră că aplicarea unor norme coerente în domeniul gestiunii, spre exemplu în ceea ce privește raportarea structurată, cadrele de monitorizare clare și condițiile de supraveghere vor permite reducerea costurilor tranzacțiilor sau evitarea posibilei dublări a costurilor;

257.  consideră că este imperativ să se elaboreze structuri de guvernanță adecvate pentru diferitele facilități de finanțare, cu scopul de a facilita asumarea responsabilității pentru aceste instrumente de către țările beneficiare, beneficiari sau părțile interesate; reamintește că dezvoltarea unor mecanisme de finanțare combinată în cadrul asistenței oficiale pentru dezvoltare, canalizate prin intermediul facilităților de finanțare necesită o cooperare structurată între Comisie și SEAE, pe de o parte, și Banca Europeană de Investiții (BEI), statele membre și Parlament, pe de altă parte; solicită să se sporească implicarea delegațiilor UE în procesul decizional, în special în etapa de identificare a proiectelor, asigurând contribuția acestora la evaluarea ex ante sau la evaluarea impactului și, la nivel general, ca delegațiile UE să contribuie la consolidarea poziției Uniunii în cadrul dialogului strategic cu țările partenere și să îndeplinească funcția de interfață cu societatea civilă locală;

258.  insistă asupra necesității de a asigura un nivel cât mai ridicat de transparență și de responsabilitate, prin punerea la dispoziție a unor date financiare și a unor informații bugetare exhaustive și fiabile privind proiectele finanțate prin intermediul acestor facilități de investiții pentru a permite Parlamentului să își exercite competențele în materie de control și de aprobare; solicită ca Parlamentul să fie informat în mod cu regularitate cu privire la utilizarea acestor instrumente financiare și la rezultate, în special cu privire la evaluarea efectului de multiplicare și a valorii adăugate financiare și nefinanciare, reamintind, totodată, necesitatea respectării dispozițiilor articolului 140 din Regulamentul financiar;

259.  sprijină recomandările Curții de Conturi în ceea ce privește eficacitatea demersurilor de combinare a finanțărilor acordate prin intermediul facilităților regionale de investiții cu creditele acordate de instituțiile financiare în scopul sprijinirii politicilor externe ale Uniunii, aceste recomandări reprezentând un prim pas în direcția potrivită, și salută reacția Comisiei, care acceptă recomandările formulate;

Partea XXIII - Raportul special nr. 17/2014 al Curții de Conturi intitulat „Poate Inițiativa privind centrele de excelență ale UE să contribuie în mod eficace la atenuarea riscurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare din afara UE?”

260.  salută inițiativa privind centrele de excelență în domeniul chimic, biologic, radioactiv și nuclear (CBRN); consideră că structura sa de guvernanță subliniază caracterul de rețea al inițiativei;

261.  salută caracterul în general pozitiv al Raportului special nr. 17/2014 și al recomandărilor Curții de Conturi, acceptate în totalitate de către Comisie;

262.  constată că inițiativa reprezintă o abordare inovatoare, care oferă posibilitatea creării de rețele, de parteneriate regionale și internaționale, de consolidare, coordonare și optimizare a capacităților existente în materie de expertiză, formare, asistență tehnică sau echipamente;

263.  subliniază faptul că astfel de structuri sunt în mod necesar complexe și, prin urmare, dificil de creat și de condus în mod eficace;

264.  reamintește că această inițiativă a avut la dispoziție 100 de milioane EUR pentru perioada 2010-2013;

265.  este de părere că valoarea principală a acestei inițiative este abordarea sa de la bază către vârf, fiind construită pe baza experienței țărilor partenere; consideră că delegațiile Uniunii ar trebui să fie informate în mod regulat și să se angajeze să joace un rol mai activ în consultarea cu autoritățile țării partenere respective;

266.  ar dori să sublinieze, în același timp, că respectarea participării țărilor partenere la proiecte nu ar trebui să împiedice Comisia să prezinte propuneri care să beneficieze de un răspuns comun (și anume în combaterea epidemiei de Ebola);

267.  are convingerea că proiectele ar trebui să fie selectate într-un mod care să permită ca sumele limitate disponibile să fie concentrate în zonele cele mai importante pentru securitatea Uniunii; consideră că, în cadrul selecției proiectelor, instituțiile Uniunii ar putea să își asume în mod util funcția de casă de compensare;

268.  ia act de faptul că expertiza tehnică din cadrul secretariatelor regionale ar trebui sporită pentru a facilita identificarea chestiunilor care trebuie abordate prin inițiative, precum și pentru a îmbunătăți pregătirea și implementarea proiectelor individuale;

269.  salută faptul că, începând din mai 2013, țările partenere pot propune în orice moment proiecte care să sporească capacitatea de reacție la amenințările care apar;

270.  ia act de faptul că ar trebui redusă întârzierea dintre propunerea de proiect, aprobarea ulterioară a proiectului și implementarea sa;

271.  subliniază faptul că este nevoie de o cooperare strategică mai amplă pentru a îmbunătăți coerența și coordonarea diverselor instrumente de finanțare din domeniul securității; subliniază faptul că o mai bună coordonare între actorii relevanți din domeniul CBRN ar spori eficacitatea inițiativelor existente;

272.  este de părere că realizarea unei distincții mai clare între dimensiunea internă și cea externă a acțiunilor CBRN ar fi benefică pentru această inițiativă(22);

Partea XXIV - Raportul special nr. 19/2014 al Curții de Conturi intitulat „Asistența pentru preaderare acordată Serbiei de către Uniunea Europeană”

273.  invită autoritățile sârbe să își raționalizeze în continuare strategiile și planurile de acțiune naționale și să îmbunătățească calitatea acestora, precum și să abordeze în mod adecvat diferitele aspecte politice și socioeconomice; invită Comisia, dacă este necesar, să își manifeste disponibilitatea pentru a oferi sprijinul tehnic solicitat în acest sens;

274.  subliniază importanța pregătirii strategiilor naționale în domenii cu un caracter sensibil din punct de vedere politic; solicită autorităților relevante să pregătească strategii pentru următoarele domenii principale de guvernanță și să includă un termen realist pentru implementare: descentralizarea teritorială și o strategie care să coordoneze implementarea reformei gestiunii finanțelor publice;

275.  solicită Comisiei și Delegației Uniunii în Serbia să prevină problemele care au avut loc în prima parte a perioadei de programare 2007-2013, și anume selectarea unor proiecte lipsite de maturitate sau problematice; sprijină cooperarea dintre Comisie și autoritățile sârbe ce vizează soluționarea problemelor identificate, inclusiv lipsa de sprijin din partea autorităților naționale, lipsa coordonării interinstituționale, conceperea neadecvată a proiectelor, definirea necorespunzătoare a termenilor de referință, soluțiile financiare nesustenabile și neevitarea greșelilor comise în cazul proiectelor anterioare;

276.  salută faptul că proiectele legate de guvernanță au înregistrat, în general, rezultate bune, dar consideră că sistemele de implementare și de control ale proiectelor sunt slabe sau ineficiente, în special acolo unde Curtea de Conturi a identificat deficiențe semnificative în patru din cele opt proiecte din domeniul guvernanței finanțate prin Instrumentul de asistență pentru preaderare care au fost auditate;

277.  subliniază că reforma sectorului judiciar nu a înregistrat progrese semnificative din 2007;

278.  insistă asupra necesității consolidării protecției de care beneficiază în prezent persoanele care semnalează diferite nereguli, evidențiată în strategia națională anticorupție pentru perioada 2013-2018; insistă că autoritățile sârbe ar trebui să intensifice procesul de pregătire a legislației în acest domeniu, aceasta fiind menită să insufle încredere potențialelor persoane care semnalează diferite nereguli și să le încurajeze să iasă din anonimat;

279.  sprijină recomandările Curții de Conturi și solicită Comisiei să acorde atenția cuvenită pentru a defini obiectivele, a evalua nevoile și a învăța din proiectele anterioare, precum și pentru a evita întârzierile și procedurile de achiziții ineficiente sau ineficace; subliniază importanța sustenabilității, dat fiind faptul că rezultatele au ridicat o serie de întrebări în cazul a două treimi din proiecte, în special al celor din domeniul guvernanței;

Partea XXV - Raportul special nr. 20/2014 al Curții de Conturi intitulat „A fost eficace sprijinul acordat de FEDR pentru întreprinderile mici și mijlocii în domeniul comerțului electronic?”

280.  salută Raportul special nr. 20/2014 al Curții de Conturi și sprijină concluziile și recomandările acesteia;

281.  salută, de asemenea, reacția constructivă a Comisiei la recomandările Curții de Conturi;

282.  ia act de faptul că tehnologiile utilizate în comerțul electronic reprezintă cheia pentru dezvoltarea și creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor); subliniază importanța IMM-urilor pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune;

283.  remarcă faptul că raportul special al Curții de Conturi a subliniat importanța măsurării performanțelor și a valorii adăugate europene;

284.  ia act de faptul că, în ciuda creșterii disponibilității serviciilor comerciale online, proiectele selectate pentru investiții au fost slabe; observă că neefectuarea selecției cererilor pe bază comparativă, precum și lipsa unor informații comerciale complete, au condus, în peste o treime din cazuri, la un raport necorespunzător costuri-beneficii sau la beneficii mai mici decât costurile;

285.  subliniază că 10 din cele 30 de proiecte cofinanțate auditate ar fi fost desfășurate chiar și în absența cofinanțării publice, cinci dintre aceste proiecte fuseseră demarate înainte de notificarea cu privire la acordarea grantului, iar trei proiecte începuseră înainte chiar ca întreprinderile respective să fi depus cererea de cofinanțare;

286.  este de părere că ar trebui să fie obligatoriu să se depună un plan de afaceri care să prezinte valoarea adăugată europeană pentru a evita „efectul de balast”;

287.  subliniază că statele membre ar trebui să instituie criteriile și procedurile de selecție care să garanteze selecția acelor proiecte care maximizează valoarea adăugată în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea comerțului electronic în cadrul IMM-urilor și realizarea obiectivelor Agendei digitale europene;

288.  ia act de faptul că, din cauza lipsei de monitorizare din partea Comisiei Europene, este imposibil să se evalueze în ce măsură Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) a contribuit la atingerea obiectivelor privind tehnologia informației de la nivel național și de la nivelul Uniunii și la planurile de afaceri proprii ale IMM-urilor;

289.  subliniază că Comisia ar trebui să se asigure că obține informații consecvente și fiabile de la statele membre cu privire la utilizarea finanțării din FEDR; consideră că aceste informații ar trebui să indice progresul programelor operaționale, nu numai din punct de vedere financiar, ci și în termeni de performanță;

290.  este de acord cu opinia Curții de Conturi potrivit căreia acordurile de finanțare ar trebui să definească un set minim de indicatori solizi și obiectivele aferente, iar acești indicatori să fie măsurați și monitorizați ulterior, atât după ce proiectul a fost implementat și a devenit operațional, cât și într-o fază ulterioară, cu scopul de a evalua performanța acestuia;

Partea XXIV - Raportul special nr. 21/2014 al Curții de Conturi intitulat „Infrastructurile aeroportuare finanțate de UE: beneficii insuficiente în raport cu costurile”

291.  ia act de faptul că au fost puse deja în practică de către Comisie schimbările care abordează multe dintre aspectele subliniate în raportul special și sprijină în general noul cadru de reglementare descris de Comisie; ținând seama de acest fapt, propune Comisiei să raporteze Comisiei de control bugetar din cadrul Parlamentului în termen de un an de la adoptarea prezentei rezoluții cu privire la progresele înregistrate în privința recomandărilor;

292.  sprijină recomandarea Curții de Conturi ca statele membre să aibă planuri coerente de dezvoltare aeroportuară și recomandă ca aceste planuri să fie aprobate de Comisie înainte de acordarea oricărei finanțări pentru proiecte specifice; în plus, recomandă ca aceste planuri regionale, naționale sau supranaționale să ia în considerare nu numai transportul aerian, ci și alte mijloace de transport în comun cu orare de călătorie similare orarele de zbor, inclusiv trenuri și autobuze, pentru a evita saturarea pieței și a crește viabilitatea serviciilor;

293.  recomandă ca finanțarea să fie acordată doar aeroporturilor viabile din punct de vedere financiar;

294.  recomandă Comisiei să examineze toate noile proiecte în vederea unei analize bazate pe zona de captare pentru a asigura viabilitatea, ținând seama în fiecare caz de importanța aeroporturilor regionale pentru accesibilitatea și mobilitatea în Uniune;

295.  consideră că Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape și în mod prioritar statele membre identificate în raport ca având proiecte extrem de problematice în trecut;

o
o   o

296.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0118.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p 1.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p 1.
(8) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței (Regulamentul privind VNB) (JO L 181, 19.7.2003, p. 1).
(9) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 94/728/CE, Euratom referitoare la sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (JO L 130, 31.5.2000, p. 1).
(10) Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 conținând observațiile care fac parte integrantă din Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (JO L 266, 5.9.2014, p. 32).
(11) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).
(12) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289).
(13) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 1).
(14) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
(15) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(16) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
(17) Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 30, 31.1.2009, p. 16).
(18) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
(19) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(20) Leon Braat, Patrick ten Brink (eds. el al.), The Cost of Policy Inaction: The case of not meeting the 2010 biodiversity target (Costurile inacțiunii politice: Cazul neîndeplinirii obiectivului pentru 2010 în domeniul biodiversității), Wageningen/Brussels, 2008, p. 28.
(21) Evaluarea cooperării UE cu Republica Haiti (2008-2012), Particip GmbH, realizată în numele Comisiei, august 2014.
(22) A se vedea și Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2010 referitoare la consolidarea securității chimice, biologice, radiologice și nucleare în Uniunea Europeană - un Plan de acțiune al Uniunii Europene în domeniul CBRN (JO C 169 E, 15.6.2012, p. 8).


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED
PDF 487kWORD 162k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2077(DEC))
P8_TA(2015)0120A8-0102/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2013 (COM(2014)0487 - C8–0146/2014),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei din 14 aprilie 2014 privind gestiunea financiară a celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare în exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2014)0350),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare din cadrul exercițiului financiar 2013, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–  având în vedere Declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondurilor europene de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013 (05135/2015 – C8-0050/2015, 05136/2015 – C8-0051/2015, 05138/2015 – C8-0052/2015),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(3) și modificat la Ouagadougou, Burkina Faso, la 22 iunie 2010(4),

–  având în vedere Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („decizie de asociere peste mări”)(5),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat între țările din Africa, Caraibe și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări, cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(8),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(9),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(10),

–  având în vedere articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind Regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare(11),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0102/2015),

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2077(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2013 (COM(2014)0487 - C8–0146/2014),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei din 14 aprilie 2014 privind gestiunea financiară a celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare în exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondul european de dezvoltare (COM(2014)0350),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare din cadrul exercițiului financiar 2013, însoțit de răspunsurile Comisiei(12),

–  având în vedere Declarația de asigurare(13) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondurilor europene de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013 (05135/2015 – C8-0050/2015, 05136/2015 – C8-0051/2015, 05138/2015 – C8-0052/2015),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000(14) și modificat la Ouagadougou, Burkina Faso, la 22 iunie 2010(15),

–  având în vedere Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („decizie de asociere peste mări”)(16),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(17),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat între țările din Africa, Caraibe și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări, cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(18),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(19),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(20),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(21),

–  având în vedere articolul 142 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind Regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond european de dezvoltare(22),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0102/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare, care sunt prezentate în tabelul 2 din raportul anual al Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de-al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2077(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0102/2015),

A.  întrucât scopul principal al Acordului de la Cotonou, care constituie cadrul relațiilor Uniunii Europene cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), este de a reduce și, în cele din urmă, a eradica sărăcia, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și de integrare treptată a țărilor ACP și TTPM în economia mondială;

B.  întrucât obiectivele specifice ale politicii de dezvoltare trebuie garantate în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE); subliniază că prioritățile de dezvoltare ale Uniunii nu ar trebui să fie afectate de alte considerente, cum ar fi politica comercială, politica externă și politica de securitate;

C.  întrucât Fondurile europene de dezvoltare (FED), finanțate de statele membre, reprezintă cel mai important instrument financiar al Uniunii de desfășurare a cooperării pentru dezvoltare cu statele ACP, Comisia fiind responsabilă pentru aceste fonduri în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

D.  întrucât instrumentele de prefinanțare plătite de Comisia Europeană au ajuns la 424 de milioane EUR, iar veniturile din exploatare s-au ridicat la 124 de milioane EUR pentru exercițiul financiar 2013;

E.  întrucât FED și-a stabilit strategia și domeniile prioritare în baza unor preferințe politice și a unor criterii economice și financiare care au legătură cu criteriile generale de eficiență și recurge la instrumente financiare adecvate pentru a realiza aceste priorități care sunt stabilite în baza unor perspective sustenabile și de durată;

F.  întrucât contextul țărilor în curs de dezvoltare presupune o expunere la un risc inerent ridicat din cauza factorilor geopolitici, instituționali și administrativi care sunt adesea însoțiți de instabilitate și de un context fragil;

G.  întrucât nivelul și natura angajamentului UE trebuie să fie diferențiate și condiționate de realizarea unor progrese măsurabile în diverse domenii, cum ar fi democrația, drepturile omului, buna guvernare, dezvoltarea socioeconomică durabilă, statul de drept, transparența și combaterea corupției;

H.  întrucât se consideră că utilizarea instrumentelor financiare novatoare, precum mecanismele de finanțare mixtă, reprezintă una dintre modalitățile de extindere a sferei de aplicare a instrumentelor existente, precum granturile și împrumuturile, prezentând totodată provocări în ceea ce privește controlul și guvernanța;

I.  întrucât este de importanță capitală ca în toate intervențiile Uniunii să se asigure vizibilitatea acesteia și să se promoveze valorile Uniunii;

J.  întrucât „bugetizarea” FED, care constă în includerea și integrarea acestui fond în structura bugetului Uniunii, rămâne în continuare una dintre prioritățile Parlamentului; întrucât includerea FED în bugetul general ar oferi un nivel mai ridicat de securitate financiară pentru țările beneficiare, precum și o coerență politică sporită și un control democratic mai strict;

K.  întrucât sprijinul bugetar comportă un risc fiduciar important, în special diverse probleme legate de transparență, răspundere și buna gestiune financiară; întrucât sprijinul bugetar impune o monitorizare strictă și un dialog politic între Uniune și țara parteneră în ceea ce privește obiectivele și progresele spre rezultatele și indicatorii de performanță conveniți împreună, precum și o analiză sistematică a riscurilor și o strategie de reducere a riscurilor care ar trebui consolidată în continuare,

Declarația de asigurare

Fiabilitatea conturilor

1.  salută avizul Curții potrivit căruia conturile anuale ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2013 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2013, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

2.  constată cu satisfacție îmbunătățirea realizată în ceea ce privește numărul și valoarea recuperărilor, care au crescut față de 2012, în 2013 înregistrându-se 24 de recuperări în valoare totală de 4,7 milioane EUR față de 13 recuperări în valoare de 1,3 milioane EUR în 2012;

3.  este totuși puternic îngrijorat de faptul că ordonatorii de credite din subdelegații nu respectă încă în mod sistematic regula potrivit căreia, pentru plățile de prefinanțare ce depășesc 750 000 EUR, Comisia are obligația de a recupera anual dobânda, iar cuantumul venitului provenit din dobândă care se include în conturi se bazează parțial pe estimări;

4.  regretă, de asemenea, că dobânda provenită din prefinanțări în valoare cuprinsă între 250 000 și 750 000 EUR nu este încă recunoscută în situațiile financiare drept venit financiar din cauză că nu a fost încă finalizată elaborarea Sistemului informațional comun RELEX (CRIS);

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

5.  salută avizul Curții potrivit căruia veniturile și angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul 2013 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

6.  își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu evaluarea realizată de Curtea de Conturi cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, conform căreia sistemele de supraveghere și control de la sediul EuropeAid și din cadrul delegațiilor Uniunii sunt doar parțial eficace în asigurarea legalității și regularității plăților;

7.  regretă faptul că, potrivit estimării Curții de Conturi, rata de eroare cea mai probabilă pentru operațiunile de cheltuieli ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea FED este de 3,4 %, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2012 (3 %), rămânând totuși sub nivelul maxim înregistrat în 2011 (5,1 %);

8.  ia act de faptul că, conform raportului anual al Curții de Conturi privind activitățile FED din exercițiul financiar 2013, rata de eroare a crescut comparativ cu exercițiul precedent și că rata de eroare este în continuare prea mare; îndeamnă Comisia să depună eforturi pentru a ajunge la rata convenită de eroare de 2%;

9.  constată și regretă faptul că plățile subiacente conturilor au suferit de deficiențele sistemului de control și că aceste plăți sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; constată că 27 % din plăți au fost afectate de erori, și anume 45 dintre cele 165 de operațiuni de plată supuse testării;

10.  ia act de rezultatele eșantionării aplicate proiectelor, 42 din 130 de plăți (32 %) fiind afectate de eroare, și îndeosebi de faptul că 30 dintre cele 42 de plăți au fost calificate drept erori cuantificabile, 17 operațiuni finale fiind autorizate după efectuarea tuturor verificărilor ex-ante;

11.  regretă faptul că, în pofida planului de măsuri corective instituit în mai 2013, tipul erorilor identificate este, în mare măsură, similar celor din exercițiile precedente, și anume lipsa documentelor justificative, nerespectarea de către beneficiari a dispozițiilor aplicabile achizițiilor și cheltuieli neeligibile; constată că aceste erori au legătură, de asemenea, cu operațiunile aferente următoarelor activități: (i) devize de program, (ii) granturi și (iii) acorduri de contribuție încheiate între Comisie și organizațiile internaționale;

12.  îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile în aceste domenii specifice de cooperare, îmbunătățind planul actual de măsuri corective, mai ales în cazul în care erorile cuantificabile trădează existența unor deficiențe în controalele efectuate de organizațiile internaționale privind respectarea prevederilor contractuale, care fac parte din efortul general de îmbunătățire a metodelor de gestionare a riscurilor și a sistemelor generale de gestionare și control;

Riscurile legate de regularitatea și eficacitatea mecanismelor de control

13.  ia act de faptul că punerea în aplicare a FED prin recurgerea la numeroase modalități de funcționare și diverse metode de execuție (gestiune centralizată directă și gestiune indirectă) care au norme și proceduri complexe, cum ar fi cererile de oferte și atribuirea de contracte, precum și o largă acoperire geografică prezintă un risc inerent ridicat, ceea ce face dificilă optimizarea sistemului de control și sporirea gradului de transparență al finanțării acordate de FED;

14.  este profund îngrijorat că verificările ex-ante efectuate înainte de executarea operațiunilor de plată din cadrul proiectelor prezintă încă deficiențe semnificative, potrivit evaluării Curții;

15.  invită Comisia să acorde sistematic atenție calității și adecvării controalelor ex-ante efectuate de toți actorii (personalul Comisiei și auditorii externi) înainte de executarea plăților din cadrul proiectelor, mai ales având în vedere contextul, care prezintă un grad ridicat de risc politic și operațional;

16.  ia act de faptul că atât în cazul sprijinului bugetar (în 2013 efectuându-se din fondurile FED plăți în valoare de 718 milioane EUR), cât și în cazul contribuțiilor Uniunii la proiectele finanțate de mai mulți donatori și implementate de organizații internaționale precum Națiunile Unite (ONU) (plățile de la FED ridicându-se în 2013 la 458 de milioane EUR) natura instrumentului în cauză și condițiile de plată limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori;

17.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu problema recurentă privind faptul că se constată în mod continuu erori în legătură cu declarațiile finale, în pofida auditurilor externe și a verificărilor cheltuielilor;

18.  îndeamnă Direcția Generală Dezvoltare și Cooperare (DG DEVCO) din cadrul Comisiei să dea curs recomandării Curții din 2011 de a consolida capacitatea structurii sale de audit intern cât mai curând posibil, astfel încât aceasta să își poată îndeplini mai eficient sarcinile;

Strategia și prioritățile

19.  subliniază că toate activitățile FED trebuie să respecte cu strictețe strategia generală și domeniile prioritare bazate pe preferințe politice, precum și criteriile de eficiență economică și financiară, care trebuie să se reflecte în rezultatele de gestiune, inclusiv activitățile de gestionare a riscurilor și de control și forma concretă a instrumentelor financiare utilizate în acest scop;

20.  dată fiind atenția tot mai mare acordată performanței ajutorului oferit de Uniune, atrage atenția asupra faptului că Africa Subsahariană este regiunea care înregistrează cele mai mari întârzieri în ceea ce privește îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și singura regiune din lume unde se estimează că, cel mai probabil, nivelul sărăciei nu se va reduce la jumătate până în 2015; este preocupat de faptul că scăderea în ultimii ani a nivelului asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) acordate serviciilor sociale, în special sectoarelor educației și sănătății reproducerii, riscă să conducă la regrese în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman;

21.  concluzionează că este necesară o intensificare a eforturilor pentru a accelera realizarea ODM în Africa până la termenul prevăzut, și anume 2015; solicită Comisiei să țină seama de agenda de dezvoltare post-2015 și de negocierile privind obiectivele UE de dezvoltare durabilă, odată adoptate, ca bază pentru auditul performanței realizat de Curtea de Conturi; salută faptul că FED, care este principalul instrument prin care Uniunea acordă ajutoare țărilor ACP în temeiul cooperării pentru dezvoltare, reprezintă 45 % din valoarea totală a contractelor noi încheiate în 2013 de DG DEVCO;

22.  ia act de faptul că s-a ajuns la un acord în 2013 privind instituirea celui de al 11-lea FED, cu o valoare totală de aproape 27 de miliarde EUR (la prețurile din 2011), ceea ce reprezintă în fapt o înghețare a fondurilor la nivelul celui de-al 10-lea FED, neținându-se cont de propunerea Comisiei privind o majorare cu 13 % a acestor fonduri, în pofida angajamentului în vigoare al Uniunii de a majora finanțarea pentru dezvoltare în următorii ani;

Monitorizarea și supravegherea

23.  este deosebit de îngrijorat cu privire la deficiențele care persistă în cadrul sistemului de informații de gestiune în ceea ce privește rezultatele auditurilor externe și monitorizarea modului în care s-a dat curs acestora, verificarea cheltuielilor și vizitele de monitorizare, în pofida angajamentului asumat de Comisie în ultimii ani de a îmbunătăți calitatea datelor din cadrul CRIS;

24.  reamintește că fiabilitatea și exactitatea sistemului de informații de gestiune joacă un rol central, ceea ce impune o vigilență permanentă; îndeamnă Comisia să-și continue eforturile de dezvoltare și integrare de noi funcții în modulul de audit al sistemului său de gestiune CRIS, în special în ceea ce privește monitorizarea tuturor rapoartelor de audit și a tuturor tipurilor de evaluări; consideră de o importanță capitală existența unor sisteme de monitorizare consecvente și orientate către rezultate, care să ofere informații adecvate și fiabile cu privire la rezultatele obținute, pentru a se putea adapta prioritățile strategice;

25.  întrucât majoritatea fondurilor europene de dezvoltare sunt implementate în mod descentralizat de către delegațiile Uniunii, invită sediul DG DEVCO să le acorde acestora, prin intermediul CRIS, un sprijin consecvent în gestionarea portofoliilor lor, în conformitate cu componentele respective de risc; reiterează și încurajează utilizarea mai eficientă a posibilităților oferite de evaluarea riscurilor în cadrul monitorizării operațiunilor desfășurate de delegațiile Uniunii;

26.  salută faptul că studiul de cuantificare a ratei de eroare reziduală a operațiunilor închise a fost introdus ca exemplu de funcționare a mediului de gestiune al DG DEVCO;

27.  constată că, pe baza celui de-al doilea studiu desfășurat în 2013, indicele de eroare a fost estimat de DG DEVCO la 3,35 % (reprezentând o sumă de circa 228,55 milioane EUR), comparativ cu cele 3,4 % care reies din estimarea realizată de Curtea de Conturi; constată cu îngrijorare că principalele cauze identificate sunt lipsa unei documentații satisfăcătoare din partea organizațiilor beneficiare, erorile provocate de probele insuficiente pentru verificarea conformității normative a operațiunilor, nerespectarea procedurilor de achiziții publice și nerecuperarea și nerectificarea sumelor;

28.  consideră că în planul de acțiune elaborat de DG DEVCO pentru punerea în practică a unor măsuri de atenuare ar putea fi integrat un mecanism de stabilire a priorităților prin accentuarea aspectelor îngrijorătoare specifice și de importanță critică și a posibilităților de îmbunătățire a raportului cost-eficiență; invită DG DEVCO să indice în raportul anual de activitate progresele realizate sau dificultățile specifice întâmpinate în cadrul implementării planului de acțiune;

29.  consideră că ar fi util să se identifice clar acțiunile de elaborare a bugetului bazat pe activități care prezintă cele mai mari deficiențe și erori și cel mai ridicat nivel al vulnerabilității; consideră că, pentru a menține costurile aferente controlului la un nivel rezonabil, tratarea și analiza acestor domenii specifice s-ar putea realiza în ritm multianual prin rotație;

30.  ia act de faptul că, în ceea ce privește raportul cost-eficiență al mecanismelor de control, nu se vizează adăugarea unor noi niveluri de control, ci eficacitatea cadrului activităților de control și caracterul lor complementar în contextul principiilor de bună guvernanță;

31.  salută includerea în raportul anual de activitate a tuturor costurilor, inclusiv a costurilor cu cheltuielile administrative, precum și a costurilor cu sistemele de monitorizare și control;

32.  salută analiza rapoartelor privind gestionarea asistenței externe, care conține în prezent un rezumat al măsurilor de corecție aplicate erorilor identificate și o asigurare din partea șefilor de delegație privind faptul că își vor spori nivelul de răspundere în lanțul global de asigurări și caracterul complet al rapoartelor delegațiilor Uniunii;

