Măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană și de suspendare a aplicării sale în ceea ce privește Bosnia și Herțegovina ***I
365k
100k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 30 aprilie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană și de suspendare a aplicării sale în ceea ce privește Bosnia și Herțegovina (COM(2014)0386 – C8-0039/2014 – 2014/0197(COD))(1)
Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 nu prevede nicio posibilitate de a suspenda temporar acordarea unor măsuri comerciale excepționale în cazul unor violări grave și sistematice ale principiilor fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept de către beneficiari. Este necesar să se introducă această posibilitate, pentru a se asigura că pot fi luate măsuri rapide în cazul în care încălcările grave și sistematice ale principiilor fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept vor apărea în una dintre țările și teritoriile participante sau asociate la procesul de stabilizare și asociere pus în aplicare de Uniunea Europeană.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 nu prevede nicio posibilitate de a suspenda temporar acordarea unor măsuri comerciale excepționale în cazul unor violări grave și sistematice ale principiilor fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept de către beneficiari. Este necesar să se introducă această posibilitate, pentru a se asigura că pot fi luate măsuri rapide în cazul în care încălcările grave și sistematice ale principiilor fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept vor apărea în una dintre țările și teritoriile participante sau asociate la procesul de stabilizare și asociere pus în aplicare de Uniunea Europeană. Pentru a obține progrese în procesul de aderare sunt necesare respectarea principiilor democratice, a statului de drept, a drepturilor omului și protecția minorităților..
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) De la lansarea procesului de stabilizare și asociere, au fost încheiate acorduri de stabilizare și asociere între Uniune și toate țările în cauză din Balcanii de Vest, exceptând Bosnia și Herțegovina și Kosovo3. În iunie 2013, Consiliul a autorizat Comisia să inițieze negocierile în vederea unui acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo.
(5) De la lansarea procesului de stabilizare și asociere, au fost încheiate acorduri de stabilizare și asociere între Uniune și toate țările în cauză din Balcanii de Vest, exceptând Bosnia și Herțegovina și Kosovo3. În mai 2014, au fost încheiate negocierile în vederea unui acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo, iar Acordul a fost parafat în iulie 2014.
______________
_______________
3 Această desemnare nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
3 Această desemnare nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Cu toate acestea, Bosnia și Herțegovina încă nu a acceptat să adapteze concesiile comerciale acordate în temeiul acordului interimar pentru a ține seama de comerțul tradițional preferențial între Croația și Bosnia și Herțegovina, în cadrul Acordului central european de comerț liber (CEFTA). În cazul în care, în momentul adoptării prezentului regulament, un acord privind adaptarea concesiilor comerciale prevăzute în Acordul de stabilizare și de asociere și în acordul interimar nu a fost semnat și aplicat cu titlu provizoriu de către Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina, preferințele acordate Bosniei și Herțegovinei ar trebui să fie suspendate începând cu 1 ianuarie 2016. În momentul în care Bosnia și Herțegovina și Uniunea Europeană vor fi semnat și aplicat cu titlu provizoriu un acord privind adaptarea concesiilor comerciale din cadrul Acordului interimar, aceste preferințe ar trebui să fie restabilite.
(7) Cu toate acestea, Bosnia și Herțegovina încă nu a acceptat să adapteze concesiile comerciale acordate în temeiul acordului interimar pentru a ține seama de comerțul tradițional preferențial între Croația și Bosnia și Herțegovina, în cadrul Acordului central european de comerț liber (CEFTA). În cazul în care, în momentul adoptării prezentului regulament, un acord privind adaptarea concesiilor comerciale prevăzute în Acordul de stabilizare și de asociere și în acordul interimar nu a fost semnat și aplicat cu titlu provizoriu de către Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina, preferințele acordate Bosniei și Herțegovinei ar trebui să fie suspendate începând cu 1 ianuarie 2016. În momentul în care Bosnia și Herțegovina și Uniunea Europeană vor fi semnat și aplicat cu titlu provizoriu un acord privind adaptarea concesiilor comerciale din cadrul Acordului interimar, aceste preferințe ar trebui să fie restabilite. Autoritățile din Bosnia și Herțegovina și Comisia ar trebui să își dubleze eforturile pentru a găsi, înainte de 1 ianuarie 2016 și în conformitate cu acordul interimar, o soluție acceptabilă de ambele părți, mai ales în ceea ce privește comerțul transfrontalier,
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 7 a (nou)
(7a) Este necesar să se țină seama de progresele constante în direcția dobândirii statutului de membru al UE de către țările și teritoriile din Balcanii de Vest, precum și de aderarea Croației la Uniunea Europeană și , în consecință, necesitatea de a adapta Acordul interimar cu Bosnia și Herțegovina. În acest context, este de asemenea necesar să se țină seama de angajamentul clar al Uniunii față de perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei, după cum se menționează în concluziile Consiliului Afaceri Externe din 15 decembrie 2014. În aceste concluzii, a fost reiterată necesitatea ca liderii politici din Bosnia și Herțegovina să integreze reformele necesare pentru integrarea în UE în activitatea tuturor instituțiilor relevante, precum și necesitatea de a asigura funcționalitatea și eficiența, la toate nivelurile de guvernare, pentru ca Bosnia și Herțegovina să se pregătească pentru aderarea la UE în viitor,
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 7 b (nou)
(7b) Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei și se așteaptă ca conducerea politică a țării să continue reformele ce vizează promovarea unor instituții funcționale, precum și asigurarea egalității în drepturi a celor trei popoare constituente și a tuturor cetățenilor din Bosnia și Herțegovina.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul -1 (nou) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 Considerentul 14 a (nou)
-1. Se introduce următorul considerent:
„(14a) Pentru a permite un control democratic adecvat al aplicării prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările și adaptările tehnice necesare la anexele I și II, ca urmare a modificării codurilor CN și a subdiviziunilor TARIC, în ceea ce privește modificările necesare ca urmare a acordării de preferințe comerciale în temeiul altor acorduri dintre Uniune și țările și teritoriile aflate sub incidența prezentului regulament și în ceea ce privește suspendarea beneficiilor în conformitate cu prezentul regulament în caz de nerespectare a condiției cooperării administrative eficiente pentru a preveni frauda, a condiției respectării drepturilor omului și a principiilor statului de drept, precum și a condiției de a se angaja în reforme economice eficace și într-o cooperare la nivel regional. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. În cadrul lucrărilor sale pentru pregătirea și punerea în aplicare a actelor delegate, Comisia ar trebui să furnizeze informații și documente complete cu privire la reuniunile sale cu experții naționali. În acest sens, Comisia ar trebui să garanteze că Parlamentul European este implicat în mod corespunzător, pe baza celor mai bune practici rezultate din experiențele anterioare din alte politici, pentru a crea cele mai bune condiții posibile pentru controlul actelor delegate exercitat de Parlamentul European în viitor.”
Amendamentul 7 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 a (nou) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 Articolul 2 – alineatul 3
1a. La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
(3) În cazul în care o țară sau un teritoriu nu respectă alineatul (1) sau (2), Comisia poate suspenda, în totalitate sau în parte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, dreptul țării sau teritoriului în cauză la beneficiile acordate în temeiul prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (4).
(3) În cazul în care o țară sau un teritoriu nu respectă dispozițiile de la literele (a) sau (b) din alineatul (1), Comisia poate suspenda, în totalitate sau în parte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, dreptul țării sau teritoriului în cauză la beneficiul acordat în temeiul prezentului regulament. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (4).
Amendamentul 8 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 b (nou) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 Articolul 7 – litera c (nouă)
1b. La articolul 7, se adaugă următoarea literă:
(c) suspendarea, în totalitate sau parțială, a dreptului țării sau teritoriului în cauză la beneficiile acordate în temeiul prezentului regulament, în caz de nerespectare de către acea țară sau acel teritoriu a condițiilor stabilite la literele (c) și (d) din articolul 2 alineatul (1) și la articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Articolul 1 – punctul 1 c (nou) Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 1 – teza introductivă
1c. La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
(1) Atunci când Comisia consideră suficiente elementele de probare a fraudei sau a lipsei obligației de prestare a cooperării administrative necesară scopurilor verificării probei de origine sau de creștere masivă a exporturilor spre Comunitate peste nivelul producției și al capacităților de export obișnuite sau de nerespectare a dispozițiilor articolului 2 alineatul (1) de către țările și teritoriile menționate la articolul 1, ea poate lua măsuri de suspendare totală sau parțială a regimurilor prevăzute în prezentul regulament pentru o perioadă de trei luni, sub rezerva ca, în prealabil:
(1) Atunci când Comisia consideră suficiente elementele de probare a fraudei sau a lipsei obligației de prestare a cooperării administrative necesară scopurilor verificării probei de origine sau de creștere masivă a exporturilor spre Comunitate peste nivelul producției și al capacităților de export obișnuite sau de nerespectare a dispozițiilor articolului 2 alineatul (1) literele (a) și (b) de către țările și teritoriile menționate la articolul 1, ea poate lua măsuri de suspendare totală sau parțială a regimurilor prevăzute în prezentul regulament pentru o perioadă de trei luni, sub rezerva ca, în prealabil:
Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 61 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0060/2015).
Persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor studenți în Kenya de către grupul terorist Al-Shabaab
274k
93k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor studenți în Kenya de către grupul terorist al-Shabaab (2015/2661(RSP))
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kenya,
– având în vedere cel de-al doilea Acord revizuit de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (Acordul de la Cotonou), în special articolele 8, 11 și 26 din acesta,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, din 23 noiembrie 2014 privind masacrarea a 28 de călători civili și din 3 aprilie 2015 privind masacrul de la universitatea din Garissa,
– având în vedere declarația de presă emisă de Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane (UA), făcută cu ocazia celei de a 497-a reuniuni organizate la 9 aprilie 2015, referitoare la atacul terorist comis la Garissa, Kenya,
– având în vedere raidul forțelor aeriene kenyene asupra taberelor de pregătire ale grupării al-Shabaab din Somalia, ca răspuns la măcelul de la universitatea din Garissa,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,
– având în vedere orientările UE privind dreptul umanitar internațional,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât cel mai recent atac terorist din Garissa, Kenya, a avut ca țintă tineri, învățământul și, prin urmare, viitorul țării; întrucât tinerii simbolizează promisiuni și pace și sunt cei pe care se va sprijini în viitor dezvoltarea țării; întrucât învățământul este esențial în lupta împotriva extremismului și a fundamentalismului violent;
B. întrucât numărul atacurilor îndreptate împotriva minorităților religioase, și în special a creștinilor, în întreaga lume a crescut extraordinar de mult în ultimele luni; întrucât creștinii sunt măcelăriți, bătuți și arestați în fiecare zi, în special în anumite părți ale lumii arabe, de către teroriștii jihadiști;
C. întrucât creștinii reprezintă grupul religios cel mai persecutat; întrucât extremismul și persecuția de acest tip apar ca un factor semnificativ în cadrul fenomenului tot mai extins al migrației în masă; întrucât, potrivit datelor disponibile, în fiecare an sunt uciși peste 150 000 de creștini;
D. întrucât, la 15 februarie 2015, ISIS / Daʼesh a decapitat 21 de creștini copți egipteni în Libia;
E. întrucât atacatorii din Garissa au avut drept țintă în mod intenționat ne-musulmani, identificând creștinii pentru a-i executa în mod brutal; întrucât al-Shabaab a declarat în mod deschis și public că poartă un război împotriva creștinilor din regiune;
F. întrucât protecția drepturilor copiilor și tinerilor și consolidarea competențelor, a educației și a inovării sunt esențiale pentru sporirea oportunităților economice, sociale și culturale ale acestora, precum și pentru intensificarea dezvoltării țării;
G. întrucât al-Shabaab a vizat în mod regulat studenți, școli și alte instituții de învățământ; întrucât, printre altele, în decembrie 2009, un atentat sinucigaș cu bombă a ucis 19 persoane în cadrul unei festivități de absolvire a studenților la medicină în Mogadiscio, Somalia, iar în octombrie 2011, grupul terorist a revendicat responsabilitatea pentru unui atentat cu bombă în care au murit 70 de persoane, inclusiv studenți care așteptau rezultatele la examen la Ministerul educației din Somalia, de asemenea în Mogadiscio;
H. întrucât, la 25 martie 2015, cel puțin 15 persoane și-au pierdut viața în urma unui atac comis de al-Shabaab într-un hotel din Mogadiscio și întrucât Yusuf Mohamed Ismail Bari-Bari, reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite în Geneva, Elveția, s-a aflat printre persoanele ucise în timpul atacului;
I. întrucât Kenya s-a confruntat cu un număr sporit de atacuri comise împotriva populației civile începând din octombrie 2011, când trupele kenyene au intrat sudul Somaliei pentru a participa la o operațiune coordonată cu forțele militare somaleze împotriva unei zone controlate de către al-Shabaab, după ce grupul terorist a luat patru persoane ostatici;
J. întrucât, din noiembrie 2011, trupele kenyene participă la Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM), înființată la 19 ianuarie 2007 de Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane (UA) și autorizată de Consiliul de Securitate al ONU la 20 februarie 2007 (Rezoluția nr. 1744(2007)), care de curând a autorizat UA să-și continue misiunea până la 30 noiembrie 2015 (Rezoluția nr. 2182(2014));
K. întrucât una dintre entitățile principale care contribuie la lupta împotriva grupării teroriste al-Shabaab este armata etiopiană și, într-o mai mică măsură, armata ugandeză;
L. întrucât al-Shabaab a stabilit legături cu alte grupuri islamiste din Africa, cum ar fi Boko Haram din Nigeria și Al-Qaida din Maghrebul islamic;
M. întrucât grupul terorist al-Shabaab bombardează cu regularitate și ucide în special civili în Somalia, dar și în țările vecine, de exemplu la Kampala, Uganda, în iulie 2010 și mult mai des în Kenya, unde, deși doar acțiunile de mare anvergură au suscitat atenție internațională, au loc cu regularitate atacuri la scară mai mică;
N. întrucât al-Shabaab a revendicat responsabilitatea pentru raidurile efectuate în iulie 2014 în satele Hindi, Gamba, Lamu și Râul Tana de pe coasta kenyană, în cursul cărora au fost executate peste 100 de persoane, precum și pentru două atacuri în comitatul Mandela, la sfârșitul anului 2014, în cadrul cărora au fost ucise 64 de persoane;
O. întrucât, în urma atacului terorist asupra universității din Garissa, guvernul kenyan a amenințat Agenția pentru Refugiați a ONU (ICNUR) cu închiderea taberei de refugiați de la Dadaab, în termen de trei luni; întrucât ÎCNUR a avertizat că această acțiune ar avea „consecințe umanitare și practice extreme”; întrucât Convenția ONU privind statutul refugiaților interzice returnarea forțată a refugiaților către zone în care viața sau libertatea le sunt în pericol;
P. întrucât Forța permanentă africană (ASF) nu este încă operațională și întrucât UE și-a manifestat disponibilitatea de a sprijini capacitățile africane de menținere a păcii ca parte a strategiei sale de securitate pentru Africa;
Q. întrucât, potrivit articolului 11 din Acordul de parteneriat ACP-UE, „Activitățile din domeniul consolidării păcii, al prevenirii și al soluționării conflictelor urmăresc, în special, asigurarea unui echilibru între oportunitățile politice, economice, sociale și culturale oferite tuturor segmentelor societății, consolidarea legitimității democratice și a eficienței guvernării, stabilirea de mecanisme eficiente pentru concilierea pașnică a intereselor diferitelor grupuri, […] pentru soluționarea divergențelor dintre diferite segmente ale societății, precum și susținerea unei societăți civile active și organizate”;
1. condamnă în termenii cei mai fermi atacul terorist deliberat comis de gruparea al-Shabaab la 2 aprilie 2015 la Garissa, în cursul căruia a asasinat 147 de tineri studenți nevinovați și a rănit alți 79; condamnă cu vehemență orice încălcare a drepturilor omului, în special uciderea oamenilor pe motive de religie, convingeri sau origine etnică;
2. condamnă încă o dată raidurile efectuate de al-Shabaab în vara lui 2014 asupra mai multor sate kenyene situate pe coastă, inclusiv Mpeketoni, sat în care au fost executate 50 de persoane; condamnă energic raidul asupra centrului comercial Westgate din Nairobi, care a avut loc la 24 septembrie 2013 și în urma căruia au fost găsite 67 de cadavre; condamnă atacul comis de al-Shabaab la 25 martie 2015, în Mogadiscio, în cursul căruia și-a pierdut viața ambasadorul Yusuf Mohamed Ismail Bari-Bari, reprezentantul permanent al Somaliei pe lângă Organizația Națiunilor Unite în Geneva;
3. transmite condoleanțe familiilor victimelor și poporului și guvernului Republicii Kenya; este alături de poporul kenyan în fața acestor josnice acte de agresiune;
4. reamintește faptul că libertatea religioasă este un drept fundamental și condamnă în mod ferm orice act de violență sau de discriminare pe motive de religie;
5. condamnă recentele atacuri împotriva comunităților creștine din diferite țări, în special cu referire la aruncarea peste bord a 12 creștini în timpul unei traversări recente a mării venind din Libia și la masacrarea a 30 de creștini etiopieni la 19 aprilie 2015, și își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor;
6. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că autorii actelor de terorism în mai multe zone ale lumii abuzează de religie, precum și profunda sa îngrijorare față de multiplicarea actelor de intoleranță, de represiune și de violență îndreptate împotriva creștinilor, în special în anumite părți ale lumii arabe; denunță instrumentalizarea religiei în diverse conflicte; condamnă numărul tot mai mare de atacuri asupra bisericilor în întreaga lume, în special atacul care a ucis 14 persoane în Pakistan la 15 martie 2015; condamnă cu fermitate încarcerarea, dispariția, tortura, sclavia și execuțiile publice la care sunt supuși creștinii în Coreea de Nord; confirmă și sprijină dreptul inalienabil al tuturor minorităților religioase și etnice care trăiesc în Irak și în Siria, inclusiv al creștinilor, de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și în siguranță; observă faptul că, timp de secole, membrii diferitelor grupuri religioase au conviețuit în mod pașnic în regiune;
7. îndeamnă instituțiile UE să respecte obligațiile asumate în temeiul articolului 17 din TFUE de a menține un dialog deschis, transparent și periodic cu bisericile și organizațiile religioase, filozofice și neconfesionale, pentru a garanta faptul că persecutarea comunităților creștine și a altor comunități religioase este considerată a fi o chestiune prioritară a UE;
8. condamnă utilizarea unei legi antice („pactului dhimmi”) de către ISIS/Daʼesh în Siria și Irak, cu scopul extorcării creștinilor prin intermediul unor obligații de impozitare pe baze religioase și al unor restricții impuse sub amenințarea cu moartea;
9. își reafirmă solidaritatea cu toți creștinii persecutați în diferite părți din Africa, cu referire specială la recentele atrocități din Libia, Nigeria și Sudan;
10. condamnă și respinge orice interpretare eronată a mesajului Islamului în scopul creării unei ideologii violente, crude, totalitare, opresive și expansioniste, care legitimează exterminarea minorităților creștine; îndeamnă liderii musulmani să condamne pe deplin toate atacurile teroriste, inclusiv pe acelea care au drept ținte comunități și minorități religioase și în special pe creștini;
11. solicită desfășurarea rapidă a unei anchete amănunțite, imparțiale și eficace pentru a aduce în fața justiției făptașii, organizatorii, finanțatorii și sponsorii acestor acte condamnabile de terorism;
12. ia act de faptul că adevăratul răspuns trebuie căutat în acțiuni coordonate cu alte țări africane și invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Consiliul să răspundă amenințărilor teroriste și la adresa securității din această regiune în colaborare cu Uniunea Africană, sprijinind eforturile cruciale ale acesteia de combatere a grupării al-Shabaab prin intermediul AMISOM; îndeamnă Uniunea Europeană să acorde un sprijin ferm implementării mecanismelor continentale și regionale de gestionare a conflictelor, în special a Forței permanente africane (ASF);
13. invită guvernul kenyan să-și asume responsabilitatea și să combată atât violența grupării al-Shabaab, cât și cauzele profunde ale acesteia; consideră că se poate ajunge la o stare de securitate numai dacă diviziunile din rândul societăților politice și civile din Kenya, precum și dezechilibrele regionale din dezvoltare, sunt abordate în mod corespunzător; consideră regretabilă reacția întârziată a forțelor de poliție; îndeamnă, în special, guvernul să se abțină de la a utiliza atacurile teroriste ca pretext pentru reprimarea libertăților civile; invită autoritățile kenyene să-și bazeze strategia de combatere a terorismului pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; insistă asupra faptului că trebuie să existe control democratic și supraveghere din partea justiției asupra politicilor de combatere a terorismului;
14. îndeamnă autoritățile kenyene să se asigure că sunt evitate orice tip de divergențe între credințe, precum și paralelele între comunitatea musulmană și gruparea al-Shabaab, și să ia toate măsurile pentru a se asigura menținerea unității țării în beneficiul creșterii sale economice și sociale și al stabilității, precum și al respectării drepturilor omului și demnității cetățenilor săi; invită guvernul kenyan, liderii opoziției și liderii comunităților religioase să se aplece asupra nemulțumirilor istorice legate de marginalizare, de divizări regionale în interiorul țării și de discriminare instituțională și să se asigure că operațiunile de combatere a terorismului vizează numai autorii și nu comunitățile etnice și religioase în ansamblul lor;
15. reamintește Serviciului European de Acțiune Externă și statelor membre angajamentul asumat în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, adoptat în iunie 2012, de a garanta că în toate formele de dialog cu țările terțe privind combaterea terorismului este abordat aspectul drepturilor omului;
16. solicită UE să pună în aplicare un program de misiuni de instrucție militară în Kenya și să furnizeze echipamente moderne, colaborând cu forțele militare și de poliție kenyene și instruindu-le pe acestea în vederea combaterii terorismului și prevenirii expansiunii grupării al-Shabaab;
17. îndeamnă guvernul kenyan să depună toate eforturile pentru a respecta statul de drept, drepturile omului, principiile democratice și libertățile fundamentale și solicită UE să-și conducă partenerul internațional în această direcție și să reunească o contribuție financiară în vederea intensificării programelor existente de guvernare, pentru a asigura securitatea națională și a aduce pace și stabilitate în țară și în regiune; insistă asupra faptului că spirala violențelor grupului al-Shabaab trebuie abordată în colaborare cu țările învecinate; solicită UE să asigure tot sprijinul financiar, logistic și la nivel de experți necesar în acest sens, inclusiv posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar pentru pace în Africa și la instrumentele UE de gestionare a crizelor;
18. invită forțele de securitate din Kenya să asigure un răspuns în limitele legii în contracararea amenințării teroriste; invită guvernul kenyan să asigure securitatea și protecția taberelor de refugiați de pe teritoriul său, în concordanță cu dreptul internațional;
19. subliniază că terorismul internațional este finanțat prin spălare de bani ilegală, răscumpărări, extorcare, trafic de droguri și corupție; invită Comisia și statele membre să consolideze cooperarea cu țările terțe în ce privește distribuirea informațiilor legate de spălarea de bani și finanțarea terorismului;
20. își reafirmă sprijinul pentru orice inițiativă de promovare a dialogului și a respectului reciproc dintre comunitățile religioase și alte comunități; îndeamnă toate autoritățile religioase să promoveze toleranța și să ia inițiative împotriva urii și a radicalizării violente și extremiste;
21. denunță identificarea instituțiilor și a spațiilor educaționale drept ținte pentru atacuri teroriste, cu intenția de a submina educația și demnitatea tuturor cetățenilor și de a trezi neîncredere și disensiuni între comunități; reamintește răpirea și dispariția fetelor creștine din orașul nigerian Chibok în 2014, fapte care au fost condamnate la nivel internațional, autorul lor fiind grupul terorist jihadist Boko Haram;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Kenyei, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității interguvernamentale pentru dezvoltare (IGAD), Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și copreședinților Adunării parlamentare paritare ACP-UE.
Distrugerea siturilor culturale săvârșită de ISIS/Da'esh
358k
101k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (2015/2649(RSP))
– având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (O-000031/2015 – B8-0115/2015 și O-000032/2015 – B8-0116/2015),
– având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că „acțiunea Uniunii urmărește să încurajeze cooperarea dintre statele membre”, în special în ceea ce privește „conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană” și că „Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competențe în domeniul culturii”,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale(1),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96(2),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1332/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria(3), adoptat pe baza Deciziei 2013/760/PESC a Consiliului din 13 decembrie 2013 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei(4), în special articolul 11c referitor la importul, exportul sau transferul de bunuri culturale siriene,
– având în vedere Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001 privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene(5), modificată prin Acțiunea comună 2009/834/PESC a Consiliului(6),
– având în vedere Rezoluția Consiliului din octombrie 2012 privind crearea unei rețele informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET) (14232/2012),
– având în vedere Al doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, din 1999,
– având în vedere Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală din 14 noiembrie 1970,
– având în vedere Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 16 noiembrie 1972,
– având în vedere Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 17 octombrie 2003,
– având în vedere Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale din 20 octombrie 2005,
– având în vedere Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal din 1995,
– având în vedere Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015 privind amenințările la adresa păcii și securității internaționale cauzate de actele de terorism ale Al-Qaida(7),
– având în vedere Carta de la Veneția din 1964 pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor, prin care se instituie un cadru internațional pentru conservarea și restaurarea clădirilor vechi,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, adoptat la 17 iulie 1998, îndeosebi articolul 8 alineatul (2) litera (b) punctul (ix), în care atacurile îndreptate cu intenție împotriva edificiilor dedicate religiei, educației, artei, științei sau unor scopuri caritabile, monumentelor istorice, spitalelor și locurilor în care sunt adăpostiți bolnavii și răniții sunt calificate drept crime de război, în cazul în care ele nu sunt obiective militare,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(8), în care, la punctul 211, se stipulează că „formele intenționate de distrugere a patrimoniului cultural și artistic, astfel cum se întâmplă în această perioadă în Irak și Siria, ar trebui să fie urmărite penal ca fiind crime de război și crime împotriva umanității”,
– având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6 februarie 2015, intitulată „Elemente referitoare la o strategie regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh” (JOIN(2015)0002), în care Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au recunoscut gravitatea distrugerii și jefuirii patrimoniului cultural în cadrul eforturilor de soluționare a crizelor din Siria și Irak și amenințarea pe care o reprezintă Da’esh,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât numeroase situri arheologice, religioase și culturale din Siria și Irak au fost recent ținta directă a unor distrugeri săvârșite de grupări extremiste afiliate în special la Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS/Da’esh) și întrucât aceste atacuri sistematice îndreptate împotriva patrimoniului cultural au fost descrise de directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, drept „epurare culturală”;
B. întrucât, potrivit UNESCO, termenul de „epurare culturală” se referă la o strategie care urmărește în mod intenționat să distrugă diversitatea culturală, vizând deliberat persoane identificate pe baza sorginții lor culturale, etnice sau religioase, asociată cu atacuri deliberate îndreptate împotriva locurilor lor de cult, a celor dedicate memoriei comune și învățământului și întrucât strategia de epurare culturală ce poate fi constatată în Irak și Siria se concretizează în atacuri asupra patrimoniului cultural, îndreptate atât împotriva expresiilor fizice, concrete și întruchipate în edificii ale culturii, cum sunt monumentele și clădirile, cât și asupra minorităților și a expresiilor spirituale ale culturii, cum sunt obiceiurile, tradițiile și convingerile(9);
C. întrucât unele acte de distrugere a patrimoniului cultural au fost considerate, în anumite circumstanțe, drept crime împotriva umanității(10); întrucât, în special atunci când vizează membrii unui grup religios sau etnic, aceste acte pot fi asimilate infracțiunii de persecuție, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (h) din statutul Curții Penale Internaționale;
D. întrucât astfel de acte de distrugere a obiectelor și siturilor culturale și istorice nu sunt noi și nu se limitează doar la Irak și Siria; întrucât, potrivit UNESCO, patrimoniul cultural constituie o componentă importantă a identității culturale a comunităților, a grupurilor și a persoanelor, precum și a coeziunii sociale, astfel că distrugerea intenționată a acestuia poate avea consecințe negative asupra demnității umane și a drepturilor omului(11); întrucât, așa cum a subliniat, printre alții, UNESCO, produsele care provin din jefuirea siturilor culturale și religioase și din traficul cu obiecte culturale și religioase comise de către ISIS/Da’esh în Irak și Siria sunt utilizate la finanțarea activităților teroriste ale ISIS/Da’esh, obiectele de artă și culturale devenind astfel „arme de război”;
E. întrucât, la 1 martie 2014, mulțumită finanțării oferite de Uniunea Europeană, UNESCO, împreună cu alți parteneri strategici, a lansat un proiect cu durata de trei ani intitulat „Salvgardarea în regim de urgență a patrimoniului sirian”, care urmărește în special protejarea urgentă a patrimoniului cultural sirian;
F. întrucât Uniunea Europeană a ratificat Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, care a fost primul instrument internațional prin care a fost recunoscută natura duală, economică și culturală, a bunurilor culturale care, în consecință, „nu trebuie tratate ca având exclusiv valoare comercială”;
G. întrucât Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, adoptată la 17 noiembrie 1970, și Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la 24 iunie 1995, constituie instrumente esențiale de consolidare a protecției patrimoniului cultural mondial;
H. întrucât comercializarea ilicită a bunurilor culturale constituie, în prezent, ca importanță, cea de a treia formă ilicită de comerț, după traficul cu droguri și cel cu arme; întrucât acest comerț ilicit este dominat de rețelele de crimă organizată; întrucât mecanismele actuale, naționale și internaționale, nu sunt dotate sau sprijinite în mod adecvat pentru soluționarea problemei(12);
I. întrucât, cu toate că combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale nu constituie o competență specifică a Uniunii Europene, în măsura în care nu este definită ca atare în tratate, aceasta se circumscrie totuși mai multor domenii de competență ale UE, cum ar fi piața internă, spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ), cultura și politica externă și de securitate comună (PESC);
J. întrucât există o nevoie urgentă de a coordona mai bine lupta împotriva comerțului ilicit cu artefacte culturale și de a colabora îndeaproape la promovarea sensibilizării și a schimbului de informații, precum și la consolidarea cadrelor juridice; reamintind, în acest context, faptul că, în decembrie 2011, în concluziile sale privind prevenirea și combaterea infracțiunilor împotriva bunurilor culturale, Consiliul a recomandat, inter alia, ca statele membre să-și consolideze cooperarea la nivelul autorităților de aplicare a legii, al autorităților culturale și al organizațiilor private;
K. întrucât, în octombrie 2012, printr-o rezoluție a Consiliului a fost instituită o rețea informală a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET), ale cărei obiective principale sunt îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale și identificarea și partajarea informațiilor legate de rețelele infracționale suspectate a fi implicate în activități de comerț ilicit;
L. întrucât, sâmbătă, 28 martie 2015, directoarea generală Irina Bokova a lansat la Bagdad campania #Unite4Heritage („Toți uniți pentru patrimoniu”), care urmărește mobilizarea, la nivel mondial, a sprijinului în vederea protejării patrimoniului cultural, făcând uz de puterea rețelelor de socializare,
1. condamnă ferm distrugerea intenționată a siturilor culturale, arheologice și religioase săvârșită de ISIS în Siria și Irak;
2. invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să întreprindă acțiunile necesare la nivel politic, în conformitate cu Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, pentru a pune capăt comerțului ilegal cu bunuri culturale din teritoriile Siriei și Irakului atât timp cât în respectivele teritorii există conflicte, împiedicând utilizarea acestora ca sursă de finanțare;
3. invită VP/ÎR să recurgă la diplomația culturală și la dialogul intercultural ca instrument de reconciliere a diferitelor comunități și de refacere a siturilor distruse;
4. invită VP/ÎR, UE și statele membre ale acesteia să aplice măsuri de securitate la frontierele externe ale UE pentru a împiedica introducerea ilegală a bunurilor culturale provenind din Siria și Irak în Uniune și să coopereze eficient în cadrul unui demers comun împotriva comercializării artefactelor de origine siriană și irakiană în Europa, având în vedere că o mare parte a comerțului cu obiecte de artă din Orientul Mijlociu are ca destinație piața europeană, precum și Statele Unite și zona Golfului;
5. sugerează, în acest context, ca, în concordanță cu punctul 17 din Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, Comisia să se concentreze asupra combaterii comerțului ilicit cu artefacte culturale și, în mod specific, cu bunuri de patrimoniu cultural scoase ilegal din Irak cu începere de la 6 august 1990 și din Siria cu începere de la 15 martie 2011; invită Comisia să elaboreze o abordare coordonată pentru combaterea acestui comerț ilegal, conlucrând cu structurile competente din cadrul serviciilor de investigații de la nivel național și în strânsă cooperare cu UNESCO și cu alte organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Internațional al Muzeelor (International Council of Museums, ICOM), Comitetul Internațional al Scutului Albastru din cadrul ICOM (International Committee of the Blue Shield, ICBS), Europol, Interpol, Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat (International Institute for the Unification of Private Law, UNIDROIT), Organizația Mondială a Vămilor (World Customs Organisation, WCO), Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (International Council on Monuments and Sites, ICOMOS) și Centrul Internațional de Studiu al Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale (International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property, ICCROM);
6. invită VP/ÎR să implice Centrul Satelitar al Uniunii Europene din Torrejón, care sprijină procesul decizional al Uniunii în contextul PESC prin furnizarea de materiale rezultate din analiza imaginilor prin satelit, în scopul monitorizării și listării siturilor arheologice și culturale din Siria și Irak și al sprijinirii activităților arheologilor sirieni, cu scopul de a preveni comiterea altor jafuri și de a salva viețile civililor;
7. invită Comisia să pună bazele unui schimb de informații și de bune practici rapid și sigur între statele membre pentru a combate în mod eficace comerțul ilicit cu artefacte culturale scoase ilegal din Irak și Siria și să îndemne statele membre să recurgă la instrumentele internaționale împotriva traficului ilegal de bunuri culturale în cazul polițiștilor și agenților vamali, cum ar fi baza de date dedicată a Interpolului „I-24/7” pentru operele de artă furate și instrumentul de comunicare online din cadrul programului ARCHEO al Organizației Mondiale a Vămilor (WCO);
8. solicită să se analizeze posibilitatea creării unor programe de formare europene care să fie destinate judecătorilor, polițiștilor și agenților vamali, administrațiilor publice și, la nivel mai general, actorilor de pe piață, pentru a le permite celor implicați în combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale să-și dezvolte și să-și îmbunătățească cunoștințele de specialitate și pentru a susține inițiativele precum cursul de învățare online destinat sirienilor care își desfășoară activitatea profesională în domeniul protejării patrimoniului promovat de ICOMOS în ianuarie 2013, care pune la dispoziție informații privind gestionarea riscului de dezastre, acordarea de prim ajutor pentru colecțiile culturale și tehnica documentării;
9. solicită Comisiei să se implice în proiecte internaționale ale societății civile care urmăresc protejarea și semnalarea bunurilor culturale aflate în pericol, cum ar fi proiectul de tehnologie geospațială al AAAS, și să sprijine în continuare activitățile comunităților de cercetare precum Project Mosul, dezvoltat de Initial Training Network for Digital Cultural Heritage (Rețeaua de formare inițială pentru patrimoniul cultural digital) (finanțat printr-un grant pentru acțiuni Marie Skłodowska-Curie);
10. invită Comisia să susțină mai puternic Observatorul Internațional pentru Traficul Ilegal cu Bunuri Culturale din cadrul ICOM, care a elaborat o „listă roșie de urgență” a antichităților siriene și irakiene aflate în pericol, concepută ca un instrument destinat muzeelor, agenților vamali, polițiștilor, precum și comercianților și colecționarilor de opere de artă, și care intenționează să folosească imagini prin satelit pentru a monitoriza situația la fața locului, în colaborare cu Institutul Națiunilor Unite pentru Instruire și Cercetare (UNITAR);
11. invită UE și statele membre să conceapă campanii de sensibilizare menite să descurajeze achiziționarea și vânzarea de bunuri culturale provenite din comerțul ilicit în zonele de război;
12. invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a implica universitățile, organismele de cercetare și instituțiile culturale, de exemplu prin coduri deontologice, în lupta împotriva comerțului ilicit cu bunuri culturale provenite din zone de război;
13. invită Comisia să sprijine campania #Unite4Heritage a UNESCO prin inițierea unei campanii de informare axate pe Irak și Siria, cu scopul de a sensibiliza cu privire la importanța patrimoniului lor cultural, cu privire la modul în care produsul acestor jafuri este utilizat pentru finanțarea activităților teroriste, precum și cu privire la eventualele sancțiuni aplicate în cazul importului ilegal de bunuri culturale provenite din aceste țări sau din alte țări terțe;
14. invită Comisia să consolideze și să îmbunătățească funcționarea rețelei informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET), creată prin Rezoluția Consiliului în octombrie 2012, al cărei obiectiv constă în îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale, și să aibă în vedere crearea unui instrument suplimentar de control al importului de bunuri culturale scoase ilegal din Siria și Irak și aduse în UE;
15. invită Consiliul să consolideze unitățile din cadrul Eurojust și Europol dedicate asistenței pentru anchetele în curs, prevenirii comerțului ilicit cu bunuri culturale și schimbului de informații în domeniu;
16. încurajează relansarea acțiunilor Comitetului Internațional al Scutului Albastru din cadrul ICOM;
17. invită Uniunea Europeană să adopte, în colaborare cu UNESCO și cu Curtea Penală Internațională, măsurile necesare pentru a extinde categoria crimelor împotriva umanității din dreptul internațional astfel încât aceasta să cuprindă actele de deteriorare sau distrugere intenționată, la scară largă, a patrimoniului cultural al umanității;
18. invită statele membre care nu au făcut-o încă să ratifice Convenția UNESCO din 1970 privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, Convenția UNIDROIT din 1995, Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și al doilea protocol la aceasta, din 1999;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, directorului general al UNESCO, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Maldive,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 20 ianuarie 2012, cu privire la situația recentă din Maldive, inclusiv arestarea unui judecător al Curții Penale,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 30 septembrie 2014, cu privire la amenințările la adresa societății civile și a drepturilor omului în Maldive,
– având în vedere declarația locală comună a Uniunii Europene din 24 februarie 2015, cu privire la statul de drept în Maldive,
– având în vedere declarația din 30 aprilie 2014 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la activarea pedepsei cu moartea în Maldive,
– având în vedere declarația din 14 martie 2015 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la condamnarea fostului președinte al Republicii Maldivelor, Mohamed Nasheed,
– având în vedere declarația din 18 martie 2015 a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, cu privire la procesul intentat fostului președinte Mohamed Nasheed,
– având în vedere declarația din 19 martie 2015 a Raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și avocaților, Gabriela Knaul, cu privire la faptul că fără o justiție echitabilă și independentă nu poate exista democrație în Maldive,
– având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor la alegerile parlamentare din Republica Maldivelor din 22 martie 2014,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) la care Maldive este parte semnatară,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât la 13 martie 2015, Mohamed Nasheed, fostul președinte al Republicii Maldivelor, a fost condamnat la 13 ani de închisoare sub acuzația de terorism pentru arestarea, în ianuarie 2012, a președintelui Curții Penale de atunci, fapt cu privire la care UE și-a exprimat îngrijorarea;
B. întrucât controversatul proces nu a respectat normele naționale și internaționale în materie de justiție, în pofida apelului lansat de Organizația Națiunilor Unite și UE în ceea ce privește echitatea și transparența procedurii judiciare împotriva fostului președinte Nasheed;
C. întrucât Mohamed Nasheed, care a înregistrat o activitate personală pașnică de lungă durată în favoarea drepturilor omului și a democrației pluraliste, a fost încarcerat de mai multe ori în timpul dictaturii de 30 ani a președintelui Maumoon Abdul Gayoon și a părăsit puterea în circumstanțe controversate, la patru ani după ce a devenit primul președinte ales democratic din Maldive;
D. întrucât absența formării și a independenței politice a sistemului judiciar maldivian subminează credibilitatea pe plan intern și internațional a sistemului judiciar al țării;
E. întrucât foștii miniștri ai apărării, Tholhath Ibrahim și Mohamed Nazim, au fost condamnați recent la 10 și, respectiv, 11 ani de închisoare, în timp ce fostul vicepreședinte al Majilis, Ahmed Nazim, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în Maldive; întrucât se pare că și aceste procese au fost afectate de neregularități grave;
F. întrucât politicienii din opoziție continuă să fie în mod frecvent intimidați și întrucât un raport recent al Comisiei pentru drepturile parlamentarilor din cadrul Uniunii Interparlamentare a plasat Maldive printre primele țări din lume în ceea ce privește atacurile, tortura și intimidarea parlamentarilor din opoziție;
G. întrucât la 30 martie 2015, Parlamentul din Maldive a adoptat un amendament la Legea privind închisoarea și eliberarea condiționată din Maldive, privând persoanele încarcerate de dreptul de a fi membre ale unui partid și întrucât aceasta îl va îndepărta, în realitate, pe Mohamed Nasheed de viața politică și nu-i va permite să se prezinte la alegerile prezidențiale din 2018;
H. întrucât cel puțin 140 de protestatari pașnici au fost arestați din februarie 2015 și au fost eliberați numai în condiții care limitează grav dreptul acestora de a lua parte la alte demonstrații;
I. întrucât organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului au fost confruntați tot mai frecvent cu hărțuire, amenințări și atacuri, inclusiv Comisia pentru drepturile omului din Maldive (HRCM), care a fost adusă în fața Curții Supreme pe baza unei acuzații de înaltă trădare și subminarea Constituției după prezentarea unui raport privind situația drepturilor omului în Maldive în cadrul evaluării universale a situației din Maldive a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; întrucât ONG-urile au fost amenințate cu anularea înregistrării lor legale;
J. întrucât libertatea presei a fost reprimată grav în ultimii ani, trei jurnaliști fiind arestați în timp ce efectuau un reportaj cu privire la demonstrații politice prin care se solicita eliberarea lui Mohamed Nasheed, iar Ahmed Rilwan, un jurnalist critic la adresa guvernului care a dispărut în august 2014, nu a fost încă regăsit și este posibil să-și fi pierdut viața;
K. întrucât tulburările politice au loc într-un context marcat de preocupări privind creșterea militantismului islamist în Maldive și privind numărul de tineri radicalizați care se presupune că s-ar fi alăturat ISIS;
L. întrucât la 27 aprilie 2014, Parlamentul a votat încetarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea în vigoare din 1954, permițând, astfel, condamnarea minorilor de la vârsta de șapte ani; aceștia pot fi trași la răspundere și executați la împlinirea vârstei de 18 ani, fiind lăsați în închisoare până atunci; întrucât acest lucru încalcă obligațiile internaționale privind drepturile omului asumate de Republica Maldivelor în calitate de stat semnatar al Convenției cu privire la drepturile copilului;
M. întrucât lucrătorii imigranți au de suferit din cauza muncii forțate, a confiscării documentelor de identitate și de călătorie, a reținerii sau neplății salariilor și a servituții pentru datorii și au fost amenințați cu expulzarea de către autoritățile maldiviene după protestul lor împotriva discriminării și a violenței în urma unei serii de atacuri asupra lucrătorilor imigranți;
N. întrucât un număr mic de femei din Sri Lanka, Thailanda, India, China, Filipine, Europa de Est, fostele state sovietice, Bangladesh și Maldive sunt traficate în scopuri sexuale în Maldive, iar unii copii din Maldive, potrivit mărturiilor, ar fi supuși abuzurilor sexuale și pot fi victime ale muncii forțate,
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendința în creștere către instituirea unui regim autoritar în Maldive, represiunea împotriva oponenților politici și intimidarea mass-mediei și a societății civile, care ar putea periclita progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește consolidarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în această țară; invită toate părțile implicate să se abțină de la orice acțiune care ar putea agrava și mai mult această criză și să respecte democrația și statul de drept;
2. deplânge gravele nereguli înregistrate în cadrul procesului fostului președinte Mohamed Nasheed; insistă asupra faptului că acesta ar trebui eliberat imediat și că, în cazul în care hotărârea de condamnare a sa ar fi atacată în instanță, drepturile acestuia trebuie să fie pe deplin respectate în conformitate cu obligațiile internaționale ale Republicii Maldivelor, cu propria constituție, precum și cu toate garanțiile internaționale recunoscute privind un proces echitabil; solicită insistent Delegației UE în Sri Lanka și Maldive să insiste să i se permită să urmărească îndeaproape procedura de recurs;
3. subliniază că respectarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a garanțiilor procedurale și a independenței sistemului judiciar, în conformitate cu prevederile din PIDCP, reprezintă elemente centrale ale procesului democratic; subliniază că toți cetățenii din Maldive, inclusiv fostul președinte Nasheed, trebuie să fie tratați în conformitate cu aceste principii, care sunt, la rândul lor, importante pentru o societate pluralistă;
4. solicită un proces politic credibil și favorabil incluziunii, cu participarea tuturor forțelor democratice, cu scopul de a restabili și a menține stabilitatea în Maldive, precum și de a plasa țara înapoi pe calea tranziției spre democrație; solicită încetarea imediată a actelor de intimidare a oponenților politici; solicită guvernului din Maldive să ia măsurile necesare pentru a restabili încrederea în angajamentul său față de democrație, independența sistemului judiciar și statul de drept, inclusiv respectarea libertății de exprimare și de întrunire și respectarea garanțiilor procedurale;
5. solicită încetarea imediată a ingerințelor politice în sistemul judiciar din Maldive și depolitizarea acestuia; solicită realizarea unor reforme urgente pentru a asigura independența și imparțialitatea sistemului judiciar din Maldive cu scopul de a restabili încrederea pe plan intern și internațional în funcționarea acestuia; subliniază faptul că aceste reforme ar trebui aprobate și puse în aplicare fără întârziere;
6. reamintește guvernului din Maldive că dreptul de a protesta este garantat de constituția țării și că condițiile de eliberare care interzic participarea la demonstrații pașnice sunt ilegale;
7. solicită încetarea imediată a tuturor formelor de violență, inclusiv a violenței împotriva protestatarilor pașnici și reamintește forțelor de securitate datoria lor de a proteja demonstranții pașnici de grupurile violente; invită guvernul Republicii Maldivelor să pună capăt impunității pentru membrii milițiilor care au utilizat violența împotriva persoanelor care promovau toleranța religioasă, a protestatarilor pașnici, a mijloacelor de informare critice și a societății civile; solicită aducerea în fața justiției a autorilor acestor atacuri violente;
8. solicită guvernului din Maldive să permită o anchetă adecvată cu privire la dispariția lui Ahmed Rilwan;
9. condamnă reintroducerea pedepsei cu moartea în Maldive și îndeamnă guvernul și parlamentul din Maldive să reinstituie moratoriul privind pedeapsa cu moartea;
10. încurajează toți actorii din Maldive să colaboreze în mod constructiv în toate domeniile, în special în ceea ce privește schimbările climatice, care pot destabiliza țara;
11. solicită autorităților locale să respecte în totalitate standardele minimale de eradicare a traficului de ființe umane; salută eforturile în curs de desfășurare menite să soluționeze această problemă, precum și progresele realizate, dar insistă ca dispozițiile legislației de combatere a traficului de ființe umane să fie rapid puse în practică, deoarece există încă probleme grave în ceea ce privește aplicarea legislației respective și protecția victimelor;
12. invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să emită avertismente cu privire la situația drepturilor omului din Maldive pe site-urile lor care furnizează recomandări de călătorie;
13. îndeamnă Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE să continue să monitorizeze îndeaproape situația politică din Maldive și să joace un rol proactiv în cadrul relațiilor bilaterale ale UE cu această țară și în cadrul forurilor multilaterale internaționale pentru a se ajunge la stabilitate, pentru a consolida democrația și statul de drept, precum și pentru a garanta respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în această țară;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și parlamentului și guvernului Republicii Maldivelor.
Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Albania
281k
115k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul privind progresele înregistrate de Albania în 2014 (2014/2951(RSP))
– având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014 și ale Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014,
– având în vedere avizul Comisiei privind cererea Albaniei de aderare la UE, publicat la 9 noiembrie 2010 și Raportul Comisiei din 4 iunie 2014 privind progresele înregistrate de Albania în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și în reformarea sistemului judiciar (COM(2014)0331),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2014 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), însoțită de Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Progresele realizate de Albania în 2014” (SWD(2014)0304), precum și documentul orientativ de strategie privind Albania (2014-2020), adoptat la 18 august 2014,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului Albaniei din 24 decembrie 2014 referitoare la acordul politic dintre majoritatea aflată la guvernare și opoziție,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Albania,
– având în vedere activitatea deputatului Knut Fleckenstein, ca raportor permanent pentru Albania în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Albania a realizat progrese impresionante în ultimii câțiva ani în direcția aderării sale la UE și, prin urmare, a dobândit statutul de țară candidată în iunie 2014; întrucât persistă provocări și ele trebuie soluționate rapid și eficace pentru a face progrese suplimentare în procesul de aderare la UE;
B. întrucât adoptarea consecventă și punerea în aplicare eficace a unor reforme sustenabile în cele cinci domenii-cheie de politică contribuie la transformarea democratică a Albaniei și creează condițiile necesare în vederea deschiderii negocierilor pentru aderarea la UE; întrucât procesul de aderare la UE a devenit o forță motrice pentru reformele legate de aderarea la UE din Albania și întrucât calendarul aderării va fi determinat de viteza și calitatea acestor reforme; întrucât deschiderea negocierilor de aderare ar constitui un stimulent care ar încuraja și alte reforme, oferind o perspectivă tangibilă și credibilă asupra UE;
C. întrucât aderarea la UE este un proces integrator care privește întreaga țară și pe toți cetățenii ei; întrucât dialogul politic constructiv și sustenabil cu privire la reformele legate de aderarea la UE, purtat într-un spirit de cooperare și de compromis între forțele politice majore, este vital pentru a realiza noi progrese în procesul de aderare la UE; întrucât există un consens politic și un sprijin larg din partea publicului în favoarea procesului de integrare în UE; întrucât succesul agendei de reformă depinde foarte mult de existența unui mediu politic democratic;
D. întrucât Parlamentul European a avut un rol important în eforturile de creare a unui climat politic sănătos în țară;
E. întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central al procesului de extindere; întrucât pentru continuarea procesului de integrare în UE este esențial să se realizeze progrese concrete în ceea ce privește independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate; întrucât o puternică susținere politică este esențială pentru a realiza progrese în aceste domenii;
F. întrucât trebuie făcute progrese semnificative în ceea ce privește reformarea și punerea în aplicare a reformelor sistemului judiciar; întrucât, în pofida progreselor realizate, lupta împotriva corupției și a crimei organizate rămâne o provocare serioasă; întrucât libertatea de exprimare și independența mass-mediei nu sunt încă garantate;
G. întrucât existența unei administrații publice profesionale, eficace și bazate pe merit este coloana vertebrală a procesului de integrare pentru orice țară care aspiră să devină membru al UE;
H. întrucât relațiile Albaniei cu vecinii săi sunt constructive, iar alinierea sa la politica externă a UE este exemplară,
1. salută faptul că Albania a obținut statutul de țară candidată; subliniază că, în acest context, Albania ar trebui să își intensifice și mai mult eforturile de realizare a reformelor necesare; își exprimă sprijinul continuu pentru procesul de integrare a Albaniei în UE; consideră că sunt necesare măsuri concrete și un angajament politic susținut pentru implementarea acestora pentru a consolida cu succes transformarea democratică și a asigura continuitatea reformelor inițiate în vederea aderării la UE; încurajează Albania să întocmească o evidență solidă a acestor reforme;
2. consideră că este esențial să se asigure și să se sprijine o cooperare politică autentică între toate părțile interesate, garantând condiții echitabile de concurență, pentru a permite impunerea unor idei și concepte politice îmbunătățite, precum și să se depună eforturi în vederea instituirii unei culturi politice democratice care să pună accentul pe dialog și pe abilitatea de a căuta și accepta compromisuri ca bază a proceselor politice democratice; este convins că în acest mod se va consolida încrederea cetățenilor în instituțiile publice; îndeamnă coaliția aflată la guvernare să faciliteze exercitarea de către opoziție a dreptului său de control democratic și îndeamnă opoziția să își exercite acest drept pe deplin și în mod responsabil;
3. salută instituirea unor grupuri de lucru mixte în cadrul dialogului la nivel înalt privind prioritățile-cheie, scopul acestora fiind crearea unei platforme cuprinzătoare pentru facilitarea punerii în aplicare a reformelor și monitorizarea progresului realizat în cele cinci domenii de politică prioritare, printre care se numără reformarea administrației publice, consolidarea sistemului judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și consolidarea protecției drepturilor omului; încurajează autoritățile să își intensifice activitatea pe marginea acestor priorități și să stabilească o evidență a punerii lor în aplicare;
4. solicită să se instituie cu promptitudine un Consiliu național pentru integrarea europeană, care să aibă un caracter incluziv și să permită participarea reprezentanților societății civile și ai instituțiilor independente la activitățile sale, cu scopul de a asigura un larg consens național privind reformele legate de aderarea la UE și desfășurarea procesului de aderare la UE; solicită organismelor responsabile să informeze, în timp util, părțile interesate și publicul larg cu privire la evoluția procesului de integrare în UE;
5. subliniază rolul parlamentului în calitate de instituție democratică-cheie și solicită, așadar, consolidarea rolului de supraveghere al acestuia și asigurarea unui proces de consultare mai instituționalizat pentru proiectele legislative; salută, în acest sens, legislația revizuită privind rolul parlamentului în procesul de integrare europeană a Albaniei, adoptată la 5 martie 2015, precum și rezoluția consensuală adoptată de parlament la 24 decembrie 2014, în care s-a convenit asupra faptului că membrii opoziției își vor relua activitatea parlamentară, în vreme ce majoritatea guvernamentală va ajunge la un consens cu opoziția pe marginea reformelor importante, că deciziile Curții Constituționale (CC) vor fi respectate, iar problema persoanelor cu antecedente penale care dețin funcții publice sau candidează pentru funcții publice va fi abordată; solicită ca această rezoluție să fie pusă în aplicare în mod constructiv și adecvat și în timp util; solicită tuturor partidelor politice să consolideze procesul de edificare a unui consens democratic, care este esențial pentru a realiza progrese în direcția aderării la UE; consideră semnificativ faptul că societatea civilă, mass-media și cetățenii din Albania responsabilizează liderii pentru obținerea de rezultate specifice în materie de politici;
6. își exprimă preocuparea în legătură cu fenomenul continuu și permanent de polarizare politică ce poate fi observat în Albania, întrucât acesta ar putea submina eforturile viitoare de integrare în UE; reamintește coaliției aflate la guvernare și opoziției că, în conformitate cu responsabilitatea lor comună față de cetățeni, trebuie să asigure un dialog politic durabil, constructiv și incluziv, care să permită adoptarea și implementarea reformelor esențiale; invită majoritatea aflată la guvernare și opoziția să depună în continuare eforturi pentru a stabili un dialog politic autentic și să coopereze într-un mod constructiv;
7. subliniază că o administrație publică cu un nivel ridicat de profesionalism constituie un instrument important pentru punerea în aplicare cu succes a tuturor celorlalte reforme; salută, așadar, faptul că dispozițiile Legii privind funcția publică au început să fie puse în aplicare și solicită ca această lege să fie aplicată în mod corespunzător și în viitor, pentru a spori capacitățile administrative, a depolitiza administrația publică și a combate corupția în acest sector, pentru a consolida un sistem de numire, promovare și concediere bazat pe merit, precum și pentru a crește eficiența, transparența, gradul de responsabilizare, profesionalismul și sustenabilitatea financiară a administrației publice, consolidând buna guvernanță la toate nivelurile; solicită consolidarea managementului resurselor umane, instituirea unui sistem de evaluare a funcționarilor publici și monitorizarea independentă a punerii în aplicare a legislației privind funcția publică; încurajează finalizarea unei strategii cuprinzătoare de reformă a administrației publice și promovarea continuă a depolarizării și a cunoașterii legislației și a proceselor decizionale ale UE; subliniază necesitatea de a spori integritatea sectorului public, de a îmbunătăți calitatea serviciilor publice și de a gestiona resursele publice într-un mod mai eficace; solicită să se îmbunătățească accesul public la servicii și la informații; salută, în acest context, noua lege privind accesul la informații; solicită să se consolideze instituția Ombudsmanului, garantând faptul că se dă curs în mod adecvat concluziilor și recomandărilor sale;
8. subliniază necesitatea de a soluționa problema fragmentării sistemului de administrație locală și de a pune bazele unui sistem de guvernanță locală funcțional, care să poată răspunde nevoilor cetățenilor prin furnizarea eficientă a serviciilor publice; solicită consolidarea capacității administrative a administrațiilor locale, care să le permită să își exercite autoritatea și să pună în aplicare legislația într-un mod sustenabil din punct de vedere financiar; solicită consolidarea transparenței, a eficienței și a implicării administrațiilor locale; ia act de hotărârea Curții Constituționale privind provocările de ordin juridic care sunt asociate procesului de reformă a sistemului de împărțire administrativă și teritorială a țării;
9. subliniază importanța apropiatelor alegeri locale și invită autoritățile competente să pună în aplicare recomandările formulate de către ODIHR și de către Comisia electorală centrală; solicită să se consolideze independența și capacitățile organismelor electorale;
10. subliniază nevoia de a consolida statul de drept și de a reforma sistemul judiciar pentru a spori încrederea cetățenilor și a comunității de afaceri în sistemul judiciar; salută angajamentele asumate de Albania în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar, însă regretă încă deficiențele persistente legate de funcționarea sistemului judiciar, cum ar fi politizarea și răspunderea limitată, nivelul ridicat de corupție, resursele insuficiente și întârzierile înregistrate în soluționarea cauzelor; reiterează necesitatea de a face în continuare eforturi substanțiale pentru a asigura independența, eficiența și responsabilitatea sistemului judiciar și pentru a îmbunătăți sistemul de numire și de promovare și sistemul disciplinar pentru judecători, procurori și avocați; invită autoritățile să continue reformele inițiate asigurând un cadru de cooperare constructivă cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile competente ale societății civile, precum și colaborarea cu Comisia de la Veneția, prin elaborarea și aplicarea unei strategii de reformă judiciară pe termen lung;
11. reamintește rezoluția Parlamentului Albaniei din noiembrie 2013 referitoare la integrarea europeană a Albaniei, care a sprijinit o serie de măsuri importante, în special în ceea ce privește statul de drept; subliniază că este important să se respecte cu strictețe principiul statului de drept și independența și transparența instituțiilor judiciare, cum ar fi Înaltul Consiliu de Justiție (ÎCJ); subliniază necesitatea de a respecta deciziile Curții Constituționale în acest domeniu; invită autoritățile competente să promoveze integritatea și independența instituțiilor democratice fundamentale și depolitizarea sistemului judiciar; invită autoritățile competente să adopte fără întârziere măsurile necesare pentru a le face dreptate victimelor evenimentelor din 21 ianuarie 2011;
12. remarcă starea nesatisfăcătoare a sistemului de justiție juvenilă; solicită autorităților competente să prezinte planuri pentru ameliorarea acestei situații;
13. își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că corupția, inclusiv în sistemul judiciar, rămâne o problemă gravă; îndeamnă Albania să își intensifice serios eforturile de a combate corupția la toate nivelurile și să își consolideze cadrul legislativ, capacitatea instituțională și schimbul interinstituțional de informații și cooperarea; salută faptul că a fost desemnat un coordonator național în domeniul combaterii corupției, care va avea misiunea de a coordona eforturile depuse în acest domeniu și de a monitoriza aplicarea acestei politici la nivel central și solicită adoptarea unei strategii anticorupție cuprinzătoare și stricte și a unor planuri de acțiune pentru perioada 2014-2020; reiterează necesitatea elaborării unui cadru anticorupție mai robust, care să includă o gamă largă de instituții; ia act cu satisfacție de demersurile întreprinse în vederea sporirii transparenței, printre acestea numărându-se publicarea declarațiilor de avere de către înalții funcționari și instituirea unei rețele de puncte focale anticorupție în toate ministerele de resort;
14. reiterează necesitatea de a dezvolta o evidență solidă a anchetelor, a urmăririlor penale și a condamnărilor la toate nivelurile, inclusiv în dosarele de corupție la nivel înalt; consideră că este esențial să se îmbunătățească eficiența anchetelor și să se asigure resurse suficiente, formare profesională și personal specializat pentru activitățile de combatere a corupției, în special în domeniul achizițiilor publice și în cel al sănătății, fiscalității, educației, poliției, administrației locale, precum și în sectorul vamal; încurajează participarea și rolul de monitorizare al organizațiilor societății civile în lupta împotriva corupției; solicită utilizarea sistematică a procedurilor de confiscare a bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și de condamnări pentru spălare de bani, precum și utilizarea sistematică a anchetelor financiare; invită autoritățile competente să consolideze legislația existentă în ceea ce privește protecția denunțătorilor;
15. este preocupat că lupta împotriva criminalității organizate rămâne o provocare importantă, în ciuda unei tendințe pozitive în ceea ce privește combaterea acesteia, îndeosebi combaterea producerii și a traficului de stupefiante; invită Albania, recunoscând succesul înregistrat de o serie de operațiuni recente ale poliției, să instituie o abordare strategică cuprinzătoare în acest domeniu și să ia măsuri pentru a elimina barierele din calea eficienței anchetelor în vederea stabilirii unei evidențe solide a anchetelor, a urmăririlor penale și a condamnărilor, în toate domeniile și la toate nivelurile; încurajează consolidarea coordonării în cadrul agențiilor, inclusiv la nivel local, precum și cooperarea regională și internațională în sectorul polițienesc și judiciar; recomandă ca, în lupta împotriva traficului de droguri, să se intensifice cooperarea cu agențiile partenere din Balcanii de Vest și cu serviciile statelor membre ale UE;
16. salută eforturile de combatere a traficului de persoane, care constituie în continuare o provocare gravă; invită autoritățile competente să adopte o abordare cuprinzătoare și orientată spre victime, să îmbunătățească coordonarea interinstituțională și să consolideze capacitățile procurorilor, ale judecătorilor și ale poliției; reiterează nevoia de activități comune de formare specializată continuă, care să implice procurori, judecători și ofițeri de poliție; salută cooperarea dintre poliția și procuratura albaneză și statele membre ale UE, care a dus la rezultate bune;
17. felicită Ombudsmanul pentru munca sa de promovare a drepturilor omului, pentru deschiderea sa către persoanele vulnerabile și pentru cooperarea cu organizațiile societății civile; regretă faptul că rapoartele anuale și speciale ale Ombudsmanului nu au fost dezbătute în parlament și, prin urmare, ele nu pot fi publicate și nu sunt recunoscute oficial; invită guvernul și parlamentul să consolideze independența, eficiența și eficacitatea instituțiilor pentru drepturile omului, să îmbunătățească cooperarea cu biroul Ombudsmanului și să îl sprijine în continuare pe acesta atât din punct de vedere politic, cât și financiar;
18. subliniază problemele legate de securitate pe care le ridică combatanții străini repatriați; salută măsurile pentru prevenirea radicalizării și pentru abordarea fenomenului „combatanților străini”; evidențiază necesitatea implementării strategiei și a planului de acțiune privind lupta împotriva terorismului; salută suplimentarea personalului afectat unității de combatere a terorismului din cadrul poliției și încurajează intensificarea cooperării regionale intensive în vederea combaterii terorismului; salută noul acord operațional semnat cu Europol și solicită punerea sa în aplicare în mod eficient;
19. subliniază necesitatea de a spori participarea civică la viața publică și la procesul de planificare și de elaborare a politicilor, precum și la procesul de integrare europeană, cu scopul de a polariza un larg consens național în sprijinul reformelor și al procesului de aderare la UE; recomandă să se dezvolte în continuare mecanismele de consultare cu (și între) societatea civilă și comunitățile locale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că politizarea organizațiilor societății civile ar putea reduce potențialul rol al acestora în ceea ce privește consolidarea unei culturi a democrației;
20. salută atmosfera de armonie religioasă și toleranța religioasă, precum și relațiile interetnice în general bune care predomină în țară; invită autoritățile competente să îmbunătățească în continuare climatul de integrare și toleranță pentru toate minoritățile din țară; îndeamnă guvernul ca, în urma unui amplu proces de consultare, să adopte o lege cuprinzătoare privind minoritățile pentru a elimina lacunele existente pe plan legislativ, în conformitate cu recomandările Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru minoritățile naționale a Consiliului Europei, și să asigure punerea în aplicare eficientă a Legii privind protecția împotriva discriminării și să elaboreze o jurisprudență solidă în domeniul anti-discriminării; salută contribuția pe care a adus-o comisarul pentru protecția împotriva discriminării la combaterea diferitelor forme de discriminare, inclusiv bazată pe gen, în special în domeniul muncii, al educației și al accesului la serviciile sociale; încurajează autoritățile albaneze să adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale romilor, sporind accesul acestora la înregistrare, locuințe, educație, piața muncii și servicii sociale și de asistență medicală; subliniază că condițiile de viață ale romilor trebuie îmbunătățite, printr-o mai bună coordonare între administrația centrală și cea locală și prin cooperare interministerială;
21. salută instituirea Consiliului național pentru egalitatea de gen, precum și desemnarea unor coordonatori responsabili pentru aspectele legate de gen în toate ministerele de resort; solicită să se adopte măsuri suplimentare pentru a aborda problema violenței domestice, precum și cazurile de acces inadecvat al femeilor la justiție și de discriminare pe criterii de gen la locul de muncă; salută includerea comunității LGBTI în cadrul strategiei pentru perioada 2015-2020 privind incluziunea socială, precum și instituirea unui grup de lucru privind drepturile LGBTI în cadrul Ministerului pentru afaceri sociale și deschiderea primului adăpost rezidențial pentru persoane LGBTI; salută modificările aduse Codului penal cu privire la pedepsirea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură pe baza orientării sexuale sau a identității de gen;
22. în plus, încurajează guvernul să lucreze la un proiect de lege privind recunoașterea genului și să se asigure că cerințele în materie de recunoaștere a genului vor îndeplini standardele stabilite în Recomandarea CM/Rec(2010) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre cu privire la măsurile de combatere a discriminării pe motiv de orientare sexuală sau de identitate de gen; consideră că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTI au mai multe șanse să fie protejate dacă acestea au acces la instituții juridice precum concubinajul, parteneriatul înregistrat sau căsătoria și încurajează autoritățile albaneze să ia în considerare aceste opțiuni;