Sprijinul bugetar

33.  recunoaște cu interes și salută punerea în aplicare a noii abordări a Comisiei privind sprijinul bugetar; ia act de faptul că, în 2013, o sumă totală de 660 de milioane EUR a fost alocată pentru operațiuni noi de sprijin bugetar în Africa, fiind parțial utilizată pentru punerea în aplicare a „inițiativei ODM” pentru a sprijini țările care au înregistrat întârzieri în sectoare importante precum sănătatea, aprovizionarea cu apă, salubrizarea, securitatea alimentară și nutriția;

34.  având în vedere obiectivele sprijinului bugetar, contribuțiile fiind transferate direct în bugetul general al țării beneficiare sau într-un buget dedicat unei politici generale specifice sau unui obiectiv specific, insistă ca sprijinul bugetar să respecte condițiile generale de eligibilitate și să impună o legătură strictă între acestea și realizarea unor progrese semnificative de către țările partenere, în special în domeniul gestionării finanțelor publice; ar dori să fie elaborați indicatori-cheie de performanță (KPI), în încercarea de a reduce riscurile;

35.  reamintește necesitatea de a susține lupta împotriva fraudei și corupției în toate sectoarele publice avute în vedere de strategia de cooperare a Uniunii; subliniază că riscul ca resursele să fie deviate rămâne ridicat, iar riscurile de corupție și fraudă sunt legate de gestionarea finanțelor publice;

36.  reiterează faptul că orice program continuu de sprijin bugetar trebuie să includă KPI solizi și verificabili; subliniază că ar trebui să se pună accentul pe principiul diferențierii, pentru a se evita o interpretare liberă a condițiilor de transfer al sprijinului bugetar; solicită un sprijin mai strict pentru mecanismele anticorupție, deoarece corupția pare să fie una dintre principalele probleme, reducând eficacitatea programelor de sprijin și ducând astfel la pierderea eficacității cooperării europene pentru dezvoltare; subliniază prin urmare nevoia de a consolida cooperarea în cadrul măsurilor de bună guvernanță, precum și măsurile anticorupție;

37.  critică faptul că, în final, fondurile transferate sunt combinate cu resursele bugetului țării partenere, precum și lipsa de trasabilitate a fondurilor Uniunii; solicită publicarea unor rapoarte publice detaliate privind utilizarea fondurilor, pentru a spori transparența și a garanta trasabilitatea fondurilor puse la dispoziție de către Uniune;

38.  invită Curtea, în acest context, să evalueze din ce în ce mai amănunțit aspectul corupției și să încerce să cuantifice și să indice gradul de corupție în rapoartele sale speciale, precum și în raportul său anual de activitate;

39.  solicită, în ceea ce privește sprijinul bugetar sectorial, să fie utilizată în mod sistematic și să fie consolidată matricea de condiționalități sectoriale, precum și să se definească valori de referință adecvate pentru intervenția Uniunii; consideră oportun ca, treptat, toate programele de sprijin bugetar general să fie transformate în programe de sprijin bugetar sectorial, pentru a spori nivelul de control și răspundere cu scopul de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii;

40.  subliniază, în ceea ce privește implementarea sprijinului bugetar în țările partenere, importanța de a asigura un dialog corespunzător privind politicile plecând de la o abordare bazată pe stimulente, monitorizarea constantă a reformelor sectoriale și programe de evaluare a performanței și durabilității rezultatelor prin intermediul sistemelor de gestiune financiară ale Comisiei;

41.  invită Comisia să sprijine hotărât dezvoltarea controlului parlamentar și a unor organisme, competențe și capacități de monitorizare în țările beneficiare, inclusiv prin oferirea constantă de asistență tehnică; insistă ca una dintre condițiile pentru acordarea de sprijin bugetar să fie existența la nivel național a unui organism de audit independent;

42.  sprijină ferm capacitatea Comisiei de a întrerupe transferurile de fonduri către țările beneficiare atunci când nu sunt întrunite condițiile ex-ante, în special condițiile macroeconomice impuse; invită Comisia să întrerupă transferul de fonduri către țările care înregistrează un nivel ridicat de corupție și nu aplică politici destinate combaterii acestui fenomen;

Cooperarea cu organizațiile internaționale

43.  sugerează ca, în cursul noii legislaturi, să se găsească noi modalități de îmbunătățire a schimburilor de informații cu Banca Mondială și cu instituțiile ONU, pentru a optimiza cooperarea;

44.  reiterează sprijinul Parlamentului pentru elaborarea și schimbul de bune practici în vederea instituirii unor principii de bază similare și durabile de asigurare și de conformitate cu reglementările financiare ale Uniunii;

45.  sprijină divulgarea mai multor informații conținute în rapoartele de audit ale instituțiilor ONU, pentru o mai bună monitorizare a finanțării acordate de Uniune;

46.  consideră că ar trebui continuată apropierea constantă a sistemelor de guvernanță și a auditurilor interne și externe respective, pentru a se compara datele, metodologiile și rezultatele;

47.  solicită să fie respectată strict vizibilitatea finanțării din partea Uniunii în cadrul inițiativelor ce implică donatori multipli, în special atunci când finanțarea acordată de Uniune este acordată într-un mediu riscant;

48.  salută aprofundarea relațiilor dintre Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Banca Mondială, pe de o parte, și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), pe de altă parte, în urma adoptării orientărilor OLAF privind schimburile de informații și strategiile;

49.  își reiterează îngrijorarea, în ceea ce privește execuția celui de al unsprezecelea FED, în legătură cu faptul că entitățile cărora le-a fost încredințată execuția pot încredința, la rândul lor, sarcini legate de execuția bugetară altor organizații de drept privat prin încheierea unui contract de prestări de servicii, creând un lanț de relații fiduciare; invită Comisia să aplice condiții stricte de subcontractare și reamintește că entitățile cărora li se încredințează sarcini trebuie să garanteze, în cadrul acestui mod de execuție, un nivel ridicat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii;

50.  solicită să primească cât mai rapid clarificări suplimentare cu privire la punerea în comun a fondurilor (inclusiv în cazul fondurilor fiduciare) și la riscurile conexe legate de respectarea reglementărilor în cadrul operațiunilor, mai exact în situațiile în care contribuțiile financiare ale Comisiei la proiecte cu donatori multipli sunt puse în comun cu fonduri din partea altor donatori, fără ca fondurile Comisiei să fie identificate ca fiind alocate unor posturi de cheltuieli eligibile specifice;

51.  solicită să fie informat cu privire la evaluarea preliminară a sistemelor de gestiune și control desfășurată de Comisie în raport cu alte organizații internaționale asociate; solicită, de asemenea, informații privind gradul de comparabilitate și de consecvență al sistemelor în vigoare;

52.  solicită să fie informat cu privire la măsurile de prevenire, atenuare și alte măsuri ce ar putea fi activate în caz de dezacord cu privire la nivelul de asigurare necesar și la riscul de corelare implicat în cazul întregului buget de cheltuieli;

Facilitatea de investiții a Băncii Europene de Investiții

53.  reiterează și crede puternic în faptul că și mecanismul de investiții gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în numele Uniunii ar trebui să facă obiectul procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului, deoarece mecanismul este finanțat din banii contribuabililor din Uniune;

54.  ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții de Conturi Europene în această privință, incluzând eventuale instrumente financiare noi ale BEI care implică fonduri publice acordate de Uniune sau de FED;

55.  salută includerea în planul de lucru al Curții de Conturi a unui audit al mecanismului de investiții al FED, în urma solicitării Parlamentului din procedura de descărcare de gestiune pe 2012, și așteaptă rezultatele acestui raport special în 2015;

56.  ia act de faptul că BEI sprijină proiecte în contexte cu un nivel de risc ridicat, îndeosebi de risc politic, determinat de instabilitatea din țările beneficiare;

57.  salută abordarea orientată spre rezultate a BEI, în special prin introducerea unui cadru de evaluare a rezultatelor care permite evaluarea solidității proiectelor, a sustenabilității lor financiare și economice și a valorii adăugate a BEI; solicită să fie asigurat un dialog permanent cu partenerii asociați privind indicatorii de evaluare și convergența rezultatelor obținute;

58.  subliniază importanța politicii de toleranță zero a BEI față de fraude și corupție; reamintește necesitatea de a se evita finanțarea unor întreprinderi implicate în fraude și acte de corupție dovedite; consideră inadecvată politica actuală a BEI privind jurisdicțiile necooperante, inclusiv ultimul addendum; consideră, în schimb, oportun ca BEI să adopte imediat o nouă „politică privind fiscalitatea responsabilă”, conform căreia BEI să realizeze o analiză atentă a proprietarilor efectivi ai societăților finanțate, iar în cazul în care finanțările BEI ajung la societăți multinaționale, acestea să furnizeze ex ante date defalcate privind veniturile, profiturile generate și avantajele fiscale obținute pentru fiecare țară în care desfășoară activități;

59.  reamintește importanța de a obține un impact social semnificativ prin proiectele finanțate de BEI, evitând speculațiile și favorizând companiile locale; solicită o evaluare anuală detaliată a impactului social al proiectelor finanțate de BEI;

60.  solicită ca finanțările din fondurile Uniunii să fie acordate doar unor intermediari financiari care nu operează în centre financiare offshore, care sunt implicați în mod substanțial pe plan local și care sunt echipați să aplice o abordare favorabilă dezvoltării ținând seama de caracteristicile specifice întreprinderilor mici și mijlocii din fiecare țară; solicită BEI să nu coopereze cu intermediarii financiari care au rezultate negative în ceea ce privește transparența, frauda, corupția și impactul social și de mediu; subliniază că BEI stabilește, împreună cu Comisia, o listă strictă de criterii pentru selecția intermediarilor financiari, care este pusă la dispoziția publicului;

61.  încurajează BEI să finanțeze investiții productive și să combine, atunci când este necesar, împrumuturile cu asistența tehnică pentru a spori eficacitatea proiectelor și a asigura o reală valoare adăugată a Uniunii în ceea ce privește contribuția adițională, precum și să realizeze un impact mai puternic în materie de dezvoltare;

62.  reamintește că este extrem de important să se asigure coerența cu obiectivele Uniunii și să se țină seama în mod corespunzător de capacitatea de absorbție a statelor ACP;

63.  solicită să se asigure o examinare minuțioasă a actorilor și intermediarilor locali în cadrul procesului de identificare și selecție a actorilor și intermediarilor respectivi;

Finanțarea mixtă

64.  ia act de faptul că interesul tot mai pronunțat pentru demersurile de combinare a surselor de finanțare este cauzat în principal de corelarea unor provocări importante în domeniul dezvoltării și limitările severe care afectează fondurile publice, stimulând astfel eforturi de dezvoltare a unor noi resurse financiare, care combină asistența UE bazată pe granturi cu finanțările rambursabile; încurajează Curtea să realizeze periodic evaluări cuprinzătoare ale activităților finanțate prin combinarea de instrumente financiare;

65.  constată faptul că, prin intermediul mecanismelor de combinare a granturilor cu resurse financiare publice și private suplimentare (cum ar fi creditele și capitalurile proprii), granturile pot produce un efect substanțial de multiplicare și se pot dezvolta politici ale UE mai eficace, cu un impact mai puternic, ceea ce va permite deblocarea unor finanțări suplimentare;

66.  subliniază că toate instrumentele financiare noi și toate finanțările combinate trebuie să fie coerente cu obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii, care se bazează pe criteriile asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) și sunt prevăzute în Agenda schimbării; consideră că aceste instrumente trebuie să se axeze pe prioritățile Uniunii care asigură cea mai mare valoare adăugată și cel mai puternic impact strategic;

67.  ia act de rezultatele revizuirii Platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe, scopul inițial fiind sporirea eficacității, eficienței și calității mecanismelor și instrumentelor de combinare existente;

68.  solicită să se introducă standarde comune de punere în aplicare pentru aceste activități financiare și să se stabilească bune practici și criterii de eligibilitate și de evaluare; consideră că aplicarea unor norme coerente în domeniul gestiunii, spre exemplu în ceea ce privește raportarea structurată, cadrele de monitorizare clare și condițiile de supraveghere vor permite reducerea costurilor tranzacțiilor și evitarea dublării plăților datorită nivelului sporit de transparență și răspundere;

69.  solicită să se raporteze periodic Parlamentului cu privire la utilizarea acestor instrumente financiare și la rezultate, pentru a dota Parlamentul cu competența de control și de aprobare, mai ales în ceea ce privește evaluarea efectului de levier și a adiționalității mijloacelor financiare și nefinanciare;

Sprijinul acordat de Uniune în Republica Democratică Congo

70.  își reiterează poziția față de situația îngrijorătoare din Republica Democratică Congo (RDC), în special în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, precum și situația statului de drept, finanțele publice și chestiunea descentralizării;

71.  salută evaluarea făcută de Curtea de Conturi în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare al Uniunii finanțat din FED; este de acord că lipsa de voință politică, precum și absența capacității de absorbție sunt, în mare măsură, responsabile de rezultatele minime în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței în RDC;

72.  observă că RDC este recunoscută la scară largă ca unul dintre cele mai fragile state din lume; recomandă insistent să se elaboreze indicatori-cheie de performanță obligatorii și să se stabilească valori de referință pentru o evaluare fiabilă a îmbunătățirilor; recomandă, de asemenea, cu fermitate, ca indicatorii-cheie de performanță și valorile de referință să fie stabilite în mod realist;

73.  solicită Comisiei și SEAE să facă publică cea mai recentă listă a priorităților pentru ajutorul european pentru dezvoltare în RDC, ca o măsură prin care se dă curs raportului de descărcare de gestiune pentru exercițiul anterior, care a sugerat o listă mai scurtă de priorități pentru a permite aplicarea unei strategii mai bune și mai concentrate în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare;

Sprijinul acordat de UE în Haiti

74.  menționează din nou satisfacția față de activitatea și eforturile depuse de serviciile Comisiei ca răspuns la cutremurul din Haiti din 2010 într-o situație extrem de critică pentru delegația UE și pentru personalul său; salută faptul că, din cauza progreselor insuficiente în ceea ce privește gestiunea financiară realizată de guvernul din Haiti și a deficiențelor din cadrul procedurilor naționale de achiziții publice, Comisia a refuzat efectuarea plăților;

75.  ia act de deficiențele identificate de Curtea de Conturi în ceea ce privește coordonarea și subliniază, în acest sens, importanța menținerii unei coordonări strânse între donatori și în cadrul serviciilor Comisiei; solicită să se articuleze continuu ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare, prin stabilirea unei legături mai strânse între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare prin intermediul unei platforme permanente care să asigure legătura dintre serviciile din acest domeniu (LRRD); consideră că, ori de câte ori este posibil, trebuie să existe abordări integrate între ECHO și EuropeAid, însoțite de obiective clar delimitate în materie de coordonare și de o strategie coerentă pentru această țară, în paralel cu partajarea celor mai bune practici; invită Comisia să inițieze un dialog cu Parlamentul; consideră, de asemenea, că implicarea societății civile locale poate avea ca rezultat valorificarea mai productivă a cunoștințelor locale;

76.  reamintește recomandările formulate în urma vizitei în Haiti din februarie 2012 a delegației Comisiei pentru control bugetar și insistă din nou asupra problemei importante a trasabilității fondurilor de dezvoltare ale Uniunii și asupra răspunderii pentru aceste fonduri, în special prin asigurarea unei legături între sprijinul bugetar și rezultate specifice; invită Comisia și SEAE să pună accent pe matricea de condiționalități pentru sprijinul bugetar sectorial;

77.  reamintește că în centrul strategiei de dezvoltare a UE trebuie să se afle măsurile de „construcție statală”, care trebuie să fie totodată piatra de temelie pentru orice plan de acțiune pentru situații de criză; solicită să fie determinată o combinație optimă de politici coerentă cu intervenția Uniunii;

78.  consideră că aceste situații de criză și fragilitate necesită dezvoltarea de noi abordări, în special în ceea ce privește activități cum ar fi (i) identificarea riscurilor la diferite niveluri operaționale, (ii) elaborarea de previziuni cu privire la consecințele probabile și (iii) elaborarea de instrumente care să permită reducerea riscurilor și a dezastrelor potențiale și pregătirea pentru acestea, precum și un grad suficient de flexibilitate și posibilitatea mobilizării de experți în diverse domenii de competență;

79.  încurajează Comisia și SEAE să lucreze împreună și mai sistematic asupra celor patru faze ale ciclului de gestionare a catastrofelor; cere Comisiei și SEAE să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor și gradul de pregătire în vederea implementării și realizării obiectivelor de program în contextul de după catastrofă;

80.  reamintește că în orice situație de criză trebuie să se acorde o atenție deosebită caracterului solid și eficacității operaționale a cadrului național de guvernanță pentru gestionarea acțiunilor de reducere a riscurilor de catastrofe, drept condiție prealabilă pentru succesul intervenției Uniunii;

Viitorul FED

81.  recomandă ca în viitor să fie definite precis strategiile și prioritățile activităților din cadrul FED și să fie creat un sistem de instrumente financiare pe această bază, respectându-se principiile eficienței și transparenței;

82.  regretă că normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene [Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012] nu prevăd includerea FED în bugetul general;

83.  reamintește că Parlamentul, Consiliul și Comisia au căzut de acord cu privire la faptul că normele financiare vor fi revizuite pentru a include modificările ce au devenit necesare în urma rezultatului negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru anii 2014-2020, inclusiv în ceea ce privește eventuala includere a FED în bugetul Uniunii; solicită încă o dată Consiliului și statelor membre să aprobe includerea integrală a FED în bugetul Uniunii;

84.  consideră că noul mandat parlamentar reprezintă o nouă oportunitate politică pentru a încuraja instituțiile Uniunii să inițieze cât mai curând un proces de reflecție și o evaluare a posibilelor scenarii de după 2020 în ceea ce privește o eventuală înlocuire a Acordului de la Cotonou; reamintește că, în opinia Parlamentului, FED ar trebui inclus cât mai rapid în bugetul general;

85.  consideră că includerea FED în bugetul general va consolida controlul democratic prin implicarea Parlamentului în procesul de stabilire a priorităților strategice pentru alocarea fondurilor și va asigura, de asemenea, o implementare mai eficace prin intermediul unor mecanisme mai bune de coordonare atât la sediul Comisiei, cât și în teren; invită Comisia să examineze din nou în mod corespunzător, în cadrul evaluării apropiate, impactul financiar pentru statele membre al includerii FED în buget, precum și un eventual principiu obligatoriu de repartizare a contribuțiilor;

86.  consideră că optimizarea și apropierea normelor privind FED va conduce, probabil, la reducerea riscului de eroare și ineficiență și la sporirea nivelului transparenței și al securității juridice; încurajează Comisia să propună un regulament financiar unic pentru toate FED; regretă faptul că, în contextul dezbaterilor pe marginea viitorului acord privind cel de-al 11-lea FED, Comisia nu a prezentat o propunere privind un regulament financiar unic, pentru a simplifica gestionarea FED;

Acțiuni întreprinse în urma rezoluțiilor Parlamentului

87.  solicită Curții de Conturi să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul raportului său anual de descărcare de gestiune.

(1) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(2) JO C 401, 13.11.2014, p. 264.
(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(4) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(5) JO L 314, 30.11.2001, p. 1, și JO L 324, 7.12.2001, p. 1.
(6) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(7) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(8) JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
(9) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(10) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(11) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.
(12) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(13) JO C 401, 13.11.2014, p. 264.
(14) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(15) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(16) JO L 314, 30.11.2001, p. 1, și JO L 324, 7.12.2001, p. 1.
(17) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(18) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(19) JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
(20) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.
(21) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.
(22) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Parlamentul European
PDF 631kWORD 285k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European (2014/2078(DEC))
P8_TA(2015)0121A8-0082/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0147/2014)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Decizia Biroului din 27 aprilie 2005 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(8), mai ales articolul 13,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2013 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 privind estimarea veniturilor și cheltuielilor Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2013(10),

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0082/2015),

A.  întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013 la 25 iunie 2014;

B.  întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat la 6 noiembrie 2014 că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate conform obiectivelor stabilite și conform principiilor bunei gestiuni financiare,

C.  întrucât auditul Curții de Conturi a arătat că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2013, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 au funcționat satisfăcător în toate instituțiile;

D.  întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European (2014/2078(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea I – Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa V din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0082/2015),

A.  întrucât în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.  întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi nu a identificat nicio deficiență majoră referitoare la domeniile auditate pentru Parlament și a conchis că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2013, sistemele de control și monitorizare au fost evaluate ca fiind efective;

C.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar majoritatea răspunsurilor primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern; întrucât, pentru prima dată, o serie de întrebări ale deputaților nu au primit niciun răspuns, nici în scris, nici oral, împiedicând astfel Parlamentul să obțină informații pertinente și să poată lua o decizie informată referitoare la anumite aspecte importante privind descărcarea de gestiune a Parlamentului;

D.  întrucât se impune controlul necesar pentru a asigura că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii; întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice,

E.  întrucât în raportul Curții de Conturi adoptat la 11 iulie 2014 se afirmă că din bugetul Uniunii s-ar economisi circa 114 milioane EUR pe an dacă Parlamentul și-ar centraliza activitățile;

F.  întrucât Parlamentul este singura dintre toate instituțiile care nu acordă descărcarea de gestiune Secretarului General sau unui Vicepreședinte responsabil, ci Președintelui Parlamentului;

Conturile Parlamentului European

1.  constată că creditele finale ale Parlamentului în 2013 s-au ridicat la 1 750 463 939 EUR, respectiv 19,07% din rubrica V din cadrul financiar multianual destinat cheltuielilor administrative în 2013 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 1,9% față de bugetul 2012 (1 717 868 121 EUR);

2.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2013 au fost de 158 117 371 EUR (2012: 175 541 860), inclusiv 25 991 783 EUR în venituri alocate (2012: 22 274 843 EUR);

3.  ia act de faptul că patru capitole au însumat 70% din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare);

4.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013, și anume:

(a)  Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2013:

1 750 463 939

reportări neautomate din exercițiul financiar 2012:

0

reportări automate din exercițiul financiar 2012:

305 457 875

credite din venituri alocate pentru 2013:

25 991 783

reportări din venituri alocate pentru 2012:

106 900 532

Total:

2 188 814 129

(b)  Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2013 (EUR)

angajamente:

2 162 476 429

plăți efectuate:

1 769 756 705

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

384 709 057

credite reportate neautomat:

734 000

credite anulate:

33 114 755

(c)  Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2013:

158 117 371

(d)  Total bilanț la 31 decembrie 2013 (EUR)

1 573 957 198

5.  constată că, în 2013, 99,02 % din creditele înregistrate în bugetul Parlamentului au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8 % și că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară;

6.  subliniază, cu toate acestea, că un asemenea procentaj ridicat al execuției bugetare nu dezvăluie dacă conține transferuri în scopul transferării tuturor creditelor disponibile la sfârșitul exercițiului către liniile bugetare pentru clădiri și, în special, pentru plăți anticipate de capital în vederea reducerii viitoarelor dobânzi; solicită, prin urmare, să primească cifra referitoare la execuția bugetară înainte de începerea procedurii transferurilor colectoare;

7.  constată, în acest context, că 54 000 000 EUR au fost transferați de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a sprijini finanțarea extinderii și modernizării clădirii Konrad Adenauer (KAD), principalul proiect imobiliar din Luxemburg;

8.  înțelege că acest lucru va avea ca rezultat o reducere de aproximativ 18 100 000 EUR a cheltuielilor de finanțare pe durata construcției și a perioadei de amortizare a împrumutului; reamintește organelor sale competente că prefinanțarea sau rambursarea împrumuturilor imobiliare ar trebui incluse în strategia bugetară; solicită organelor sale competente, prin urmare, să integreze cu suficientă claritate politica imobiliară a Parlamentului în buget, pentru viitoare achiziții;

9.  reamintește administrației sale că Parlamentul a solicitat în mod repetat ca politica sa imobiliară să fie inclusă în buget în mod adecvat; așteaptă ca acest lucru să se întâmple până la exercițiul bugetar 2016;

10.  subliniază nivelul din ce în ce mai crescut al reportărilor în 2013, de 305 457 875 EUR (2012: 222 900 384 EUR);

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2013 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente acestor conturi

11.  salută faptul că auditul nu a identificat nicio deficiență majoră referitoare la domeniile auditate pentru Parlament;

12.  reamintește că Curtea de Conturi efectuează o evaluare specifică pentru cheltuielile administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii;

13.  ia act de concluzia Curții de Conturi că auditarea tranzacțiilor indică că rata cea mai probabilă de eroare depistată în rândul grupului-țintă de politici este de 1%, respectiv tranzacțiile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele de supraveghere și control au fost evaluate ca fiind efective;

14.  constată că auditul a presupus analizarea unui eșantion de 153 de tranzacții de plăți, din care 95 de tranzacții privind cheltuieli cu personalul, 17 privind cheltuieli cu clădirile și 41 privind alte tipuri de cheltuieli; subliniază că cheltuielile administrative și de alt tip sunt considerate ca prezentând un risc scăzut și solicită Curții de Conturi să își concentreze viitoarele analize pe domenii mai susceptibile de erori, și anume nerespectarea procedurilor în materie de achiziții, cheltuielile cu clădirile și executarea contractelor;

15.  subliniază că adoptarea unei decizii privind un sediu unic al Parlamentului European ar permite realizarea unor economii substanțiale;

Raportul anual al auditorului intern

16.  ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 26 ianuarie 2015, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 23 iulie 2014 și a precizat că a efectuat în 2013 următoarele activități de audit asupra activității administrației Parlamentului:

   o misiune de consultare privind cheltuielile de reprezentare și protocol ale comisiilor parlamentare și ale delegațiilor interparlamentare;
   o monitorizare transversală a acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern, fazele I și II din 2013;
   un audit la expertiza externă contractată de Evaluarea opțiunilor științifice și tehnologice (STOA);
   o revizuire periodică a proiectului imobiliar Konrad Adenauer (KAD) – faza 1: administrarea proiectului și sisteme de gestiune;
   o revizuire a proiectului pentru noul Sistem de management financiar (SMF) – faza 1: domeniul de aplicare a proiectului, administrarea, resursele și managementul riscurilor;
   un audit la expertiza externă contractată de Direcția Generală Politici Externe;
   auditarea birourilor de informare și a procesului de reglare a cheltuielilor privind conturile de avans („regularizare”);

17.  subliniază, în cadrul evaluării auditului efectuat în cazul proiectului imobiliar Konrad Adenauer („KAD”), că:

   trebuie asigurată în continuare eficiența și eficacitatea parteneriatului cu autoritățile luxemburgheze pe întreaga durată a proiectului;
   trebuie asigurat un nivel corespunzător al personalului în echipa de proiect „KAD” pe întreaga durată a acestuia;
   trebuie definite și clarificate pe deplin gestiunea financiară și procedurile de control aplicabile contractului de închiriere încheiat cu societatea imobiliară „SI KAD PE”;

18.  solicită o prezentare succintă (trei pagini) a celor mai importante concluzii critice ale raportului anual de audit intern până la 20 mai 2015;

Auditul cadrului de control intern al Parlamentului

19.  constată că, la sfârșitul lui 2013, după audituri de urmărire subsecventă succesive, încă mai erau deschise 13 dintre cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; ia act de progresele înregistrate la 4 din cele 13 acțiuni, ce au permis reevaluarea riscului rezidual de la „semnificativ” la „moderat”;

20.  îndeamnă conducerea direcțiilor și conducerea centrală să pună în aplicare cât mai repede acțiunile deschise restante; le solicită să respecte calendare mai stricte pentru acțiunile care trebuie realizate; solicită auditorului intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în direcția acestor acțiuni; solicită de asemenea cuantificarea în rezoluție a costurilor măsurilor propuse și a economiilor realizate ca urmare a acestora și monitorizarea lor în cadrul descărcării de gestiune pentru 2013;

Acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012

21.  ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 furnizate Comisiei pentru control bugetar la 28 octombrie 2014 și de prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații; regretă faptul că nu s-a dat curs în mod adecvat anumitor recomandări ale Parlamentului;

22.  constată că, la cinci ani de la punerea în aplicare a noului Statut al asistenților parlamentari, evaluarea ar fi trebuit să fie prezentată la sfârșitul anului 2014, conform angajamentului luat de Secretarul General în răspunsurile sale orale și în scris privind urmărirea recomandărilor Parlamentului pentru descărcarea de gestiune 2012; solicită ca evaluarea să se realizeze în asociere cu reprezentanții asistenților parlamentari acreditați (APA) din legislatura anterioară care continuă să lucreze în cadrul Parlamentului, să fie prezentată înainte de 30 iunie 2015, iar Comisia pentru control bugetar să fie informată cu privire la rezultatele evaluării; subliniază că, la 31 decembrie 2013, 1763 de asistenți parlamentari acreditați erau angajați în Parlament;

23.  constată că serviciul de catering a înregistrat un deficit de 3 500 000 EUR la sfârșitul anului 2013; se declară surprins că o creștere de circa 150% a numărului de clienți în perioada 2002-2011 nu a oferit ocazia pentru o situație financiară echilibrată; își reiterează solicitarea, în contextul celei de-a doua revizuiri a prețurilor (aprobată de Birou la 10 iunie 2013), ca politicile de prețuri din Parlament să nu difere față de cele din alte instituții; subliniază, de exemplu, structura diferită a prețurilor practicate în cadrul serviciilor de catering și ale restaurantelor cu autoservire ale Comisiei; subliniază, în plus, că creșterea substanțială a prețurilor meniurilor oferite nu a fost însoțită de nicio îmbunătățire, nici a calității și nici a varietății, care, dimpotrivă, s-au deteriorat în mod considerabil;

24.  dorește să afle motivul pentru care prețul cafelei propuse la intrarea în anumite săli de reuniuni ale comisiilor parlamentare este majorat cu 20% față de același produs care se poate obține fie de la același tip de mașini, fie de la cafenelele Parlamentului; subliniază că serviciul este gestionat de aceeași societate responsabilă de restaurante, care, la rândul ei, gestionează distribuitoarele automate de cafea Nespresso din Parlament; consideră că este necesar să se ofere o explicație cu privire la costul suplimentar al prelungirii contractului dintre Parlament și această societate contractantă;

25.  consideră că trebuie să se acorde o importanță deosebită îmbunătățirii posibilităților de acces al IMM-urilor la ansamblul piețelor concesiunilor din Uniune; consideră că concesiunea acordată de către PE actualei societăți responsabile de catering la sediul de la Bruxelles reprezintă un obstacol în calea libertății de a presta servicii, dat fiind că privează alte întreprinderi mici sau mijlocii de drepturile și oportunitățile în materie de comerț de care beneficiau până de curând; solicită Parlamentului să aibă în vedere introducerea unui anumit grad de flexibilitate în contractele de concesiune pentru a garanta că alți operatori dispun de un acces real și nediscriminatoriu la servicii specifice; consideră că acest lucru va favoriza, de asemenea, o utilizare optimă a resurselor și va permite servicii de o mai bună calitate la un preț mai bun;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013

26.  ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 26 ianuarie 2015 între vicepreședinții responsabili pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern;

27.  își reafirmă opinia că organele de conducere și administrația Parlamentului sunt trase la răspundere pentru resursele alocate Parlamentului în cadrul procesului de descărcare de gestiune și că este, prin urmare, esențial ca întregul proces decizional să se desfășoare într-o manieră pe deplin transparentă, pentru a se asigura că cetățenilor Uniunii li se oferă o imagine precisă și conformă cu realitatea a modului în care Parlamentul își adoptă deciziile și utilizează resursele care îi sunt puse la dispoziție;

28.  în acest sens, regretă faptul că Secretarul General nu a răspuns unei serii de întrebări adresate de către deputați; subliniază că supravegherea eficace a execuției bugetului PE a necesitat și va necesita mereu o strânsă cooperare între administrația Parlamentului și Comisia pentru control bugetar; în consecință, solicită Secretarului General să completeze chestionarul răspunzând în scris la următoarele întrebări:

Cadrul de execuție strategică pentru Parlamentul European

Documente strategice

Strategia privind măsurile de utilizare eficientă a resurselor

Deputații în Parlamentul European

Direcția Generală ComunicareStrategia de comunicare și pregătirea campaniei de informare pentru alegerile europene din 2014

Asistenții parlamentari acreditați (APA)

Direcția Generală Infrastructură și LogisticăServiciile de catering

Direcția Generală Securitate și Siguranță

   (a) Secretarul General, în prezentarea sa privind Cadrul de execuție strategică (CES) pentru Parlamentul European din 3 iunie 2014, a indicat că CES se bazează pe o teorie academică dezvoltată la Stanford School of Engineering din Palo Alto (California). Poate Secretarul General să explice în ce mod sau prin ce procedură a ales Parlamentul această teorie ca bază pentru CES? Înainte de a se opta pentru teoria de la Stanford s-au avut în vedere, examinat sau comparat și alte teorii dezvoltate de alte universități sau instituții specializate, în special europene, sau de alte instituții internaționale? Dacă da, de ce a fost reținută teoria dezvoltată de Stanford School of Engineering? Cum s-a luat decizia și de către cine?
   (b) Teoria de la Stanford se poate utiliza în mod gratuit sau trebuie plătite drepturi ori alte taxe? Dacă da, la cât se ridică costul?
   (c) A fost necesar ca personalul Parlamentului să urmeze cursuri de formare specifice la Stanford sau la alte instituții academice în cadrul dezvoltării CES? Dacă da, cine (ce grade și funcții) a participat la cursuri și cât a costat fiecare dintre acestea? Sunt planificate alte cursuri de formare în viitor? Dacă da, care vor fi costurile?
   (d) S-a planificat lansarea unei dezbateri interservicii, precum și cu Comitetul personalului și sindicatele în ceea ce privește CES? Care va fi modul, termenul și costurile estimate pentru punerea în aplicare a CES?
   (e) În ultimele luni, Secretarul General a prezentat Biroului Parlamentului o serie de documente strategice privind funcționarea Parlamentului, care afectează în mod direct și esențial atât viața administrativă, cât și abordarea Parlamentului privind legislația și politicile europene. Având în vedere importanța acestor documente pentru organizarea și dezvoltarea în viitor a activității noastre, de ce nu există o procedură de dezbatere și decizie în afara Biroului Parlamentului care să permită participarea tuturor părților interesate?
   (f) Înainte de a propune și de a introduce noile intervale orare pentru reuniuni, s-a realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificări ale programului – limitarea intervalelor orare pentru ședințe, reuniuni de lucru, întâlniri cu organizații și cetățeni în afara reuniunilor oficiale etc. – le au asupra activității deputaților? De ce nu au fost consultați deputații cu privire la o decizie care le afectează în mod direct activitatea?
   (g) Care este bilanțul primelor luni de funcționare ale ghișeului unic pentru serviciile parlamentare oferite deputaților?
   (h) Evenimentul tineretului european face parte din această campanie și a avut loc în mai 2014, 5°000 de tineri fiind invitați la Strasbourg. În cadrul pregătirilor pentru acest eveniment s-a ținut seama în mod corespunzător de situația economică din Europa și de imaginea pe care cheltuielile aferente unui eveniment de o asemenea amploare ar putea să le transmită tinerilor europeni?
   (i) Este conceptul „ACȚIONEZĂ. REACȚIONEAZĂ. DECIDE.” considerat în general a fi un succes? Care sunt indicatorii de performanță utilizați pentru a măsura acest succes? Cum se utilizează acest concept în urma alegerilor? S-a întocmit un raport de evaluare în urma campaniilor privind activitatea legislativă și valorile Parlamentului ? Vă rugăm să prezentați Comisiei pentru control bugetar o copie a evaluării.
   (j) Ce evaluare s-a efectuat privind programul multianual de granturi pentru perioada 2012-2014 care a urmărit sensibilizarea publicului cu privire la rolul Parlamentului European? Se pot pune aceste evaluări la dispoziția Comisiei pentru control bugetar?
   (k) S-a evaluat deja eficacitatea instrumentului de recrutare a asistenților parlamentari acreditați, „APA-PEOPLEˮ, lansat cu ocazia noii legislaturi?
   (l) Care a fost motivul pentru care s-a întârziat timp de câteva luni includerea unor APA pe listele relevante de adrese electronice ale PE (Asistenți a 8-a legislatură –Bruxelles) și care nu le-a permis acestora să primească informații referitoare la activitatea lor? Au fost luate măsuri în acest sens?
   (m) Din ce motiv prețurile din clădirea SQM sunt cu 25 % mai ridicate decât în cantina din clădirea ASP și nu este acest fapt contrar intenției de a îndepărta clienții de la cantina supraaglomerată din ASP?
   (n) Ce măsuri au fost identificate pentru a crește securitatea în urma recentelor breșe de securitate, în special a celei realizate la 7 octombrie 2014 de către protestatarii kurzi? Va fi actualizat noul concept de securitate globală?
   (o) A achiziționat Parlamentul un sistem de recunoaștere electronică pentru plăcuțele de înmatriculare ale automobilelor? La cât se ridică costul? A fost acest sistem instalat și utilizat la intrările în garaj pentru a verifica dacă plăcuța de înmatriculare corespunde cu informațiile de pe legitimația de intrare?

29.  pentru a asigura o mai mare transparență și eficacitate a activităților politice și administrative ale Parlamentului, recomandă ca toți deputații, personalul Parlamentului și publicul larg să fie informați imediat și în mod general cu privire la toate ordinile de zi și procesele-verbale ale reuniunilor, precum și la hotărârile adoptate de organele decizionale ale Parlamentului; reamintește utilitatea fostei Comisii pentru Regulamentul de procedură ca forum pentru discutarea și îmbunătățirea, într-un mod transparent și public, atât a procedurii de reglementare, cât și a afacerilor interne ale Parlamentului; recomandă, în această privință, crearea unei comisii pentru Regulamentul de procedură și afacerile interne, care să fie neutră și să permită abordarea acestor aspecte și ulterior legitimarea lor de către Parlament în sesiunea plenară;

30.  este profund îngrijorat de faptul că Parlamentul European a alocat 17°800°000 EUR pentru activități de promovare descrise drept campanie electorală instituțională în perioada 2013-2014, în timp ce participarea la vot la alegerile europene din 2014 a scăzut din nou, la 42,54% (2009: 43%); încurajează Parlamentul să adopte o nouă strategie care să vizeze creșterea atractivității alegerilor europene în statele membre;

31.  subliniază că o evaluare ex post externă a strategiei de comunicare pentru alegerile din 2014 este așteptată până în 2015; solicită să fie informată Comisia pentru control bugetar cu privire la data publicării; așteaptă o analiză detaliată a fondurilor în cadrul raportului;

32.  ia act de faptul că sondajul Eurobarometru privind Parlamentul European (EB/EP 82.5) arată că, în cursul campaniei electorale din 2014, 23% dintre respondenți aveau o imagine foarte defavorabilă despre Parlamentul European, în timp ce 43% aveau o imagine neutră; subliniază că analiza mass-media învață că o imagine negativă este adesea legată de regimul financiar al deputaților, de exemplu indemnizațiile, salariile și bugetul Parlamentului European în general; este convins, prin urmare, că sunt necesare îmbunătățiri structurale, de exemplu transparența și contabilizarea deplină a indemnizației pentru cheltuieli generale, cu scopul de a îmbunătăți nivelul de încredere și sprijin pentru Parlament;

33.  constată înființarea noii Direcții Generale Servicii de Cercetare Parlamentară, care va oferi consiliere academică independentă, în principal pentru deputați, completând astfel activitatea departamentelor tematice care se ocupă de necesitățile organelor parlamentare;

34.  salută instituirea unui serviciu pentru evaluarea impactului legislației europene; solicită ca acest serviciu să se concentreze pe compromisurile negociate de Parlamentul European și pe amendamentele aduse de Parlament la propunerile Comisiei; solicită ca până la până la 30 octombrie 2015 să se elaboreze un plan pentru evaluarea în timp util a legislației și a impactului acesteia, să se crească vizibilitatea serviciului în rândul deputaților și să se realizeze o prezentare defalcată a costurilor totale; solicită întreținerea unor schimburi periodice de opinii între acest serviciu și serviciile corespunzătoare din cadrul Comisiei, Consiliului și parlamentelor naționale;

35.  ia act de acordul de cooperare încheiat între Comitetul Economic și Social (CESE), Comitetul Regiunilor (CoR) și Parlamentul European, care a fost semnat în cele din urmă la 5 februarie 2014 și care a demarat cu un transfer important de personal de la ambele comitete la noul Serviciu de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); consideră că ar trebui îmbunătățită cooperarea interinstituțională efectivă și crede că punerea în comun a resurselor în materie de expertiză și a puterii de cumpărare în domenii în care instituțiile au nevoie de asistență de aceeași natură ar trebui să îmbunătățească rezultatele obținute și ar putea să reducă costurile generale; speră ca aplicarea acestui acord între cele trei instituții să fie utilă în vederea realizării acestor obiective, să aibă un caracter echilibrat și să aducă beneficii egale pentru cele trei instituții; invită fiecare dintre aceste instituții, după trecerea unui an de la punerea în aplicare a acestei colaborări, să efectueze o evaluare individuală a impactului acestui acord din punctul de vedere al resurselor umane, cheltuielilor, sinergiilor, valorii adăugate și conținutului;

36.  ia act de înființarea Direcției Generale Securitate și Siguranță; reamintește că internalizarea serviciilor de securitate ale Parlamentului a generat economii de 195 000 EUR în 2013 și se preconizează că va genera economii de peste 11 milioane EUR în perioada 2013-2016; consideră că este oportun să se negocieze cu guvernul belgian majorarea contribuției acestuia la securitatea Parlamentului, dat fiind faptul că Belgia beneficiază de avantaje economice în urma prezenței instituțiilor europene pe teritoriul său; solicită ca o evaluare a calității serviciului de securitate înainte și după crearea Direcției Generale Securitate și Siguranță să fie prezentată Comisiei pentru control bugetar până la 30 septembrie 2015; insistă să se efectueze un studiu comparativ al sistemelor de securitate ale altor instituții;

37.  repetă că menținerea securității în clădirile Parlamentului și în imediata lor vecinătate trebuie să fie o prioritate absolută; solicită să fie îmbunătățită în acest context securitatea din parcări;

38.  este îngrijorat de lipsa parității în cadrul administrației, femeile ocupând 29 % din posturile de șef de unitate, 34 % din posturile de director și 33 % din posturile de director general conform situației de la 31 decembrie 2013; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

39.  solicită să se încerce ocuparea echilibrată în funcție de statele de origine a posturilor de conducere din administrația Parlamentului; așteaptă, până la sfârșitul lui 2015, un raport referitor la măsura în care a fost realizat acest obiectiv;

40.  solicită, până la sfârșitul lui 2015, prezentări anuale privind evoluția resurselor umane și cheltuielile cu personalul, defalcate pe grade și niveluri de conducere; invită administrația Parlamentului să sugereze dacă studii similare privind administrațiile adunărilor parlamentare internaționale ar putea furniza concluzii importante pentru activitatea Parlamentului; remarcă faptul că munca externalizată către specialiști ar trebui, de asemenea, inclusă în rapoarte pentru a promova principiul transparenței, servind în același timp intereselor alegătorilor; constată cu îngrijorare că numărul mare de membrii ai personalului din cadrul Biroului Președintelui Parlamentului European, mai precis 35 de persoane, dintre care doi șoferi și un aprod personal, este foarte discutabil, oferind un exemplu negativ pentru reducerea costurilor și a responsabilității fiscale în cadrul Parlamentului;

41.  ia act de faptul că Biroul a adoptat măsurile de punere în aplicare a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European la 15 aprilie 2013; este totuși îngrijorat de absența punerii în aplicare și de diferențele de interpretare raportate de o coaliție de ONG-uri(11) și solicită consolidarea poziției Comitetului consultativ, oferind acestuia un drept de inițiativă pentru a efectua verificări aleatorii ale declarațiilor de interese depuse de deputați;

42.  salută faptul că deputații trebuie să dea dovadă de o mai mare transparență cu privire la activitățile lor secundare în timp ce exercită mandatul de deputat; reamintește totodată că, la fel ca în parlamentele naționale, mandatul deputaților în Parlamentul European nu are caracter exclusiv și, prin urmare, deputații au dreptul să exercite și alte activități profesionale; consideră că o declarație-tip mai precisă pentru deputați ar contribui la sporirea gradului de transparență și la evitarea potențialelor conflicte de interese; solicită Secretarului General să înființeze o bază de date publică, care să poată fi accesată pe site-ul de internet al Parlamentului, cu privire la toate activitățile secundare ale fiecărui deputat;

43.  subliniază necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește indemnizațiile pentru cheltuieli generale ale deputaților; invită Biroul să urmărească definirea unor norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în cadrul acestei indemnizații, fără a cauza Parlamentului costuri suplimentare;

44.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa verificărilor ex post cu privire la utilizarea autoturismelor de serviciu de către deputați și pune sub semnul întrebării disponibilitatea a două autoturisme de serviciu pentru Președintele Parlamentului;

45.  salută faptul că reducerea cu 5 % a cheltuielilor de călătorie ale deputaților și a cheltuielilor de misiune ale personalului a generat economii de 4 milioane EUR în 2013; consideră că ar fi oportun să se aplice o politică strictă de reducere a cheltuielilor de călătorie prin intermediul unor acorduri negociate cu companiile aeriene; îl invită pe Secretarul General să prezinte propuneri în acest sens;

Gestiunea programului de indemnizații pentru grupurile de vizitatori

46.  este profund îngrijorat de constatarea inclusă de Curtea de Conturi în analiza sa panoramică a gestiunii financiare a bugetului Uniunii, potrivit căreia practica plăților în numerar la care se recurge pentru a rambursa cheltuielile suportate de grupurile de vizitatori reprezintă o expunere la „un risc ridicat”; subliniază că, în 2013, 73 % din indemnizații au fost plătite în numerar și numai 27 % au fost plătite prin transfer bancar; își exprimă preocuparea cu privire la riscul semnificativ pentru reputația Parlamentului și pentru securitatea instituției pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori;

47.  subliniază necesitatea și importanța informării grupurilor de vizitatori, înainte de vizita acestora, în legătură cu existența unor mijloace de transport durabile către Parlament; recomandă introducerea unor rate diferite de rambursare în funcție de mijlocul de transport ales și de nivelul său de emisii;

48.  subliniază că Parlamentul și Consiliul, pentru a crea economii pe termen lung la bugetul Uniunii, trebuie să abordeze necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare;

Direcția Generală Politici Interne și Direcția Generală Politici Externe

49.  atrage atenția asupra costurilor generate în 2013 de delegații, adunările parlamentare paritare, delegațiile ad-hoc și misiunile de observare a alegerilor în afara Uniunii, care s-au ridicat la 5º794º360 EUR; solicită, până la sfârșitul lui 2015, o prezentare defalcată a costurilor în aceste domenii pentru perioada 2005-2015;

50.  constată cu îngrijorare că costurile aferente unei delegații la o adunare parlamentară s-au ridicat la 493°193 EUR; invită Biroul să elaboreze principii simple și eficace care să conducă la crearea unei structuri mai economice a costurilor aferente vizitelor delegațiilor, luând în considerare în special importanța politică, durata și rezultatele acestora;

Delegațiile interparlamentare

51.  consideră că este urgent și important să se dezvolte și să se îmbogățească conținutul site-urilor de internet ale delegațiilor interparlamentare; consideră, de asemenea, că este esențial ca, în limitele bugetului, întrunirile publice ale delegațiilor să fie transmise în direct prin webstreaming, cum este cazul reuniunilor comisiilor parlamentare;

Direcția Generală Comunicare

52.  deplânge faptul că programul multianual de granturi pentru perioada 2012-2014, al cărui scop este sensibilizarea cu privire la rolul Parlamentului, a costat circa 14°500°000 EUR; își exprimă îndoielile cu privire la faptul că acest program de granturi se încadrează în competențele de bază ale Parlamentului și în sarcinile care decurg din prerogativele sale legislative, bugetare și de descărcare de gestiune; solicită administrației sale să prezinte Comisiei pentru control bugetar o evaluare externă a acestui program de granturi în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune 2014;

53.  solicită o prezentare defalcată completă a tuturor granturilor pentru proiecte de comunicare acordate din bugetul Parlamentului, care să includă sumele aferente și beneficiarii acestora;

54.  solicită o prezentare defalcată a eventualelor cheltuieli din bugetul Parlamentului în legătură cu organizațiile „MEP Ranking” și „Vote Watch Europe”; regretă faptul că activitatea deputaților în aceste organizații este evaluată pe baza unor criterii cantitative, ceea ce poate oferi încurajări într-un sens greșit și genera activități superflue; constată că deputații se confruntă cu o birocratizare sporită și cu o restrângere tot mai accentuată a libertății de exercitare a mandatului;

EuroparlTV

55.  reamintește faptul că bugetul alocat EuroparlTV a fost de 8º000º000 EUR în 2013 și de 5º000º000 EUR în 2014 și apreciază că performanța acestui serviciu s-a îmbunătățit prin introducerea unor activități și proiecte noi; constată că, în perioada 2012-2014, media lunară a vizualizărilor secvențelor video a crescut de la 53º000 la 400º000;

56.  reamintește că, în urma unei decizii a Biroului din 12 decembrie 2012, în 2014 a fost lansat un studiu extern care va contribui la planificarea evoluției viitoare a serviciului video online al Parlamentului (EuroparlTV); observă că recomandările acestui studiu urmează să fie puse în practică în prima jumătate a lui 2015;

Premiul LUX

57.  constată că cheltuielile aferente premiului LUX s-au ridicat în 2013 la 448º000 EUR, ceea ce este coerent cu costurile din 2012 (434º421 EUR), și au acoperit următoarele:

   procedura aferentă selecției și competiției oficiale;
   acțiunile de comunicare la Bruxelles și la Strasbourg;
   promovarea pe lângă deputați și partenerii mass-media specializați, precum și pe lângă publicul larg;
   costurile aferente subtitrării în 24 de limbi oficiale;
   crearea unei versiuni a filmului câștigător adaptate pentru publicul cu deficiențe de auz sau de vedere;
   participarea Parlamentului la principalele evenimentele europene din domeniul cinematografiei pentru a promova premiul LUX;

58.  solicită creșterea eficienței în cadrul bugetului său;

59.  solicită un sondaj reprezentativ în rândul deputaților până la sfârșitul anului cu privire la gradul de notorietate al Premiului LUX și, după caz, cu privire la modul în care acesta este perceput în propriul stat membru;

Birourile de informare

60.  constată cu îngrijorare că cheltuielile de misiune ale birourilor de informare s-au ridicat în 2013 la 1º839º696 EUR, misiunile la Strasbourg reprezentând 1º090º290 EUR; regretă faptul că cheltuielile aferente misiunilor între birourile de informare și Strasbourg au crescut cu aproximativ 7 % din 2012, o creștere suplimentară de 2 % fiind determinată de crearea unui nou birou de informare în Croația; solicită prezentarea principalelor motive ale misiunilor întreprinse de personalul birourilor de informare la Strasbourg, respectiv la Bruxelles; solicită o prezentare defalcată a misiunilor fiecărui birou în anii de referință 2005, 2010 și 2015, astfel încât să se poată realiza comparații între acestea; insistă că ar trebui utilizate cu prioritate videoconferințele, contribuindu-se astfel atât la reducerea structurală a cheltuielilor suportate din bugetul Parlamentului, cât și la protecția mediului, fără a afecta activitatea instituției;

61.  subliniază faptul că site-urile de internet ale mai multor birouri de informare din statele membre nu au fost actualizate după alegeri; atrage atenția asupra implicațiilor pe care acest lucru le-ar putea avea pentru credibilitatea Parlamentului în rândul publicului larg; insistă asupra efectuării unei anchete cu privire la utilizarea fondurilor alocate birourilor de informare, care să ofere o explicație a variației semnificative a costurilor de conectare la internet între diferitele state membre;

Logoul Parlamentului

62.  ia act de modificarea logoului Parlamentului European; își exprimă dezacordul referitor la faptul că, încă o dată, nu a fost informat cu privire la o decizie în timp util; invită serviciile competente să explice motivele care au dus la realizarea acestei modificări, care a fost procesul decizional și care sunt costurile asociate;

63.  solicită o prezentare detaliată a tuturor costurilor externe și interne ale Parlamentului European aferente Casei Istoriei Europene, defalcate pe costuri de planificare (inclusiv planificarea preliminară), costuri de investiție și costuri de funcționare (inclusiv rezerva de construcție și întreținere, cheltuielile cu personalul, costurile de expoziție);constată că Comisia sprijină finanțarea Casei Istoriei Europene cu o alocare anuală de 800º000 EUR; subliniază că vor exista efecte pozitive ale Casei Istoriei Europene nu doar pentru instituțiile europene, ci și pentru statul belgian, sub forma unei noi atracții turistice, generatoare de venituri; recomandă, prin urmare, să i se solicite statului belgian să sprijine înființarea Casei Istoriei Europene;

Direcția Generală Personal

64.  ia act de faptul că funcționarii Parlamentului (personalul permanent cu statut de funcționar) pot fi recrutați, în principiu, numai prin intermediul unor concursuri publice la care reușesc aproximativ 10 % din candidați, vârsta medie a acestora fiind de 34 de ani; își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este o prioritate de prim rang pentru Uniune, instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, nu dispun de nicio politică pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor cu vârsta mai mică de 30 ani;

65.  atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în recrutarea de funcționari sau agenți, în special din anumite state membre; observă că grila de salarii actuală și condițiile inițiale de angajare oferite de instituții sunt mai puțin atrăgătoare pentru personalul nou; subliniază că pentru mulți dintre cetățenii statelor UE-15, în special pentru aceia care ajung în prezent la vârsta de pensionare, acestea nu oferă nici salarii competitive, nici perspective atrăgătoare de carieră; insistă asupra faptului că, în această situație, reducerea obligatorie a dimensiunii administrației publice europene va afecta, în viitorul apropiat, în mod negativ calitatea serviciilor furnizate și va conduce la un risc de dezechilibru geografic pronunțat;

66.  solicită examinarea activităților organizate și finanțate de Comitetul personalului, precizându-se tipurile de activități, cheltuielile suportate și măsura în care este asigurată buna gestiune financiară;

67.  solicită DG Personal și serviciilor competente să promoveze în mod activ femeile în poziții de conducere în Parlament sau să evalueze motivele pentru lipsa parității și, ulterior, să propună măsuri care să faciliteze integrarea femeilor în pozițiile de conducere din administrația PE;

68.  ia act de costul ridicat al zilelor de activitate în afara biroului („away days”) și al evenimentelor similare organizate în beneficiul personalului în anul 2013 (140º730 EUR pentru opt evenimente); consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” organizate în beneficiul personalului instituțiilor europene trebuie reduse în consecință, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

Asistenții parlamentari

69.  își exprimă sprijinul față de măsurile adoptate pentru a gestiona procedura de reziliere a contractelor ale unui număr de aproximativ 1 700 de asistenți parlamentari acreditați în procesul de pregătire a sfârșitului celei de-a șaptea legislaturi și a începutului celei de-a opta legislaturi, în special punerea în aplicare a instrumentului „APA-Peopleˮ; cu toate acestea, consideră că ar fi fost necesar să se aloce mai mult personal administrativ unor servicii implicate în procesul de recrutare a APA pentru mai multă rapiditate și eficiență; subliniază faptul că resursele umane și tehnice puse la dispoziție nu au fost suficiente pentru a se evita întârzierea în semnarea contractelor unor asistenți, întreruperea unor contracte, precum și în ceea ce privește plata cheltuielilor, a indemnizațiilor și, prin urmare, plata salariilor; recunoaște, cu toate acestea, că procesul s-a îmbunătățit în mod semnificativ în comparație cu 2009 și remarcă totodată că Parlamentul trebuie să persevereze în eforturile sale de a îmbunătăți rapiditatea și eficiența procedurilor sale de recrutare; este îngrijorat de faptul că nu s-a găsit o soluție pentru APA ale căror drepturi au fost subminate în urma reducerii contractelor lor cu cel puțin o lună, ca rezultat al devansării alegerilor pentru Parlamentul European; subliniază necesitatea de a adapta legislația referitoare la durata de cotizație necesară pentru a avea acces la dreptul la pensie la modificările care afectează legislatura reală;

70.  regretă faptul că raportul social al Parlamentului European pentru anul 2013, la fel ca cele anterioare, conține foarte puține informații referitoare la asistenții parlamentari acreditați, deși aceștia reprezintă 29,4 % din personalul PE; solicită Parlamentului European să remedieze această problemă, având în vedere rolul fundamental al acestui document în îmbunătățirea administrării personalului instituției;

71.  deplânge hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 decembrie 2013 în cauza F-129/12 și regretă profund că Parlamentul a fost condamnat deoarece nu a fost capabil să sprijine asistenții parlamentari acreditați în cazurile de hărțuire și concedieri ilegale; ia act de decizia Biroului din 14 aprilie 2014 de instituire a Comitetului consultativ pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, cu scopul de a se evita expunerea APA la astfel de situații; totuși, își exprimă îngrijorarea cu privire la dezechilibrul în ceea ce privește componența acestui comitet, care este alcătuit din trei chestori, un reprezentant al administrației și un reprezentant al APA; ia act de faptul că, cel puțin până în noiembrie 2014, Comitetul a tratat trei cazuri, iar chestorii au decis că nu există motive pentru continuarea acțiunii; solicită, prin urmare, Biroului Parlamentului să reexamineze decizia sa privind componența Comitetului, astfel încât să se asigure o reprezentare mai echilibrată cu cel puțin doi reprezentanți din partea APA;

72.  constată cu îngrijorare nivelul ridicat de abandon al cursurilor de limbi străine în rândul APA, care se ridică la 32 %, în comparație cu 8 % pentru celelalte categorii de personal; solicită modificarea programei cursurilor de limbi, astfel încât acestea să fie adaptate într-o mai mare măsură în funcție de condițiile particulare de lucru ale asistenților parlamentari acreditați;

73.  solicită Parlamentului să analizeze care sunt motivele posibile care cauzează marea diferență în ceea ce privește utilizarea concediului medical de către APA în comparație cu celelalte categorii de personal;

74.  atrage atenția asupra faptului că diurnele primite de către asistenții parlamentari acreditați care se deplasează la Strasbourg sunt cu 30-45 % mai mici decât cele încasate de celelalte categorii de personal; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că există, chiar și în rândul APA, trei niveluri de rambursare a acestor cheltuieli, ceea ce înseamnă că, în anumite cazuri, există posibilitatea de a nu se rambursa o misiune la Strasbourg; solicită Biroului să ia măsurile necesare pentru a remedia această inegalitate și să alinieze drepturile APA cu cele ale altor membri ai personalului;

75.  își exprimă îngrijorarea că numărul de asistenți locali angajați de fiecare deputat a variat considerabil în 2013, între zero și 43 de asistenți; solicită o investigație pentru a evalua dacă procedurile de recrutare au fost urmate în cazurile unde se înregistrează un număr ridicat de asistenți locali și să se evalueze motivele unui astfel de număr ridicat; solicită o evaluare a procedurilor de recrutare a asistenților locali, precum și propuneri de raționalizare pentru a evita un număr excesiv de asistenți locali pentru fiecare deputat; îndeamnă Parlamentul să asigure o transparență sporită în ceea ce privește angajarea asistenților locali și a prestatorilor de servicii; solicită publicarea pe internet a unei liste care să cuprindă numele tuturor prestatorilor de servicii angajați de către deputați;