23. invită autoritățile albaneze să răspundă cererii Organizației Națiunilor Unite și recomandărilor Ombudsmanului de a crea o bază de date omogenă și fiabilă, de a activa Consiliul coordonator pentru combaterea vendetelor, constituit în 2005, și de a elabora un plan de acțiune axat pe aspectele statului de drept în lupta împotriva vendetelor;
24. subliniază importanța deosebită a unor servicii mass-media publice și private specializate, independente și pluraliste, întrucât acestea reprezintă un pilon central al democrației; este preocupat cu privire la lipsa de independență efectivă a mass-mediei și de lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea și proprietatea asupra mass-mediei; încurajează Albania să asigure un mediu de lucru liber pentru jurnaliști; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a garanta independența autorității de reglementare a mass-mediei și a radiodifuziunii publice; își exprimă preocuparea în legătură cu lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea și finanțarea mass-mediei, cu polarizarea din sectorul mass-mediei și cu fenomenul de autocenzură; solicită să se consolideze standardele profesionale și etice ale jurnaliștilor; solicită să se pună în aplicare în mod adecvat legislația în materie de calomnie; ia act de faptul că alegerea unui nou președinte și a unor noi membri ai consiliului de administrație al Autorității pentru mass-media audiovizuală a fost pusă sub semnul întrebării de către opoziție; încurajează guvernul să îi garanteze independența și sprijinul, astfel încât autoritatea să își asume funcțiile în totalitate, mai ales în ceea ce privește facilitarea procesului de tranziție către tehnologia digitală și aplicarea eficientă a Legii privind mass-media audiovizuală;
25. salută îmbunătățirea climatului de afaceri și promovarea unei economii de piață funcționale, însă solicită guvernului să continue să adopte măsuri pentru a aborda deficiențele care țin de executarea contractelor și de respectarea statului de drept și să abordeze problema economiei informale de mari dimensiuni; solicită noi reforme în vederea combaterii presiunii concurențiale de pe piața comună europeană; invită guvernul să consolideze protecția drepturilor de proprietate și să accelereze implementarea unei politici sustenabile și coerente vizând legalizarea și restituirea proprietăților imobiliare, precum și sistemul de compensații în acest domeniu; subliniază importanța creării unor condiții favorabile dezvoltării sectoarelor private și investițiilor directe străine;
26. subliniază necesitatea îmbunătățirii educației și formării pentru a aborda necorelările de competențe și a crește capacitatea de inserție profesională în special în rândul tinerilor; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu guvernul Albaniei pentru a aborda deficiențele existente în ceea ce privește condițiile de pe piața muncii, inclusiv creșterea nivelului șomajului, și să furnizeze soluții în conformitate cu Strategia Europa 2020; salută publicarea Documentului orientativ de strategie pentru Albania 2014-2020, în care se recunoaște faptul că în domeniul educației, al pieței muncii și al politicilor sociale trebuie să se acorde sprijin prin Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA);
27. invită autoritățile competente să elaboreze o strategie energetică națională care să pună un accent deosebit pe energia din surse regenerabile și pe securitatea energetică, inclusiv pe diversificarea surselor de energie; consideră că Albania ar trebui să investească mai mult în proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile și într-o infrastructură conexă; invită Albania să examineze impactul ecologic al proiectelor hidroelectrice asupra patrimoniului natural național; solicită respectarea Directivei-cadru a UE privind apa pentru asigurarea unei stări ecologice și chimice bune a tuturor corpurilor de apă de suprafață naturale;
28. îndeamnă autoritățile albaneze să elaboreze planuri de management cuprinzătoare pentru parcurile naționale existente, în conformitate cu orientările Comisiei mondiale pentru zonele protejate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN) privind calitatea și managementul zonelor protejate din categoria II; îndeamnă autoritățile să abandoneze orice plan de dezvoltare care subminează rețeaua de zone protejate din țară și solicită renunțarea la planurile de construcții hidroelectrice de mici și mari dimensiuni, îndeosebi în toate parcurile naționale; solicită, în special, o regândire a planurilor de construcție a unor hidrocentrale pe râul Vjosa și afluenții săi, deoarece aceste proiecte ar deteriora unul dintre ultimele mari ecosisteme fluviale intacte, cvasinaturale din Europa;
29. salută faptul că Albania își menține poziția constructivă și proactivă în domeniul cooperării regionale și bilaterale; evidențiază rolul instrumental pe care îl joacă Albania în consolidarea stabilității regionale; salută faptul că există voință politică pentru a îmbunătăți relațiile cu Serbia; încurajează Albania și Serbia să adopte acțiuni suplimentare și să facă declarații care promovează stabilitatea și cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate; este îngrijorat de declarațiile prim-ministrului albanez în care acesta a speculat în ceea ce privește unificarea albanezilor din Albania și Kosovo; încurajează Albania să își mențină poziția constructivă în regiune și să facă schimb cu celelalte țări din Balcanii de Vest de cunoștințele și de experiențele dobândite în cursul proceselor lor de integrare în UE, în scopul intensificării cooperării și al stabilizării în continuare a regiunii; salută alinierea deplină a Albaniei la pozițiile adoptate de UE în domeniul politicii externe, inclusiv la măsurile restrictive impuse de UE în cazul Rusiei, precum și participarea sa la operațiunile de gestionare a crizelor din cadrul PSAC; ia act de faptul că Albania, în calitate de președinte în exercițiu al Procesului de Cooperare în Europa de sud-est, s-a angajat să promoveze în continuare dialogul între țările participante; invită Albania să participe activ la punerea în aplicare a Strategiei adriatico-ionice a Uniunii Europene;
30. solicită consolidarea cooperării interparlamentare PE-Albania; recomandă ca, pentru a întări controlul parlamentar asupra procesului de aderare la UE, să se armonizeze cât mai mult posibil viitorul calendar al reuniunilor Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Albania cu calendarul reuniunilor din cadrul dialogului la nivel înalt privind prioritățile-cheie;
31. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Albaniei.
Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Bosnia și Herțegovina
298k
134k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Bosnia și Herțegovina (2014/2952(RSP))
– având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina (BiH), pe de altă parte, semnat la 16 iunie 2008 și ratificat de toate statele membre ale UE și de Bosnia și Herțegovina,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 referitoare la Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: drumul spre integrarea europeană”,
– având în vedere concluziile Consiliului din 20 octombrie, 17-18 noiembrie, 15 și 16 decembrie 2014,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2014 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), însoțită de Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Progresele realizate de Bosnia și Herțegovina în 2014” (SWD(2014)0305), precum și documentul indicativ de strategie privind Bosnia și Herțegovina (2014-2017) adoptat la 15 decembrie 2014,
– având în vedere angajamentul scris privind integrarea în UE adoptat de președinția BiH la 29 ianuarie 2015 și aprobat de Adunarea Parlamentară a BiH la 23 februarie 2015,
– având în vedere decizia Consiliului din 19 ianuarie 2015 prin care Lars-Gunnar Wigemark a fost numit Reprezentant Special al UE și Șef al Delegației din Bosnia și Herțegovina,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,
– având în vedere activitatea deputatului Cristian Dan Preda, ca raportor permanent pentru Bosnia și Herțegovina în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât UE și-a declarat în mod repetat angajamentul clar față de perspectiva europeană a BiH și față de integritatea sa teritorială, suveranitatea și unitatea sa;
B. întrucât UE a oferit o nouă oportunitate BiH pe baza unei abordări coordonate, destinate să ajute țara să își reia procesul de reformă, să îmbunătățească situația socială și economică și să se apropie mai mult de Uniunea Europeană; întrucât în prezent este necesar un angajament la fel de clar din partea elitelor politice ale țării; întrucât aderarea la UE este un proces integrator care vizează întreaga țară și toți cetățenii săi și necesită un consens național cu privire la agenda de reforme;
C. întrucât arhitectura instituțională foarte complexă și ineficientă, lipsa unei cooperări și coordonări suficiente între liderii politici ai BiH și toate nivelurile de guvernare, absența unei viziuni și a unei voințe politice comune și atitudinile etnocentrice au afectat în mod grav progresul în această țară; întrucât dezacordurile de-a lungul liniilor politice și etnice au avut un efect negativ major asupra activității adunărilor de la nivelul statului;
D. întrucât impasul politic prelungit reprezintă un impediment major pentru stabilizarea și dezvoltarea țării și îi privează pe cetățeni de un viitor sigur și prosper; întrucât inerția politică, șomajul, nivelurile foarte ridicate ale corupției și nemulțumirile față de elitele politice au condus, în februarie 2014, la tulburări civile, care s-au răspândit din Tuzla în întreaga țară;
E. întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central al procesului de extindere; întrucât o puternică susținere politică este esențială pentru a realiza progrese în aceste domenii;
F. întrucât corupția este larg răspândită, administrația publică este fragmentată, numărul mare de sisteme juridice diferite constituie o provocare, mecanismele de cooperare cu societatea civilă sunt în continuare slabe, peisajul mediatic este polarizat și nu sunt asigurate drepturi egale pentru toate popoarele și cetățenii constitutivi;
G. întrucât peste 50 % din veniturile statului BiH sunt cheltuite cu întreținerea administrației la numeroase niveluri; întrucât, conform indicatorilor Băncii Mondiale, BiH este țara europeană cu cea mai mică cotă în ceea ce privește ușurința cu care se desfășoară activități economice și una dintre cele mai joase poziții în ceea ce privește indexul de percepție a corupției; întrucât BiH are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor în Europa (59 % din populația activă cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani),
1. salută faptul că Consiliul a răspuns la apelul său privind o regândire a abordării UE față de BiH; îndeamnă noii lideri ai BiH să se dedice pe deplin realizării reformelor instituționale, economice și sociale necesare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor BiH și a permite realizarea de progrese în direcția aderării la UE; subliniază că va fi necesar un progres semnificativ în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei de reforme, inclusiv a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, pentru ca o cerere de aderare să fie luată în considerare de către UE; subliniază că BiH, ca oricare altă țară (potențial) candidată, ar trebui evaluată pe baza propriilor merite, iar calendarul aderării ar trebui să fie determinat de viteza și calitatea cu care sunt realizate reformele necesare;
2. subliniază faptul că Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a hotărârii în cauza Sejdić-Finci, atunci când Consiliul îi va solicita să pregătească un aviz privind cererea de aderare la UE; invită Comisia să fie pregătită să faciliteze un acord privind executarea hotărârii pentru a garanta drepturi egale pentru toți cetățenii și să contribuie la implementarea obiectivelor agendei UE, inclusiv un sistem funcțional de bună guvernanță, dezvoltare democratică, prosperitate economică și respect pentru drepturile omului;
3. sprijină cu tărie integrarea europeană a BiH și este convins că implicarea consolidată a UE ar trebui să se axeze, printre altele, pe chestiuni socio-economice, pe climatul de afaceri, pe cadrul instituțional, statul de drept și guvernanța, politica de aplicare a legii, un sistem judiciar independent, combaterea corupției, reforma administrației publice, societatea civilă și tineretul, păstrând, în același timp, neschimbată condiționalitatea UE pentru aderare; invită ÎR/VP, Comisia și statele membre să păstreze o poziție coordonată, consecventă și coerentă a UE și să demonstreze că integrarea BiH în UE constituie o prioritate a politicii externe a UE; subliniază că UE ar trebui să încerce să reunească toți donatorii de fonduri pentru a sprijini implementarea eficientă a abordării reînnoite a UE și a angajamentului scris;
4. salută angajamentul scris privind integrarea în UE, adoptat de președinția BiH, semnat de liderii tuturor partidelor politice și aprobat de Parlamentul BiH la 23 februarie 2015, privind măsurile necesare pentru instituirea funcționalității și eficienței instituționale, pentru lansarea de reforme la toate nivelurile de guvernanță, precum și măsurile necesare pentru a accelera procesul de reconciliere și a consolida capacitatea administrativă; recunoaște că angajamentul a deschis calea pentru un acord în cadrul Consiliului, la 16 martie 2015, pentru a se trece la încheierea și intrarea în vigoare a Acordului de stabilizare și de asociere (ASA); salută intrarea în vigoare a Acordului de stabilizare și asociere (ASA), prevăzută pentru 1 iunie 2015, care va permite BiH și UE să conlucreze mai strâns și să-și aprofundeze relația; solicită colaborarea deplină a tuturor liderilor politici pentru punerea în aplicare cuprinzătoare și eficientă a angajamentului, în special în ce privește consolidarea statului de drept și combaterea corupției și a criminalității organizate; reamintește că angajamentul politic și proprietatea autentică a procesului de reformă sunt esențiale; invită noii lideri ai BiH să ajungă la un acord cu UE cu privire la o foaie de parcurs concretă pentru o agendă de reforme amplă și integratoare pentru a face țara să progreseze pe drumul său către UE; solicită transparență în procesul de planificare și de punere în aplicare a reformelor și susține includerea societății civile în procesul de reformă;
5. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la declarația adoptată la 25 aprilie 2015 de către congresul Alianței social-democraților independenți (SNSD) în estul orașului Sarajevo, prin care se solicită, printre altele, organizarea unui referendum privind independența Republicii Srpska în 2018; subliniază faptul că, în conformitate cu Acordul de la Dayton, Republika Srpska nu are dreptul de secesiune; reamintește faptul că, odată cu adoptarea angajamentului scris, toate forțele politice, inclusiv SNSD, s-au angajat să respecte „suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a Bosniei și Herțegovina”; îndeamnă noii lideri politici să se abțină de la retorici naționaliste conflictuale și separatiste care polarizează societatea și să se angajeze serios în reforme care vor îmbunătăți viața cetățenilor BiH, vor crea un stat democratic, integrator și funcțional și vor aduce țara mai aproape de UE;
6. invită liderii politici să acorde prioritate creării unui mecanism de coordonare eficace al UE, care să creeze legături eficiente între instituții la toate nivelurile de guvernanță, pentru a se asigura alinierea și punerea în aplicare a acquis-ului UE pe întreg teritoriul țării, în interesul prosperității generale a cetățenilor săi; subliniază faptul că, fără un astfel de mecanism, procesul de aderare la UE va rămâne blocat, deoarece actuala organizare a țării este prea ineficientă și disfuncțională; subliniază că stabilirea unui astfel de mecanism ar deschide calea pentru ca BiH să beneficieze pe deplin de fondurile disponibile; subliniază necesitatea luării unor măsuri concrete pentru reformă și de a da țării și cetățenilor săi o direcție clară;
7. subliniază că abordarea nevoilor socio-economice ale cetățenilor trebuie să constituie o prioritate; cu toate acestea, consideră, de asemenea, că este esențial să se continue, în paralel, cu reformele politice și democratizarea sistemului politic; subliniază faptul că prosperitatea economică este posibilă doar dacă se bazează pe o societate și un stat democratice și favorabile incluziunii; subliniază, de asemenea, că BiH nu va fi un candidat de succes pentru aderarea la UE până când nu sunt instituite condițiile instituționale adecvate; ia act de faptul că reforma constituțională, menită să consolideze și să raționalizeze cadrul instituțional, rămâne principala reformă pentru transformarea BiH într-un stat eficient și pe deplin funcțional; reamintește că reforma constituțională viitoare ar trebui să țină seama și de principiile federalismului, descentralizării, subsidiarității și reprezentării legitime pentru a asigura un proces eficient și netulburat de integrare a BiH în UE; îndeamnă toți liderii politici să depună eforturi în vederea introducerii schimbărilor necesare;
8. salută inițiativele Comisiei de a accelera punerea în aplicare a proiectelor prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) și a consolida guvernanța economică; regretă că lipsa de acțiune ar putea avea implicații în ceea ce privește alocarea de fonduri ale UE pentru dezvoltarea politică și socioeconomică în cadrul IPA-II; îndeamnă autoritățile competente să cadă de acord asupra strategiilor sectoriale la nivel național, în special în domeniile prioritare ale transporturilor, energiei, mediului și agriculturii, cerințe esențiale pentru a putea beneficia pe deplin de fondurile IPA;
9. salută buna desfășurare a alegerilor din octombrie 2014; constată, cu toate acestea, că, pentru a doua oară consecutiv, procesul electoral a avut loc fără ca fiecare cetățean să poată candida pentru fiecare funcție; subliniază importanța crucială a înființării de urgență a tuturor noilor organe parlamentare și guvernamentale, la toate nivelurile; îndeamnă noii lideri să respecte principiul votului universal, egal și direct, să stabilească o punte de comunicare cu cetățenii, să coopereze cu societatea civilă și să ofere soluții responsabile și rapide preocupărilor legitime ale oamenilor; solicită autorităților competente să investigheze acuzațiile foarte grave împotriva prim-ministrului Republicii Srpska (RS) de a fi implicat în cumpărarea voturilor a doi deputați care nu fac parte din partidul său, pentru a câștiga majoritatea în cadrul Adunării Naționale (RSNA);
10. salută extraordinara solidaritate la nivel național și internațional înregistrată ca reacție la catastrofele naturale din 2014, inclusiv în cadrul programului UE de redresare a situației după inundații; salută faptul că UE a depus, la solicitarea BiH, eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență și a organizat o conferință a donatorilor în luna iulie 2014, care a fost găzduită de Comisie și co-organizată de Franța și Slovenia; subliniază faptul că Comisia a invitat BiH să adere la mecanismul UE de protecție civilă; solicită măsuri preventive eficace și coordonate la toate nivelurile pentru a aborda consecințele dezastrelor actuale și pentru a împiedica repetarea unor astfel de dezastre în viitor; salută numeroasele exemple pozitive ale unei cooperări interetnice foarte strânse și sprijinul acordat după inundații ca semn că reconcilierea este posibilă; consideră că cooperarea regională și relațiile strânse cu țările vecine constituie factori esențiali pentru modul în care se va reacționa la astfel de dezastre în viitor;
11. reamintește că o administrație publică profesională, efectivă și bazată pe merite este o piatră de temelie a procesului de integrare pentru BiH și pentru orice țară care aspiră să devină stat membru al UE; este profund îngrijorat de faptul că administrația publică, care ar trebui să ajute BiH să facă progrese către aderarea la UE și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii săi, continuă să fie fragmentată, politizată și disfuncțională; rămâne preocupat de sustenabilitatea sa financiară și de faptul că lipsa de voință politică pentru reforma administrației poate avea consecințe în ce privește furnizarea serviciilor publice; îndeamnă toți actorii competenți să adopte o nouă strategie de reformă a administrației publice și un nou plan de acțiune pentru perioada de după 2014, pentru a simplifica structura instituțională complexă, a raționaliza costurile și a face statul mai funcțional;
12. îndeamnă autoritățile să facă din combaterea corupției o prioritate absolută, dat fiind faptul că aceasta nu a produs încă o îmbunătățire satisfăcătoare a situației, corupția afectează toate sectoarele, inclusiv sănătatea și educația, exploatând persoanele cele mai vulnerabile, determină o creștere a pesimismului și pierderea încrederii din partea tot mai multor cetățeni în instituțiile lor; solicită mecanisme eficace de combatere a corupției și acțiuni judiciare ulterioare independente, precum și consultări cuprinzătoare cu toate părțile interesate, care să garanteze adoptarea la timp a unui cadru strategic reînnoit pentru perioada 2015-2019; solicită, în general, implementarea eficientă a măsurilor de combatere a corupției; salută adoptarea unui set de legi anticorupție, inclusiv în ceea ce privește promovarea protejării la nivel de stat a persoanelor din interior care semnalează nereguli și crearea unor organisme de prevenire la nivel federal; condamnă încercările de subminare a principiilor statului de drept existente și este preocupat de faptul că noua lege privind conflictele de interese slăbește cadrul juridic și reprezintă un regres în prevenirea conflictelor de interese prin creșterea riscului de imixtiune politică și absența stimulentelor care să determine funcționarii să îl respecte; solicită consolidarea organismelor parlamentare pentru prevenirea conflictelor de interese; îndeamnă autoritățile competente să îmbunătățească bilanțul anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor în dosarele de corupție la nivel înalt, în special în cadrul achizițiilor și privatizărilor publice;