76.  atrage atenția asupra faptului că articolul 43 litera (d) din Normele de aplicare a Statutului deputaților adoptate în iulie 2008 exclude posibilitatea ca deputații să-și angajeze în calitate de asistenți soțiile sau partenerii stabili nematrimoniali și nici părinții, copiii, frații sau surorile;

77.  își exprimă îngrijorarea cu privire la adoptarea întârziată a normelor interne referitoare la avertizarea în interes public; solicită implementarea fără întârziere a acestor norme;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

Politica imobiliară a Parlamentului

78.  ia act de faptul că, în cele trei locuri de desfășurare a activității, Parlamentul ocupă 1,1 milioane m2 și deține în proprietate 81 % din această suprafață; consideră că este primordial să se stabilească măsuri corespunzătoare prin care să se asigure sustenabilitatea clădirilor Parlamentului în raport cu creșterea costurilor de întreținere;

79.  solicită să se încheie un acord de cooperare între Parlament și Comisie cu privire la gestionarea în comun a Caselor Europei, pentru a stabili un cadru de planificare multianuală pentru evaluarea pieței imobiliare cu scopul de a cumpăra sau a închiria pe termen lung imobile, pe de o parte, și pentru a simplifica procedurile administrative și financiare ce vizează gestiunea lor de zi cu zi, pe de altă parte;

80.  ia act de faptul că Casa Europei din Sofia este pe deplin funcțională din iulie 2013; ia act de faptul că, înainte de a se semna actul de cumpărare, cheltuielile generate de defectele și neconformitatea structurii clădirii au fost imputate vânzătorului;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe și Direcția Generală Traduceri

81.  constată cu satisfacție că punerea în aplicare a deciziei Biroului privind un multilingvism eficient din punct de vedere al utilizării resurselor a dus, în 2013, la economii de 15 milioane EUR în cadrul serviciului de interpretare și de 10 milioane EUR în cadrul serviciului de traducere, fără a afecta principiul multilingvismului, nici calitatea activității parlamentare; afirmă din nou că, în ceea ce privește schimbul de bune practici prin care să se promoveze eficacitatea și să realizeze economii, un rol esențial îi revine cooperării interinstituționale;

Direcția Generală Finanțe

Fondul facultativ de pensii

82.  constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 197,5 milioane EUR la sfârșitul anului 2013; subliniază că aceste datorii viitoare preconizate vizează mai multe decenii;

83.  observă că nu se poate aprecia într-un final dacă Fondul este gestionat în mod eficient și corespunzător și recomandă să se efectueze o evaluare externă;

84.  constată însă că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a Fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care Fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile;

85.  ia act de faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la Fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

Servicii oferite deputaților

86.  solicită să se pună la dispoziția publicului, pe pagina principală a deputaților în Parlamentul European, numele prestatorilor de servicii și serviciile furnizate deputaților, pe lângă datele privind asistenții parlamentari acreditați și asistenții locali

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

87.  ia act de procesul de internalizare a personalului Direcției Generale Inovare și Asistență Tehnică și de reducerea promisă a costurilor și creșterea nivelului competențelor de specialitate al angajaților din domeniul IT; reamintește că nivelul crescut al competențelor de specialitate în ceea ce privește inovațiile permanente a fost și motivul oferit, în urmă cu câțiva ani, în favoarea externalizării acestui sector; invită Secretarul General să coopereze cu Oficiul European pentru Selecția Personalului pentru a găsi modalități de accelerare a procedurii de recrutare și pentru a atrage cei mai buni experți din domeniul tehnologiilor și securității informatice;

88.  reamintește faptul că au fost compromise căsuțele de e-mail personale și confidențiale ale unor deputați, asistenți parlamentari și funcționari după ce Parlamentul a fost supus unui atac de tip „man-in-the-middle”, în cadrul căruia un hacker a interceptat comunicațiile dintre anumite telefoane inteligente personale și rețeaua publică Wi-Fi a Parlamentului;

89.  ia act de faptul că a fost efectuat un audit de securitate TIC de către o parte terță independentă, care a vizat toate sistemele parlamentare TIC și de telecomunicații, în vederea finalizării unei foi de parcurs clare către o politică de securitate TIC mai solidă în 2015; evidențiază faptul că rezultatele auditului securității în domeniul TIC ar fi trebuit să fie prezentate în decembrie 2014; reiterează că, având în vedere recenta amenințare majoră la adresa securității, acest lucru ar trebui să fie prioritar și solicită informarea Comisiei pentru control bugetar cu privire la rezultate de îndată ce raportul va fi finalizat;

90.  ia act de măsurile cu aplicare imediată și pe termen mediu adoptate de Birou la 9 decembrie 2013 în vederea întăririi normelor de securitate din cadrul Parlamentului în ceea ce privește utilizarea telefoanelor mobile;

91.  insistă ca Parlamentul să coopereze în continuare cu Direcția Generală Informatică a Comisiei, pentru a identifica produse adecvate care să înlocuiască vechile instrumente și infrastructuri TIC și care să favorizeze soluții deschise, compatibile între ele și nedependente de un singur furnizor, în vederea obținerii unui mediu informatic rentabil și de înaltă calitate pentru Parlamentul European;

92.  salută punerea în aplicare în ultimii ani a „at4amˮ, o aplicație extrem de utilă și reușită pentru depunerea amendamentelor; consideră că este necesar ca aceasta să fie îmbunătățită și actualizată, în special în ceea ce privește anumite aspecte foarte utile, precum funcțiile de autocorectare și de realizare a unei copii de siguranță (back up);

93.  solicită, din motive de transparență și egalitate de acces la documente, ca aplicația ePetition care permite accesul la toate petițiile depuse de către cetățeni la Comisia pentru petiții a Parlamentului European, să fie accesibilă tuturor deputaților din Parlament și nu numai membrilor titulari și/sau supleanților din cadrul comisiei respective;

Parlamentul ecologic

94.  ia act de concepția Parlamentului privind „Lumea profesională nouă” (New World of Work), de acreditarea și de procesul EMAS și de programul „Fără documente pe suport de hârtie”, inclusiv de aplicațiile e-Committee și e-Meeting; solicită îmbunătățirea acestui program cu aplicații disponibile pentru telefoane inteligente și tablete;

95.  atrage atenția asupra faptului că teleconferințele și munca la distanță ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a timpului și la întărirea aspectului ecologic al Parlamentului, reducându-se costurile administrative și cele de deplasare;

96.  ia act de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de deplasările personalului Parlamentului între Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg au fost cu 34 % mai scăzute în 2012 decât în 2006; invită Biroul să asigure o transparență totală și să ia în considerare și emisiile generate de deplasările deputaților din țările lor de origine la Bruxelles și Strasbourg; salută măsurile vizând compensarea acelor emisii care nu pot fi reduse și sunt inevitabile; recomandă punerea în aplicare și a altor politici care să urmărească compensarea emisiilor de dioxid de carbon prin intermediul unor proiecte care să fie în conformitate cu standardul „Gold”, recunoscut de ONU, al mecanismului de dezvoltare nepoluantă;

97.  invită Secretarul General să elaboreze un plan pentru reducerea numărului de cufere disponibile pentru deplasările parlamentare; propune să se utilizeze cufere mai mici sau să se introducă un sistem de partajare, reducându-se astfel impactul acestui sistem în ceea ce privește cheltuielile financiare și amprenta de carbon;

98.  invită serviciile responsabile să dezvolte un concept sustenabil și coerent pentru a utiliza pe deplin linia bugetară 239 pentru compensarea emisiilor de CO2 în limita sumei maxime, cu scopul de a compensa emisiile inevitabile de CO2 ale instituției cu proiecte în conformitate cu standardul „Gold” al CDM, recunoscut de ONU;

99.  solicită ca sistemul de climatizare să se axeze pe eficiența energetică pentru a asigura un impact cât mai redus asupra mediului;

Raportul anual privind contractele atribuite

100.  observă că, din totalul de 264 de contracte atribuite în 2013, 120 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse (valoarea lor fiind de 465 milioane EUR), iar 144 au avut la bază proceduri de negociere (valoarea lor fiind de 152 milioane EUR); ia act de faptul că, deși numărul total al contractelor atribuite în urma unor proceduri de negociere a fost cu 37º% mai mic în 2013 (144 față de 241 în 2012), valoarea acestor proceduri nu a suferit o schimbare semnificativă;

101.  subliniază, în acest context, necesitatea de a pune în aplicare conceptul de achiziții publice ecologice pentru toate contractele și procedurile de ofertare; solicită obiective obligatorii treptate și ambițioase pentru contractele ecologice, în special în materie de alimentație și cantine, vehicule și transport, apă și echipamente sanitare, hârtie, gestionarea deșeurilor, echipamente informatice și de procesare a imaginii, iluminat, curățenie, precum și mobilier;

102.  constată că majoritatea contractelor atribuite în 2013 au fost contracte de prestări de servicii (61 %), cu o valoare totală de 374 milioane EUR, și că trei direcții generale au atribuit 14 contracte cu o valoare de peste 10 milioane EUR; subliniază necesitatea de a se asigura monitorizarea în permanență a executării comenzilor îndeosebi pentru aceste contracte de mare valoare prin intermediul unor sisteme de control adecvate;

103.  ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2013 și 2012 în funcție de tipul contractului, după cum urmează:

Tipul contractului

2013

2012

Număr

Procente

Număr

Procente

Servicii

Furnizare

Lucrări

Imobile

189

48

19

8

72 %

18 %

7 %

3 %

242

62

36

4

70 %

18 %

12 %

1 %

Total

264

100 %

344

100 %

Tipul contractului

2013

2012

Valoare (EUR)

Procente

Valoare (EUR)

Procente

Servicii

Furnizare

Lucrări

Imobile

374 147 951

91 377 603

15 512 763

136 289 339

61 %

15 %

2 %

22 %

493 930 204

145 592 868

48 386 872

180 358 035

57 %

17 %

5 %

21 %

Total

617 327 656

100 %

868 267 979

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2013, pagina 7)

104.  ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2013 și 2012 în funcție de tipul de procedură utilizată, după cum urmează:

Tipul procedurii

2013

2012

Număr

Procente

Număr

Procente

Deschisă

Restrânsă

De negociere

Competitivă

Excepție

106

14

144

-

-

40 %

5 %

55 %

-

-

98

5

241

-

-

28 %

2 %

70 %

0 %

0 %

Total

264

100 %

344

100 %

Tipul procedurii

2013

2012

Valoare (EUR)

Procente

Valoare (EUR)

Procente

Deschisă

Restrânsă

De negociere

Competitivă

Excepție

382 045 667

83 288 252

151 993 737

-

-

62 %

13 %

25 %

-

-

381 116 879

245 156 318

241 994 782

-

-

44 %

28 %

28 %

0 %

0 %

Total

724 297 066

100 %

603 218 807

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2013, pagina 9)

Proceduri de negociere excepționale

105.  ia act de faptul că procedurile de negociere excepționale au reprezentat 39 % din procedurile de negociere lansate în 2013; este preocupat de faptul că Parlamentul a recurs în 2013 la proceduri de negociere excepționale pentru a atribui 56 de contracte și solicită să se indice nu numai numărul total al contractelor, ci și valoarea cumulată a acestora;

106.  consideră că ordonatorii de credite trebuie să prezinte justificări cuprinzătoare și transparente atunci când recurg la procedura de negociere excepțională; solicită ca Unitatea financiară centrală să compileze aceste informații în cuprinsul raportului anual privind contractele atribuite adresat autorității care acordă descărcarea de gestiune;

Grupurile politice (postul bugetar 4 0 0)

107.  constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2013

2012

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu (2011)

PPE

21 680

4 399

18 437

85,04%

7 642

21 128

2 024

18 974

89,81 %

4 178

S&D

15 388

6 849

17 649

114,69%

4 588

14 908

6 313

14 520

97,40 %

6 702

ALDE

6 719

2 172

7 142

106,30%

1 749

6 673

2 281

6 855

102,72 %

2 100

Verts/ALE

4 366

1 787

4 778

109,44%

1 375

4 319

1 460

4 002

92,65 %

1 778

GUE/NGL

2 658

1 076

3 317

124,79%

416

2 563

1 094

2 602

101,52 %

1 055

ECR

4 046

1 602

4 598

113,64%

1 050

3 765

1 219

3 407

90,51 %

1 577

EFD

2 614

939

2 422

92,65%

1 132

2 538

881

2 494

98,29 %

925

Deputați neafiliați

1 316

367

931

70,74%

441

1 362

413

963

70,73 %

367

Total

58 786

19 193

59 274

100,83%

18 394

57 255

15 687

53 817

94,00 %

18 680

* toate sumele sunt exprimate în mii EUR

Partide politice europene și fundații politice la nivel european

108.  constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(12):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1.439

6.464

9.729

85%

192

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1.283

4.985

6.841

85%

118

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

518

2.232

3.009

85%

33

Partidul Ecologist European

EGP

461

1.563

2.151

78%

-36

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

307

1.403

1.970

85%

45

Partidul Stângii Europene

EL

233

948

1.180

68%

-258

Partidul Democrat European

EDP/PDE

91

437

528

85%

0

Democrații Europeni

EUD

48

197

245

85%

12

Alianța Liberă Europeană

EFA

93

439

592

85%

12

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

61

305

366

85%

8

Alianța europeană pentru Libertate

EAF

68

384

452

85%

1

Alianța mișcărilor naționale europene

AEMN

53

350

403

85%

-38

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației

MELD

107

594

833

85%

0

Total

4.762

20.301

28.299

83%

89

(*) toate sumele sunt exprimate în mii EUR

109.  constată că, în 2013, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(13):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene

CES

PPE

772

3.985

4.757

85%

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

491

2.762

3.253

85%

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

214

1.108

1.322

85%

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

158

881

1.039

85%

Transformă Europa

TE

EL

130

538

668

85%

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

50

219

269

85%

Centrul Maurits Coppieters

CMC

EFA

50

227

277

85%

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

AECR

183

645

828

85%

Fundația europeană pentru Libertate

EFF

EAF

39

210

249

85%

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală

OEIC

EUD

20

123

143

85%

Fundația Politică Creștină Europeană

ECPF

ECPM

31

170

201

85%

Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației

FELD

MELD

60

280

340

85%

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

31

177

208

85%

Total

-

2.229

11.325

13.554

85%

(*) toate sumele sunt exprimate în mii EUR

-

2.229

11.325

13.554

85%

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 201, 30.6.2014, p. 1.
(4) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(5) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(8) PE 349.540/Bur/ann/def.
(9) JO C 249 E, 30.8.2013, p. 18.
(10) JO C 257E, 6.9.2013, p. 104.
(11) ALTER-EU: Mind the Gap (http://www.alter-eu.org/sites/default/files/documents/Mind%20the%20Gap%20briefing.pdf)
(12) Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.
(13) Sursă: PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.295/BUR) și PV BUR. 20.10.2014 (PE 538.297/BUR) punctul 12.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Consiliul European și Consiliul
PDF 335kWORD 90k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2014/2079(DEC))
P8_TA(2015)0122A8-0116/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8-0148/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0116/2015),

1.  amână decizia sa de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul (2014/2079(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0116/2015),

A.  întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin față de cetățenii Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de instituții ale Uniunii;

B.  întrucât, date fiind absența răspunsurilor la întrebările Parlamentului și informațiile insuficiente, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune,

1.  ia act de faptul că, pe baza acțiunilor sale de audit, Curtea de Conturi a considerat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

2.  constată că, în Raportul său anual pentru 2013, Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la Consiliul European și Consiliu;

3.  observă că, în 2013, Consiliul European și Consiliul au dispus de un buget global de 535 511 300 EUR (533 920 000 EUR în 2012), cu o rată a execuției bugetare de 86,7 %; regretă faptul că rata de utilizare a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012, când era 91,8 %;

4.  este preocupat de faptul că rata de subutilizare este în continuare foarte ridicată în aproape toate categoriile; solicită încă o dată dezvoltarea de indicatori-cheie de performanță pentru a îmbunătăți planificarea bugetară în următorii ani;

5.  ia act de faptul că în 2013 au fost anulate credite de angajament în valoare de 71 376 244 EUR din cauza subutilizării fondurilor și din cauza reducerii gradului de utilizare a facilităților;

6.  constată cu surprindere că cele 5 milioane de euro angajate pentru achiziționarea clădirii „Europa” au fost reportate în 2014 pentru plata efectivă; consideră că acest sold, împreună cu alte credite angajate reportate, reprezintă o încălcare a principiilor anualității și bunei gestiuni financiare prevăzute în Regulamentul financiar;

7.  reiterează faptul că bugetul Consiliului European ar trebui să fie separat de cel al Consiliului pentru a îmbunătăți transparența gestiunii financiare a acestor instituții și responsabilizarea acestora;

8.  își reiterează invitația adresată Consiliului European și Consiliului de a trimite Parlamentului raportul lor anual de activitate împreună cu o prezentare cuprinzătoare a tuturor resurselor umane de care dispun ambele instituții, defalcate în funcție de categorie, grad, sex, cetățenie și participarea la cursuri de formare profesională; observă că acest tabel ar trebui să fie inclus în mod automat în raportul anual de activitate al instituțiilor;

9.  salută înființarea Comitetului de audit în cadrul Secretariatului General al Consiliului și adoptarea unei noi carte privind auditul intern; solicită Consiliului să informeze Parlamentul cu privire la beneficiile și rezultatele acestor schimbări;

10.  regretă că, în 2013, au fost puse în aplicare mai puține recomandări formulate în urma auditurilor interne; este de acord cu Consiliul în ceea ce privește „importanța punerii în aplicare la timp a recomandărilor formulate în urma auditurilor”(7); se așteaptă ca această procedură să fie realizată fără întârziere;

11.  este preocupat de punerea în aplicare cu întârziere a recomandărilor formulate în urma auditului de către serviciile de traducere;

12.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții ale Uniunii; în consecință, solicită ca Grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată că se respectă pe deplin calitatea și diversitatea lingvistică; observă, ținând seama de aceste considerente, că grupul de lucru ar trebui să redemareze colaborarea între instituții cu scopul de a se face schimb de bune practici și a se împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile dintre instituții pot fi îmbunătățite; remarcă faptul că grupul de lucru ar trebui să își propună elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere care să poată fi utilizată de toate instituțiile, cu scopul de a simplifica analiza și compararea acestor costuri; observă că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile Uniunii pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse tuturor cetățenilor Uniunii;

13.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

14.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul instituțiilor Uniunii; invită Consiliul să elaboreze un plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

15.  regretă că elaborarea manualului privind gestionarea proiectelor de clădiri a fost amânată;

16.  ia act de faptul că unele dintre recomandările formulate în urma auditului privind clădirea „Europa” nu au fost încă implementate; își reiterează invitația adresată Consiliului de a prezenta explicații scrise detaliate privind cuantumul total al creditelor utilizate pentru achiziționarea clădirii;

17.  solicită instituției să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

18.  ia act de rata zero a creșterii (0,3 %) (1,6 milioane EUR) bugetului Consiliului pentru 2013; consideră că această tendință este pozitivă și dorește ca aceasta să continue și în anii următori;

19.  invită Consiliul să coopereze cu alte instituții în vederea elaborării unei metodologii unitare de prezentare a costurilor aferente traducerilor pentru a simplifica analiza și compararea acestor costuri;

20.  este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită Consiliul să implementeze aceste norme fără întârzieri suplimentare;

21.  invită Consiliul să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru Consiliu;

Motivele pentru amânarea deciziei de acordare a descărcării de gestiune

22.  reiterează că Consiliul ar trebui să dea dovadă de transparență și să fie pe deplin responsabil în fața cetățenilor Uniunii pentru fondurile care îi sunt încredințate ca instituție a Uniunii; subliniază că pentru aceasta, Consiliul trebuie să participe pe deplin și de bună credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac celelalte instituții; în acest sens, consideră că supravegherea eficace a execuției bugetului Uniunii necesită cooperarea Parlamentului cu Consiliul prin intermediul unui acord de colaborare; regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cursul procedurii de descărcare de gestiune; cu toate acestea, ia act de interesul demonstrat de actuala Președinție a Uniunii de a concilia diferitele puncte de vedere, precum și de scrisoarea din partea Secretarului General al Consiliului ca răspuns la întrebările adresate de Comisia pentru control bugetar, în care acesta își exprimă dorința de a sprijini în mod activ măsuri concrete pentru a se ajunge la un „modus vivendiˮ, astfel cum a solicitat Parlamentul European în rezoluția sa din 23 octombrie 2014(8); subliniază necesitatea de a îmbunătăți capacitatea de dialog între cele două instituții pentru a găsi fără întârziere o soluție care să permită respectarea mandatului prevăzut de tratat și a obligației de răspundere față de cetățeni;

23.  reiterează faptul că un control bugetar eficace se poate aplica numai dacă Parlamentul cooperează cu Consiliul, elementele principale ale acestei cooperări fiind reuniuni oficiale între reprezentanți ai Consiliului și ai Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, acordarea de răspunsuri la întrebările adresate de membrii comisiei în baza unui chestionar scris și prezentarea de documente la cerere care să servească drept materiale de referință pentru controalele bugetare;

24.  reiterează faptul că, fără o cooperare din partea Consiliului, așa cum se arată mai sus, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

25.  este de acord cu punctul de vedere exprimat de Comisie în scrisoarea sa adresată Parlamentului European la 23 ianuarie 2014, potrivit căruia este de dorit ca Parlamentul să continue să acorde, să amâne sau să refuze descărcarea de gestiune a altor instituții, inclusiv a Consiliului, astfel cum a făcut-o până în prezent;

26.  este în totalitate de acord și sprijină punctul de vedere exprimat de Comisie în scrisoarea sa, potrivit căruia toate instituțiile fac parte integrantă din procesul de monitorizare a observațiilor formulate de Parlament în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune și toate instituțiile trebuie să dea dovadă de cooperare pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune cu respectarea deplină a dispozițiilor aplicabile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și din legislația secundară aplicabilă;

27.  informează Consiliul că, în scrisoarea sa, Comisia a afirmat că nu va supraveghea executarea bugetelor altor instituții și că formularea de răspunsuri la întrebările adresate unei alte instituții încalcă autonomia instituției în cauză în ceea ce privește execuția propriei secțiuni din buget; reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări; regretă faptul că Parlamentul se confruntă constant cu dificultăți atunci când trebuie să primească răspunsuri din partea Consiliului;

28.  consideră că este democratic ca Parlamentul să își exercite competența de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume să acorde descărcarea de gestiune pentru fiecare rubrică din buget separat pentru a asigura în continuare transparența și răspunderea democratică în fața contribuabililor Uniunii; susține, prin urmare, că acordarea sau neacordarea descărcării de gestiune constituie o datorie a Parlamentului față de cetățenii Uniunii;

29.  consideră că ar trebui revizuit cadrul juridic al Uniunii privind descărcarea de gestiune în scopul de a clarifica acest proces;

30.  regretă faptul că nu toate instituțiile Uniunii respectă aceleași standarde în ceea ce privește transparența și consideră că Consiliul ar trebui să îmbunătățească acest aspect.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) Rezumatul raportului anual de activitate pe 2013 al auditorului intern al Secretariatului General al Consiliului, pagina 2.
(8) JO L 334, 21.11.2014, p. 95.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Serviciul European de Acțiune Externă
PDF 280kWORD 103k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă (2014/2086(DEC))
P8_TA(2015)0123A8-0109/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0155/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(6) al Consiliului, în special articolele 55, 99, 164-167,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0109/2015),

1.  acordă Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Serviciul European de Acțiune Externă aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă (2014/2086(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0109/2015),

1.  salută faptul că, și în cel de-al treilea exercițiu financiar, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și-a executat bugetul fără să fie depistate erori majore de către Curtea de Conturi; ia act de progresele realizate în ceea ce privește rectificarea erorilor depistate în exercițiile precedente și sprijină recomandările incluse de Curtea de Conturi în raportul său anual privind îmbunătățirile ce mai trebuie realizate; salută Raportul special nr. 11/2014 publicat de Curtea de Conturi privind înființarea SEAE, precum și multiplele recomandări utile de îmbunătățiri incluse în acest raport, care este de dorit să fie puse în aplicare cât mai curând posibil;

2.  subliniază faptul că în rapoartele anuale pe 2011, 2012 și 2013, Curtea de Conturi a inclus în mod repetat observații referitoare la SEAE, în ceea ce privește plățile salariilor personalului, deficiențe în gestionarea alocațiilor familiale efectuată în numele SEAE de PMO, achiziționarea de servicii de securitate în delegații și contracte de servicii informatice;

3.  este îngrijorat de faptul că alocațiile personalului au fost deja un motiv de îngrijorare și au făcut obiectul unor erori în exercițiile precedente; solicită efectuarea unor controale mai riguroase cu privire la această chestiune, în special prin a reaminti în mod regulat personalului să declare alocațiile primite din alte surse;

4.  este preocupat de faptul că, în 2013, sistemul PMO nu era încă pe deplin operațional, ceea ce a dus la plata incorectă a alocațiilor sociale către membrii personalului și cere SEAE să extindă sistemul la funcționarii din toate statele membre;

5.  reamintește faptul că sediul SEAE trebuie să acorde în permanență atenție oricărui tip de procedură de achiziții în toate etapele procedurii de achiziție, în special în cadrul delegațiilor; consideră că personalul implicat din cadrul delegațiilor ar trebui să beneficieze de sprijin continuu prin orientări clare pentru a reduce expunerea inerentă la riscuri, în special în cazul licitațiilor și contractelor cu caracter sensibil; salută crearea unui grup operativ specializat la sediul SEAE pentru contractele de servicii de securitate în cadrul delegațiilor;

6.  ia act de faptul că în cazul acordurilor-cadru atribuite de SEAE, trebuie să fie asigurată diligența necesară în ceea ce privește trasabilitatea operațiunilor prin înregistrarea documentației adecvate pentru fiecare acord, indiferent de natura specifică a acestuia; solicită sediului SEAE să dezvolte în continuare competențele personalului și să crească gradul său de sensibilizare cu privire la această chestiune în cadrul delegațiilor și, la un nivel mai general, cu privire la aplicarea efectivă a standardelor de control intern aferent; constată că informațiile de calitate reprezintă unul dintre cele mai importante puncte slabe identificate de controalele ex ante efectuate în 2013 și solicită ca această situație să fie remediată rapid pentru a avea acces la informații administrative și de gestiune precise și exhaustive;

7.  invită SEAE să consolideze noua sa strategie antifraudă care cuprinde țările terțe și salută semnarea la 23 ianuarie 2015 a memorandumului de înțelegere cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

8.  solicită SEAE să prezinte informații privind progresele realizate în ceea ce privește noua strategie antifraudă care vizează delegațiile Uniunii, a cărei finalizare este planificată pentru 2013;

9.  este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită SEAE să implementeze aceste norme fără nicio întârziere;

10.  invită SEAE să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

11.  ia act de faptul că bugetul final pentru anul 2013 pentru sediul SEAE a fost de 508,8 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 4,09 %, bugetul fiind împărțit după cum urmează: 195,81 milioane EUR pentru sediul SEAE și 312,95 milioane EUR pentru delegațiile Uniunii; constată că, pe lângă bugetul propriu al SEAE, Comisia a contribuit cu 272,4 milioane EUR;

12.  ia act de faptul că la sediul SEAE, o proporție de 69 % din buget este destinată pentru plata salariilor și a altor drepturi ale personalului statutar și extern (și anume 134,59 milioane EUR) și 10 % (sau 19,92 milioane EUR) pentru clădiri și cheltuieli conexe; ia act de faptul că, pentru delegațiile Uniunii, 106,6 milioane EUR (34 %) se referă la remunerarea personalului statutar, 62,2 milioane EUR (19,9 %) privesc personalul extern și 99,6 milioane EUR (31,8 %) vizează clădirile și cheltuielile conexe;

13.  consideră că SEAE nu este încă un serviciu diplomatic al Uniunii pe deplin funcțional din cauza constrângerilor bugetare; consideră că Comisia și statele membre sunt în măsură să intervină pentru a consolida SEAE;

14.  subliniază că principiul neutralității bugetare este un principiu apreciat, dar că trebuie aplicat separat de economiile deja realizate de statele membre prin înființarea SEAE;

15.  consideră că SEAE are în continuare o administrație cu foarte multe cadre superioare, situație ce trebuie remediată; consideră că măsurile puse deja în aplicare pentru remedierea acestei situații constituie un pas în direcția bună și solicită Comisiei să își intensifice angajamentul de îmbunătățire a cooperării inter-servicii; cere instituției ca, în următorul raport anual de activitate, să informeze cu privire la reducerea posturilor AD15 și AD16; remarcă, de asemenea, absența unui cadru de competențe pentru posturile de conducere, pe baza căruia să se evalueze candidații preselecționați; subliniază faptul că principalul criteriu în adoptarea deciziilor privind recrutarea personalului trebuie să rămână competența în domeniul afacerilor externe;

16.  insistă asupra necesității de raționalizare a personalului de conducere de nivel superior al SEAE și de eficientizare a proceselor decizionale;

17.  salută îmbunătățirile legate de echilibrul geografic în ceea ce privește proporția personalului SEAE ce provine din statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004, acesta reprezentând acum un procent de 18 % din personalul administrativ și de 17,7 % din șefii de delegații în raport cu proporția populației acestor țări, care este de 21 %; subliniază necesitatea echilibrului geografic în recrutarea și numirea personalului; consideră că reprezentarea geografică echivalentă în cadrul SEAE este un element important ce contribuie la îmbunătățirea performanțelor acestei instituții și cere Comisiei să continue acțiunile în această direcție;

18.  ia act de eforturile depuse pentru a îmbunătăți echilibrul de gen și pentru a înlătura obstacolele potențiale în calea evoluției în carieră; îndeamnă SEAE să continue să depună eforturi pentru a reduce dezechilibrul între numărul de posturi ocupate de femei și de bărbați, în special la nivel de conducere;

19.  își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la lipsa femeilor în posturi de conducere în cadrul SEAE (204 bărbați și 55 de femei în cadrul delegațiilor, iar proporția în posturile de conducere este de 42 de bărbați și 4 femei, ceea ce înseamnă că doar 8,7 % sunt femei); solicită implementarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

20.  constată că obiectivul statutar potrivit căruia cel puțin o treime din personalul la nivel de administrator (AD) din cadrul SEAE ar trebui să conțină diplomați din statele membre a fost atins în 2013; constată însă existența unui număr relativ ridicat de experți naționali detașați din statele membre (397 în iunie 2014) și solicită precizări suplimentare privind statutul/drepturile lor și costurile pe care aceștia le presupun pentru bugetul SEAE;

21.  își reiterează solicitarea de anul trecut de a primi un tabel exhaustiv al tuturor resurselor umane de care dispune SEAE, defalcate în funcție de grad, sex și naționalitate; observă că acest tabel ar trebui să fie inclus în mod automat în raportul anual de activitate al instituției;

22.  regretă însă că nu s-a ajuns încă la un echilibru geografic mai bun și solicită SEAE să consolideze echilibrul geografic, în special în ceea ce privește numirile în posturile de conducere și în posturile de șefi ai delegațiilor Uniunii; reiterează necesitatea de a asigura într-o mai mare măsură echilibrul geografic în rândul statelor membre, la toate nivelurile administrației și îndeamnă SEAE să ia măsurile necesare pentru a avea o reprezentare mai bună și mai echilibrată a tuturor statelor membre;

23.  consideră că responsabilitățile reprezentanților speciali ai Uniunii sunt foarte neclare, nu beneficiază de o monitorizare adecvată și nici de evaluarea rezultatelor; propune ca aceștia să fie integrați în SEAE pentru a acoperi această lacună;

24.  reamintește importanța de a transfera bugetul reprezentanților speciali ai Uniunii de la bugetul de funcționare al politicii de securitate și apărare comune (PSAC) la bugetul SEAE pentru a sprijini mai bine integrarea în cadrul SEAE;

25.  ia act de progresele înregistrate în domeniul resurselor umane, chiar dacă este de acord cu observațiile Curții de Conturi potrivit cărora sunt necesare competențe de specialitate în cadrul delegațiilor; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că delegațiile Uniunii nu dispun de suficient personal în cadrul secțiunilor lor politice și pentru a îndeplini sarcinile de planificare operațională și punere în aplicare a misiunilor din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC); constată, de asemenea, că delegațiile Uniunii se confruntă cu dificultăți practice în ceea ce privește primirea și tratarea informațiilor raportate; invită Comisia și SEAE să implementeze o abordare concertată prin care să optimizeze profilul personalului din delegații;

26.  constată că SEAE dedică în continuare resurse insuficiente aspectelor externe ale politicilor interne și că nu dispune de suficient personal pentru a putea contribui în mod adecvat la programarea instrumentelor financiare, subminând astfel coerența acțiunii externe a Uniunii;

27.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de deplasările („away days”) personalului din instituțiile europene ar trebui reduse, fiind necesar ca aceste deplasări să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

28.  invită SEAE să analizeze mai atent costurile ocazionate de procedurile de recrutare; invită SEAE să recurgă la soluții inovatoare, precum videoconferințele în cazul interviurilor de angajare, și să prezinte, în măsura în care este posibil, propuneri de aceeași natură și pentru formarea personalului;

29.  reiterează că este necesar ca SEAE să prevadă cerința ca membrii personalului său numiți recent în funcție să dea o declarație pe propria răspundere în care să precizeze că nu au lucrat pentru niciun serviciu de informații în trecut;

30.  încurajează Comisia și statele membre să ia măsuri de promovare a unei mai bune coordonări și cooperări între serviciile lor de relații externe și SEAE fără să neglijeze aspectele tematice de ordin orizontal;

31.  subliniază că se pot realiza reduceri semnificative ale costurilor dacă statele membre vor coopera mai eficient în domeniul politicii lor externe și de securitate și dacă se stabilesc în mod proactiv eforturile comune care pot fi treptat incluse în mandatul SEAE, pentru ca Uniunea să devină un actor global mai puternic și mai eficient;

32.  subliniază că ar trebui să se dezvolte în continuare practicile de lucru care asigură cooperarea cu Direcția Generală Dezvoltare și Cooperare (DEVCO) și sprijinirea departamentelor tematice (cum ar fi Direcția pentru prevenirea conflictelor și politica de securitate);

33.  subliniază că departamentele tematice ar trebui să fie implicate în toate etapele procesului de programare, pentru ca aspecte precum prevenirea conflictelor, consolidarea păcii, egalitatea de gen și drepturile omului să nu reprezinte adăugiri de ultim moment;

34.  consideră că actuala politică externă a UE este în continuare foarte influențată de politicile externe ale anumitor state membre; subliniază că politica de marginalizare a unor țări ce dețin cunoștințe specifice cu privire la anumite conflicte în curs, îndeosebi conflictul ruso-ucrainean, influențează foarte mult rezultatele politicii externe a Uniunii; invită SEAE să monitorizeze în mod consecvent acest aspect și să ia în considerare impactul posibil al politicii externe a anumitor state membre asupra politicii externe a Uniunii;

35.  subliniază faptul că este important să se recunoască și să se sprijine activitatea intensă a personalului civil și militar în zonele cele mai instabile și periculoase din lume, unde Uniunea trebuie, de asemenea, să fie reprezentată și să-și desfășoare activitatea; consideră că este, prin urmare, fundamental ca membrii personalului care trăiesc și lucrează în condiții de presiune puternică, atât în ceea ce privește siguranța, cât și mobilitatea, separarea de familie sau unitatea familiei și factorii culturali și sociali, să beneficieze de un nivel maxim de protecție și securitate, precum și de un nivel adecvat de flexibilitate; sprijină creșterea bugetului destinat cheltuielilor în vederea asigurării securității delegațiilor; în acest sens, ar fi utilă compararea datelor legate de personalul SEAE în raport cu personalul extern al statelor membre aflat în situații similare;

36.  insistă asupra necesității de simplificare a schemei bugetare de finanțare a delegațiilor; subliniază condițiile dificile cu care se confruntă delegațiile dotate cu mai puțin personal din cauza complexității și a rigidității normelor privind delegația de autorizare a plăților dintre personalul SEAE și cel al Comisiei; invită SEAE și Comisia să studieze opțiunile de natură să faciliteze procedura de autorizare a fondurilor cu respectarea normelor referitoare la controlul financiar;

37.  subliniază că normele financiare aplicabile în prezent delegațiilor Uniunii impun în continuare o sarcină administrativă considerabilă șefilor delegațiilor, ceea ce face mai dificilă îndeplinirea responsabilității principale a acestora, care vizează activitatea politică; îndeamnă SEAE și Comisia să găsească o soluție pentru această problemă, care ar putea include modificarea normelor financiare, cu condiția ca această modificare să nu implice o diminuare a calității și a fiabilității gestiunii financiare a delegațiilor; remarcă, de asemenea, faptul că se utilizează în continuare pentru cheltuieli administrative atât liniile bugetare aferente bugetului SEAE, cât și cele aferente bugetului Comisiei, ceea ce complică în mod inutil circuitele financiare;

38.  subliniază tratamentul diferit aplicat personalului Uniunii din delegații în comparație cu personalul Uniunii din misiuni PESC din același loc, cu referire la zilele de concediu, cheltuielile de deplasare, alocații și alte drepturi; solicită o comparație detaliată a plăților și drepturilor personalului din delegații și ale personalului din misiunile PESC, de exemplu din Mogadishu (Somalia) și Bangui (Republica Centrafricană) la 1 ianuarie 2014 și solicită o justificare pentru diferențele de tratament aplicate;

39.  subliniază necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate finanțării misiunilor PSAC pentru a garanta securitatea internă și externă a Uniunii, ca urmare a pericolului reprezentat de conflictele din țările învecinate și a riscului crescut de activități teroriste;

40.  subliniază importanța vitală a instituirii unui centru de servicii comune, care ar permite realizarea unor economii semnificative prin centralizarea serviciilor în materie de logistică, achiziții publice și sprijin administrativ furnizate misiunilor PSAC, precum și reprezentanților speciali ai Uniunii și birourilor lor; regretă faptul că instituirea centrului de servicii comune a fost mult întârziată și îndeamnă toți actorii implicați să depună eforturi pentru a încheia de urgență un acord privind un centru ambițios de servicii comune, care să fie în măsură să ofere un sprijin eficient misiunilor, în special în etapa de debut a acestora, să standardizeze procesele operaționale ale misiunilor și să asigure accelerarea și creșterea rentabilității procesului de achiziții publice;

41.  îndeamnă SEAE să maximizeze beneficiile economiilor de scară prin crearea de noi sinergii între sediul SEAE și delegații, precum și prin cooperarea cu statele membre și cu serviciile diplomatice naționale, în spiritul unei politici și al unor servicii externe veritabile ale Uniunii; constată cu satisfacție că se multiplică situațiile în care delegațiile Uniunii și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre împart aceleași spații de lucru, deși într-o măsură limitată; solicită SEAE să găsească în continuare modalități de a împărți spațiile de lucru;

42.  solicită SEAE să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

43.  îndeamnă SEAE să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o listă a contractelor imobiliare încheiate în 2013, incluzând detaliile contractelor, țara unde a fost încheiat contractul și durata contractului, astfel cum s-a procedat în cazul raportului anual de activitate al SEAE pentru 2011 și solicită SEAE să furnizeze aceleași detalii privind contractele imobiliare în raportul anual de activitate pentru 2014;

44.  recunoaște faptul că serviciile consulare pot fi în continuare îmbunătățite; subliniază faptul că o posibilă modalitate de a reduce costurile este furnizarea de servicii consulare prin intermediul delegațiilor Uniunii; invită SEAE să pregătească o analiză detaliată a implicațiilor financiare ale acestei măsuri și solicită statelor membre să convină asupra acestei probleme pentru a elabora acte legislative și norme armonizate;

45.  solicită Curții de Conturi să includă, în următorul său raport anual, o analiză a acțiunilor întreprinse de SEAE în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul prezentei rezoluții.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Curtea de Justiție
PDF 271kWORD 93k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IV – Curtea de Justiție (2014/2080(DEC))
P8_TA(2015)0124A8-0111/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8-0149/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2015),

1.  acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea IV – Curtea de Justiție (2014/2080(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IV – Curtea de Justiție,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0111/2015),

1.  constată cu satisfacție faptul că, în Raportul său anual pe 2013, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), Curtea de Conturi nu a constat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.  remarcă faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a dispus de credite în valoare de 354 880 000 EUR (348 300 000 EUR în 2012), iar rata de execuție a fost de 96,3 %; regretă faptul că rata de execuție a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012 (98,6 %);

4.  constată că rata mai scăzută de execuție poate fi pusă pe seama faptului că creditele inițiale pentru 2013 includeau o propunere de ajustare a salariilor și pensiilor cu un total de 6 000 000 EUR, ajustare care în cele din urmă nu a fost aprobată de Consiliu; subliniază că motivația din spatele neașteptatei hotărâri privind adaptarea salariilor nu mai este de actualitate, după convenirea unui acord privind noul Statut al funcționarilor în 2014;

5.  subliniază totuși că bugetul Curții de Justiție este pur administrativ, o sumă mare fiind utilizată pentru cheltuielile pentru persoanele care lucrează în instituție; ia act de justificarea oferită în raportul anual de activitate pentru exercițiul financiar 2013 al Curții de Justiție privind scăderea ratei de utilizare;

6.  constată că Curtea de Justiție a închis 701 cauze în 2013 (față de 595 în 2012), a fost sesizată pentru 699 de cauze noi (față de 632 în 2012), inclusiv 450 de apeluri și acțiuni pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare; aprobă rezultatele statistice pozitive și constată că, în ciuda rezultatelor satisfăcătoare, există încă loc pentru îmbunătățiri;

7.  ia act de faptul că, în 2013, Tribunalul a înregistrat 790 de cauze noi, a închis 702 cauze și avea 1 325 de cauze pe rol, ceea ce constituie o creștere generală a numărului de proceduri față de 2012; constată, de asemenea, că durata procedurilor s-a redus ușor; subliniază că crearea unei a noua camere nu a contribuit la creșterea eficienței Tribunalului în 2013 dar, în pofida acestui fapt, își reiterează poziția potrivit căreia Tribunalul trebuie să își consolideze resursele umane;

8.  constată că, în 2013, Tribunalul Funcției Publice a finalizat 184 de cauze, față de 121 în 2012 (și anume, o creștere de 52 %), reducând, astfel, numărul cauzelor pendinte cu 24 (și anume, o scădere a numărului de dosare de 11 %); consideră că eliminarea Tribunalului Funcției Publice este o măsură inadecvată pentru soluționarea blocajului pe termen lung al Consiliului;

9.  consideră că încă mai sunt multe de îmbunătățit în ceea ce privește resursele aflate la dispoziția Curții de Justiție; subliniază că reformele interne puse în aplicare în 2013, și anume crearea unei noi camere în cadrul Tribunalului și noul avocat general, precum și reformarea Regulamentului de procedură prin care este reglementată funcționarea Curții de Justiție, în special domeniile lingvistic și tehnologic, și a altor norme suplimentare, au contribuit la anumite schimbări pozitive în cadrul sistemului care au permis optimizarea resurselor într-o mai mare măsură; încurajează Curtea de Justiție să continue cu această abordare;

10.  recomandă reorganizarea instituției astfel încât funcțiile judiciare să fie separate mai clar de cele administrative pentru a asigura în mai mare măsură conformitatea cu articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, cu scopul de a evita riscul ca judecătorii să se pronunțe eventual asupra unor acțiuni introduse împotriva actelor în cazul cărora autoritățile lor au fost implicate în mod direct;

11.  reamintește că, la observațiile formulate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012, Curtea de Justiție a răspuns că desfășurarea mai multor audieri și pronunțarea mai multor hotărâri nu ar duce la creșterea semnificativă a productivității;subliniază că, pe de altă parte, Curtea de Justiție a solicitat creșterea numărului de judecători;îndeamnă Curtea de Justiție să solicite o evaluare inter pares externă cu scopul de a i se pune la dispoziție instrumentele externe necesare pentru a identifica posibile soluții la problemele ridicate de Curtea de Justiție;

12.  subliniază cât este de important să se respecte multilingvismul în cadrul Curții de Justiție, întrucât aceasta trebuie să garanteze nu doar accesul egal la jurisprudența Curții de Justiție, ci și egalitatea de șanse între părțile implicate într-un litigiu aflat pe rolul Curții de Justiție;

13.  regretă faptul că în timpul procedurii de descărcare de gestiune nu au fost furnizate suficiente informații legate de lista activităților externe ale judecătorilor; solicită Curții de Justiție să publice pe pagina sa principală de internet un registru cu informații detaliate privind activitățile externe ale fiecărui judecător care au impact asupra bugetului Uniunii;

14.  solicită Curții de Justiție ca, în cazul celor doi funcționari traducători pensionați care au obținut contracte de traducere, să prezinte un raport care să permită evaluarea acestei situații și a măsurii în care au fost respectate cerințele prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii Europene atât în ceea ce privește conflictele de interese, cât și plățile efectuate;

15.  solicită Curții de Justiție să aibă în vedere unificarea registrelor Curții de Justiție într-un singur registru pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor procedurale între instanțe;

16.  ia act de ameliorările aduse aplicației e-Curia; recunoaște că aplicația nu și-a atins încă potențialul maxim; recomandă Curții de Justiție să stabilească un plan pentru a încuraja toate statele membre să o folosească;

17.  recunoaște lansarea în 2013 a proiectului privind rapoartele de jurisprudență digitale, care înlocuiesc rapoartele pe hârtie; consideră că acest proiect ar fi putut fi pus în aplicare mai devreme;

18.  consideră că Curtea de Justiție, ținând seama de informațiile furnizate în raportul său anual de activitate, poate reduce într-o mai mare măsură numărul de copii pe hârtie fără a își submina responsabilitățile;

19.  încurajează Curtea de Justiție, care a realizat prima sa transmisiune în direct pe internet în 2013, să utilizeze într-o mai mare măsură această tehnologie și să îi extindă aplicabilitatea la chestiuni legate de activitatea Curții;

20.  recunoaște că, în cadrul Curții de Justiție, calitatea interpretării este fundamentală și nu este posibilă menținerea sub control a numărului de audieri; totuși, consideră că este posibilă o planificare mai eficientă a calendarului audierilor; sugerează Curții de Justiție ca, în cadrul relațiilor sale interinstituționale, să identifice cele mai bune practici adoptate de alte instituții în acest sens;

21.  ia act de politica Curții de Justiție de a acorda întâietate utilizării resurselor interne, în special în ceea ce privește serviciile de traducere; înțelege dificultățile legate de găsirea unor specialiști pe anumite combinații de limbi și care să dețină și competențe juridice; cu toate acestea, este extrem de preocupat de valoarea foarte mare a creditelor neutilizate (2 200 000 EUR) alocate traducerii externe; prin urmare, consideră că, în măsura în care este necesară, externalizarea ar trebui să ducă la realizarea de economii suplimentare;

22.  solicită Curții de Justiție să aibă în vedere implementarea unui sistem de traducere „la cerere” pentru anumite cauze specifice și să utilizeze mai frecvent instrumentele tehnologice de traducere;

23.  solicită Curții ca, dacă relevanța traducerii este limitată pentru cetățenii Uniunii, să verifice necesitatea realizării acesteia de la caz la caz;

24.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții ale Uniunii; în consecință, solicită ca Grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată că se respectă pe deplin calitatea și diversitatea lingvistică; observă, ținând seama de aceste considerente, că grupul de lucru ar trebui să redemareze colaborarea între instituții cu scopul de a se face schimb de bune practici și a se împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile dintre instituții pot fi îmbunătățite; remarcă faptul că grupul de lucru ar trebui să își propună elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere care să poată fi utilizată de toate instituțiile, cu scopul de a simplifica analiza și compararea acestor costuri; observă că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile Uniunii pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse a tuturor cetățenilor Uniunii;

25.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

26.  se așteaptă ca Curtea de Justiție să aibă în vedere în continuare noi sinergii interne, îndeosebi în domeniul traducerii și în cel al interpretării;

27.  reiterează solicitarea privind anexarea ordinii de zi a reuniunilor Curții de Justiție la raportul anual de activitate din anul corespunzător;

28.  recomandă stabilirea anumitor criterii obiective pentru definirea întârzierii excesive în pronunțarea hotărârilor;

29.  regretă faptul că statele membre care au aderat la Uniune după 2004 nu sunt reprezentate la nivelul conducerii de vârf în cadrul instituției; reiterează necesitatea de a asigura într-o mai mare măsură echilibrul geografic la toate nivelurile administrației;

30.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul Curții de Justiție (70 % - 30 %); solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

31.  ia act de faptul că normele aplicate de Curtea de Justiție cu privire la utilizarea în scopuri private a autoturismelor oficiale sunt similare celor aplicate în alte instituții; este de părere că aceste norme ar trebui actualizate în vederea reducerii costurilor, îndeosebi în situația utilizării autoturismelor în scopuri private;

32.  invită Curtea de Justiție să aibă în vedere o reducere a numărului de autoturisme oficiale puse la dispoziția membrilor săi și a personalului său și să comunice Parlamentului un raport referitor la economiile realizate; consideră că, prin urmare, va fi necesară o revizuire a atribuirii posturilor de șofer; subliniază că serviciile de natură privată prestate în plus de șoferi sunt suportate din banii contribuabililor Uniunii;

33.  consideră că Curtea de Justiție ar trebui să își consolideze angajamentul în domeniul mediului prin dezvoltarea în continuare a măsurilor existente în vederea reducerii emisiilor și a includerii criteriilor ecologice în achizițiile publice;

34.  ia act de angajamentul Curții de Justiție de a-și îmbunătăți în continuare sistemul de monitorizare și control la timp al procedurilor de recrutare și de achiziții publice; sprijină Curtea de Justiție în eforturile sale continue de a monitoriza gestiunea indemnizațiilor și de a-și îmbunătăți nivelul de performanță;

35.  consideră că numărul contractelor încheiate în temeiul procedurii de negociere este destul de mare; solicită să fie informat în detaliu cu privire la motivele care stau la baza acestor decizii;

36.  invită Curtea de Justiție să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru ea;

37.  ia act de politica imobiliară a Curții de Justiție atașată la raportul anual de activitate;

38.  constată cu satisfacție că Curtea de Justiție a elaborat un raport anual de activitate cuprinzător și detaliat și a inclus în cadrul său informații aprofundate privind managementul resurselor sale umane, așa cum a solicitat Parlamentul;

39.  este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită Curtea de Justiție să pună în aplicare aceste norme fără întârzieri suplimentare.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Curtea de Conturi
PDF 273kWORD 93k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea V – Curtea de Conturi (2014/2081(DEC))
P8_TA(2015)0125A8-0113/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0155/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0113/2015),

1.  acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Conturi aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea V – Curtea de Conturi (2014/2081(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea V – Curtea de Conturi,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0113/2015),

1.  observă că conturile anuale ale Curții de Conturi sunt auditate de un auditor extern independent - PricewaterhouseCoopers SARL – pentru a aplica aceleași principii de transparență și răspundere pe care Curtea le aplică entităților pe care le auditează ea însăși; ia act de opinia auditorului potrivit căreia „situațiile financiare oferă o imagine fidelă și reală a poziției financiare a Curții”;

2.  subliniază că, în 2013, Curtea de Conturi a dispus de credite finale în valoare totală de 142 761 000 EUR (142 477 000 EUR în 2012) și că rata lor de execuție a fost de 92 %; regretă faptul că rata de utilizare a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012, când era 96 %;

3.  subliniază totuși că bugetul Curții de Conturi este pur administrativ, o sumă mare fiind utilizată pentru cheltuielile pentru persoanele care lucrează în instituție; ia act de justificarea oferită în raportul Curții de Conturi privind gestiunea bugetară și financiară pentru 2013 cu privire la scăderea ratei de utilizare;

4.  ia act de noua strategie a Curții de Conturi pentru 2013-2017 de a-și maximiza rolul de auditor extern al Uniunii; sprijină planul elaborat pentru 2013, precum și intenția sa de a îmbunătăți cantitatea și calitatea rapoartelor de audit al performanței prin creșterea eficienței și a resurselor destinate acestora; ia act, de asemenea, de creșterea cu 60 % a numărului acestor rapoarte din 2008 și insistă asupra faptului că cantitatea nu ar trebui să fie în detrimentul calității;

5.  reamintește Curții de Conturi că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit la punctul 54 din Abordarea comună privind agențiile descentralizate din 2012 că toate aspectele legate de astfel de audituri externe externalizate „rămân în responsabilitatea deplină a CCE, care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun și le finanțează din bugetul propriu, împreună cu orice alte costuri aferente auditurilor externe externalizate”; se așteaptă ca Curtea de Conturi să urmeze această abordare comună și să recruteze și să remunereze auditorii externi ai agențiilor;

6.  solicită Curții de Conturi să efectueze un audit privind consecințele consolidării registrelor Curții de Justiție într-un singur registru pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor procedurale între curți;

7.  salută programul de reformă internă a Curții de Conturi cuprins în strategia sa pentru 2013-2017, care se bazează pe raportul inter pares din 2014, pe raportul Parlamentului referitor la viitorul Curții de Conturi și pe analizele interne proprii ale Curții de Conturi; solicită Curții de Conturi să îl informeze periodic cu privire la evoluția și punerea în aplicare a reformei;

8.  consideră că este necesar un anumit nivel de flexibilitate în programul de lucru al Curții de Conturi pentru a se asigura că aceasta se adaptează rapid la chestiuni importante neașteptate care pot impune activități de audit specifice sau o atenție deosebită și că poate să ignore elementele planificate care nu mai sunt relevante; consideră, de asemenea, că este important ca Curtea de Conturi să atingă un anumit nivel de diversificare și echilibru și să nu se concentreze în mod excesiv și repetat pe anumite domenii de activitate; atrage atenția Curții de Conturi asupra priorităților politice ale legiuitorilor și a chestiunilor de interes major pentru cetățenii Uniunii, comunicate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului;

9.  sprijină Curtea de Conturi în eforturile sale de a aloca mai multe resurse auditurilor performanței; reamintește că Curtea de Conturi ar trebui să se asigure că auditorii cărora li se repartizează audituri specifice dispun de cunoștințele tehnice și abilitățile metodologice necesare;

10.  reamintește Curții de Conturi necesitatea de a-și îmbunătăți planificarea în timp, în special în cazul rapoartelor sale speciale, fără a deteriora calitatea acestora; regretă faptul că prezentarea la timp a constatărilor de audit este în continuare departe de țintele pe termen lung; recomandă Curții de Conturi să își stabilească ca obiectiv reducerea duratei fiecărei etape din planul de audit al performanței;

11.  observă că metodologia Curții de Conturi trebuie să fie coerentă și să se aplice în toate domeniile de gestiune; înțelege că continuarea alinierii ar putea duce la inconsecvențe în definițiile Curții de Conturi privind tranzacțiile ilegale în cadrul gestiunii directe și al gestiunii partajate;

12.  constată că perioada medie pentru elaborarea unui raport special este în continuare de 20 de luni, la fel ca în 2012; regretă că nu a fost atins obiectivul strategic al Curții de a elabora rapoartele speciale într-un termen mediu de 18 luni; solicită Curții de Conturi să anexeze la fiecare raport special istoricul său și informații detaliate privind diferitele etape ale elaborării sale;

13.  consideră că recomandările din rapoartele speciale ar trebui să fie mai clare și să menționeze în mod consecvent comportamentele pozitive și negative ale țărilor în cauză;

14.  constată că ultimele modificări ale Regulamentului de procedură al Parlamentului European, orientate spre o mai mare implicare a comisiilor parlamentare în diferite domenii în ceea ce privește rapoartele speciale, nu au răspuns tuturor așteptărilor; depune eforturi pentru a analiza modalitățile de îmbunătățire a procedurilor parlamentare care se aplică rapoartelor speciale ale Curții de Conturi;

15.  sprijină consolidarea în continuare a posturilor de audit în 2013; ia notă de recrutarea cu succes a unor noi membri ai personalului pe posturi de audit și de reducerea posturilor vacante la sfârșitul lui 2013, comparativ cu 2012;

16.  ia act de faptul că Curtea de Conturi menționează că nu ține seama de criterii geografice la numirea personalului în posturi de conducere; invită Curtea de Conturi, în acest sens, să ia măsurile necesare pentru a evita, în viitor, dezechilibrul considerabil care există în prezent în cadrul instituției, în special în ceea ce privește posturile de conducere;

17.  regretă că planul privind egalitatea de șanse lansat în 2012 de Curtea de Conturi cu scopul de a garanta echilibrul de gen nu a obținut rezultatele așteptate, în special în ceea ce privește posturile de conducere; observă că, dintre cele 70 de posturi de conducere și de șefi de unitate, doar 21 sunt ocupate de femei și, în plus, majoritatea acestor posturi sunt în direcțiile de traducere și de administrație; subliniază și salută creșterea numărului femeilor auditor, ceea ce, fără îndoială, va avea un efect asupra numărului de femei în posturi de conducere în acest domeniu; ia act de angajamentul Curții de Conturi de a revizui rapid planul privind egalitatea de șanse, cu scopul de a identifica soluții eficiente care să permită realizarea fără întârziere a obiectivelor stabilite în acest domeniu;

18.  solicită Curții de Conturi să includă în raportul anual de activitate o trecere în revistă a personalului din posturi de conducere defalcată pe naționalități, genuri și poziții;

19.  constată cu satisfacție finalizarea la timp și fără depășirea bugetului a clădirii K3;

20.  solicită Curții de Conturi să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

21.   ia act de variațiile substanțiale ale costurilor de traducere pentru diverse limbi în cadrul Curții de Conturi (cu o diferență de până la 100 EUR pe pagină, în funcție de limbă); consideră că o diferență atât de mare a costurilor, chiar dacă se includ costurile indirecte, ar trebui analizată și corectată;

22.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții europene; în consecință, solicită ca grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată în cea mai mare măsură calitatea și diversitatea lingvistică; remarcă, în acest sens, că grupul de lucru ar trebui să relanseze colaborarea între instituții cu scopul de a face schimb de bune practici și a împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile între instituții pot fi îmbunătățite; observă că grupul de lucru ar trebui, de asemenea, să vizeze elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere pentru toate instituțiile cu scopul de a simplifica analiza și compararea acestor costuri; consideră că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor Uniunii să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile Uniunii pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse a tuturor cetățenilor Uniunii;

23.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică costuri atât de ridicate;

24.  recunoaște că Curtea de Conturi a înregistrat progrese în ceea ce privește definirea și clarificarea competențelor și responsabilităților Camerei de coordonare, evaluare, asigurare și dezvoltare; îndeamnă Curtea de Conturi să continue să depună eforturi în acest sens și solicită să fie informat cu privire la măsurile luate pentru a îmbunătăți performanța Camerei;

25.  ia act de faptul că, în 2013, Curtea de Conturi a raportat în total 14 cazuri de posibile fraude descoperite în contextul activității sale de audit și 10 cazuri semnalate prin comunicări adresate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF); ia act de faptul că OLAF a decis să deschidă o anchetă în șapte dintre cele 14 cazuri, în celelalte cazuri informațiile fiind trimise altor autorități pentru a lua măsuri;

26.  invită Curtea de Conturi să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

27.  salută examinarea de către auditorul intern în 2013 a măsurilor luate ca urmare a recomandărilor anterioare, precum și progresele realizate în identificarea și ierarhizarea riscurilor financiare și operaționale și în elaborarea unor controale adecvate de reducere a riscurilor;