13. este în continuare profund îngrijorat de ineficiența sistemului judiciar, de riscul de imixtiuni politice în procedurile judiciare, de politizarea procedurilor de numire, de un proces bugetar fragmentat în materie de sistem judiciar și de urmărire penală și de riscul unor conflicte de interese în rândul magistraților; îndeamnă noii conducători ai țării să întreprindă reforme structurale și instituționale care să abordeze, printre altele, armonizarea celor patru sisteme juridice diferite; îi invită pe aceștia să abordeze recomandările Comisiei, cum ar fi reformele instituționale ale sistemului judiciar la nivel de stat, inclusiv în ceea ce privește adoptarea unei legi privind instanțele din BiH; solicită viitoarei președinții a Consiliului de miniștri să adopte noua strategie de reformă a justiției deja pregătită; își reiterează sprijinul față de Biroul Ombudsmanului; constată că moratoriul asupra pedepsei capitale există încă în Constituția RS și îndeamnă autoritățile din RS să abolească fără întârziere pedeapsa cu moartea;
14. este preocupat de faptul că accesul la asistență judiciară gratuită este foarte limitat și că dreptul la furnizarea sa încă nu este pe deplin reglementat în mod legal pe întreg teritoriul BiH, restricționând dreptul la justiție pentru persoanele cele mai vulnerabile; îndeamnă autoritățile competente să adopte o lege privind asistența judiciară gratuită la nivelul statului și să definească în mod clar rolul societății civile în furnizarea acesteia;
15. salută extinderea dialogului structurat pe teme de justiție UE-BiH pentru a include și alte chestiuni legate de statul de drept, în special corupția și discriminarea, precum și faptul că are unele rezultate pozitive în ceea ce privește cooperarea regională, tratarea crimelor de război, profesionalismul și eficiența sistemului judiciar; salută includerea societății civile în proces; observă că condițiile din mai multe instanțe la nivel de entități au fost îmbunătățite, inclusiv în ce privește protecția martorilor;
16. este preocupat de faptul că în anumite declarații s-a contestat legitimitatea condamnărilor pronunțate de către TPII, subminându-se, astfel, Tribunalul de la Haga; solicită adoptarea de măsuri în vederea consolidării protecției victimelor și a îmbunătățirii activității Parchetului din BiH prin reevaluarea tratării cauzelor de crime de război din categoria II; salută progresele înregistrate în reducerea cazurilor nesoluționate restante în cauzele legate de crime de război; observă că urmărirea penală a cauzelor vizând crimele de război care implică violență sexuală a cunoscut îmbunătățiri și solicită ca acest proces să continue și pe viitor; subliniază necesitatea ca autoritățile competente să adopte legile la nivel statal aflate demult în așteptare pentru a îmbunătăți statutul victimelor unor astfel de crime de război, inclusiv dreptul acestora la despăgubiri, pentru a asigura accesul eficient la justiție al acestora și pentru a aduce dreptul penal privind violența sexuală în conformitate cu standardele internaționale;
17. este preocupat de numărul încă foarte mare de persoane dispărute și de progresul lent făcut în acest sens; invită autoritățile să inițieze o cooperare intensivă între cele două entități și să intensifice eforturile de căutare a persoanelor dispărute;
18. își aduce aminte de toate victimele genocidului de la Srebrenica din 1995 și transmite profunde condoleanțe familiilor și supraviețuitorilor; își exprimă sprijinul pentru organizații precum Asociația Mamelor din enclavele Srebrenica și Žepa, dat fiind rolul lor esențial în sensibilizarea și consolidarea unei baze mai largi pentru reconciliere în rândul tuturor cetățenilor țării; invită toți cetățenii BiH să utilizeze cea de-a 20-a comemorare a masacrului de la Srebrenica ca oportunitate de consolidare a reconcilierii și cooperării, acestea fiind condițiile prealabile esențiale pentru ca toate țările din regiune să facă progrese pe drumul lor european;
19. ia act cu îngrijorare de faptul că în BiH mai există încă 84 500 de persoane strămutate în interiorul țării (PSI) și 6 853 de refugiați; este îngrijorat cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor care se întorc în RS; salută, cu toate acestea, noile măsuri adoptate de Parlamentul Federației care permit persoanelor repatriate din RS să aibă acces la prestațiile de pensii și la asistență medicală în cadrul Federației, sugerând totodată că un acces egal pentru toți cetățenii la beneficiile bunăstării sociale este important; solicită guvernului la toate nivelurile, în special autorităților din RS, să faciliteze și să accelereze întoarcerea PSI și a refugiaților, prin introducerea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor legislative și administrative necesare; solicită cooperare în această privință și asigurarea condițiilor adecvate pentru reintegrarea lor pașnică și durabilă; solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei revizuite privind anexa VII la Acordul de pace de la Dayton; solicită continuarea unei bune cooperări regionale în cadrul procesului Declarației de la Sarajevo; solicită o abordare cuprinzătoare care să abordeze provocările care subzistă în ce privește curățarea de mine a țării până în 2019;
20. își reafirmă sprijinul pentru liberalizarea vizelor, fapt care a generat efecte pozitive vizibile pentru cetățenii BiH; își reiterează angajamentul de a salvgarda dreptul de călătorie fără vize pentru cetățenii din Balcanii de Vest; solicită, în același timp, adoptarea de măsuri la nivel național, în special măsuri socioeconomice pentru grupurile mai vulnerabile, precum și măsuri active pentru consolidarea cooperării și a schimbului de informații, pentru a distruge rețelele de crimă organizată și pentru a consolida controalele la frontieră și campaniile de conștientizare; solicită Comisiei să adopte măsuri de menținere a integrității programului privind călătoriile fără vize și de abordare, în cooperare cu statele membre, a potențialelor abuzuri la adresa sistemului de azil al UE;
21. constată că lupta împotriva crimei organizate și a corupției este fundamentală pentru combaterea încercărilor de infiltrări criminale a sistemelor politice, juridice și economice; constată că s-au înregistrat unele progrese în lupta împotriva criminalității organizate și terorismului; reamintește importanța respectării recomandărilor GRECO; ia act cu îngrijorare de relatările privind radicalizarea crescândă în rândul tinerilor din BiH, un număr relativ mare al acestora, în comparație cu celelalte țări din regiune, alăturându-se luptătorilor teroriști din ISIL; îndeamnă autoritățile să modifice Codul penal pentru a întări incriminarea finanțării terorismului; salută modificarea Codului penal pentru a interzice și pedepsi aderarea la grupările paramilitare din străinătate în scopul prevenirii radicalizării religioase; subliniază, în plus, importanța prevenirii tuturor formelor de extremism și de radicalizare violentă; salută, de asemenea, operațiunile de poliție de mare amploare desfășurate în întreaga BiH care au dus la arestarea persoanelor suspectate de organizarea, sprijinirea și finanțarea activităților teroriste, inclusiv a combatanților străini; solicită includerea în Codul penal al Federației BiH a unei dispoziții privind infracțiunile motivate de ură; salută agențiile relevante din BiH pentru eforturile și hotărârea cu care au combătut, în mod profesionist, amenințările tot mai mari la adresa securității; invită Comisia să ofere asistență autorităților competente în eradicarea tuturor amenințărilor teroriste și la adresa securității;
22. condamnă ferm atacul terorist din 27 aprilie 2015 asupra unei secții de poliție din orașul Zvornik din estul BiH în cursul căruia un polițist și-a pierdut viața și alți doi au fost răniți; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora și condamnă cu fermitate ideologia extremistă violentă care a condus la acest atac; solicită autorităților competente, agențiilor de securitate responsabile și instituțiilor judiciare să coopereze în desfășurarea unei anchete rapide și complete și în prevenirea unor astfel de atacuri în viitor; își exprimă speranța că instituțiile și cetățenii din BiH își vor pune în comun eforturile în lupta împotriva amenințărilor teroriste și a violenței extremiste;
23. constată că BiH este în continuare o țară de origine, de tranzit și de destinație pentru traficul de persoane; recomandă ca autoritățile să ia măsuri eficace, inclusiv măsuri legislative, de combatere a traficului de droguri și a traficului de persoane și să ofere protecție victimelor traficului de persoane;
24. consideră că este esențială consolidarea rolului societății civile, oferindu-i posibilitatea de a exprima interesele cetățenilor, în special în ce privește tinerii, astfel cum s-a manifestat anul trecut pe durata „ședințelor plenare”; reamintește că societatea civilă poate să completeze dezvoltarea unei societăți coezive și democratice din punct de vedere social prin furnizarea de servicii sociale vitale; constată că reprezentanții societății civile ar trebui să joace un rol important în facilitarea procesului de aderare; îndeamnă Comisia să continue să facă fondurile europene accesibile organizațiilor societății civile; ia act de faptul că mecanismele instituționale de cooperare cu societatea civilă rămân insuficiente și împiedică dezvoltarea unei democrații mai participative, mai favorabile incluziunii și mai receptive în întreaga țară; solicită, prin urmare, mecanisme transparente și favorabile incluziunii ale consultărilor publice care să implice toate părțile interesate publice, instituirea unui cadru pentru dezbaterea publică a deciziilor legislative importante și adoptarea unei strategii naționale pentru societatea civilă; este îngrijorat cu privire la cazurile de intimidare raportate pe durata tulburărilor sociale de anul trecut;
25. consideră că este esențial să se promoveze o societate în BiH care să fie tolerantă și favorabilă incluziunii și să protejeze și să promoveze minoritățile și grupurile vulnerabile; reamintește eșecul punerii în aplicare a rezultatelor hotărârii în cauza Sejdić-Finci, discriminând în mod deschis cetățenii BiH; solicită adoptarea de măsuri vizând consolidarea rolului Ombudsmanului pentru Drepturile Omului și dezvoltarea unei strategii la nivel de stat privind combaterea tuturor formelor de discriminare în cooperare cu societatea civilă; solicită autorităților competente să armonizeze în continuare legislația țării cu acquis-ul, acordând o atenție deosebită discriminării pe bază de handicap și vârstă, așa cum s-a subliniat în dialogul structurat; solicită Ministerului Drepturilor Omului și Refugiaților din BiH să instituie un grup de lucru pentru elaborarea fără întârziere a modificărilor Legii privind antidiscriminarea a BiH; este preocupat de faptul că discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură, amenințările, hărțuirea și discriminarea persoanelor LGBTI continuă să fie larg răspândite; încurajează autoritățile să pună în aplicare acțiuni de sensibilizare privind drepturile persoanelor LGBTI în cadrul sistemului judiciar, al agențiilor de punere în aplicare a legii și al publicului general; este preocupat de faptul că există în continuare relatări cu privire la cazuri de discriminare pe motive religioase;
26. regretă profund continuarea marginalizării și discriminării populației rome; salută progresul făcut în ceea ce privește nevoia de locuințe pentru populația romă, totuși încurajează continuarea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației rome prin îmbunătățirea accesului lor la ocuparea forței de muncă, sănătate și educație;
27. constată că, deși sunt în vigoare dispoziții legale care garantează drepturile femeilor și egalitatea de gen, nu s-au realizat decât progrese limitate în punerea în aplicare a acestora; solicită autorităților competente să își continue în mod proactiv eforturile de creștere a participării femeilor în politică și în cadrul forței de muncă, să combată discriminarea pe piața muncii din motive legate de concediul de maternitate, să îmbunătățească situația socială și economică a femeilor, să promoveze, să protejeze și să consolideze drepturile femeilor și, în general, să crească nivelul de sensibilizare și de înțelegere în rândul publicului în ceea ce privește drepturile femeilor; îndeamnă autoritățile să adopte o strategie de punere în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și să stabilească un sistem armonizat de monitorizare și colectare a datelor privind cazurile de violență împotriva femeilor;
28. îndeamnă BiH să includă cât mai repede posibil orientarea sexuală și identitatea de gen în legea privind infracțiunile motivate de ură și, astfel, să facă posibilă condamnarea persoanelor care se implică în diverse forme de opresiune bazată pe orientarea sexuală sau identitatea de gen;
29. ia act de faptul că sunt în vigoare dispoziții legale privind libertatea de exprimare; este îngrijorat, cu toate acestea, de presiunea politică și financiară exercitată asupra mass-mediei, precum și de cazurile de amenințări și intimidare împotriva ziariștilor și editorilor, inclusiv pe durata perioadei pre-electorale; condamnă încercările de subminare a normelor existente care ar putea avea implicații dăunătoare asupra libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, inclusiv online; subliniază că evenimente precum descinderi ale poliției la birourile Klix.ba din Sarajevo sau recenta adoptare de către Adunarea Națională a RS (ANRS) a Legii controversate privind pacea și ordinea publică ridică probleme serioase cu privire la libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, inclusiv în media socială; subliniază că posibilitatea mass-mediei de a funcționa fără teamă este un lucru esențial pentru o democrație sănătoasă; solicită să se respecte pe deplin libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei și să li se permită ziariștilor să obțină informații în chestiuni de interes public; subliniază că finanțarea stabilă și durabilă, independența editorială, radiodifuzarea în toate limbile oficiale și pluralismul sunt esențiale pentru serviciile publice de mass-media; solicită autorităților să închidă toate breșele legislative care împiedică în mod sistematic transparența deplină a proprietății asupra mass-media și să pregătească un regulament pentru a garanta absența oricărei influențe politice necorespunzătoare; îndeamnă autoritățile competente să protejeze independența politică, instituțională și financiară a serviciilor publice de radiodifuziune și să armonizeze legislația entităților referitoare la serviciul public de radiodifuziune cu legislația la nivel de stat; îndeamnă numirea pe bază de merit a directorului Consiliului Agenției de reglementare în domeniul comunicațiilor din BiH;
30. rămâne preocupat de segregarea continuă a copiilor pe bază de criterii etnice în școlile publice; ia act de faptul că trei programe de învățământ diferite împiedică o studiere comună, incluzivă și obiectivă a istoriei comune și a evenimentelor recente; îndeamnă autoritățile să pună în aplicare în mod eficace principii de educație favorabile incluziunii, inclusiv în ceea ce privește copiii cu handicap; îndeamnă noii conducători ai țării să promoveze fără întârziere în ambele entități și în districtul Brčko un sistem de educație nediscriminatoriu și favorabil incluziunii, să elimine segregarea diferitelor grupuri etnice și să facă progrese în reforma educației care vizează îmbunătățirea standardelor de educație și introducerea unui program de învățământ comun; solicită, de asemenea, accelerarea punerii în aplicare a unui plan de acțiune privind necesitățile educaționale ale copiilor romi și integrarea acestora în sistemul educațional;
31. reamintește că protestele din februarie 2014 au arătat o dorință populară clară în rândul cetățenilor din BiH de reforme socioeconomice în această țară; este ferm convins că punerea în aplicare a măsurilor din cele șase domenii-cheie ale reformei din Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă va stimula din nou reformele socioeconomice blocate, inclusiv în ceea ce privește creșterea economică și ocuparea forței de muncă și reformele privind achizițiile publice; invită noile guverne la nivel de stat și la nivel de entități și cantoane să coopereze strâns, astfel încât să facă din guvernarea economică și din Pact o prioritate-cheie a reformelor; subliniază necesitatea dezvoltării și punerii în aplicare pe viitor a unui program de reformă economică;
32. consideră că BiH a făcut puține progrese pentru a deveni o economie de piață funcțională; subliniază că este important să se facă față presiunilor concurențiale și forțelor de piață; este preocupat de faptul că deficiențele considerabile din mediul de afaceri continuă să afecteze dezvoltarea sectorului privat și a investițiilor străine directe; îndeamnă autoritățile competente să abordeze impunerea deficitară a ordinii de drept, sectorul informal de mari dimensiuni și nivelurile ridicate ale corupției care afectează mediul de afaceri; solicită armonizarea cu Directiva Solvabilitate II;
33. subliniază nevoia de a reforma și armoniza sistemele de protecție socială fragmentate pe baza nevoilor cetățenilor, pentru a asigura un tratament egal pentru toți cetățenii, pentru a reduce sărăcia și a dezvolta o rețea de securitate socială mai bine orientată către persoanele sărace și excluse din punct de vedere social; subliniază că prosperitatea economică și perspectivele de angajare, în special pentru tineri, constituie elemente esențiale pentru dezvoltarea țării; invită guvernele să pună în aplicare reforme ale pieței forței de muncă în vederea soluționării problemei șomajului foarte ridicat, cu accent pe șomajul din rândul tinerilor, femeilor și pe șomajul pe termen lung; ia act de faptul că drepturile sindicale și de muncă sunt încă limitate; invită autoritățile să consolideze și să armonizeze în continuare aceste legi relevante pe întreg teritoriul țării; subliniază necesitatea îmbunătățirii educației și formării pentru a aborda necorelările de competențe și a crește capacitatea de inserție profesională în special în rândul tinerilor;
34. subliniază importanța armonizării și îmbunătățirii drepturilor sindicale existente și a normelor privind condițiile de muncă, care în prezent nu sunt identice în toate sectoarele; ia act, de asemenea, de faptul că beneficiile pentru bunăstare și pensiile nu sunt distribuite în mod egal;
35. ia act de faptul că s-a realizat un progres nesemnificativ în domeniul mediului și al schimbărilor climatice și invită autoritățile să consolideze protecția mediului în conformitate cu standardele UE; solicită BiH să își onoreze toate obligațiile contractuale în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei și cu ASA și să asigure o apropiere adecvată și rapidă de acquis-ul de mediu al UE, inclusiv în ce privește prevenirea poluării excesive a aerului provenite de la rafinăria de petrol de la Bosanski Brod; subliniază necesitatea ca BiH să implementeze pe deplin obligațiile sale cu privire la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) și Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003), inclusiv în ceea ce privește activitățile din Neretva și bazinul râului Trebišnjica;
36. salută atitudinea constructivă și proactivă a BiH în promovarea cooperării regionale; apreciază frecventele patrule mixte de frontieră cu țările vecine; subliniază importanța crucială a unor bune relații de vecinătate; invită noii lideri să își continue și să își intensifice eforturile vizând soluționarea chestiunilor încă restante legate de frontieră și de proprietate cu țările vecine; încurajează BiH să finalizeze procesul de delimitare cu Muntenegru, cu bună credință, pe baza acordului încheiat în mai 2014;
37. regretă faptul că politica externă a BiH este în continuare supusă unor poziții divergente, fapt care a dus la o rată scăzută de aliniere cu pozițiile UE (52%); reamintește importanța crucială a unei politici externe unificate a BiH; este preocupat de implicațiile respingerii de către Rusia a formulării standard a Consiliului de aplicare a păcii privind integritatea teritorială a BiH și narativa negativă a acesteia cu privire la aspirațiile BiH de a adera la UE; salută prezența în continuare a Operațiunii Althea în cadrul unui mandat reînnoit al ONU, punându-se accentul pe consolidarea capacităților și pe acțiuni de formare;
38. solicită instituțiilor nou alese ale BiH să facă uz de oportunitatea abordării reînnoite a UE pentru a încheia acordul privind adaptarea Acordului de stabilizare și de asociere și a Acordului interimar ținând seama de aderarea Croației la UE și menținerea comerțului tradițional;
39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție ÎR/VP, Consiliului, Comisiei, președinției BiH, Consiliului de miniștri al BiH, Adunării Parlamentare a BiH, precum și guvernelor și parlamentelor Federației BiH, ale Republicii Srpska și guvernelor din 10 județe/cantoane.
Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții
395k
160k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții (2014/2156(INI))
– având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2013,
– având în vedere Raportul financiar anual pentru 2013 al Grupului Băncii Europene de Investiții,
– având în vedere articolele 15, 126, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la instrumentele financiare inovatoare în contextul următorului cadru financiar multianual(1),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la Raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru 2011(2),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Raportul anual pentru 2012 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(3),
– având în vedere raportul Președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012 intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”,
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la atractivitatea investițiilor în Europa(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene(5),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 privind finanțarea pe termen lung a economiei europene (COM(2014)0168),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012, în care se propune, în special, majorarea capitalului BEI cu 10 miliarde EUR,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 27 și 28 iunie 2013, în care se cere elaborarea unui nou plan de investiții pentru a sprijini IMM-urile și pentru a impulsiona finanțarea economiei,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013, în care se stabilește obiectivul de a mobiliza toate politicile UE în sprijinul competitivității, creării de locuri de muncă și creșterii economice,
– având în vedere comunicările Comisiei privind instrumentele financiare inovatoare: „Un cadru pentru noua generație de instrumente financiare inovatoare” (COM(2011)0662) și „O etapă pilot pentru inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte” (COM(2011)0660),
– având în vedere majorarea capitalului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în special a capitalului dedicat relațiilor dintre BEI și BERD,
– având în vedere decizia de a extinde aria operațiunilor BERD la zona mediteraneeană(6),
– având în vedere noul memorandum de înțelegere semnat la 29 noiembrie 2012 între BEI și BERD,
– având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011(7) privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013,
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa (COM(2014)0903) din 26 noiembrie 2014,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0057/2015),
A. întrucât toate resursele disponibile la nivelul statelor membre și al UE, inclusiv resursele BEI, trebuie să fie mobilizate în mod eficient și fără întârziere pentru a încuraja și a spori investițiile publice și private, pentru a stimula competitivitatea, pentru a restabili creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a promova crearea de locuri de muncă și de infrastructură de calitate, în conformitate cu Strategia UE 2020 și întrucât BEI reprezintă un instrument conceput pentru sprijinirea coeziunii sociale și poate oferi o asistență valoroasă statelor membre aflate în dificultate în contextul social și economic critic în care ne aflăm în prezent;
B. întrucât criza economică și financiară, asociată cu politicile de austeritate, a subminat grav creșterea economică în multe state membre, conducând la agravarea rapidă a condițiilor sociale, la creșterea continuă a inegalităților și a dezechilibrelor dintre regiuni și la incapacitatea de a realiza obiectivul de coeziune socială și de convergență reală, destabilizând astfel integrarea și democrația europeană;
C. întrucât BEI nu este o bancă comercială și ar trebui să continue să joace un rol esențial de catalizator pentru finanțarea unor investiții publice și private solide pe termen lung, continuând să pună în aplicare cele mai bune practici bancare prudențiale, pentru a-și menține o poziție foarte puternică pe piețele de capital, ceea ce ulterior are un impact pozitiv asupra condițiilor de creditare;
D. întrucât ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a extinde intervențiile comune (îmbinând Fondul european de investiții sau alte instrumente de garantare) pentru finanțarea IMM-urilor sau a infrastructurilor durabile corporale și necorporale, recunoscând faptul că unul dintre motivele pentru scăderea investițiilor și creditării este lipsa de competitivitate a economiilor statelor membre;
E. întrucât BEI ar trebui să continue să își îndeplinească mandatul pentru finanțarea proiectelor care fac parte din acțiunile externe ale UE respectând totodată standarde sociale și de mediu ridicate;
F. întrucât BEI ar trebui să selecteze investițiile în mod independent și în funcție de viabilitatea acestora, valoarea adăugată și impactul asupra redresării economice;
G. întrucât BEI ar trebui să evolueze spre modelul unei bănci de dezvoltare, în contextul unei mai bune coordonări macroeconomice cu statele membre;
H. întrucât BEI ar trebui să fie o bancă a cunoașterii și a bunelor practici, nu numai o instituție financiară;
I. întrucât piața securitizărilor din Uniunea Europeană, relativ mică și foarte concentrată, care a asigurat o transformare limitată în titluri de valoare a creditelor pentru IMM-uri, s-a micșorat și mai mult din cauza crizei;
Investițiile
1. ia act de Raportul anual pe 2013 al BEI, de creșterea activităților de finanțare ale grupului cu 37 % până la 75,1 miliarde EUR și de execuția majorării de capital al BEI, care a avut loc în 2013; este îngrijorat de blocajul economic actual din UE și în special de scăderea considerabilă a investițiilor publice și private, cu aproximativ 18% sub nivelul înregistrat în 2007, precum și de reducerea drastică cu 35% a împrumuturilor acordate IMM-urilor între 2008 și 2013; subliniază că această scădere reprezintă un obstacol masiv în calea unei redresări durabile, precum și a unor veritabile progrese în direcția atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;
2. semnalează, în acest sens, faptul că previziunile naționale arată că aproape jumătate din statele membre nu își vor atinge obiectivele naționale privind sistemele de învățământ și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și că tendințele privind ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei sunt și mai grave;
3. concluzionează că perfecționarea instrumentelor de finanțare ale BEI nu înlocuiește politica economică națională și reformele structurale orientate spre creștere economică durabilă și crearea de locuri de muncă;
4. ia act de Comunicarea Comisiei privind un plan de investiții pentru Europa (COM(2014)0903), care se bazează pe fondurile existente și care încearcă să mobilizeze capital privat într-un raport de 1 la 15; ia act de faptul că scopul este de a revitaliza economia UE prin mobilizarea a 315 miliarde de euro în următorii trei ani în cadrul noului Fond european pentru investiții strategice; atrage atenția asupra faptului că pentru implementarea planului de investiții va fi necesar ca BEI să dispună de resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul;
5. ia act, în acest context, de instituirea unui grup operativ, condus de Comisie și de Banca Europeană de Investiții și ia act de propunerile legislative care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri pentru instituirea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază necesitatea de a include în respectivele propuneri legislative un proces de guvernanță și de selecție de înaltă calitate, precum și un cadru de monitorizare și evaluare democratic pe care să fie întemeiat fondul, care să fie cât mai transparent posibil în stabilirea criteriilor pe care le va utiliza în identificarea proiectelor care vor fi considerate eligibile pentru includerea pe lista de finanțare;
6. se așteaptă ca planul de investiții al Comisiei să încurajeze și să faciliteze accesul la finanțare al statelor membre și al regiunilor; reamintește că este esențial ca BEI să coopereze cu fondurile europene în special în aceste state membre și regiuni, astfel încât să poată fi realizate investiții publice productive și proiecte esențiale de infrastructură;
7. consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor cu o valoare adăugată europeană și cu o analiză pozitivă costuri-beneficii; subliniază importanța implementării de proiecte care să maximizeze impactul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă; subliniază că este necesar să se acorde o atenție deosebită proiectelor cu riscuri ridicate și care nu se califică pentru finanțare bancară cu ușurință; avertizează asupra faptului că grupul operativ s-ar putea confrunta cu presiuni politice pentru a promova proiecte favorizate de către anumite grupuri de interese, ceea ce conduce la o alocare necorespunzătoare a fondurilor către investiții neprofitabile care nu sunt de interes public;
8. subliniază faptul că garanțiile pe care Comisia le prevede pentru FEIS nu reprezintă sume nou alocate, ci resurse realocate; subliniază că este extrem de important să se identifice costurile de oportunitate ale unei astfel de realocări și, prin urmare, să se stabilească în mod explicit în ce măsură se așteaptă ca profitul general rezultat din investițiile suplimentare prevăzute pentru cofinanțare de la FEIS să fie mai mare decât ceea ce ar fi provenit din alocarea inițială a cheltuielilor în cazul resurselor realocate;
9. subliniază faptul că procesul de selecție a proiectelor ar trebui să vizeze evitarea efectelor de evicțiune și de restructurare și, prin urmare, ar trebui să se concentreze asupra proiectelor cu valoare adăugată europeană care dețin un potențial ridicat de inovare și care, în plus, respectă principiul adiționalității; subliniază necesitatea de a lua în considerare potențialul de ocupare a forței de muncă al proiectelor selectate în țările din UE care sunt afectate de un șomaj în masă;
10. în acest sens, solicită Comisiei să evalueze cu atenție în viitoarea sa propunere legislativă acele părți din cadrul bugetar al UE care vor trebui să furnizeze garanții FEIS, în vederea minimizării costurilor de oportunitate aferente redistribuirii respectivelor resurse; de asemenea, solicită Consiliului, Comisiei și Consiliul guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător efectele de redistribuire pe care le presupune planul de investiții, și anume o posibilă creștere a profiturilor investitorilor în detrimentul clienților, care trebuie să plătească pentru utilizarea de noi infrastructuri în scopul de a asigura un randament corespunzător al investiției; invită BEI și Comisia să evalueze mai atent diferențele în materie de investiții din UE din punctul de vedere al structurii acestora, și anume dacă există un deficit de investiții private sau publice și să specifice ce fel de investiții, private sau publice, sunt vizate ca obiect al sprijinului și ce dimensiune a efectelor productive ale investiției este preconizată;
11. constată că Banca Centrală Europeană s-a declarat pregătită să cumpere, pe piața secundară, obligațiuni emise de FEIS, în cazul în care Fondul va emite însuți obligațiuni sau dacă BEI o va face în numele său;
12. subliniază că este necesar să se creeze un nou echilibru între o mai bună evaluare și o investiție optimă și ca economia să fie dirijată pe calea creșterii economice durabile și a redresării generatoare de locuri de muncă;
13. reamintește importanța Strategiei Europa 2020; subliniază că viitorul „pachet” de investiții ar trebui să țină cont mai bine de obiectivele generale privind politica de coeziune, sustenabilitatea și eficiența energetică; solicită Comisiei și Consiliului guvernatorilor BEI să își perfecționeze indicatorii de performanță pentru investiții de calitate din această perspectivă;
14. subliniază că BEI este chemată să joace un rol determinant în finanțarea planului de investiții pentru Europa prin alocarea a 5 miliarde EUR pentru înființarea noului Fond european pentru investiții strategice; solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei și Consiliului guvernatorilor BEI să evalueze în mod corespunzător concordanța dintre noile sarcini atribuite BEI și resursele BEI;
15. consideră că, în acest sens, implicarea adecvată a BEI în planul de investiții necesită o creștere substanțială a plafoanelor de împrumut și de creditare ale BEI în următorii cinci ani, cu scopul de a crește în mod semnificativ volumul bilanțului său; consideră că un nivel excesiv de îndatorare va submina obiectivele planului de investiții;
16. consideră că promovarea cadrului instituțional pentru funcționarea pieței unice de capital va contribui în mod pozitiv la punerea rapidă în aplicare a planului de investiții;
17. semnalează, totuși, că planul operațional actual al BEI prevede o reducere a fluxurilor de creditare la 67 de miliarde EUR în 2014 și 2015, în timp ce nivelul mediu vizat pentru 2016 se preconizează să fie de 58,5 miliarde EUR;
18. subliniază faptul că capacitatea suplimentară de creditare rezultată din recenta majorare a capitalului BEI cu 10 miliarde EUR a fost subutilizată; îndeamnă părțile implicate să promoveze cât de mult posibil măsurile de extindere a creditării BEI;
19. invită Comisia să încurajeze cooperarea multilaterală dintre BEI și băncile de promovare naționale în scopul stimulării sinergiilor, al împărțirii riscurilor și costurilor, precum și al asigurării unei creditări corespunzătoare pentru proiectele UE cu un impact pozitiv asupra productivității, creării de locuri de muncă, protecției mediului și calității vieții;
20. solicită Comisiei și BEI să încurajeze includerea investițiilor cu avantaje sociale clare, inclusiv cu niveluri crescute de ocupare a forței de muncă, în cadrul domeniului lor de activitate, să stimuleze, prin creditare, activitățile care au ca scop reducerea șomajului, acordând o atenție deosebită creării de locuri de muncă pentru tineri, precum și să sprijine investițiile publice și productive și proiectele de infrastructură indispensabile, în special în statele membre care au un nivel ridicat al șomajului și un PIB sub nivelul mediu;
21. își reafirmă sprijinul prudent pentru dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat (PPP), care, dacă sunt bine concepute, pot juca un rol important în investițiile pe termen lung, în economia digitală, în cercetare și inovare, în capitalul uman, precum și în transport, energie sau rețelele de telecomunicații de la nivel european; regretă faptul că unele parteneriate public-privat concepute greșit s-au transformat într-un sistem costisitor de finanțare publică a sectorului privat, generând datorii publice; subliniază că, în plus, aceste operațiuni se confruntă deseori cu probleme de opacitate, precum și cu informații neregulate în clauzele de executare între agenții publici și privați, în mod normal în favoarea sectorului privat;
22. sugerează BEI să își consolideze capacitățile de analiză sectorială, precum și activitățile de analiză macroeconomică;
Instrumentele de partajare a riscurilor și obligațiunile pentru finanțarea proiectelor
23. semnalează faptul că instrumentele de partajare a riscurilor care presupun în cele din urmă acordarea de subvenții publice ar trebui să fie prevăzute doar în cazul în care există disfuncționalități ale pieței care generează costuri externe sau pentru executarea unor misiuni de interes general, cum ar fi furnizarea de bunuri și servicii publice de interes economic general, ținând cont de faptul că o astfel de măsură presupune întotdeauna riscul de socializare a pierderilor și de privatizare a profiturilor; ia act de faptul că, în caz de eșec, acest lucru va conduce la acoperirea pierderilor de către sectorul public;
24. subliniază că orice implicare a resurselor publice în instrumentele de partajare a riscurilor și, mai precis, în cadrul tranșelor pentru prima pierdere a vehiculelor de investiții, ar trebui să fie legată în mod explicit fie de reducerea costurilor externe negative măsurabile, fie de generarea unor costuri externe pozitive măsurabile, fie de punerea în aplicare a obligațiilor serviciilor publice și a serviciilor de interes economic general; subliniază că articolul 14 din TFUE prevede un temei juridic pentru stabilirea acestei legături prin intermediul procedurii legislative ordinare;
IMM-urile
25. subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, ca atare, ar trebui să constituie un obiectiv principal al investițiilor; este preocupat de faptul că accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai presante dificultăți cu care se confruntă IMM-urile din Europa; subliniază nevoia unei alocări mai eficiente a finanțării pentru IMM-uri, cu o mare diversitate a investitorilor privați pentru furnizarea unor astfel de finanțări;
26. îndeamnă BEI să analizeze integral scăderea finanțării IMM-urilor și să prezinte un plan cuprinzător care să garanteze că IMM-urile din Europa sunt încurajate să solicite finanțare din partea BEI ori de câte ori este posibil; invită Comisia și BEI să evalueze efectul crizei economice asupra sistemului bancar și a beneficiarilor finali ai fondurilor BEI, în special în ceea ce privește IMM-urile, sectorul economiei sociale și întreprinderile de stat; solicită BEI să evalueze și să raporteze în detaliu cu privire la impactul pe care sprijinul său acordat IMM-urilor în Europa l-a avut asupra economiei reale, precum și cu privire la rezultatele pentru perioada 2010-2014;
27. atrage atenția asupra procentului ridicat de microîntreprinderi din economia europeană și salută măsurile adoptate de BEI în vederea acordării de microfinanțare în Europa; solicită continuarea investițiilor în acest sector având în vedere importanța microîntreprinderilor în crearea de locuri de muncă;
28. subliniază, în special, beneficiile reale care decurg din utilizarea mecanismului de partajare a riscului în promovarea finanțării pentru IMM-uri și a inovării în Europa;
29. salută creșterea sprijinului pentru IMM-uri în Uniunea Europeană, care s-a ridicat la 21,9 miliarde de euro, asigurând astfel acces la finanțare pentru un număr de peste 230 000 de IMM-uri;
30. solicită BEI să își sporească în continuare capacitățile de creditare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou înființate inovatoare; subliniază importanța consolidării altor instrumente ale BEI, cum ar fi Instrumentul european de microfinanțare Progress;
31. salută implementarea și dezvoltarea unor noi activități în domeniul finanțării comerțului în țările afectate de criza economică, îndeosebi prin Facilitatea de finanțare a comerțului destinată IMM-urilor sau prin soluții financiare personalizate precum Instrumentul european de microfinanțare Progress dedicat incluziunii financiare; încurajează BEI să extindă beneficiile acestor noi instrumente la noi beneficiari la nivel european;
32. insistă ca evaluarea care efectuată de Comisie în decembrie 2014 să ia în considerare atât impactul negativ, cât și impactul pozitiv al unor proiecte din etapa-pilot a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte (PBI); consideră regretabil faptul că BEI a sprijinit anumite proiecte de infrastructură care s-au dovedit neviabile și nedurabile; consideră că BEI ar trebui să investească în proiecte care aduc beneficii economice tangibile, care sunt ecologice și răspund nevoilor și intereselor populației pe care sunt menite să o servească;
33. regretă rolul jucat de BEI și de Comisie în proiectul Castor, finanțat în cadrul PBI, care a prevăzut efectuarea unei evaluări a riscurilor ce nu a luat în considerare riscul creșterii activității seismice asociate injectării gazelor, în pofida existenței unor studii care avertizau în mod clar cu privire la posibilele pericole(8); îndeamnă Comisia și BEI să ia măsuri pentru a evita ca cetățenii spanioli să fie obligați să plătească compensații în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru un proiect evaluat în mod dezastruos, fie printr-un deficit mai mare, fie prin creșterea costurilor la energie; solicită Comisiei să urmeze recomandările Ombudsmanului European și să cerceteze dacă deciziile guvernului spaniol privind proiectul Castor ar putea fi considerate ajutor de stat interzis;
34. regretă faptul că BEI a finanțat șoseaua de centură a autostrăzii „Passante di Mestre” după ce autoritățile italiene au anunțat public arestarea directorului general al principalului său subcontractant pentru fraudă fiscală; având în vedere investigațiile pe care autoritățile italiene încă le derulează pe marginea scandalului de corupție legat de construirea și gestionarea „Passante di Mestre”, solicită BEI să nu finanțeze proiectul „Passante di Mestre” prin intermediul obligațiunilor pentru finanțare de proiecte sau prin orice alt instrument financiar și să se asigure că aplică politica de toleranță zero în ceea ce privește frauda atunci când are în vedere utilizarea obligațiunilor pentru finanțare de proiecte;
35. solicită BEI să își consolideze capacitatea de asumare de riscuri prin promovarea creditării acelor sectoare ale economiei care au potențialul de a genera creștere și locuri de muncă, dar care întâmpină dificultăți în obținerea unei finanțări fără garanții adecvate;