28.  remarcă faptul că politica de securitate a informațiilor necesită o strategie coordonată și armonizată de securitate la nivelul instituției; atrage atenția că eficiența gestiunii și controalele interne pot fi îmbunătățite în principalele domenii ale guvernanței Curții de Conturi;

29.  ia act de introducerea la Curtea de Conturi a unei noi aplicații ce oferă un sistem de sprijin pentru audit (ASSYST), ca instrument intern de audit; solicită să fie informat privind obiectivele de performanță stabilite pentru această aplicație;

30.  ia act de faptul că Curtea de Conturi a asigurat că ia toate măsurile necesare pentru a garanta că creditele pentru misiuni sunt utilizate cu respectarea strictă a principiilor economiei, eficienței și eficacității;

31.  ia act, de asemenea, de introducerea unor noi aplicații informatice pentru a îmbunătăți administrarea cursurilor de limbă; se așteaptă ca aceste instrumente să îmbunătățească și mai mult gestionarea cursurilor de limbă;

32.  înțelege interesul Curții de Conturi pentru evaluarea prezenței sale în mass-media; consideră totuși că este necesar ca mesajele sale să fie mai clare; sugerează, prin urmare, un proces centralizat de evaluare a calității editoriale a tuturor textelor Curții de Conturi;

33.  apreciază cooperarea dintre Curtea de Conturi și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului și salută feedbackul oferit periodic pe baza solicitărilor Parlamentului; invită Curtea de Conturi să includă în raportul său anual de activitate o secțiune specifică cu privire la acțiunile pe care le-a întreprins în urma recomandărilor Parlamentului privind descărcarea de gestiune a Curții de Conturi pentru exercițiul financiar precedent, ca majoritatea celorlalte instituții; solicită totuși Curții de Conturi și autorităților care acordă descărcarea de gestiune să-și îmbunătățească cooperarea, din nou, pentru ca activitatea lor să fie mai eficientă și mai eficace;

34.  consideră că rapoartele Curții de Conturi, în mod deosebit rapoartele speciale, reprezintă o contribuție importantă la îmbunătățirea calității cheltuielilor din fondurile Uniunii; consideră că rapoartele Curții de Conturi ar putea avea o valoare adăugată și mai ridicată dacă ar fi completate de o serie de măsuri corective care să fie adoptate de Uniune, precum și de un calendar preconizat pentru punerea lor în aplicare, în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor stabilite de programul, fondul, sau politica Uniunii; consideră că accentul puternic pus pe realizări și în special pe rezultatele pe termen lung, în conformitate cu principiul eficienței și al eficacității, ar îmbunătăți, prin urmare, procesul de monitorizare necesar care urmează să fie efectuat de către Curtea de Conturi în cadrul căruia s-ar supraveghea impactul recomandărilor propuse;

35.  solicită Curții de Conturi să analizeze posibilitatea de a devansa prezentarea raportului său anual în limitele stabilite de Regulamentul financiar al Uniunii.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comitetul Economic și Social
PDF 267kWORD 86k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European (2014/2082(DEC))
P8_TA(2015)0126A8-0114/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8–0151/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0114/2015),

1.  acordă Secretarului General al Comitetului Economic și Social European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Economic și Social European aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Serviciului European de Acțiune Externă, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European (2014/2082(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0114/2015),

1.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

2.  constată cu satisfacție faptul că, în Raportul său anual pe 2013, în cazul Comitetului Economic și Social European (CESE), Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

3.  constată că bugetul CESE pentru 2013 s-a ridicat la 130 104 400 EUR (128 816 588 EUR în 2012), cu o rată de execuție de 94,1%; regretă faptul că rata de utilizare a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012, când era 96,8 %;

4.  subliniază, însă, că bugetul CESE este pur administrativ, o mare parte fiind alocat pentru persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse; ia act de explicațiile furnizate de CESE referitor la scăderea înregistrată de rata de execuție, ca urmare a măsurilor preventive;

5.  subliniază că motivația din spatele neașteptatei hotărâri privind adaptarea salariilor nu mai este de actualitate, după convenirea unui acord privind noul Statut al funcționarilor în 2014;

6.  remarcă o creștere de 1 % a bugetului 2013 comparativ cu bugetul exercițiului anterior; sprijină eforturile CESE de a limita bugetele pentru exercițiile viitoare, asigurând un ritm constant de creștere;

7.  ia act de observațiile formulate ca urmare a Rezoluției Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 anexate la raportul anual de activitate al CESE; reiterează solicitarea sa de a fi informat detaliat cu privire la cheltuieli și la rezultatele respectivului exercițiu;

8.  salută intenția CESE de a îmbunătăți programarea activităților sale în cadrul procesului legislativ, fără a elabora neapărat mai multe avize, ci îmbunătățind mai degrabă calitatea lor;

9.  ia act de punerea în aplicare de către CESE a noilor norme privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale membrilor pe baza costurilor reale, astfel cum a recomandat Parlamentul; reamintește că sistemul ar trebui să fie complet operațional până în toamna lui 2015, la începutul următorului mandat al CESE;

10.  ia act de cooperarea dintre CESE și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, mai ales în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune;

11.  constată cu satisfacție că volumul traducerilor externalizate a scăzut la 2,9 % în 2013 față de 4,5 % în 2012; constată, însă, că și productivitatea serviciului intern de traducere a scăzut;

12.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții ale Uniunii; în consecință, solicită ca grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată în cea mai mare măsură posibil calitatea și diversitatea lingvistică; observă că, în acest scop, grupul de lucru va redemara colaborarea între instituții cu scopul de a face schimb de bune practici și a împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile între instituții pot fi îmbunătățite; observă, de asemenea, că grupul de lucru ar trebui să își propună elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere pentru toate instituțiile cu scopul de a simplifica analiza și compararea acestor costuri; observă că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța fundamentală a respectării multilingvismului în instituțiile Uniunii pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse tuturor cetățenilor Uniunii;

13.  ia act de acordul de cooperare încheiat între CESE, Comitetul Regiunilor și Parlament, care a fost semnat în final la 5 februarie 2014 și care a demarat cu un transfer important de personal de la ambele comitete la noul Serviciul de Cercetare al Parlamentului European; speră ca acordul să evolueze în mod echilibrat, să aducă beneficii celor trei instituții în mod egal, și să contribuie în mod pozitiv la raționalizarea în continuare a resurselor; invită fiecare instituție ca, la finalul primului lor an de colaborare, să realizeze o evaluare individuală a impactului acestui acord atât în ceea ce privește resursele umane, cât și cheltuielile, sinergiile, valoarea adăugată și calitatea conținutului;

14.  solicită CESE să includă în raportul anual de activitate o trecere în revistă a personalului din posturi de conducere defalcată pe naționalitate, sex și poziție ocupată;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul CESE (61 % - 39 %); solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

16.  recomandă CESE să continue o monitorizare periodică a economiilor bugetare ca urmare a punerii în aplicare a noului acord de cooperare administrativă cu Comitetul Regiunilor; solicită informații detaliate privind rezultatele acestei cooperări;

17.  constată că următoarea examinare intermediară a acestui acord de cooperare va constitui prilejul oportun pentru a evalua acordul și a corecta eventualele deficiențe identificate;

18.  solicită informații detaliate privind rezultatele evaluării intermediare și speră că această evaluare va include, de asemenea, o evaluare comună a economiilor bugetare generate de cooperare;

19.  ia act de utilizarea încă redusă a oportunităților oferite de videoconferințe; ia act de măsurile puse în aplicare pentru încurajarea folosirii acestui mijloc de comunicare; solicită să fie informat cu privire la progresele realizate în acest sens;

20.  consideră pozitivă reducerea ratei serviciilor de interpretare solicitate, dar neutilizate, de la 7,6 % în 2012 la 5,1 % în 2013; subliniază, cu toate acestea, că rata este în continuare ridicată și solicită reduceri suplimentare ale costurilor de interpretare;

21.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

22.  se declară îngrijorat că mai multe evenimente importante planificate să aibă loc în 2013 au fost anulate sau amânate; solicită CESE să planifice mai adecvat și să raționalizeze organizarea evenimentelor pe care le găzduiește;

23.  ia act de informațiile ce i-au fost furnizate cu privire la noul contract de asigurare ce a intrat în vigoare la 1 iulie 2012, de acoperire a delegaților Comisiei consultative pentru mutații industriale;

24.  regretă hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 22 mai 2014 prin care condamnă CESE pentru încălcarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prin demiterea unuia dintre membrii personalului său în 2013; regretă de asemenea hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 octombrie 2014 în cauza T-530/12 P, M. B.G./CESE, pronunțată împotriva CESE în legătură cu denunțarea de către șeful Serviciului Juridic al CESE a neregularităților comise de Secretarul General; solicită CESE și noului său Secretar General să ia măsuri adecvate pentru a garanta că nu se vor repeta astfel de încălcări grave ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să informeze Biroul, membrii și întregul personal al CESE cu privire la conținutul celor două hotărâri, precum și cu privire la obligația care decurge din statut ca funcționarii și personalul să denunțe neregularitățile, semnalând faptul că Biroul CESE este competent pentru a trata acest tip de acuzații; solicită, de asemenea, să fie informat cu privire la totalul cheltuielilor judiciare suportate în ultimii cinci ani în cauze în care au fost implicați membri ai personalului care au fost în cele din urmă tratate de instanțe sau de Ombudsman;

25.  este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită CESE să implementeze aceste norme fără întârzieri suplimentare;

26.  ia act de faptul că personalul Serviciului de Audit Intern este alcătuit din trei persoane; constată că concediile medicale prelungite au redus în mod semnificativ personalul disponibil în 2013; solicită CESE să își consolideze Serviciul de Audit Intern și să extindă sfera anchetelor de audit;

27.  invită CESE să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de Oficiul European de Luptă Antifraudă în care investigația a vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

28.  solicită CESE să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

29.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți vizibilitatea instituției prin consolidarea politicii de informare și prin activități de comunicare adecvate;

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Comitetul Regiunilor
PDF 267kWORD 86k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2014/2083(DEC))
P8_TA(2015)0127A8-0105/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8–0152/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2015),

1.  acordă Secretarului General al Comitetului Regiunilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Comitetului Regiunilor aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Serviciului European de Acțiune Externă, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor (2014/2083(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care această instituție a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere noile norme privind protecția persoanelor care denunță nereguli,

–  având în vedere hotărârea Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 7 mai 2013,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2015),

1.  constată cu satisfacție faptul că, în Raportul său anual pe 2013, în cazul Comitetului Regiunilor (denumit în continuare „Comitetul”), Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.  remarcă faptul că, în 2013, Comitetul a dispus de un buget aprobat de 87 373 000 EUR (86 503 000 EUR în 2012), din care 84 800 000 EUR în credite de angajament, cu o rată de utilizare de 97%; regretă faptul că rata de execuție a creditelor a scăzut în 2013 față de 2012 (98,2 %);

4.  subliniază însă că bugetul Comitetului este pur administrativ, o mare parte fiind alocat pentru persoanele care lucrează în instituție, suma rămasă fiind utilizată pentru clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse; ia act de explicația Comitetului pentru scăderea ratei de utilizare;

5.  subliniază că motivația din spatele neașteptatei hotărâri privind adaptarea salariilor nu mai este de actualitate, după acordul privind noul Statut al funcționarilor la care s-a ajuns în 2014;

6.  salută Raportul anual privind subsidiaritatea pentru 2013, care prezintă o trecere în revistă a activităților Comitetului de monitorizare a subsidiarității din cursul anului; consideră că raportul constituie un instrument valoros pentru activitatea legislativă a Parlamentului; solicită ca publicarea acestor rapoarte să se bucure de publicitatea adecvată și ca rapoartele să le fie transmise Parlamentului European și Consiliului;

7.  ia act de crearea unui nou grup politic (ECR) în cadrul Comitetului și de impactul bugetar limitat al creării lui în 2013; salută informațiile din raportul anual de activitate cu privire la activitățile politice ale Comitetului și solicită să fie în continuare informat cu privire la proiecte și la consecințele bugetare ale măsurilor luate;

8.  ia act de cooperarea dintre Comitet și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, mai ales în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune;

9.  constată cu satisfacție că recomandările și cerințele formulate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului sunt înregistrate de serviciul bugetar al Comitetului într-o bază de date centrală, iar evoluția punerii lor în aplicare este monitorizată regulat; salută înființarea unui comitet compus din cinci membri și un expert extern, în scopuri de audit intern, fapt ce ține seama, până acum, de recomandările Curții de Conturi și ale Parlamentului;

10.  salută noul sistem pus în aplicare de Comitet privind întocmirea bugetului pe activități, acesta fiind mai adaptat caracteristicilor specifice ale instituțiilor de dimensiuni mai mici și poate, prin urmare, să ofere o imagine mai amplă a costurilor și a activităților propuse; invită Comitetul să evalueze avantajele constatate în urma punerii în aplicare a noului sistem;

11.  ia act de acordul de cooperare încheiat între Comitetul Economic și Social European (CESE), Comitet și Parlamentul European, care a fost semnat în final la 5 februarie 2014 și care a demarat cu un transfer important de personal de la ambele comitete la noul Serviciu de Cercetare al Parlamentului European (EPRS); speră ca acordul să evolueze în mod echilibrat, să aducă beneficii celor trei instituții în mod egal, și să contribuie în mod pozitiv la raționalizarea în continuare a resurselor; invită fiecare instituție ca la finalul primului lor an de colaborare să realizeze o evaluare individuală a impactului acestui acord în ceea ce privește resursele umane, cheltuielile, sinergiile, valoarea adăugată și conținutul;

12.  constată că cererea de servicii de traducere a scăzut cu 19,1% față de 2012; constată însă că a scăzut și productivitatea serviciului intern de traducere;

13.  ia act de intenția Comitetului de a raționaliza cererile de traducere și de a standardiza anumite tipuri de documente; sprijină această inițiativă și solicită să fie pe deplin informat cu privire la punerea ei în aplicare; ia act cu îngrijorare de faptul că o parte din personalul serviciului său intern de traducere a fost transferat la noul Serviciu European de Cercetare Parlamentară (EPRS), în urma acordului de cooperare; solicită Comitetului să realizeze un studiu specific al impactului pe care această reducere o are asupra calității și eficienței serviciilor sale de traducere;

14.  ia act de faptul că s-a convenit, împreună cu alte instituții, asupra unei metodologii comune pentru calcularea și compararea costurilor de traducere și a altor indicatori; invită Comitetul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a metodologiei comune convenite;

15.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

16.  constată cu satisfacție că Comitetul a inclus în raportul său anual de activitate pentru 2013 informații privind serviciile de interpretare solicitate, dar neutilizate; consideră pozitivă reducerea ratei serviciilor de interpretare solicitate, dar neutilizate, de la 3,23% în 2012 la 2,51 % în 2013; consideră că această rată poate fi în continuare îmbunătățită și solicită Comitetului să își planifice mai bine reuniunile;

17.  ia act de utilizarea încă limitată a instrumentelor de videoconferință; ia act de faptul că se iau măsuri pentru a încuraja folosirea lor mai intensă; solicită să fie informat cu privire la progresele realizate în acest sens;

18.  recomandă Comitetului să continue o monitorizare periodică a economiilor bugetare ca urmare a punerii în aplicare a noului acord de cooperare administrativă cu CESE; solicită informații detaliate privind rezultatele acestei cooperări;

19.  constată că următoarea examinare intermediară a acestui nou acord de cooperare va constitui prilejul oportun pentru a evalua acordul și a corecta eventualele deficiențe identificate;

20.  solicită informații detaliate privind rezultatele evaluării la jumătatea perioadei și speră că această evaluare va include, de asemenea, o evaluare comună a economiilor bugetare generate de acordul de cooperare;

21.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți vizibilitatea instituției prin intensificarea unei politici de informare și comunicare adecvate;

22.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere în cadrul Comitetului (67 % - 33 %); solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

23.  invită Comitetul să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

24.  solicită Comitetului să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

25.  felicită Comitetul pentru calitatea consecventă a raportului său anual de activitate și pentru prezentarea unui raport anual de impact cuprinzător, care reprezintă un instrument important de evaluare a activității sale; constată cu satisfacție că, în raportul anual de activitate, Comitetul a prezentat și un tabel exhaustiv al tuturor resurselor umane de care dispune;

26.  subliniază faptul că membrii Comitetului sunt reprezentanți locali și regionali, cu legitimitate democratică, care desfășoară activități politice; consideră că aceștia ar trebui, prin urmare, să facă obiectul acelorași norme ca și alți politicieni de la nivel național sau european, în ceea ce privește accesul acestora la Comisie și la serviciile sale;

27.  este îngrijorat de întârzierea adoptării normelor interne privind denunțarea; invită Comitetul să implementeze aceste norme fără întârzieri suplimentare;

28.  reamintește că Comitetul Regiunilor se ocupă de același caz de denunțare încă din 2003; subliniază costurile semnificative pentru contribuabilii din Uniune și prejudiciul adus persoanei în cauză care a semnalat neregulile; solicită ca Comitetul Regiunilor să se conformeze de urgență concluziilor din hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 7 mai 2013 și să recunoască acțiunea reclamantului ca legitimă, precum și să închidă în sfârșit acest caz;

29.  subliniază că Parlamentul nu va tolera sub nicio formă aplicarea unui tratament necorespunzător persoanelor care denunță nereguli, indiferent dacă acestea fac parte din efectivul său de personal sau din personalul oricărei alte instituții a Uniunii și își reiterează angajamentul deplin față de spiritul și litera legislației privind protecția persoanelor care denunță nereguli.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Ombudsmanul European
PDF 262kWORD 81k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VIII – Ombudsmanul European (2014/2084(DEC))
P8_TA(2015)0128A8-0115/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 – C8-0153/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0115/2015),

1.  acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului său aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VIII – Ombudsmanul European (2014/2084(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea VIII – Ombudsmanul European,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0115/2015),

1.  constată cu satisfacție faptul că, în raportul său anual pentru 2013 referitor la Ombudsmanul European (denumit în continuare „Ombudsmanul”), Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  subliniază faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2013, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

3.  subliniază că bugetul Ombudsmanului este pur administrativ, ridicându-se în 2013 la 9 731 371 EUR (9 516 500 EUR în 2012), din care 7 567 371 EUR au fost alocați titlului 1 (cheltuieli privind personalul instituției), 1 606 700 EUR au fost alocați titlului 2 (clădiri, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse), iar 557 300 EUR au fost alocați titlului 3 (cheltuieli aferente exercitării de către instituție a misiunilor sale specifice);

4.  ia act de faptul că, din totalul creditelor, 98,20 % au fost angajate (98,30 % în 2012) și 91,82 % au fost plătite (88,69 % în 2012) cu o rată de utilizare de 98,20 % (95,88 % în 2012); salută rezultatele obținute în 2013;

5.  ia act de faptul că s-au înregistrat în continuare îmbunătățiri în ceea ce privește planificarea financiară și monitorizarea acesteia; solicită ca acest efort să continue și în cadrul exercițiilor bugetare viitoare;

6.  salută Planul anual de gestiune pentru 2013 al Ombudsmanului, în cadrul căruia a fost integrat un tablou de bord bazat pe indicatori de performanță esențiali pentru a evalua performanța instituției în îndeplinirea obiectivelor sale;

7.  ia act de angajamentul Ombudsmanului de a-și îmbunătăți în continuare sistemul de monitorizare și control la timp al procedurilor de recrutare și de achiziții publice; sprijină Ombudsmanul să continue monitorizarea gestiunii indemnizațiilor și să își îmbunătățească nivelul de performanță;

8.  ia act de faptul că Ombudsmanul depune eforturi permanente pentru a îmbunătăți planificarea financiară cu scopul de a asigura execuția bugetară cea mai eficientă posibil;

9.  invită Ombudsmanul să introducă în viitorul său Raport anual de activitate creditele neutilizate pentru serviciile de interpretare solicitate pentru respectivul exercițiu financiar;

10.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții europene; în consecință, solicită ca grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată în cea mai mare măsură calitatea și diversitatea lingvistică; remarcă, în acest sens, că grupul de lucru ar trebui să relanseze colaborarea între instituții cu scopul de a face schimb de bune practici și a împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile între instituții pot fi îmbunătățite; constată că grupul de lucru ar trebui să își propună, de asemenea, elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere pentru toate instituțiile pentru a simplifica analiza și compararea acestor costuri; consideră că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile europene pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse tuturor cetățenilor Uniunii;

11.  ia act de concluziile auditorului intern formulate în rapoartele de audit prezentate în 2013, conform cărora sistemele de gestiune și de control intern ale instituției sunt eficace și eficiente, toate acțiunile deschise fiind finalizate;

12.  salută depășirea în 2013 a obiectivului care viza închiderea a 70 % dintre cazuri în mai puțin de un an; constată totuși că procentul anchetelor închise în termen de 18 luni este în continuare mai mic decât obiectivul stabilit de Ombudsman, chiar dacă a crescut de la 79 % la 81 %; consideră că procentul de 90 % pe care Ombudsmanul l-a stabilit drept obiectiv este realist și poate fi atins; se așteaptă ca acest obiectiv să fie atins în 2014 și ca rezultatele să fie prezentate în mod detaliat în Raportul anual de activitate; salută lansarea unor anchete specifice din proprie inițiativă și solicită să fie informat cu privire la rezultatele inițiale ale acestor anchete;

13.  salută faptul că Ombudsmanul a obținut, în 2012, primul nivel de recunoaștere drept instituție „dedicată excelenței” din partea Fundației Europene pentru Managementul Calității și salută menținerea unei relații excelente și productive cu Fundația pe parcursul anului 2013;

14.  atrage atenția asupra nivelului ridicat de cheltuieli cu reuniunile în afara instituției („away days”), conferințe și evenimente similare organizate pentru personalul biroului Ombudsmanului în 2013, care a fost în mod vizibil mai mare decât în cazul altor instituții; consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de reuniunile în afara instituției organizate în beneficiul personalului instituțiilor europene trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică costuri atât de ridicate;

15.  salută alegerea unei femei în funcția de Ombudsman European; este preocupat, cu toate acestea, de absența femeilor în posturi de conducere în cadrul biroului Ombudsmanului; solicită introducerea unui plan privind egalitatea de șanse, adaptat în special pentru posturile de conducere, cu scopul de a corecta acest dezechilibru cât mai curând posibil;

16.  consideră că Ombudsmanul ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a asigura o calitate consecventă a Raportului său anual de activitate și să prezinte un Raport anual de impact cuprinzător, care constituie un instrument important pentru evaluarea activității sale;

17.  solicită Ombudsmanului să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

18.  invită Ombudsmanul să includă în rapoartele sale anuale de activitate, respectând normele privind confidențialitatea și protecția datelor în vigoare, rezultatele și consecințele cazurilor închise de OLAF care au vizat instituția sau oricare dintre persoanele care lucrează pentru instituție;

19.  aprobă fără rezerve politica în materie de transparență promovată de biroul Ombudsmanului și solicită introducerea unei proceduri pentru evaluarea în avans a impactului posibil al anumitor publicații, în vederea publicării acestora, împreună cu un raport explicativ, pentru a evita folosirea lor în mod tendențios; subliniază că această procedură ar trebui lansată de Ombudsman în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu Comisia și cu instituția la care se referă publicația în cauză;

20.  subliniază că raportul anual privind activitățile Ombudsmanului în 2013 a fost adoptat de către plen la 15 ianuarie 2015(7) și ia act de observațiile prezentate în acest raport.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2015)0009.


Descărcarea de gestiune 2013: Bugetul general al UE - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
PDF 264kWORD 84k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2014/2085(DEC))
P8_TA(2015)0129A8-0118/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (COM(2014)0510 - C8–0154/2014)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0118/2015),

1.  acordă Autorității Europene pentru Protecția Datelor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului său aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015conținând observațiile ce fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2014/2085(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013, secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor,

–  având în vedere Decizia Ombudsmanului European din 26 februarie 2015 prin care a închis ancheta din proprie inițiativă OI/1/2014/PMC referitoare la denunțare,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0118/2015),

1.  salută concluzia Curții de Conturi potrivit căreia, în ansamblu, plățile executate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (denumită în continuare „Autoritatea”) pentru cheltuieli administrative și de altă natură în cursul exercițiului care s-a încheiat la 31 decembrie 2013 nu conțin erori semnificative, iar sistemele examinate de supraveghere și control al cheltuielilor administrative și de altă natură au fost eficace;

2.  constată că, în Raportul său anual pentru 2013, Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții ale Autorității;

3.  remarcă faptul că, în 2013, Autoritatea a dispus de un buget alocat total în valoare de 7 661 409 EUR (7 624 090 EUR în 2012), iar rata de execuție a fost de 84,7 % (83,2 % în 2012); consideră că este o evoluție pozitivă și solicită să se depună noi eforturi pentru îmbunătățirea ratei de execuție;

4.  subliniază că bugetul Autorității este pur administrativ; remarcă faptul că rata de execuție a cheltuielilor privind persoanele care lucrează cu instituția este de 93,41 % (titlul 1) și că rata de execuție a cheltuielilor cu clădirile, echipamentele și cheltuielile conexe funcționării instituției este de 99,14% (titlul 2);

5.  ia act de angajamentul Autorității de a continua să îmbunătățească sistemul de monitorizare și control la timp a procedurilor de recrutare și de achiziții publice; sprijină acțiunile Autorității de monitorizare permanentă a gestionării indemnizațiilor și de îmbunătățire a nivelurilor de performanță;

6.  ia act cu satisfacție de faptul că auditul de urmărire subsecventă efectuat în iunie 2013 de către Serviciul de Audit Intern al Autorității a permis închiderea majorității acțiunilor și recomandărilor legate de procedurile administrative și a ajuns la concluzia că, la 31 decembrie 2013, nu exista nici o recomandare specifică;

7.  ia act de faptul că punerea în aplicare a recomandării privind securizarea datelor din reclamații nu era finalizată în iunie 2013, când a fost efectuat auditul de urmărire subsecventă, din cauza unei întârzieri în instituirea sistemului de gestionare a dosarelor (Case Management System - CMS), și că recomandarea în cauză putea fi aplicată integral în cursul lui 2014, CMS fiind operațional din octombrie 2013;

8.  ia act de faptul că ordonatorul de credite delegat estimează că nivelul de gestiune și control instituit este adecvat și se îmbunătățește, precum și de faptul că, în momentul redactării raportului anual de activitate pentru 2013, nu se produsese nici o eroare semnificativă și nu era necesar să se emită rezerve cu privire la controalele ex ante;

9.  reamintește faptul că Tratatul de la Lisabona a consolidat competențele Autorității prin extinderea protecției datelor asupra tuturor domeniilor de politică ale Uniunii; remarcă faptul că discuțiile din Consiliu privind noul cadru legislativ privind protecția datelor (propus de Comisie la 25 ianuarie 2012) sunt încă în curs;

10.  ia act de faptul că în bugetul Autorității a fost introdus un nou titlu III pentru a acoperi instituirea unui secretariat independent pentru un nou Comitet European pentru Protecția Datelor; constată că acest titlu nu dispune de credite, până la adoptarea cadrului legislativ;

11.  ia act de faptul că un nou instrument, Metoda de contabilizare a costurilor în funcție de activități, a fost aprobat recent, acesta urmărind creșterea eficienței în procesul de alocare a resurselor, și că acesta va fi implementat în 2015;

12.  solicită să fie informat cu privire la impactul bugetar al reorganizării secretariatului Autorității;

13.  remarcă faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) a constatat că s-au făcut îmbunătățiri substanțiale de la ultima evaluare a riscurilor din 2011; îndeamnă Autoritatea să facă în continuare eforturi în acest sens, astfel încât să dea curs recomandărilor rămase;

14.  ia act de instalarea unui sistem de videoconferințe în noul sediu al Autorității; solicită să fie informat cu privire la numărul de reuniuni pentru care s-a utilizat acest sistem în 2013;

15.  susține pe deplin elaborarea unor indicatori-cheie de performanță pentru evaluarea eficacității utilizării resurselor; solicită Autorității să includă în continuare tabloul de bord în raportul său anual de activitate;

16.  solicită Autorității să anexeze la raportul său anual de activitate politica imobiliară, în special fiindcă este important ca aceste costuri să fie raționalizate în mod adecvat și să nu fie excesive;

17.  își reiterează solicitarea de anul trecut de a primi un tabel exhaustiv al tuturor resurselor umane de care dispune Autoritatea, defalcate pe grade, sexe și naționalitate; observă că acest tabel ar trebui să fie inclus în mod automat în raportul anual de activitate al instituției;

18.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de femei care ocupă posturi de conducere; solicită elaborarea unui plan privind egalitatea de șanse, îndeosebi în ceea ce privește posturile de conducere, cu scopul de a corecta fără întârziere acest dezechilibru;

19.  consideră că, pe timp de criză și de reduceri bugetare în general, costurile generate de „away days” în beneficiul personalului instituțiilor Uniunii trebuie reduse, fiind necesar ca acestea să se desfășoare, pe cât posibil, la sediul instituțiilor, având în vedere că valoarea lor adăugată nu justifică niște costuri atât de ridicate;

20.  ia act cu îngrijorare de diferențele enorme dintre costurile de traducere suportate de diferitele instituții europene; în consecință, solicită ca grupul de lucru interinstituțional pentru traduceri să identifice cauzele acestor diferențe și să propună soluții cu scopul de a corecta acest dezechilibru și de a armoniza costurile de traducere, asigurând totodată în cea mai mare măsură calitatea și diversitatea lingvistică; remarcă, în acest sens, că grupul de lucru ar trebui să relanseze colaborarea între instituții cu scopul de a face schimb de bune practici și a împărtăși rezultatele obținute, precum și pentru a identifica domeniile în care cooperarea sau acordurile între instituții pot fi îmbunătățite; constată că grupul de lucru ar trebui să își propună, de asemenea, elaborarea unei metodologii unitare de prezentare a costurilor de traducere pentru toate instituțiile pentru a simplifica analiza și compararea acestor costuri; consideră că grupul de lucru ar trebui să prezinte rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2015; solicită tuturor instituțiilor să participe activ la lucrările grupului de lucru interinstituțional; în acest sens, reamintește importanța deosebită a respectării multilingvismului în instituțiile europene pentru a garanta egalitatea de tratament și de șanse tuturor cetățenilor Uniunii;

21.  aprobă fără rezerve politica în materie de transparență promovată de biroul Ombudsmanului European și solicită introducerea unei proceduri pentru evaluarea în avans a impactului posibil al anumitor publicații, în vederea publicării acestora, împreună cu un raport explicativ, pentru a evita folosirea lor în mod tendențios; subliniază că această procedură ar trebui lansată de Ombudsman în colaborare cu Autoritatea, cu Comisia și cu instituția la care se referă publicația în cauză;

22.  își exprimă îngrijorarea cu privire la adoptarea întârziată a normelor interne privind denunțarea; invită Autoritatea să implementeze aceste norme fără nicio întârziere;

23.  salută faptul că Autoritatea a dat curs observațiilor pe care Parlamentul European le-a formulat în decizia de descărcare de gestiune pentru exercițiile 2010 și 2012 atunci când și-a elaborat strategia pentru 2013-2014, iar aplicarea strategiei are rezultate pozitive asupra activităților sale;

24.  consideră, în general, că Autoritatea ar trebui să acorde mai multă atenție principiului bunei gestiuni financiare, cu respectarea principiului bugetar al anualității, și anume economiei, eficacității și eficienței cu care și-a utilizat creditele de care dispune în exercitarea sarcinilor care îi revin.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) JO C 403, 13.11.2014, p. 1.
(3) JO C 398, 12.11.2014, p. 1.
(4) JO C 403, 13.11.2014, p. 128.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2013: performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor UE
PDF 366kWORD 126k
Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013: performanțe, gestiune financiară și control (2014/2139(DEC))
P8_TA(2015)0130A8-0070/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2012 (COM(2014)0607) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză (SWD(2014)0285 și SWD(2014)0286),

–  având în vedere rapoartele anuale specifice ale Curții de Conturi(1) privind conturile anuale ale agențiilor descentralizate pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(4),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(5), în special articolul 110,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0070/2015),

A.  întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism menționat la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

B.  întrucât numărul agențiilor a crescut substanțial în ultimul deceniu, de la trei agenții în anul 2000, la 32 în anul 2013,

1.  reamintește importanța sarcinilor realizate de agenții și impactul direct al acestora asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii, precum și importanța autonomiei agențiilor, în special a agențiilor de reglementare și a celor care îndeplinesc funcția de a colecta informații independente; reamintește că principalul scop al înființării agențiilor a fost realizarea de evaluări tehnice și științifice independente; subliniază că rolul agențiilor descentralizate este să ajute Comisia să pună în aplicare politicile Uniunii în numele acesteia; invită Comisia și Rețeaua agențiilor Uniunii („Rețeaua”) să își îmbunătățească politicile de comunicare, pentru a asigura comunicarea efectivă a agențiilor cu cetățenii în scopul creșterii nivelului de conștientizare cu privire la productivitate și realizări;

2.  recunoaște rolul ce le revine agențiilor în sprijinirea politicilor Uniunii; solicită ca aceste competențe și această capacitate să fie folosite într-o mai mare măsură în etapele corespunzătoare ale procesului politic din cadrul semestrului european; subliniază contribuția agențiilor la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

3.  recunoaște că au fost create multe agenții în domeniul libertății, securității și justiției, însă reamintește importanța misiunilor îndeplinite de agenții și impactul lor asupra vieții cotidiene a cetățenilor; subliniază faptul că înființarea fiecărei noi agenții s-a bazat pe o nevoie reală; constată că unele agenții cu competențe în domeniul libertății, securității și justiției sunt operaționale și că execuția bugetului lor depinde și de factori externi;

4.  consideră că discutarea proiectelor de programe anuale de activitate și a strategiilor multianuale ale agențiilor în cadrul comisiilor parlamentare competente contribuie la asigurarea concordanței dintre aceste programe și strategii și prioritățile politice efective;

5.  ia act, din sinteza rezultatelor obținute în urma auditurilor anuale efectuate de Curtea de Conturi în 2013 cu privire la agențiile europene și la alte organisme ale Uniunii („sinteza Curții”), de faptul că bugetul agențiilor pe 2013 s-a ridicat la circa 2 miliarde EUR, reprezentând o creștere cu 25% față de 2012 și un procent de circa 1,4% din bugetul general al Uniunii; observă că această creștere provine în principal de la agențiile nou înființate sau de la noile competențe ale unor agenții; observă, din sinteza Curții, că personalul agențiilor este format din circa 6 500 de funcționari permanenți și agenți temporari, reprezentând 14 % din totalul funcționarilor Uniunii prevăzut de bugetul general al Uniunii; remarcă și faptul că pentru agenții mai lucrează și alte circa 2 900 de persoane reprezentând personal contractual sau detașat;

6.  reamintește că riscul pentru reputația Uniunii este ridicat în cazul agențiilor, deoarece acestea exercită o influență semnificativă asupra proceselor de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor, precum și asupra implementării programelor în domenii de importanță vitală pentru cetățenii Uniunii;

7.  subliniază că principiul rentabilității economice se aplică și în cazul agențiilor și că acestea ar trebui să demonstreze că performanțele lor sunt reale, asigurând o informare corespunzătoare a cetățenilor în legătură cu rezultatele activităților lor; invită Rețeaua să asigure o informare riguroasă a autorității care acordă descărcarea de gestiune în ceea ce privește utilizarea și valoarea adăugată a principiilor comune și a documentelor orientative referitoare la sistemele și cadrele de evaluare a performanței, documentele de programare anuală și multianuală, indicatorii-cheie de performanță, instrumentele de raportare și de evaluare;

Abordarea comună și foaia de parcurs a Comisiei

8.  reamintește că, în iulie 2012, Parlamentul, Consiliul și Comisia au adoptat o abordare comună privind agențiile descentralizate („abordarea comună”), un acord politic referitor la gestionarea și reformarea în viitor a agențiilor; ia act de faptul că acțiunile întreprinse în continuarea acestui acord țin de responsabilitatea Comisiei;

9.  salută Foaia de parcurs a Comisiei pentru acțiunile întreprinse ca urmare a abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE („foaia de parcurs”), adoptată în decembrie 2012, și invită toate părțile implicate să continue progresele în implementarea ideilor exprimate în cadrul acesteia; ia act de faptul că, în foaia sa de parcurs, Comisia a stabilit un plan detaliat cu privire la modul de realizare a acțiunilor ca urmare a abordării comune și a enumerat 90 de probleme pentru care sunt necesare acțiuni din partea tuturor părților implicate;

10.  ia act de raportul Comisiei referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a abordării comune, de agenda sa pentru 2013 și pentru anii următori, precum și de eforturile realizate în comun de Comisie și de agențiile descentralizate, care au condus la progrese demonstrate; salută în acest sens precizarea modalităților de efectuare a controalelor interne și de funcționare a serviciilor de audit intern ale agențiilor și a rolului acestor controale și servicii, precizare inclusă în versiunea revizuită a Regulamentului financiar cadru(6), precum și orientările elaborate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind strategiile agențiilor pentru combaterea fraudelor.

11.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, agențiile au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea acțiunilor prevăzute în abordarea comună; în plus, ia act de faptul că, potrivit anchetei realizate de Rețea în rândul agențiilor vizate de foaia de parcurs, rata de finalizare a acțiunilor relevante la nivel de agenție, prevăzute în foaia de parcurs, este de 96%;

12.  ia act de faptul că serviciile Comisiei au elaborat dispoziții standard, care includ dispoziții juridice adecvate, pentru a reflecta principiile adoptate prin abordarea comună, precum și alte prevederi care fac parte, în mod obișnuit, din actele de înființare ale agențiilor; ia act de faptul că aceste dispoziții standard sunt folosite ca punct de referință atunci când sunt înființate noi agenții sau când sunt revizuite actele de înființare ale agențiilor existente;

13.  ia act de faptul că, pe baza contribuției agențiilor, Comisia a elaborat orientări cuprinzând dispoziții standard pentru acordurile privind sediul semnate între agențiile descentralizate și statele membre gazdă; ia act cu îngrijorare de faptul că zece agenții nu au încheiat încă un acord privind sediul; îndeamnă aceste agenții ca, pentru a spori eficacitatea și a scădea costurile, să încerce soluționarea eficace și în mod prioritar a problemei reprezentate de acordurile privind sediul; își exprimă preocuparea că lipsa unor acorduri privind sediul ar putea avea consecințe grave pentru personalul agențiilor și invită statele membre implicate să încheie acordurile înaintea începerii următoarei proceduri de descărcare de gestiune;

14.  subliniază importanța realizării unei evaluări riguroase pentru a stabili în ce măsură este posibilă fuzionarea agențiilor care au competențe similare, nu doar în scopul evitării unei risipe de resurse, ci și în scopul creării masei critice necesare în vederea unei funcționări eficace a agențiilor;

15.  constată că Comisia și-a îmbunătățit serviciile destinate agențiilor, atât sub forma unor recomandări generale, cât și sub forma unor recomandări specifice, folosind informațiile și sugestiile oferite de Rețea; ia act de faptul că aceste îmbunătățiri au condus la analizarea unor eventuale măsuri structurale de raționalizare a funcționării agențiilor, având în vedere resursele financiare și umane limitate; ia act de faptul că aceste măsuri au avut deja printre rezultate utilizarea în comun a unor servicii între agenții și încurajează agențiile să depună în continuare aceste eforturi;

Gestiunea bugetară și financiară

16.  reamintește că anualitatea este unul dintre cele trei principii contabile de bază, alături de unitate și echilibru, principii indispensabile pentru a asigura o execuție eficientă a bugetului Uniunii; constată că agențiile descentralizate nu respectă uneori pe deplin acest principiu; solicită agențiilor să minimizeze erorile legate de aceasta;

17.  ia act, din sinteza Curții, că nivelul ridicat de credite de angajament reportate rămâne problema cea mai frecventă în materie de gestiune bugetară și financiară și că această problemă a vizat 24 de agenții; Recunoaște că reportarea unui volum bugetar ridicat contravine principiului bugetar al anualității;

18.  ia act de faptul că, în șapte cazuri, Curtea de Conturi a constatat din nou un nivel ridicat de anulare a reportărilor din exercițiile anterioare; observă că aceste reportări indică faptul că creditele reportate fuseseră angajate pe baza unor nevoi supraestimate sau în mod nejustificat; solicită agențiilor să ia toate măsurile necesare, în special în vederea implementării unor programe de planificare bugetară mai bune, pentru a evita apariția unor noi reportări în viitor, acordând o atenție deosebită agențiilor care au anulat o serie de reportări din exercițiile anterioare;

19.  ia act de faptul că, la 30 septembrie 2013, Comisia a adoptat noul regulament financiar cadru (RFC) cu scopul de a simplifica normele aplicabile agențiilor;

20.  constată că, în scopul de a asigura un grad mai ridicat de consecvență și comparabilitate între documentele produse de agenții, Comisia conlucrează cu acestea la elaborarea de orientări pentru documentul de programare, care cuprinde o componentă anuală și o componentă multianuală, precum și a unui model pentru rapoartele anuale de activitate consolidate, adaptat la cerințele din RFC;

21.  ia act de faptul că RFC prevede că raportul anual de activitate consolidat trebuie trimis până la data de 1 iulie în fiecare an Comisiei, Curții de Conturi și autorității care acordă descărcarea de gestiune, care trebuie să combine informații din raportul anual de activitate, din rapoartele de audit intern și extern, precum și din rapoartele financiare, conform dispozițiilor din regulamentul financiar cadru anterior; ia act de faptul că rapoartele de descărcare de gestiune rămân documente separate, dată fiind natura lor specifică și destinatarii conturilor provizorii;

22.  regretă faptul că, în cazul Institutului European de Inovare și Tehnologie și al Frontex, Curtea de Conturi a fost nevoită și de această dată să emită opinii cu rezerve privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor acestor agenții; își exprimă preocuparea cu privire la numărul ridicat de observații formulate de Curtea de Conturi (97) în legătură cu 35 de agenții; îndeamnă Rețeaua să se asigure că agențiile în cauză adoptă toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor Curții;

Cooperarea dintre agenții – servicii comune și sinergii

23.  își exprimă rezervele în legătură cu localizarea geografică a agențiilor, multe dintre acestea avându-și sediul la o distanță considerabilă de celelalte instituții europene; consideră că, în vederea protejării independenței agențiilor, distanța geografică nu este necesară și nici nu reprezintă o garanție împotriva interferențelor nedorite din partea Comisiei Europene și a statelor membre în activitatea agențiilor, ci, dimpotrivă, aceasta presupune în toate cazurile costuri de deplasare suplimentare și face mai dificilă crearea unor sinergii, cum ar fi, spre exemplu, posibilitatea furnizării unor servicii administrative și financiare centralizate către un număr de agenții sau către toate agențiile;

24.  ia act de faptul că toate agențiile și-au analizat procedurile administrative interne, în conformitate cu recomandările primite anterior din partea autorității care acordă descărcarea de gestiune; în plus, ia act de faptul că o serie de agenții desfășoară deja un proces periodic de evaluare în conformitate cu Certificarea ISO (ISO 9001), precum și audituri realizate de departamentele lor de calitate și de audit intern; ia act de faptul că unele agenții au contractat asistență din partea unor consultanți pentru a realiza o evaluare a procedurilor lor administrative interne;

25.  salută faptul că RFC prevede posibilitatea de a folosi în comun sau de a transfera servicii în cazurile în care s-ar putea obține un raport cost-eficacitate avantajos; reamintește că, pentru a funcționa eficient și a-și valorifica resursele la maximum, agențiile urmăresc deja crearea de sinergii, fac schimb de bune practici și folosesc în comun anumite servicii; ia act de evoluția cooperării dintre agenții, care se va intensifica în următorii ani și va le permite în continuare să își atingă obiectivele; ia act de faptul că 82% dintre agenții au semnat un memorandum de înțelegere cu alte agenții; cere agențiilor să continue să își extindă cooperarea deja existentă și utilizarea în comun a serviciilor; invită agențiile să acționeze în mod activ pentru a consolida cooperarea reciprocă, sporind astfel eficiența și eficacitatea activității lor;

26.  din informațiile furnizate de agenții, ia act de crearea unui instrument de comunicare online care servește drept platformă pentru schimbul de informații, cunoștințe și bune practici între agenții și include o bază de date care cuprinde servicii comune din diverse domenii, precum și noi inițiative; ia act de faptul că cooperarea dintre agenții în domeniile lor respective de specializare sporește continuu și că, în viitorul apropiat, se așteaptă ca 65% dintre agenții să introducă inițiative noi și să semneze noi memorandumuri de înțelegere cu alte agenții;

Performanță

27.  salută faptul că s-a convenit asupra unor principii comune referitoare la gestionarea eficientă, eficace și orientată către rezultate, precum și asupra unor orientări comune privind sistemele de evaluare a performanței, documentele de programare anuală și multianuală și instrumentele de raportare și de evaluare;subliniază că este important ca Rețeaua să facă parte din noul Grup de lucru interinstituțional privind performanța, pentru a promova un consens cu privire la nivelul optim de performanță și la creșterea performanței; solicită Curții de Conturi să realizeze o evaluare a performanței și a rezultatelor agențiilor și să își prezinte constatările în timp util, înainte de revizuirea cadrului financiar multianual din 2016;

28.  consideră pozitivă tendința de concentrare în mai mare măsură a raportărilor pe eficacitate și pe rezultatele obținute; solicită consolidarea suplimentară a sistemului de raportare în acest sens în vederea creșterii gradului de responsabilitate democratică a agențiilor;

Gestionarea resurselor umane

29.  ia act de faptul că, în iulie 2013, Comisia a adoptat o Comunicare intitulată „Programarea resurselor umane și financiare pentru agențiile descentralizate în perioada 2014-2020”(7), cu scopul de a asigura compatibilitatea resurselor cu constrângerile stabilite în acest sens de cadrul financiar multianual 2014-2020;

30.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, majoritatea agențiilor au implementat deja în planul lor multianual în materie de politică de personal reducerea necesară de 5% a personalului, deși acest lucru nu a fost lipsit de dificultăți; regretă stabilirea de către Comisie a unui procent suplimentar de 5% din personal care va fi redistribuit, ceea ce înseamnă efectiv reduceri suplimentare ale posturilor din schemele de personal ale agențiilor și depășirea obiectivului convenit de 5%;

31.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, unele agenții se confruntă deja cu dificultăți grave în îndeplinirea mandatului lor, date fiind resursele limitate care le sunt puse la dispoziție; ia act cu îngrijorare de faptul că agențiilor le va fi dificil să ofere același nivel calitativ al activității, dacă acest proces de reducere suplimentară a personalului continuă, deoarece Uniunea încredințează acestor agenții un număr tot mai mare de sarcini și responsabilități; invită Comisia să își revizuiască planul privind reducerile suplimentare de personal și să îl adapteze în funcție de necesitățile fiecărei agenții în materie de volum de muncă și de resurse;

32.  reamintește poziția Parlamentului exprimată în cadrul procedurii bugetare, potrivit căreia personalul finanțat din taxele plătite de sector, și deci nefinanțat de la bugetul UE, nu ar trebui să fie afectat de reducerea anuală de 1% aplicată de Uniune; consideră, în acest context, că Comisia trebuie să trateze în mod separat agențiile care sunt finanțate în principal de la bugetul Uniunii și să propună un cadru specific pentru agențiile care sunt finanțate în primul rând de către sector, care ar trebui să fie proporționale cu costurile serviciilor furnizate de către agenții;

33.  consideră, în general, că procedurile de recrutare trebuie îmbunătățite și, printre altele, trebuie să devină mai transparente;

34.  ia act de faptul că Rețeaua a convenit să instituie un grup interagenții de investigatori care să desfășoare investigații disciplinare; ia act de faptul că persoanele numite candidați de către agenții vor participa la o acțiune de formare specifică în acest sens, realizată de Oficiul de investigații și de disciplină al Comisiei;

Cooperarea Rețelei cu Parlamentul

35.  este mulțumit de cooperarea Rețelei cu comisia parlamentară competentă și ia act de disponibilitatea și de deschiderea de care au dat dovadă directorii agențiilor atunci când au fost contactați de comisie în contextul procedurii anuale de descărcare de gestiune; invită Rețeaua și fiecare agenție să își extindă cooperarea și comunicarea cu Parlamentul dincolo de sfera procedurii de descărcare de gestiune;

Conflictele de interese și transparența

36.  observă că, în urma acțiunilor din foaia de parcurs, Comisia a publicat, în decembrie 2013, „Orientările privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale Uniunii Europene” („orientările”); constată că respectivele orientări cuprind dispoziții privind publicarea declarațiilor de interese pentru membrii consiliilor de administrație, directorii executivi, experții din cadrul comitetelor științifice sau altor organisme de acest tip, precum și pentru personal; în plus, constată că orientările oferă o referință clară pentru politicile adoptate de către agenții; ia act de faptul că o serie de agenții au elaborat sau și-au actualizat politicile privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pentru a reflecta orientările;

37.  remarcă faptul că orientările nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru agenții și invită Comisia să examineze diferite posibilități în vederea încheierii unor acorduri cu caracter obligatoriu cu agențiile, în scopul promovării transparenței și prevenirii conflictelor de interese;

38.  recunoaște, conform agențiilor, că încrederea cetățenilor Uniunii în instituțiile, agențiile și organismele europene este de cea mai mare importanță; ia act de faptul că agențiile au introdus un număr de măsuri și de instrumente concrete pentru a aborda corespunzător riscurile unor conflicte de interese reale sau percepute; ia act de faptul că 88% dintre agenții au adoptat deja politici adecvate pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, în timp ce restul de 12% se află în cursul acestui proces; constată că politicile a 81% dintre agenții iau în considerare experții naționali detașați, precum și personalul extern și interimar;

39.  constată totuși că mai multe agenții se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor menite să le asigure independența, în special în ceea ce privește recrutarea membrilor grupurilor de experți și ai grupurilor și comitetelor științifice; recomandă agențiilor să abordeze acest aspect în cooperare cu Comisia, ținând seama și de recomandările formulate de Ombudsmanul European în urma anchetei sale din proprie inițiativă (OI/6/2014/NF), deschise la 12 mai 2014, aceste recomandări regăsindu-se în scrisoarea adresată Comisiei Europene privind componența grupurilor de experți ai Comisiei;

40.  ia act de faptul că 61% dintre agenții au publicat deja pe site-urile lor de internet CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor consiliului de administrație, personalului de conducere și experților externi și interni; ia act de faptul că restul agențiilor au convenit să publice aceste informații odată cu adoptarea politicilor revizuite și așteaptă din partea acestor agenții adoptarea politicilor revizuite și publicarea fără întârzieri inutile a acestor informații;

41.  constată că nu sunt menționați în mod specific în orientări experții naționali detașați, personalul extern și cel interimar și că, în special în cazul așa-numiților experți independenți, pot exista în continuare interpretări diferite, spre exemplu în cazul specialiștilor din mediul academic care au desfășurat activități de cercetare în beneficiul întreprinderilor individuale sau al mediului de afaceri în general; invită Rețeaua să asigure faptul că în acest domeniu există o abordare armonizată, evitând astfel conflictele de interese indirecte;

42.  ia act de faptul că OLAF a elaborat orientări pentru strategiile antifraudă ale agențiilor și că, în acest proces, a ținut seama de contribuția agențiilor; remarcă faptul că OLAF a oferit agențiilor sprijin pentru punerea în aplicare a respectivelor orientări;

43.  invită Curtea de Conturi să monitorizeze aplicarea Raportului său special nr. 15/2012 intitulat „Gestionarea conflictelor de interese în agenții selectate ale UEˮ;

44.  încurajează Comisia să realizeze în mod periodic evaluări ale transparenței și integrității agențiilor și să facă publice rezultatele acestor evaluări;

Vizibilitatea

45.  regretă, în acest context, că agențiile nu au vizibilitatea necesară și nu pot garanta un nivel adecvat de responsabilitate democratică, ca urmare a faptului că cetățenii nu sunt, în general, suficient de bine informați în legătură cu activitatea lor și că agențiile sunt vulnerabile în fața influențelor externe exercitate de către reprezentanții grupurilor de lobby specializate, în special de către reprezentanții marilor întreprinderi;

46.  ia act de faptul că, în 2014, aproape toate agențiile au menționat pe site-ul lor de internet faptul că sunt agenții ale Uniunii; solicită agențiilor care nu au făcut încă acest lucru să adauge de urgență această informație pe site-ul lor de internet;

47.  salută inițiativa adoptată de către unele dintre agenții de a introduce consultări publice cu privire la anumite domenii de politică incluse în sfera lor de activitate; Încurajează agențiile să continue această practică;

48.  referitor la responsabilitatea socială, constată faptul că toate contractele semnate de către agenții pentru servicii externe obligă contractanții să se conformeze legislației locale în materie de muncă și de fiscalitate; remarcă faptul că agențiile au realizat și alte acțiuni pentru promovarea responsabilității sociale, fie datorită profilului social al misiunii lor specifice, fie în legătură cu comunitățile locale din țările în care își desfășoară activitatea;

49.  ia act, în special, de următoarele acțiuni:

   Agenția Europeană pentru Medicamente publică un procent covârșitor din rezultatele activității sale pe site-ul său de internet, pentru a îmbunătăți nivelul de informare și de sensibilizare publică;
   Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale sprijină activ primăria din Salonic în explorarea posibilităților de a inventaria și de a corela competențele la nivel local și regional și își redistribuie echipamentele IT declasificate către școlile și organizațiile de binefacere locale, în cadrul unui proces transparent de aplicare și alocare;
   programul inovativ de activități de pe platformele sociale realizat de Fundația Europeană de Formare în 2010, Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, a câștigat premii internaționale, iar această abordare participativă a fost ulterior diseminată în toate activitățile fundației;

50.  ia act de faptul că numai o agenție, Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), își publică raportul anual de activitate în toate limbile oficiale ale Uniunii, iar trei agenții au tradus rezumatele rapoartelor lor anuale de activitate în 23 de limbi oficiale, cu excepția limbii irlandeze;

51.  constată că Rețeaua a desfășurat, sub conducerea CdT, un sondaj privind abordarea pe care agențiile o au față de multilingvism; constată că sondajul indică diferențe importante în ceea ce privește abordarea actuală a multilingvismului și observă că, întrucât publicul-țintă, solicitările părților interesate, bugetele și amploarea activităților diferă de la agenție la agenție, nu poate exista o politică lingvistică unică potrivită pentru toate agențiile;

52.  constată totuși că toate agențiile depun eforturi pentru a avea o prezență online multilingvă și urmăresc să prezinte, pe site-ul lor de internet, cel puțin o secțiune sau un document care să ofere informații de bază despre agenție în toate limbile oficiale ale Uniunii; subliniază că, deși abordarea multilingvă necesită angajamente financiare semnificative, este necesar ca agențiile să ia măsuri urgente în acest sens

53.  ia act de faptul că agențiile fac publice rezultatele activității lor prezentându-și pe site-ul de internet raportul anual de activitate; în plus, ia act de faptul că raportul anual de activitate include descrieri care explică în termeni accesibili modul în care sunt utilizate fondurile Uniunii în cadrul bugetelor agențiilor; observă că majoritatea agențiilor prezintă rapoarte privind impactul pe care sarcinile lor specifice îl au asupra cetățenilor Uniunii și în care se explică de ce este importantă activitatea agențiilor;

54.  remarcă faptul că multe dintre agenții și-au consolidat prezența online și au depus eforturi substanțiale pentru a-și crește gradul de vizibilitate și salută adoptarea unei abordări active în această privință; invită, în continuare, agențiile să își consolideze vizibilitatea prin intermediul altor instrumente, cum ar fi rețelele sociale, manifestări de tipul Zilelor porților deschise, prezența la diferite târguri ș.a.m.d., cu scopul de a asigura că cetățenii europeni sunt informați în mod corespunzător și transparent în legătură cu activitatea agențiilor;

Controale interne

55.  observă că 10 agenții au avut în total 17 observații referitoare la probleme de control intern, ceea ce reprezintă un progres față de 2012, când 22 de agenții au avut 34 de observații privind aceleași probleme; ia act de faptul că, în patru cazuri, problemele respective se refereau la implementarea standardelor de control intern, care nu fuseseră adoptate până la sfârșitul exercițiului sau care fuseseră adoptate însă erau implementate doar parțial sau pentru care acțiunile corective se aflau încă în desfășurare; ia act de scăderea față de 2012 a numărului observațiilor formulate cu privire la gestiunea activelor corporale și la gestionarea subvențiilor;

56.  constată că rolul Serviciului de Audit Intern al Comisiei (IAS) și al structurilor de audit intern ale agențiilor au fost clarificate în detaliu în RFC, prin stabilirea unor premise pentru un nivel mai ridicat de coordonare a activităților, pentru schimburi de informații și pentru realizarea de sinergii generale între agenții; ia act de faptul că RFC acordă agențiilor posibilitatea de a folosi în comun structurile de audit intern și invită agențiile să procedeze în acest mod, atunci când este posibil;

57.  invită Curtea de Conturi să acorde în continuare o atenție deosebită auditării bunei gestiuni financiare a agențiilor, adică economiei, eficienței și eficacității cu care agențiile și-au utilizat creditele în exercitarea responsabilităților care le revin;

Agențiile autofinanțate

58.  reiterează faptul că organismele Uniunii în cazul cărora nu se aplică normele financiare prevăzute în RFC ar trebui să instituie, din motive de coerență, norme similare, atunci când este cazul(8); subliniază că problema excedentelor actuale ar trebui abordată cât mai curând posibil și că, în acest context, ar trebui să se analizeze posibilitatea realocării acestor fonduri la bugetul Uniunii; solicită Grupului de lucru interinstituțional privind performanța să analizeze această chestiune;

Alte observații

59.  salută eforturile depuse de agenții pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru care să respecte principiile rentabilității economice și protecției mediului; încurajează agențiile să aplice în continuare soluții care să asigure o rentabilitate optimă și protecția mediului în ceea ce privește mediul de lucru și gestionarea clădirilor și să recurgă în mai mare măsură la soluțiile digitale, cum ar fi organizarea de videoconferințe, pentru a reduce cheltuielile de călătorie și costurile asociate;

o
o   o

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, precum și Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 442, 10.12.2014.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(5) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(6) Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei.
(7) COM(2013)0519.
(8) În prezent, acestea sunt CSPO (Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante), aflat la Angers și OAPI (Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne), aflat la Alicante.


Descărcarea de gestiune 2013: Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
PDF 348kWORD 96k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2123(DEC))
P8_TA(2015)0131A8-0117/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Agenției(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Agenției cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(5), în special articolul 24,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0117/2015),

1.  acordă directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2123(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Agenției(8),

–  având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Agenției cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2014 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei(12), în special articolul 24,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0117/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2123(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0117/2015),

A.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (denumită în continuare „Agenția”) aferent exercițiului financiar 2013 a fost de 11 930 220 EUR, reprezentând o majorare cu 64,74 % față de 2012, situație explicabilă prin faptul că Agenția a fost înființată recent și ca rezultat al punerii în aplicare a Regulamentului REMIT(15); întrucât bugetul Agenției provine în întregime de la bugetul Uniunii;

B.  întrucât Curtea de Conturi („Curtea”), în raportul său privind conturile anuale ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2013 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Agenției și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2012

1.  constată din raportul Curții că, în ceea ce privește două observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2011 și marcate ca fiind „în desfășurare” în raportul Curții pentru exercițiul 2012, au fost întreprinse acțiuni corective și ambele recomandări sunt marcate în prezent în raportul Curții ca fiind „finalizate”; observă, în plus, că, în ceea ce privește cele cinci observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2012, au fost întreprinse acțiuni corective și trei observații sunt marcate în prezent ca fiind „finalizate”, iar două ca fiind „în desfășurare”;

2.  ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Agenție, măsurile legate de recomandările privind procedurile de recrutare ale Agenției au fost formalizate prin adoptarea Deciziei directorului 2014-06 din 4 aprilie 2014; constată că decizia a fost prezentată Curții și invită Agenția să informeze autoritatea de descărcare de gestiune cu privire la opinia Curții, de îndată ce aceasta va fi disponibilă;

3.  ia act de faptul că Agenția a implementat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți procesul de planificare bugetară prin elaborarea și aplicarea unui set de orientări care trebuie urmate de actorii implicați în procesul de planificare bugetară, precum și prin desfășurarea de exerciții periodice de prognozare și evaluare a consumului de credite, inclusiv prin monitorizarea și raportarea lunară cu privire la execuția bugetului;

Gestiunea bugetară și financiară

4.  constată cu îngrijorare, din raportul anual de activitate pe 2013 al Agenției, că nu s-a ajuns la niciun acord pentru o contribuție către Agenție din partea statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb;

5.  ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2013 au condus la o rată de execuție bugetară de 97,53 %, ceea ce reprezintă o creștere de 4% față de 2012, și că rata de execuție a creditelor de plată a fost redusă, de 55%, sub obiectivul Agenției de 70%, conform raportului anual de activitate, în special din cauza primirii cu întârziere a sumei de 2 989 000 EUR, printr-o intermediul unui buget rectificativ aprobat la 31 octombrie 2013;

6.  constată cu îngrijorare că, la sfârșitul exercițiului, Agenția deținea 5 500 000 EUR în numerar; invită Agenția să asigure o gestiune riguroasă a trezoreriei în viitor;

Credite angajate și reportări

7.  ia act de faptul că o sumă de 1 900 000 EUR din creditele de angajament de la titlul II a fost reportată în 2014, în special ca urmare a punerii în aplicare a Regulamentului REMIT; ia act de faptul că, potrivit opiniei Curții, aceasta este o activitate operațională și multianuală, care ar fi trebui să fie bugetată la titlul III; ia act în continuare de faptul că deficitul a fost rectificat prin credite de angajament ulterioare;

8.  constată, în plus, că reportările pentru creditele de angajament de la titlul III s-au ridicat la 3 100 000 EUR, ceea ce reprezintă 91% din totalul creditelor de la titlul III; recunoaște că aceste reportări sunt legate de Regulamentul REMIT și că rata lor excepțional de mare se datorează în principal celor 2 989 000 EUR primiți printr-o modificare a bugetului aprobată la 31 octombrie 2013;

9.  ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Agenție, o serie de măsuri au fost implementate în vederea îmbunătățirii proceselor de planificare bugetară; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele realizate și rezultatele acestor măsuri;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

10.  ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Agenție, aceasta și-a revizuit politica privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pe baza Orientărilor Comisiei referitoare la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale UE; ia act de faptul că, în urma acestei revizuiri, Agenția a elaborat o nouă politică care a făcut obiectul procesului de consultare internă a Agenției și va fi adoptată de Consiliul său de administrație; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele evaluării de îndată ce vor disponibile;

11.  constată, de asemenea, că CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor Consiliului autorităților de reglementare, ale directorului, ale cadrelor de conducere și ale experților care fac parte din grupurile de experți ale Agenției, precum și CV-urile membrilor Consiliului de administrație și ai Camerei de recurs au fost publicate pe site-ul de internet al Agenției; constată că declarațiile de interese ale directorului și ale membrilor Camerei de recurs sunt publice;

Procedurile de achiziții publice și de recrutare

12.  ia act de faptul că Agenția a pus în aplicare noi măsuri după adoptarea Orientărilor privind procedurile de recrutare și activitatea comitetelor de selecție a agenților temporari și contractuali;

13.  constată că întrebările pentru interviuri și teste sunt pregătite înaintea examinării candidaturilor; în plus, constată că au fost stabilite mai în detaliu criteriile pentru admiterea la testele scrise și la interviuri sau pentru includerea pe lista candidaților considerați corespunzători;

Auditul intern

14.  constată că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a realizat un audit al Agenției în conformitate cu planul său strategic de audit pentru Agenție pentru 2013-2015;

15.  constată că în cursul analizei riscurilor, IAS a identificat în total opt procese cu un grad ridicat de risc inerent care nu se conformează planului de audit, întrucât controalele au fost evaluate ca fiind insuficiente sau absente; ia act de faptul că Agenția a prezentat un plan de acțiune Serviciului de Audit Intern al Comisiei pentru a atenua deficiențele identificate;

16.  recunoaște în plus că IAS a făcut următoarele recomandări „foarte importante”:

   să se îmbunătățească structura și conținutul programului anual de lucru și să se asigure integralitatea acestuia;
   să se consolideze monitorizarea activităților de achiziții;
   să se consolideze monitorizarea operațională și a execuției bugetare;

17.  ia act de faptul că Agenția a pregătit un plan de acțiune pentru a elimina deficiențele, ca răspuns la recomandările făcute de IAS; constată că IAS a considerat că planul de acțiune abordează în mod corespunzător riscurile identificate;

18.  constată că IAS a realizat o examinare documentară a implementării recomandărilor sale anterioare; ia act de faptul că la 31 decembrie 2013, nu exista nicio recomandare esențială deschisă și că aplicarea celor trei recomandări foarte importante era în curs de desfășurare;

o
o   o

19.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 29 aprilie 2015(16) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 442, 10.12.2014, p. 18.
(2) JO C 442, 10.12.2014, p. 18.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(8) JO C 442, 10.12.2014, p. 18.
(9) JO C 442, 10.12.2014, p. 18.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(12) JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
(13) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(14) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(15) Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).
(16) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0130.


Descărcarea de gestiune 2013: Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC)
PDF 347kWORD 95k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2124(DEC))
P8_TA(2015)0132A8-0081/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Oficiului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Oficiului Organismului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Oficiului(5), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0081/2015),

1.  acordă Comitetului de gestionare al Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Comitetului de gestionare al Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2124(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Oficiului(8),

–  având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Oficiului Organismului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și a Oficiului(12), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0081/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice care sunt prezentate în anexa la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Comitetului de gestionare al Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2124(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0081/2015),

A.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (denumit în continuare „Oficiul”) aferent exercițiului financiar 2013 a fost de 3 557 219 EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 11,51 % comparativ cu 2012, care se explică prin faptul că Organismul a fost înființat recent;

B.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, contribuția generală a Uniunii la bugetul Oficiului pentru exercițiul financiar 2013 s-a ridicat la 3 556 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 11,47 % față de 2012;

C.  întrucât Curtea de Conturi, în Raportul său privind conturile anuale ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2013 (denumit în continuare „raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Oficiului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2012

1.  constată cu satisfacție din raportul Curții că, în ceea ce privește trei comentarii formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2011 și marcate ca fiind „în desfășurare” în raportul Curții pentru exercițiul 2012, au fost întreprinse acțiuni corective, iar toate comentariile sunt marcate în raportul Curții pentru exercițiul 2013 ca fiind „finalizate”; observă, în plus, că, în ceea ce privește zece comentarii formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2012, au fost de asemenea întreprinse acțiuni corective, iar în prezent opt sunt marcate ca fiind „finalizate” și două sunt marcate ca fiind „în desfășurare”;

2.  constată, pe baza informațiilor furnizate de Oficiu, că acesta a adoptat măsuri în vederea atenuării problemelor legate de execuția bugetară și de monitorizare, sub forma unor reuniuni bugetare lunare ale administratorilor Oficiului, precum și sub forma unor sinteze detaliate ale procesului de execuție bugetară care sunt prezentate trimestrial pentru observații Comitetului de gestionare;

Gestiunea bugetară și financiară

3.  ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2013 au condus la o rată de execuție bugetară de 89,55 % și că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 76,58 %;

4.  constată din raportul Curții că ratele de execuție bugetară ale Oficiului s-au îmbunătățit considerabil în comparație cu 2012, fapt ce indică o mai bună planificare și o ameliorare în ceea ce privește realizarea la timp a activităților; constată totuși că se pot face în continuare îmbunătățiri în acest domeniu;

5.  salută eforturile Oficiului de a asigura o mai mare precizie a planificării sale bugetare și de a reduce la minimum volumul creditelor de angajament anulate; invită Oficiul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestor măsuri;

Credite angajate și reportări

6.  ia act cu îngrijorare de faptul că nivelul reportărilor anulate din 2012 a rămas relativ ridicat, la 28 %, în vreme ce în 2012 se situa la 45 %; constată, pe baza informațiilor furnizate de Oficiu, că nivelul ridicat al reportărilor anulate va continua să fie abordat prin intermediul unei analize cuprinzătoare a sumelor reportate la sfârșitul exercițiului, care ar trebui să reducă nivelul global al reportărilor;

7.  constată din raportul Curții că nivelul creditelor angajate care au fost reportate a scăzut de la 19 %, așa cum a fost constatat în 2012, la 13 % în 2013; constată că cauzele care au stat la baza reportărilor de credite erau legate în cea mai mare parte de contracte semnate în a doua jumătate a anului 2012 pentru activități planificate pentru 2013 și 2014;

Procedurile de achiziții publice și de recrutare

8.  observă că, pentru exercițiul 2013, nici operațiunile cuprinse în eșantion, nici alte constatări ale auditului nu au condus la vreo observație privind procedurile de achiziții publice sau de recrutare ale Oficiului în raportul Curții;

9.  constată că la sfârșitul exercițiului Oficiul avea 25 de angajați și șase posturi vacante, dintr-un total de 28 de posturi autorizate; constată că în 2013 Oficiul a finalizat șase proceduri de recrutare și a angajat personal pentru două poziții AST, trei poziții de agent contractual și o poziție de expert național detașat pentru o perioadă de două luni; constată că în 2013 au fost inițiate alte două proceduri de recrutare;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

10.  constată din raportul anual de activitate al Oficiului că, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1211/2009, Oficiul trebuie să-și desfășoare activitățile, împreună cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), la un nivel ridicat de transparență și trebuie să se asigure că publicului și tuturor părților interesate li se furnizează informații obiective, fiabile și ușor accesibile în ceea ce privește rezultatele activității sale;

11.  constată, pe baza informațiilor furnizate de Oficiu, că acesta își asumă responsabilitatea de a gestiona toate documentele create în cursul activităților OAREC și de a asigura transparența maximă a activităților OAREC, în conformitate cu legislația în vigoare; constată, în plus, că sarcinile respective sunt realizate prin gestionarea registrului public al documentelor OAREC și ale Oficiului, precum și a site-ului acestuia și prin asigurarea transparenței și a eficienței procedurilor interne ale OAREC și ale Oficiului;

Auditul intern

12.  constată că în 2013 Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat o examinare limitată privind caracterul adecvat și eficacitatea implementării standardelor de control intern, care a acoperit 16 standarde de control intern adoptate de Comitetul de gestionare în mai 2011; observă în continuare că, în urma acelei examinări limitate și ținând cont de recenta structură a Oficiului și de actualul statut al operațiunilor și administrării, IAS a făcut 18 recomandări, dintre care una a fost marcată ca fiind „critică” și patru ca fiind „foarte importante”;

13.  constată faptul că există în continuare două puncte nesoluționate - implementarea unor controale adecvate privind securitatea informațiilor și instituirea unui proces sistematic de gestionare a riscurilor; ia act de faptul că Oficiul a inițiat demersurile necesare pentru a identifica o soluție adecvată care să permită închiderea acestor puncte cât mai curând; invită Oficiul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

14.  constată, pe baza informațiilor furnizate de Oficiu, că, în urma auditului, acesta a pregătit un plan de acțiune care, în opinia IAS, abordează în mod adecvat riscurile identificate și care, în cazul în care este implementat conform planificării, poate contribui la atenuarea acestor riscuri;

Alte observații

15.  regretă profund faptul că 91 % dintre rambursările către experți efectuate în 2013 au fost făcute cu întârziere; constată, de asemenea, că, în prima jumătate a lui 2013, durata medie a plăților efectuate cu întârziere a fost de 78 de zile, față de 33 de zile în a doua jumătate a lui 2013; constată, pe baza informațiilor furnizate de Oficiu, că acesta va analiza diferite metode prin care să reducă întârzierile de plată la ținta stabilită de 30 de zile; invită Oficiul să soluționeze de urgență această problemă și să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport cu măsurile adoptate în acest sens și cu rezultatele acestora;

o
o   o

16.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 29 aprilie 2015(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 442, 10.12.2014, p. 28.
(2) JO C 442, 10.12.2014, p. 28.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 337, 18.12.2009, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(8) JO C 442, 10.12.2014, p. 28.
(9) JO C 442, 10.12.2014, p. 28.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(12) JO L 337, 18.12.2009, p. 1.
(13) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(14) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(15) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0130.


Descărcarea de gestiune 2013: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT)
PDF 350kWORD 94k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2101(DEC))
P8_TA(2015)0133A8-0084/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Centrului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(5), în special articolul 14,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0084/2015),

1.  acordă directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2101(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile Centrului(8),

–  având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Centrului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(12), în special articolul 14,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0084/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene care sunt prezentate în anexa la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2101(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0084/2015),

A.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene („Centrul”) aferent exercițiului financiar 2013 a fost de 52 193 667 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 8,08% față de bugetul pentru 2012;

B.  întrucât Curtea de Conturi, în raportul său privind conturile anuale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 („raportul Curții”), a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.  întrucât misiunea Centrului este de a furniza oricăror instituții și organisme ale Uniunii care îl solicită în acest sens serviciile de traducere necesare pentru funcționarea acestora;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2012

1.  constată, din raportul Curții, că două acțiuni corective luate ca urmare a observațiilor referitoare la exercițiul precedent sunt marcate ca fiind „în curs”;

2.  constată, din informațiile furnizate de Centru, că acesta a elaborat un plan de acțiune în vederea reducerii costurilor sale administrative conform celor constatate în domeniul resurselor umane, al circuitelor financiare, al informaticii și al infrastructurilor; constată, din informațiile furnizate de Centru, că acesta și-a atins limita în ceea ce privește reducerea costurilor administrative;

Gestiunea bugetară și financiară

3.  ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2013 au condus la o rată de execuție bugetară de 83,47 % și că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 77,68 %;

Contractele-cadru

4.  ia act de faptul că, în 2008, Centrul a încheiat 472 de contracte-cadru cu furnizori de servicii de traducere, pentru o perioadă maximă de patru ani; de asemenea, ia act de faptul că, în 2012, Centrul a participat la procedura de achiziționare de servicii de traducere lansată de Comisie, însă nu s-a ajuns la un acord cu Comisia în privința termenilor contractuali;

5.  constată că, drept consecință, Centrul și-a prelungit propriile contracte-cadru existente cu încă un an; constată cu îngrijorare că, deși a fost acordată o derogare de către directorul Centrului, o astfel de prelungire nu este conformă cu normele de punere în aplicare a Regulamentului financiar al Centrului, care prevăd o perioadă maximă de patru ani pentru contractele-cadru;

6.  constată, din informațiile furnizate de Centru, că lipsa unui acord cu Comisia a fost cauzată de faptul că Comisia a modificat condițiile de participare la procedura de achiziție într-o etapă avansată a procedurii; ia act de decizia Centrului de a prelungi contractele existente pe baza impactului negativ care ar rezulta dacă nu ar exista contracte până la organizarea următoarei proceduri de achiziții;

Angajamente și reportări

7.  recunoaște că în raportul Curții nu se menționează nicio chestiune semnificativă în ceea ce privește nivelul de reportări în 2013; constată că 5,79 % din creditele bugetare au fost reportate în 2014;

Controale interne

8.  observă că, în 2013, Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat o evaluare completă a riscurilor care a avut drept rezultat un plan strategic de audit intern al IAS pentru Centru, care cuprinde subiectele auditurilor propuse pentru perioada 2014-2016;

9.  ia act de faptul că, din cauza unor diverse constrângeri, cum ar fi mutarea în clădirea Drosbach, progresele realizate în ce privește implementarea mai multor măsuri cuprinse în Planul de acțiune privind controlul intern nu au fost atât de mari cum s-a prevăzut inițial;

10.  constată cu îngrijorare că analiza riscurilor realizată de IAS a evidențiat anumite procese cu un grad ridicat de risc inerent care nu se conformează planului de audit, întrucât controalele au fost evaluate drept inexistente sau insuficiente; subliniază faptul că conducerea Centrului a prezentat IAS un plan de acțiune prin care se urmărește abordarea acestor deficiențe și că acțiunile întreprinse de Centru pentru abordarea lor va fi monitorizată de IAS;

11.  ia act de faptul că IAS a monitorizat implementarea recomandărilor sale anterioare prin intermediul unei examinări documentare, ajungând la concluzia că, la 31 decembrie 2013, nu exista nicio recomandare critică anterioară deschisă; constată că o recomandare foarte importantă este în curs de implementare și se desfășoară conform planului, iar implementarea unei alte recomandări foarte importante a fost amânată; invită Centrul să se ocupe de aceste aspecte și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre finalizarea lor;

12.  constată cu îngrijorare că acordarea de delegări oficiale de către ordonatorii de credite nu corespunde întotdeauna drepturilor de autorizare pentru operațiuni existente în cadrul sistemului de contabilitate pe bază de angajamente (ABAC); constată, din informațiile furnizate de Centru, că acesta a actualizat delegarea oficială pentru a o alinia la drepturile din sistemul ABAC;

Transferuri

13.  constată că, în conformitate cu raportul anual de activitate al Centrului, precum și cu raportul Curții , nivelul și natura transferurilor în 2012 s-au menținut în limitele normelor financiare;

Procedurile de achiziții publice și de recrutare

14.  constată că, pentru exercițiul 2013, nici operațiunile cuprinse în eșantion, nici alte constatări ale auditului nu au condus la vreo observație privind procedurile de achiziții publice ale Centrului în raportul Curții;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

15.  ia act de faptul că Centrul și-a evaluat politica privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pe baza Orientărilor Comisiei referitoare la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale UE; constată că, pe baza acestei evaluări, Centrul a creat o nouă politică în care se stabilește că CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de administrație, ale directorului și ale cadrelor de conducere trebuie să fie făcute publice;

16.  constată că Centrul a prezentat noua politică Consiliului său de administrație în 2014 și că aceasta a fost aprobată la 29 octombrie 2014; constată că Centrul a făcut publice CV-urile și declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de administrație pe pagina sa de internet; invită Centrul să faciliteze accesul la aceste documente;

Performanță

17.  constată, din raportul Curții, că lichiditățile deținute de Centru au crescut de la 35 000 000 EUR la sfârșitul lui 2012 la 40 000 000 EUR la sfârșitul lui 2013; constată, de asemenea, că excedentul bugetar și rezervele au crescut de la 30 900 000 EUR la 37 500 000 EUR în aceeași perioadă;

18.  constată, din informațiile furnizate de Centru, că excedentul bugetar pe 2012 a fost cauzat în principal de factori externi aflați în afara controlului său și că Centrul a întreprins acțiuni în vederea reducerii acestuia; constată că, având în vedere analiza costurilor Centrului pe 2012, precum și analiza costurilor pentru prima jumătate a lui 2013, Centrul a decis să își reducă prețurile în 2014; constată, din informațiile furnizate de Centru, că bugetele pentru 2014 și 2015 au fost planificate ca bugete deficitare în scopul utilizării unei părți a excedentelor din exercițiile financiare anterioare;

Alte observații

19.  constată că Centrul a devenit operațional în 1994 și, de atunci, a funcționat pe bază de corespondență și schimburi derulate cu statul membru gazdă; constată că negocierile Centrului cu statul membru gazdă cu privire la sediul său au ajuns în etapa finală și că a fost semnat un acord privind sediul cu guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului; ia act de faptul că Centrul așteaptă confirmarea finală în privința acestei chestiuni;

o
o   o

20.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 29 aprilie 2015(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 442, 10.12.2014, p. 35.
(2) JO C 442, 10.12.2014, p. 35.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(8) JO C 442, 10.12.2014, p. 35.
(9) JO C 442, 10.12.2014, p. 35.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(12) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(13) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(14) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(15) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0130.


Descărcarea de gestiune 2013: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop)
PDF 350kWORD 96k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2087(DEC))
P8_TA(2015)0134A8-0079/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile centrului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Centrului cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/1975 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(5), în special articolul 12a,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0079/2015),

1.  acordă directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2087(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile centrului(8),

–  având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Centrului cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/1975 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(12), în special articolul 12a,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0079/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 29 aprilie 2015 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2087(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2013,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0079/2015),

A.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, bugetul definitiv al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (denumit în continuare „Centrul”) aferent exercițiului financiar 2013 a fost de 17 925 075 EUR, ceea ce reprezintă o scădere cu 6,72 % față de bugetul pentru 2012;

B.  întrucât, potrivit situațiilor sale financiare, contribuția generală a Uniunii la bugetul Centrului pentru exercițiul financiar 2013 s-a ridicat la 17 133 900 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,18 % față de 2012;

C.  întrucât, în raportul său privind conturile anuale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2013 („raportul Curții”), Curtea de Conturi („Curtea”) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale Centrului și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2012

1.  constată din raportul Curții că au fost întreprinse acțiuni corective în ceea ce privește două observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2011 și marcate ca fiind „în desfășurare” în raportul Curții pentru exercițiul 2012, ambele recomandări fiind marcate în prezent în raportul Curții pentru exercițiul 2013 ca fiind „finalizate”; observă, în plus, că, în ceea ce privește cele trei observații formulate în raportul Curții pentru exercițiul 2012, au fost întreprinse două acțiuni corective ca răspuns la observațiile din anul anterior, observațiile fiind, prin urmare, marcate ca „finalizate”, în vreme ce în cazul celeilalte apare indicația „nu se aplică”;

2.  ia act, pe baza informațiilor furnizate de Centru, de următoarele aspecte:

   după ce Centrul a dat curs recomandării Curții de a se asigura că comitetul de preselecție semnează declarații de interese pentru a evita conflictele de interese, procesul de recrutare a înalților funcționari a fost finalizat cu succes;
   Centrul și-a reexaminat și și-a adaptat politica în materie de conflicte de interese; invită Centrul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele reexaminării politicii și la adaptările operate în cadrul Centrului;
   Centrul desfășoară acțiuni pentru publicarea CV-ului membrilor consiliului de conducere și a declarațiilor de absență a conflictelor de interese; își exprimă preocuparea deoarece Centrul nu a remediat pe deplin această problemă și invită Centrul să întreprindă de urgență acțiuni corective și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestora;
   informațiile privind activitățile Centrului sunt prezentate în principal Comisiei, statelor membre și partenerilor sociali, făcând astfel ca impactul lor direct asupra cetățenilor Uniunii să fie limitat pe termen scurt; constată, în plus, că raportul anual al Centrului este pus la dispoziția publicului pe site-ul Centrului;
   în contextul cadrului pentru cooperare, Centrul își coordonează acțiunile cu Fundația Europeană de Formare și cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru a-și maximiza sinergiile și schimbul de cunoștințe;

Gestiunea bugetară și financiară

3.  ia act de faptul că eforturile de monitorizare a bugetului în cursul exercițiului financiar 2013 au condus la o rată de execuție bugetară de 98,95 % și că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 92,39 %;

4.  constată, din informațiile furnizate de Centru, că subutilizarea planificată a bugetului de la Titlul I, ca urmare a economiilor realizate și a amânării angajărilor, a acoperit cheltuieli de la Titlul II și Titlul III legate de cerințele pentru serviciile și prestațiile anticipate în programul de lucru; apreciază faptul că, în urma observațiilor formulate de Curte în 2012, reportarea creditelor de angajament de la Titlul II a fost redusă sub pragul de 20 %, ajungând la 17 % în 2013, față de 37 % în 2012;

Procedurile de achiziții publice și de recrutare

5.  constată că, pentru exercițiul 2013, nici operațiunile incluse în eșantion, nici alte constatări ale auditului nu au condus la vreo observație privind procedurile de achiziții publice ale Centrului în raportul Curții;

6.  constată că, potrivit raportului anual al Centrului, schema sa de personal pentru anul 2013 includea 100 de posturi, dintre care 51 erau posturi AD și 49 posturi AST; ia act, de asemenea, de faptul că în ambele grupe de funcții erau mai multe posturi temporare decât posturi permanente;

7.  ia act de faptul că, la sfârșitul anului, Centrul avea 96 de angajați conform schemei de personal și că au fost publicate două oferte pentru posturi AD vacante; apreciază faptul că două posturi au fost păstrate vacante pentru a putea fi eliminate în 2014, ca răspuns la solicitarea Comisiei de a se reduce cu 5 % personalul în următorii ani;

Controale interne

8.  ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Centru, au fost puse în aplicare noi măsuri de control ex post și ex ante pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Curte în 2012; constată, în plus, că măsurile ex post cuprind verificări detaliate ale costurilor cu personalul pentru trei beneficiari selectați în mod aleatoriu pe baza tuturor documentelor justificative, incluzând fișele de pontaj, fișele de salariu, calcularea ratelor zilnice, contractele, facturile și extrasele de cont;

9.  ia act de faptul că Centrul a elaborat, în sfârșit, procese de monitorizare și raportare cu privire la legalitate și regularitate, iar în prezent pune în aplicare propria strategie antifraudă;

Auditul intern

10.  observă că Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS) a efectuat o evaluare completă a riscurilor pentru a stabili prioritățile în materie de audit pentru următorii trei ani, evaluare care a avut drept rezultat elaborarea planului strategic final de audit în care sunt enumerate subiectele auditurilor propuse pentru perioada 2013-2015; ia act, pe baza informațiilor furnizate de Centru, de faptul că planul strategic final de audit a fost aprobat de consiliul de conducere al Centrului în iunie 2013;

11.  constată că analiza riscurilor întreprinsă de IAS a evidențiat anumite procese cu un grad ridicat de risc inerent care nu se conformează planului de audit, întrucât controalele au fost considerate inexistente sau insuficiente; ia act, din informațiile furnizate de Centru, că conducerea sa a prezentat un plan de acțiune menit să remedieze deficiențele în cauză, plan care va fi monitorizat de IAS în cursul următoarei evaluări aprofundate a riscului;

12.  ia act de faptul că IAS a monitorizat în 2013 punerea în aplicare a recomandărilor sale anterioare prin intermediul unei examinări documentare a informațiilor furnizate de Centru cu privire la situația recomandărilor calificate drept foarte importante, importante sau de dorit; constată că, la 31 decembrie 2013, nu exista nicio recomandare critică sau foarte importantă deschisă;

Alte observații

13.  salută măsurile exemplare adoptate de Centru cu privire la soluții rentabile și ecologice; încurajează Centrul să continue această practică pozitivă;

14.  constată cu regret că lucrările de reparații la clădirea Centrului continuă să înregistreze întârzieri și ar fi trebuit să fie finalizate abia în 2014;

15.  subliniază că activitățile Centrului sunt foarte relevante pentru învățământul profesional și tehnic din Uniune și pentru agenda politicii de dezvoltare a competențelor; ia act de îngrijorarea Centrului cu privire la faptul că dacă nu se face nimic în acest sens, cererea economică scăzută va promova și perpetua necorelarea și perimarea competențelor prin supracalificare și șomaj; ia act de principalele realizări din 2013 ale Centrului în domeniul său de activitate; remarcă, în plus, că Centrul desfășoară acum prima anchetă pan-europeană privind competențele (eu-SKILL);

16.  subliniază experiențele pozitive din anumite state membre cu un sistem dual de educație; atrage însă atenția că educația duală nu poate constitui un remediu general împotriva șomajului în rândul tinerilor;

17.  felicită Centrul pentru rezultatele evaluării realizate în 2013 de către Comisie, prin care Centrul era recunoscut drept unul dintre principalele centre de expertiză pe plan mondial în domeniul cadrelor calificărilor și al competențelor și prin care se recunoaște faptul că acesta a avut un impact semnificativ asupra consolidării cooperării dintre părțile interesate din sectorul învățământului profesional și tehnic din Europa.

o
o   o

18.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 29 aprilie 2015(15) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 442, 10.12.2014, p. 42.
(2) JO C 442, 10.12.2014, p. 42.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(5) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(8) JO C 442, 10.12.2014, p. 42.
(9) JO C 442, 10.12.2014, p. 42.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(12) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(13) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(14) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.
(15) Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0130.


Descărcarea de gestiune 2013: Colegiul European de Poliție (CEPOL)
PDF 351kWORD 96k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului European de Poliție aferent exercițiului financiar 2013 (2014/2112(DEC))
P8_TA(2015)0135A8-0086/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile colegiului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Colegiului cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(4), în special articolul 208,

–  având în vedere Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL) și de abrogare a Deciziei 2000/820/JAI(5), în special articolul 16,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0086/2015),

1.  acordă directorului Colegiului European de Poliție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Colegiului aferent exercițiului financiar 2013;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Colegiului European de Poliție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 29 aprilie 2015 privind închiderea conturilor Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013 (2014/2112(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013, însoțit de răspunsurile colegiului(8),

–  având în vedere declarația de asigurare(9) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2013 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 17 februarie 2015 privind descărcarea de gestiune a Colegiului cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2013 (05304/2015 – C8-0054/2015),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(11), în special articolul 208,

–  având în vedere Decizia 2005/681/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 de instituire a Colegiului European de Poliție (CEPOL) și de abrogare a Deciziei 2000/820/JAI(12), în special articolul 16,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(14), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0086/2015),

1.  ia act de conturile anuale finale ale Colegiului European de Poliție care sunt prezentate în anexa la raportul Curții de Conturi;

2.  aprobă închiderea conturilor Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Colegiului European de Poliție, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al