36. solicită, așadar, efectuarea unei evaluări complete a proiectelor-pilot pe baza unui proces cuprinzător și deschis de consultare care să implice organismele publice, naționale și locale; de asemenea, subliniază necesitatea de a evalua proiectele finanțate în termeni de valoare adăugată, mediu, productivitate și locuri de muncă; subliniază faptul că inițiativa de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte este încă în etapa pilot; de asemenea, solicită Comisiei să prezinte, prin intermediul procedurii legislative ordinare, o propunere legislativă care va permite o mai bună încadrare a viitoarei strategii privind emiterea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, inclusiv o consolidare a cadrului BEI privind indicatorii de performanță pentru calitatea investițiilor, astfel încât să identifice și să măsoare cât mai amplu atât impactul pe care proiectele finanțate îl au în ceea ce privește costurile externe, cât și beneficiile sociale și de mediu pe care le aduc aceste proiecte;
37. este preocupat mai curând de posibila generalizare a inițiativelor de utilizare a obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte ca mijloc de reducere a costurilor pentru investițiile private, fie prin micșorarea ratelor dobânzii, fie prin socializarea pierderilor, decât de limitarea sprijinirii investițiilor de interes public, când se poate demonstra că investițiile private oferă cunoștințe de specialitate sau know-how care nu sunt disponibile sectorului public;
Energia și clima
38. solicită BEI să asigure o implementare adecvată a noilor sale criterii de creditare în domeniul energiei și să prezinte public rapoarte periodice cu privire la implementarea acestora;
39. solicită BEI să-și intensifice eforturile de investiții în scopul de a reduce în mod semnificativ amprenta sa de carbon și să elaboreze politici care să ajute Uniunea să își atingă obiectivele climatice; salută faptul că BEI va realiza și va solicita publicarea unei evaluări și a unei analize din punct de vedere ecologic a tuturor activităților sale din 2015, care poate conduce la o nouă politică de protecție a climei; speră că politica BEI în domeniul energiei va fi sprijinită concret de un nou standard de performanță în materie de emisii, care va fi aplicat tuturor proiectelor din generația combustibililor fosili, pentru a exclude investițiile al căror nivel prevăzut de emisii de carbon depășesc un anumit prag; solicită BEI să revizuiască standardul de performanță în materie de emisii și să aplice angajamente mai stricte;
40. salută pașii realizați de BEI în direcția unei tranziții către energia din surse regenerabile; solicită să se rectifice dezechilibrele regionale privind creditarea în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în vederea sprijinirii proiectelor în statele membre care sunt dependente de surse de energie neregenerabile și ținând cont de diferențele dintre economiile statelor membre, precum și să se acorde o mai mare atenție în viitor proiectelor privind surse regenerabile de energie descentralizate, la scară mică și în afara rețelelor care implică cetățenii și comunitățile; consideră că aceste surse de energie vor reduce dependența energetică semnificativă a Europei față de exterior, vor îmbunătăți securitatea aprovizionării și vor stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă ecologice; subliniază importanța finanțării eficienței energetice, a rețelelor energetice și cercetării și dezvoltării aferente;
41. solicită BEI să crească volumul creditării acordate proiectelor privind eficiența energetică în toate sectoarele, în special în cele legate de optimizarea procesului, IMM-uri, construcții și mediul urban; solicită BEI să acorde o mai mare prioritate zonelor foarte defavorizate, în conformitate cu politica de coeziune;
42. îndeamnă BEI să prezinte o evaluare a posibilității de a-și elimina treptat creditarea acordată proiectelor din domeniul energiei din surse neregenerabile;
Infrastructura
43. subliniază că investițiile în proiecte durabile de infrastructură sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și pentru restabilirea creșterii economice și creării de locuri de muncă în Europa; prin urmare, solicită BEI să își îndrepte finanțarea spre zonele cele mai afectate de niveluri ridicate de șomaj; subliniază faptul că finanțarea BEI ar trebui să fie concentrată în primul rând în țările cu o calitate și o dezvoltare reduse ale infrastructurii;
44. încurajează o mai mare concentrare asupra sustenabilității sociale în cadrul activităților BEI de investiții urbane; recunoaște îmbunătățirile înregistrate în finanțarea locuințelor sociale de către BEI, dar subliniază necesitatea de a lansa noi cercetări și activități în domeniul sustenabilității sociale în contextul regenerării urbane sustenabile;
Cercetarea și inovarea
45. salută lansarea primelor operațiuni din cadrul inițiativei de finanțare a creșterii economice (IFC) și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru proiectele de cercetare și inovare și pentru întreprinderile nou înființate inovatoare;
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
46. ia act de lansarea inițiativei „Competențe și locuri de muncă – Investiții pentru tineret” și îndeamnă BEI să accelereze implementarea acestei inițiative și să aibă în vedere extinderea ei;
Guvernanța, transparența și responsabilitatea
47. solicită BEI să supravegheze mai îndeaproape punerea în aplicare a proiectelor în cooperare cu statele membre, pentru a asigura o mai mare eficacitate și o bună gestionare a resurselor alocate;
48. subliniază faptul că distribuția geografică a finanțării oferite de BEI indică discrepanțe semnificative privind creditarea acordată diferitelor state membre; prin urmare, solicită BEI să evalueze cauzele respectivelor discrepanțe și să se asigure că instituțiile financiare din toate statele membre sunt pe deplin capabile să gestioneze și să pună în aplicare programele BEI; în plus, solicită organizarea de campanii specifice de informare în toate statele membre cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la programele specifice ale BEI; de asemenea, solicită consolidarea cooperării dintre BEI și autoritățile naționale în vederea soluționării blocajelor care împiedică semnarea și implementarea proiectelor BEI;
49. reamintește că Consiliul și Parlamentul European au convenit că studierea raționalizării sistemului de instituții financiare publice europene este oportună(9);
50. îndeamnă BEI să îmbunătățească independența și eficacitatea biroului său responsabil de mecanismul de tratare a plângerilor; solicită Comitetului de direcție al BEI să ia în considerare recomandările biroului menționat; solicită BEI să dea curs recomandărilor din avizele Ombudsmanului European și să coopereze mai strâns pentru a evita situații precum ancheta în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții(10);
51. consideră că există încă posibilități considerabile de îmbunătățire a transparenței și de evaluare a impactului economic și social al împrumuturilor, precum și a eficienței punerii în aplicare a obligațiilor de diligență; repetă solicitarea adresată Băncii de a oferi detalii cu privire la acțiunile preconizate pentru a accelera soluționarea acestor probleme și solicită ca BEI, împreună cu Comisia Europeană, să stabilească o listă strictă de criterii pentru selecția intermediarilor financiari și ca listă să fie făcută publică;
52. regretă rezultatul procesului de revizuire a politicii BEI privind transparența; consideră că noua politică privind transparența este mai puțin fiabilă decât cea dinainte și nu pune capăt secretomaniei din trecut a BEI și îndeamnă BEI să acționeze mai curând în temeiul „prezumției de divulgare” decât în temeiul „prezumției de confidențialitate”; atrage atenția asupra faptului că BEI are obligația de a asigura conformitatea politicii sale de transparență cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei; regretă faptul că indicele din 2013 privind transparența ajutoarelor(11) arată că BEI a obținut rezultate slabe în ceea ce privește transparența și responsabilitatea;
53. solicită BEI să evite cooperarea cu intermediarii financiari care au un istoric negativ în ceea ce privește transparența, evaziunea fiscală sau practicile agresive de planificare fiscală sau care folosesc alte practici fiscale dăunătoare precum „acordurile fiscale”, abuzurile în stabilirea prețurilor de transfer, frauda, corupția și impactul social și de mediu sau care nu au o experiență importantă la nivel local și să își actualizeze politicile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului; subliniază necesitatea unei mai mari transparențe privind împrumuturile globale și asigurarea unui control riguros al impactului acestui tip de împrumut indirect; încurajează BEI să condiționeze atât finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari de publicarea datelor fiscale relevante din fiecare țară, în conformitate cu dispoziția din CRD IV referitoare la instituțiile de credit, precum și de publicarea de informații privind beneficiarul real; în acest scop, invită BEI să instituie o nouă politică de impozitare responsabilă, pornind de la revizuirea politicii sale privind jurisdicțiile necooperante (politica JNC) în 2015;
54. îndeamnă BEI să nu coopereze cu entitățile care operează în jurisdicții opace „caracterizate îndeosebi prin absența impozitelor sau prin perceperea unor impozite minime, prin lipsa schimburilor eficiente de informații cu autorități fiscale străine și printr-o lipsă a transparenței dispozițiilor legislative, juridice sau administrative, sau în țările care au fost identificate în acest sens de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau de Grupul de acțiune financiară internațională”(12);
55. îndeamnă BEI să își asume un rol de lider și de model în ceea ce privește transparența și responsabilitatea fiscală; solicită în mod special BEI să colecteze date precise referitoare la plățile fiscale rezultate din operațiunile sale de investiții și de creditare, mai ales cu privire la impozitarea profitului întreprinderilor și mai ales în țările în curs de dezvoltare, precum și să analizeze și să publice anual aceste date;
56. salută înființarea în 2014 a unui registru public al documentelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1367/2006;
57. regretă faptul că, într-un caz recent (Mopani/Glencore), BEI refuză să publice concluziile anchetei sale interne; observă cu interes recomandările Ombudsmanului European referitoare la plângerea nr. 349/2014/ OV(13), conform cărora BEI ar trebui să își reconsidere refuzul de a permite accesul la raportul său de anchetă referitor la acuzațiile de evaziune fiscală aduse Glencore în legătură cu finanțarea minei de cupru Mopani din Zambia; solicită BEI să dea curs recomandărilor Ombudsmanului European;
58. regretă lipsa de diversitate din cadrul Comitetului de direcție, al Consiliului guvernatorilor și al Consiliului de administrație al BEI, în special în ceea ce privește echilibrul de gen; solicită BEI să pună în aplicare spiritul Directivei privind cerințele de capital, care, la articolul 88 alineatul (2), obligă băncile să decidă „cu privire la un obiectiv de reprezentare a sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere și elaborează o politică privind modul de creștere a reprezentării sexului subreprezentat în cadrul organului de conducere pentru a atinge respectivul obiectiv. Obiectivul, politica și punerea sa în aplicare se publică”;
59. reamintește că s-a convenit ca guvernatorul BERD din partea Uniunii să raporteze anual către Parlament cu privire la utilizarea capitalului, la măsurile de asigurare a transparenței modului în care BERD a contribuit la realizarea obiectivelor Uniunii, la asumarea de riscuri și la cooperarea dintre BEI și BERD în afara Uniunii; regretă faptul că guvernatorul și Comisia nu au fost proactivi în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei dispoziții legale(14),
60. salută faptul că BEI a semnat Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelor (IATI) și a început să facă publice informații în acest cadru cu privire la împrumuturile acordate în afara Uniunii Europene;
Politicile externe
61. reamintește că politica externă a BEI, în special orientările operaționale regionale tehnice, ar trebui să fie compatibile cu obiectivele privind acțiunea externă a UE definite la articolul 21 din TUE; solicită respectarea deplină a legislației din țările beneficiare;
62. salută stabilirea cadrului de măsurare a rezultatelor (REM) pentru activitățile din afara UE și rapoartele întocmite privind punerea sa în aplicare;
63. cere BEI ca, în cadrul mandatului actual, să evalueze posibilitatea de a spori finanțarea externă a țărilor din vecinătatea estică a UE și din zona sud-mediteraneeană;
64. salută faptul că noul mandat privind împrumuturile externe pentru perioada 2014-2020 prevede ca BEI să publice rapoarte referitoare la stadiul de finalizare a proiectelor; se așteaptă ca BEI să respecte această cerință încă din 2015;
65. își reiterează solicitarea adresată Curții de Conturi Europene (CCE) de a întocmi un raport special cu privire la performanțele activităților de creditare externă ale BEI și alinierea acestora la politicile UE înainte de evaluarea intermediară a mandatului extern al BEI, precum și de a compara valoarea adăugată a acestor activități în raport cu resursele proprii utilizate de BEI; în plus, solicită CCE să facă o analiză diferențiată în funcție de garanțiile acordate de bugetul UE, de facilitatea de investiții garantată de FED, de diversele forme de creditare mixtă utilizate în cadrul fondului fiduciar pentru infrastructură UE-Africa, al fondului de investiții pentru Caraibe și al facilității de investiții pentru Pacific și de utilizarea restituirilor pentru aceste investiții; de asemenea, solicită Curții de Conturi Europene să includă în analiza sa gestionarea de către BEI a fondurilor derivate din bugetul UE în contextul mecanismului pentru investiții prin intermediul Fondului european de dezvoltare și prin diferitele forme de finanțare mixtă presupuse de mecanismele UE de finanțare mixtă, precum și utilizarea restituirilor pentru aceste investiții;
Recomandări suplimentare
66. solicită BEI și Parlamentului European să creeze o platformă de dialog între BEI și comisiile competente ale PE; în acest context, solicită ca BEI să vină trimestrial în fața Parlamentului pentru a prezenta rapoarte și pentru a discuta cu privire la progresele înregistrate de BEI și la activitățile sale; propune stabilirea unui dialog structurat periodic între Președintele BEI și Parlament, asemănător dialogului monetar trimestrial dintre BCE și Parlament, pentru a asigura o mai bună supraveghere parlamentară a activităților BEI și pentru a facilita cooperarea și coordonarea mai strânsă dintre cele două instituții;
67. constată persistența plângerilor, mai ales din partea micilor întreprinderi, în legătură cu lipsa accesului la fonduri provenind din capacitățile de finanțare externă ale BEI, precum și la fonduri sprijinite de FEI; prin urmare, solicită efectuarea unui sondaj anual pentru a vedea câte IMM-uri, în special microîntreprinderi, au beneficiat de aceste facilități și ce măsuri a luat BEI în privința politicilor privind intermediarii folosiți de BEI pentru a facilita accesul efectiv la finanțare pentru IMM-uri;
68. solicită ca, împreună cu Comisia Europeană, să se realizeze o evaluare temeinică și un raport privind riscurile și sistemele de control asociate cu finanțarea mixtă, având în vedere impactul activităților de finanțare mixtă nu doar în materie de supraveghere, ci și în privința opțiunilor de guvernanță;
69. salută calitatea ridicată a activelor BEI, cu o rată a activelor neperformante aproape de 0 % (0,2 %) din totalul portofoliului de credite; consideră esențial ca BEI să își mențină ratingul de credit AAA pentru a-și păstra accesul la piețele de capital internaționale în cele mai bune condiții de finanțare, ceea ce la rândul său are un impact pozitiv asupra ciclului de viață al proiectelor și asupra părților implicate, precum și asupra modelului de afaceri al BEI;
70. ia act de faptul că Acordul tripartit menționat la articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de reglementare a cooperării dintre BEI, Comisie și Curtea de Conturi cu privire la modalitățile de control exercitate de Curte asupra activității BEI de administrare a fondurilor Uniunii și ale statelor membre, urmează să fie reînnoit în 2015; solicită BEI să actualizeze mandatul Curții Europene de Conturi în această privință, incluzând orice noi facilități oferite de BEI care implică fonduri publice din partea UE sau a Fondului european de dezvoltare;
71. salută aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor BEI, în 2013, a unei politici de combatere a fraudei, care confirmă abordarea „toleranță zero” adoptată de bancă;
72. solicită o mai mare eficacitate, mai puține reglementări și mai multă flexibilitate la alocarea fondurilor BEI;
73. invită BEI să se angajeze într-un proces structurat de comunicare cu parlamentele, guvernele și partenerii sociali pentru a identifica la intervale regulate acele inițiative generatoare de locuri de muncă care ar putea contribui la creșterea sustenabilă a competitivității Europei;
74. salută sprijinul acordat IMM-urilor din regiunile în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25 %;
75. salută atenția acordată întreprinderilor cu capitalizare medie (întreprinderi care au între 250 și 3 000 de angajați), prin Inițiativa privind întreprinderile cu capitalizare medie și Inițiativa de finanțare a creșterii, care promovează acordarea de împrumuturi, mai ales întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie;
76. salută noua inițiativă a BEI intitulată „Competențe și locuri de muncă - Investiții pentru tineret”, care se concentrează pe finanțarea facilităților de formare profesională și de mobilitate a studenților/ucenicilor pentru a oferi tinerilor oportunități de angajare de durată și solicită acordarea unei atenții sporite parcursurilor de formare profesională, precum și majorarea în anii următori a investițiilor în acest program de creditare; consideră, însă, că acest program nu ar trebui să deturneze finanțările care se alocă actualului sistem de burse, în special programului Erasmus+; subliniază că mobilitatea trebuie considerată drept o șansă și trebuie să rămână voluntară, nu să devină un instrument ce contribuie la depopularea și marginalizarea zonelor afectate de șomaj; solicită să se acorde atenție proiectelor care vor permite crearea de locuri de muncă de calitate, în special proiectelor legate de ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, îmbunătățirea cotei femeilor pe piața forței de muncă, reducerea șomajului de lungă durată și îmbunătățirea posibilităților grupurilor defavorizate de a obține locuri de muncă sigure;
77. salută experiența vastă a BEI în ceea ce privește finanțarea sistemelor de educație și formare prin acordarea în Europa de împrumuturi pentru studenți, în special având în vedere garanțiile furnizate în cazul împrumuturilor pentru masteranzii mobili Erasmus, care vor fi oferite de Grupul BEI în 2015; subliniază importanța unor reguli avantajoase de rambursare pentru ca împrumuturile să fie pe deplin accesibile studenților, indiferent de situația lor economică;
78. invită BEI să acorde o atenție deosebită criteriului din primul pilon privind contribuția la creștere și la ocuparea forței de muncă, și în special la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, atunci când își selectează proiectele prin metoda de evaluare pe trei piloni; subliniază importanța încadrării în muncă, a formării și a uceniciei tinerilor pentru tranziția spre un model durabil și generator de locuri de muncă;
79. reamintește angajamentul vicepreședintelui Katainen privind creșterea potențialului BEI nu numai în ceea ce privește infrastructura, ci și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și educația, și invită BEI să prezinte în viitorul său raport anual progresele realizate în acest domeniu; consideră că măsurile deja inițiate pentru a promova ocuparea în rândul tinerilor ar trebui aplicate mai rapid și extinse treptat;
80. consideră că BEI ar trebui să investească masiv în măsuri de creare a unor locuri de muncă durabile pentru generațiile tinere, care să se adauge măsurilor deja lansate în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
o o o
81. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, BEI, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
A se vedea: Observatori de l’Ebre (CSIC, URLL). Evaluación de Impacto Ambiental (SGEA/SHG; Ref.: GAD/13/05) -‘Almacenamiento subterráneo de gas natural Amposta (Permiso Castor) Tarragona); IAM 2109-07 - Estudio elaborado por la Dirección General de Política Ambiental y Sostenibilidad del Departamento de Medio Ambienta y Vivienda de la Generalitat de Catalunya sobre el estudio de impacto ambiental del Proyecto de almacén subterráneo de gas natural Castor’; și Simone Cesca, Francesco Grigoli, Sebastian Heimann, Álvaro González, Elisa Buforn, Samira Maghsoudi, Estefania Blanch y Torsten Dahm (2014): „Secvența seismică în largul coastelor spaniole în perioada septembrie-octombrie 2013: un caz de seismicitate provocată de injectarea gazului?”, Geophysical Journal International, 198, 941–953.
Considerentul 8 din Decizia nr. 1219/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind subscrierea de noi acțiuni de către Uniunea Europeană în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în urma deciziei de majorare a acestuia (JO L 313, 26.11.2011, p. 1).
Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei sale în cazul plângerii 178/2014/AN împotriva Băncii Europene de Investiții - http://www.ombudsman.europa.eu/ro/cases/decision.faces
– având în vedere decizia Biroului Internațional pentru Expoziții de a organiza o expoziție universală la Milano, în perioada 1 mai - 30 octombrie 2015, cu tema „Să hrănim planeta: energie pentru viață”,
– având în vedere decizia Comisiei din 3 mai 2013 privind participarea sa la expoziția universală de la Milano din 2015 (C(2013)2507),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 3 mai 2013, intitulată „Participarea Uniunii Europene la expoziția universală de la Milano din 2015, cu tema « Să hrănim planeta: energie pentru viață »” (COM(2013)0255),
– având în vedere lucrările Comitetului director științific al Uniunii Europene, sprijinite de Comisie și de Parlament și lansate la 21 martie 2014 în vederea furnizării de consiliere cu privire la provocările legate de securitatea alimentară și nutrițională și de orientări cu privire la programul evenimentelor de la Expo 2015,
– având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) adoptate de Organizația Națiunilor Unite în septembrie 2000 și propunerile de obiective de dezvoltare durabilă care urmează să fie adoptate până la următoarea Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 2015,
– având în vedere publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) intitulată : Agricultura mondială în perspectiva perioadei 2030/2050: revizuirea din 2012”,
– având în vedere faptul că FAO a proclamat 2014 drept „Anul internațional al agriculturii familiale”,
– având în vedere faptul că FAO a proclamat 2015 drept „Anul internațional al solurilor”,
– având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securității alimentare(1),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE(2),
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, în special articolul 25, care recunoaște dreptul la hrană ca parte a dreptului la un nivel de trai decent,
– având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind Expo Milano 2015: Să hrănim planeta, energie pentru viață (O-000016/2015 – B8-0109/2015),
– având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât tema expoziției universale de la Milano din 2015 este „Să hrănim planeta, energie pentru viață”, iar acest eveniment ar putea stimula în mod considerabil dezbaterile privind îmbunătățirea producției și a distribuției alimentare, abordând problema risipei de alimente, promovând și dezvoltând abordările pozitive deja existente în domeniul securității alimentare, al malnutriției și al alimentației inadecvate și vizând asigurarea unui echilibru între ofertă și consum;
B. întrucât tema expoziției universale de la Milano din 2015 oferă ocazia de a reflecta și de a discuta asupra diferitelor modalități de a găsi soluții pentru contradicțiile unei lumi globalizate, în care, pe de o parte, potrivit datelor FAO, 898 de milioane de persoane sunt subnutrite și suferă din cauza foametei și, pe de altă parte, 1,4 miliarde de persoane sunt supraponderale, inclusiv 500 de milioane de persoane obeze, situație care cauzează daune sociale și economice și, în anumite cazuri, are un impact dramatic asupra sănătății umane;
C. întrucât Expo Milano 2015 coincide cu anul-țintă al Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) și cu Anul internațional al solurilor, decretat de către FAO, și ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru dezbaterea privind noile obiective de dezvoltare durabilă, ale căror propuneri finale trec prin faza de negociere, și întrucât agricultura, alimentația și securitatea nutrițională se află în centrul acestui exercițiu;
D. întrucât temele expoziției universale de la Milano din 2015, care se referă în principal la alimentație, includ și pescuitul, care, la fel ca și agricultura, este corelat cu chestiunile legate de alimentație, autonomia alimentară și sustenabilitate;
E. întrucât Expo Milano 2015 elaborează în prezent „Carta de la Milano”, un document care urmează a fi transmis Secretarului General al ONU, ca moștenire a expoziției universale din 2015 și ca o contribuție la dezbaterea la nivel internațional privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului;
F. întrucât temele expoziției privesc, în primul rând, sectorul agriculturii, care rămâne o piatră de temelie pentru economia Uniunii, având în vedere faptul că exporturile agricole reprezintă două treimi din întregul său comerț exterior, că Uniunea este în continuare cel mai mare exportator agricol mondial și că sectorul alimentar al UE generează o cifră de afaceri de aproape o mie de miliarde de euro, angajând mai mult de 4 milioane de persoane;
G. întrucât, la fel ca și agricultura, pescuitul este un element-cheie al economiei, în primul rând din punctul de vedere al importurilor deoarece UE este cel mai mare importator mondial de produse pescărești și de acvacultură, iar valoarea exporturilor UE este de 4,1 miliarde pe an, și, în al doilea rând deoarece în sectorul pescuitului lucrează 116 094 de persoane, dintre care 85 000 în acvacultură și 115 651 în domeniul prelucrării peștelui;
H. întrucât tema „Să hrănim planeta: energie pentru viață” este o temă globală, care include toate activitățile economice și productive care contribuie la garantarea hranei și a sustenabilității;
I. întrucât, prin faptul că furnizează alimente sub formă de pește și fructe de mare, sectorul pescuitului trebuie inclus în dezbaterile referitoare la modalitățile prin care poate fi hrănită planeta, stabilindu-se un echilibru între ofertă și consumul de resurse;
J. întrucât Comitetul director științific al UE pentru Expo Milano 2015 prevede necesitatea de a urmări obținerea de noi cunoștințe în anumite domenii specifice și de a promova o mai bună înțelegere de către opinia publică a alimentației și a producției alimentare în cadrul sectorului agricol, al economiei albastre și al pescuitului prin educație și comunicare, astfel încât cetățenii să recunoască impactul mondial al alegerilor lor alimentare individuale;
K. întrucât experiența societății civile și contribuția acesteia la dezbaterea cu privire la aspectele legate de Expo 2015 este esențială, iar experiența și inițiativele acesteia ar trebui încurajate pentru a stimula o dezbatere internațională substanțială și a elabora orientări vizând atenuarea crizelor mondiale legate de alimentație și nutriție;
L. întrucât solurile sănătoase constituie nu numai baza pentru producția de alimente, combustibil, fibre și medicamente, ci sunt, de asemenea, esențiale pentru ecosistemele noastre, având în vedere faptul că joacă un rol fundamental în ciclul carbonului și, în același timp, depozitează și filtrează apa și ajută la combaterea inundațiilor și a secetei;
M. întrucât oceanele, mările și căile navigabile interioare sunt importante pentru asigurarea unei alimentații sănătoase și întrucât protejarea acestora este esențială pentru supraviețuirea noastră; întrucât pescuitul și acvacultura asigură traiul pentru 10-12% din populația lumii;
N. întrucât, în vederea asigurării unei transparențe depline a Expo Milano 2015, platforma „Open Expo” publică în mod deschis toate informațiile privind gestionarea, organizarea și desfășurarea evenimentului și poate fi considerată drept un bun exemplu în materie de transparență;
O. întrucât FAO estimează că o creștere a populației la nivel mondial de la 7 la 9,1 miliarde va impune o creștere de 70 % a aprovizionării cu alimente până în 2050, în vreme ce aceleași previziuni indică faptul că doar creșterea producției nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea alimentară pentru toți;
P. întrucât, potrivit FAO, numărul persoanelor care suferă de foame se ridica la 925 de milioane în 2010; întrucât mai mult de o treime din decesele copiilor cu vârsta de sub cinci ani sunt asociate subnutriției;
Q. întrucât FAO estimează că, până în 2050, se va înregistra o creștere de doar 4,3% a terenurilor arabile în uz;
R. întrucât creșterea veniturilor pe cap de locuitor în țările emergente antrenează o modificare a alimentației, în sensul orientării către produse cu un conținut mai bogat de proteine, inclusiv proteine de origine animală, și produse prelucrate, generând astfel, la nivel mondial, un proces de convergență a obiceiurilor alimentare, după modelul populațiilor mai bogate;
S. întrucât producția de proteine este una dintre principalele provocări pentru asigurarea securității alimentare și întrucât pescuitul are de jucat, prin urmare, un rol esențial în acest sens, la fel ca întreaga economie albastră, în special în ceea ce privește cercetarea în domeniul algelor;
T. întrucât peștele este o sursă esențială de proteine alimentare și de micronutrienți pentru comunitățile sărace, în care accesul la alte surse de hrană poate fi dificil; întrucât, în multe părți ale lumii, traiul și beneficiile nutritive ale produselor marine sunt asigurate prin activități locale, în cadrul comunităților care pescuiesc în apele de coastă și interioare de lângă locuințele lor;
U. întrucât dietele care conțin într-o proporție ridicată produse de origine animală presupun un consum considerabil mai mare de resurse decât dietele bazate îndeosebi pe produse vegetale;
V. întrucât agricultura oferă locuri de muncă și o sursă de venit unei proporții de peste 70 % din forța de muncă din țările în curs de dezvoltare, în principal femeilor; întrucât, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, creșterea din sectorul agricol este de două ori mai eficientă în ceea ce privește reducerea sărăciei decât creșterea din alte sectoare;
W. întrucât, conform FAO, în 2012 aproximativ 58,3 milioane de persoane au fost implicate în sectorul primar al capturilor de pește și al acvaculturii; întrucât, în 2012, femeile au reprezentat mai mult de 15% din totalul persoanelor implicate în mod direct în sectorul primar al pescuitului; întrucât, per total, pescuitul și acvacultura asigură traiul pentru 10-12% din populația lumii;
X. întrucât există zone de insecuritate alimentară în UE, iar 79 de milioane de persoane din UE trăiesc încă sub pragul sărăciei, în timp ce 124,2 milioane de persoane, reprezentând 24,8 %, sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24,3 % în 2011;
Y. întrucât numai jumătate din țările în curs de dezvoltare (62 din 118) sunt pe cale să îndeplinească ODM;
Z. întrucât dreptul universal la hrană și la o alimentație adecvată este esențial pentru îndeplinirea ODM; întrucât alimentația este legată de majoritatea ODM-urilor, dacă nu chiar de toate, acestea fiind, la rândul lor, strâns legate între ele;
AA. întrucât diverse instrumente juridice internaționale fac legătura între dreptul la hrană și alte drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viață, la condiții de trai decente, dreptul la proprietate, dreptul la educație și dreptul la apă;
AB. întrucât ponderea asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) alocate agriculturii la nivel mondial a scăzut dramatic în ultimele trei decenii;
AC. întrucât conceptul de securitate alimentară și nutriție nu înseamnă doar disponibilitatea aprovizionării cu alimente, ci include și dreptul la hrană, o informare corectă privind produsele alimentare pe care le consumăm și accesul universal și durabil la o alimentație sănătoasă, ceea ce include alți factori, cum ar salubritatea, igiena, vaccinarea și deparazitarea;
AD. întrucât foametea și subnutriția sunt principalele cauze ale mortalității în rândul oamenilor, precum și cele mai importante amenințări la adresa păcii și a securității mondiale;
AE. întrucât prețurile volatile ale alimentelor au consecințe negative pentru securitatea alimentară și pentru lanțul de aprovizionare cu alimente;
AF. întrucât recesiunea economică globală și creșterea prețurilor la alimente și la combustibili au agravat situația alimentară în multe țări în curs de dezvoltare, îndeosebi în țările cel mai puțin dezvoltate, diminuând astfel parțial progresele înregistrate în ultimul deceniu în ceea ce privește reducerea sărăciei;
AG. întrucât fragilitatea piețelor agricole și de produse pescărești din țările în curs de dezvoltare provoacă o vulnerabilitate acută a alimentelor la dezastre naturale, conflicte și crize de sănătate publică;
AH. întrucât sistemul alimentar contribuie la schimbările climatice și este afectat, în același timp, de acestea, acest lucru având consecințe asupra disponibilității resurselor naturale și asupra condițiilor de producție agricolă, piscicolă și industrială;
AI. întrucât dezastrele naturale provocate de schimbările climatice au un impact grav în statele membre ale UE și în afara acestora, amenințând securitatea și suveranitatea alimentară în special în situațiile deja vulnerabile;
AJ. întrucât Comisia estimează că, la nivel mondial, 30% din alimente sunt pierdute sau risipite și că, până în 2020, risipa alimentară anuală din Uniunea Europeană, care este, în prezent, de aproximativ 89 de milioane de tone (179 de kilograme pe cap de locuitor), va crește, ajungând la aproximativ 126 de milioane de tone (o creștere de 40%) dacă nu sunt adoptate acțiuni sau măsuri preventive;
AK. întrucât o mai bună gestionare a sectorului alimentar ar însemna o utilizare mai eficientă a terenurilor, o gestionare mai adecvată a resurselor de apă și efecte pozitive pentru întregul sector agricol și piscicol la nivel mondial și, în același timp, ar consolida lupta împotriva subnutriției și a malnutriției în țările în curs de dezvoltare;
AL. întrucât aruncarea înapoi în mare a peștilor reprezintă o risipă inutilă de resurse vii valoroase și joacă un rol important în epuizarea populațiilor marine; întrucât aruncarea înapoi în mare poate avea o serie de efecte ecologice negative asupra ecosistemelor marine din cauza modificării structurii generale a habitatelor și a rețelelor trofice, care, la rândul său, ar putea periclita sustenabilitatea pescuitului actual;
AM. întrucât foametea, subnutriția și malnutriția coexistă cu niveluri paradoxale de obezitate și de boli asociate unei alimentații neechilibrate, ale căror consecințe sociale și economice pot avea, în unele cazuri, un impact dramatic asupra sănătății umane;
AN. întrucât acordurile comerciale de investiții pot avea un efect nefavorabil asupra securității alimentare și a subnutriției dacă darea în arendă sau vânzarea de teren arabil unor investitori privați are ca efect împiedicarea accesului populațiilor locale la resurse productive, indispensabile pentru asigurarea hranei, sau are ca efect exportul și vânzarea pe piețele internaționale a unor mari cantități de alimente, ceea ce face ca statul-gazdă să devină și mai dependent de fluctuațiile prețurilor la produsele de bază pe piețele internaționale, precum și mai vulnerabil în fața acestora;
AO. întrucât foametea nu poate fi eradicată în mod durabil doar prin furnizarea unei cantități suficiente de alimente pentru toți; întrucât acest lucru poate fi realizat doar dacă li se permite micilor agricultori și pescari să-și păstreze și să-și lucreze pământul și apele, dacă sunt menținute sistemele de comerț echitabil și dacă sunt împărtășite cunoștințele, inovațiile și practicile durabile;
AP. întrucât este oportun să se recunoască rolul-cheie al agricultorilor și pescarilor și, în special, al agriculturii și pescuitului de tip familial în asigurarea securității alimentare la nivel mondial;
AQ. întrucât este deosebit de important să se recunoască rolul esențial pe care îl îndeplinesc pescarii și piscicultorii din insulele și zonele costiere europene;
AR. întrucât este oportun să se recunoască aspectul multifuncțional al agriculturii și al silviculturii și al pescuitului, care, pe lângă faptul că produc alimente, joacă un rol esențial în producerea de bunuri de utilitate publică, cum ar fi calitatea peisajului, biodiversitatea, stabilitatea climatică, calitatea oceanelor și capacitatea de a atenua catastrofe naturale precum inundațiile, seceta și incendiile,
1. subliniază că următoarele aspecte sunt esențiale pentru a se face față provocării reprezentate de securitatea alimentară: existența unui sector agricol și piscicol puternic și durabil în întreaga Uniune, dezvoltarea unei economii rurale diversificate și prospere, asigurarea unui mediu curat și existența unor ferme familiale, sprijinite printr-o politică agricolă comună mai solidă și mai echitabilă, sustenabilă la nivel internațional și finanțată în mod adecvat;
2. subliniază că este, de asemenea, important să fie pusă în aplicare o politică comună în domeniul pescuitului durabilă și finanțată în mod adecvat, precum și să se garanteze coerența politicii comerciale a UE cu politica sa din domeniul pescuitului;
3. consideră că sustenabilitatea mediului și atenuarea schimbărilor climatice, precum și adaptarea la acestea pot fi realizate numai dacă fermele sunt sustenabile din punct de vedere economic și dacă agricultorii au acces la terenuri, credite și formare profesională;
4. îndeamnă Comisia și statele membre să profite de tema Expo Milano 2015 „Să hrănim planeta, energie pentru viață” pentru a-și asuma angajamente privind respectarea dreptului la un consum de alimente adecvat, sănătos, sustenabil și cu privire la care au fost furnizate informațiile necesare;
5. îndeamnă Comisia să se asigure că „Pavilionul UE” din cadrul Expo Milano 2015 permite sensibilizarea cu privire la necesitatea abordării problemelor urgente din întregul lanț de aprovizionare cu alimente, inclusiv problema sustenabilității pe termen lung a producției, distribuției și consumului alimentar, a aspectelor legate de risipa de alimente și de combaterea malnutriției, a alimentației inadecvate și a obezității;
6. subliniază că dreptul la hrană este un drept fundamental al omului și că acesta poate fi respectat doar atunci când toți oamenii au acces la alimente adecvate, sigure și hrănitoare care să satisfacă nevoile lor nutriționale pentru o viață activă și sănătoasă;
7. subliniază că accesul la hrană este o condiție prealabilă pentru reducerea sărăciei și a inegalității și pentru îndeplinirea ODM;
8. subliniază că lupta împotriva subnutriției și asigurarea accesului universal la o alimentație hrănitoare adecvată ar trebui să rămână unul dintre cele mai importante obiective ale agendei pentru perioada de după 2015 în vederea eliminării foametei, cu obiectivul specific de eradicare a tuturor formelor de malnutriție până în 2030;
9. consideră că creșterea volatilității piețelor alimentare pune în pericol sustenabilitatea și creează necesitatea adoptării mai rapide a unor măsuri de sporire a securității alimentare și a sustenabilității ecologice a producției alimentare, prin abordarea problemei resurselor naturale limitate și promovarea cercetării și a inovării în domeniul agricol și piscicol;
10. consideră că existența unor cadre instituționale, de reglementare și de monitorizare adecvate poate promova mediul necesar pentru dezvoltarea de sisteme agricole și piscicole de piață solide, durabile, echitabile, accesibile și diversificate;
11. insistă asupra necesității de a se asigura de către Comisie coerența între deciziile politice ale direcțiilor sale generale pentru comerț, agricultură și pescuit în vederea garantării reciprocității la nivelul normelor de igienă și de sustenabilitate;
12. consideră că agricultura la scară mică și agricultura ecologică, de înaltă valoare naturală (IVN) sau bazată pe cultivarea de arbori ar trebui promovate ca modele deosebit de eficiente pentru asigurarea durabilității în producția de alimente la nivel mondial;
13. invită Comisia să încurajeze practici agronomice mai eficiente, cum ar fi abordări agroecologice și de diversificare, și o mai bună gestionare durabilă a resurselor agricole în scopul: reducerii costurilor de producție agricolă și a pierderilor de substanțe nutritive, promovării transferului de cunoștințe și de practici inovatoare, consolidării eficienței de utilizare a resurselor și sporirii diversității culturilor și a sustenabilității sistemelor agricole;
14. îndeamnă Comisia să sprijine cercetarea în domeniul calității apelor de coastă, al gestiunii terenurilor și al intensificării sustenabile prin promovarea unei utilizări mai eficiente a substanțelor nutritive, a apei și a energiei; acordarea unei atenții sporite conservării resurselor de apă și de sol; adaptarea suplimentară a măsurilor biologice de combatere a dăunătorilor (combaterea integrată a dăunătorilor - IPM); și promovarea cercetării în vederea îmbunătățirii randamentului în paralel cu reducerea impactului asupra mediului;
15. își exprimă îngrijorarea cu privire la apariția fenomenului de acaparare a terenurilor și la efectele acestuia asupra securității alimentare în țările în curs de dezvoltare și a viitorului agriculturii și al agricultorilor;
16. este îngrijorat de apariția, în întreaga lume, a pescuitului ilegal, care are efecte deosebit de grave asupra mediului, a biodiversității și a economiei;
17. invită Comisia să sensibilizeze și să încurajeze statele membre să utilizeze „resursa” reprezentată de terenuri în mod sustenabil în vederea garantării securității alimentare și a alimentației, a reducerii schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, precum și în vederea asigurării unei dezvoltări durabile în general;
18. subliniază importanța abordării problemei degradării solului, care exacerbează și mai mult sărăcia și insecuritatea alimentară;
19. invită Comisia să încurajeze punerea în aplicare la nivel mondial a Orientărilor ONU-FAO voluntare privind gestionarea responsabilă a proprietății funciare, a resurselor piscicole și a pădurilor, atât în ceea privește investitorii, cât și țările vizate;
20. solicită guvernului italian să propună și să dezvolte proiecte de reutilizare sustenabilă a siturilor Expo 2015;
21. invită Comisia să promoveze îndeplinirea la nivel mondial a obiectivelor FAO pentru a sprijini politicile agricole, sociale și de mediu care promovează o agricultură familială durabilă;
22. subliniază că dezechilibrele actuale din lanțul de aprovizionare cu alimente amenință durabilitatea producției alimentare și solicită creșterea gradului de transparență și de echitate din cadrul acestuia și eliminarea practicilor comerciale neloiale și a altor forme de distorsiune a pieței pentru a asigura un profit echitabil pentru agricultori, profituri și prețuri echitabile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și un sector agricol viabil care să asigure securitatea alimentară; invită, prin urmare, Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective în cel mai scurt timp;
23. consideră că atât Comisia, cât și statele membre ar trebui să promoveze politici de combatere a practicilor neloiale a căror existență a fost recunoscută în cadrul forumului la nivel înalt al Comisiei privind îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente;
24. subliniază faptul că, pentru a asigura securitatea alimentară, este necesară combaterea fermă a pierderii de terenuri și a abandonării suprafețelor agricole marginale;
25. subliniază că, pentru asigurarea securității alimentare, este necesară combaterea viguroasă a pescuitului ilegal;
26. subliniază rolul central al dezvoltării rurale în creșterea economică și socială a teritoriilor și solicită sprijin pentru tinerii agricultori;
27. invită Comisia să depună eforturi cu scopul de a încheia un acord internațional ambițios, care să includă alimentele, în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice, în perspectiva discuțiilor internaționale din 2015 de la Paris din cadrul celei de-a 21-a sesiuni a Conferinței a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;
28. invită Consiliul să recunoască rolul întregului sector agricol atât în ceea ce privește reducerea schimbărilor climatice, cât și adaptarea la acestea;
29. invită Comisia să combată risipa alimentară prin obiective ambițioase, clar definite și obligatorii, încurajând statele membre să ia măsuri împotriva risipei alimentare la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare cu alimente, de la fermă până la consumator;
30. încurajează statele membre să educe cetățenii, să promoveze și să împărtășească cele mai bune practici, să realizeze analize și să inițieze campanii sociale și educaționale în școli cu privire la risipa de alimente și la importanța unei alimentații sănătoase și echilibrate, care să aibă la bază produse ale agriculturii locale, și să desemneze anul 2016 drept Anul european al luptei împotriva risipei alimentare;
31. consideră că este important să se inițieze un dialog cu factorii interesați pentru a se asigura că organizațiilor caritabile li se pun la dispoziție, în mod sistematic, alimente nevândute, sigure și comestibile;
32. îndeamnă statele membre și Comisia să promoveze într-o mai mare măsură, începând din școală, de la cea mai fragedă vârstă, o hrană sănătoasă, o nutriție conștientă și standarde calitative și durabile de nutriție, prin cercetare și educație, încurajând stiluri de viață sănătoase și responsabile, precum și să dezvolte în continuare politici pentru eradicarea malnutriției și a alimentației inadecvate și pentru prevenirea obezității;
33. subliniază importanța promovării educației privind o alimentație sănătoasă și echilibrată, precum și a promovării produselor locale și a alimentației tradiționale și a sensibilizării publicului în acest sens;
34. recomandă cu fermitate ca întregul sistem alimentar, din care face parte și agricultura, împreună cu politicile în materie de comerț, sănătate, educație, climă și energie, să funcționeze în virtutea unei abordări bazate pe drepturile omului, domeniu în care Uniunea Europeană ar trebui să ocupe un loc de frunte;
35. solicită, prin urmare, includerea dimensiunii de gen și promovarea emancipării femeilor în toate politicile care vizează combaterea insecurității alimentare;
36. reiterează importanța promovării agriculturii și a pescuitului în țările în curs de dezvoltare și faptul că sectorul agricol trebuie să beneficieze de o proporție adecvată din asistența UE pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări; consideră regretabil faptul că, începând cu anii ’80, s-a înregistrat o scădere dramatică a nivelului de asistență pentru dezvoltare alocate agriculturii și salută recunoașterea necesității de a inversa această tendință;
37. consideră că este importantă îmbunătățirea condiției femeilor care lucrează în agricultură, în special în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), întrucât s-a dovedit că emanciparea femeilor din mediul rural și investiția în dezvoltarea competențelor acestora cresc în mod semnificativ productivitatea și reduc foametea și malnutriția;
38. invită Comisia și statele membre să acorde prioritate programelor de cooperare bazate pe microcredite în vederea sprijinirii fermelor mici și ecologice în satisfacerea nevoilor alimentare ale populațiilor locale;
39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, precum și comisarilor responsabili pentru Expo Milano 2015 din statele membre participante.
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nigeria, în special cea mai recentă dezbatere în plen pe această temă care a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2015,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, inclusiv declarațiile din 8 ianuarie, 19 ianuarie, 31 martie, 14 aprilie și 15 aprilie 2015,
– având în vedere concluziile Consiliului din 9 februarie 2015,
– având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 583/2014 al Comisiei din 28 mai 2014(1), prin care gruparea Boko Haram a fost adăugată pe lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice,
– având în vedere cel de-al cincilea dialog ministerial Nigeria-UE, care a avut loc la Abuja, la 27 noiembrie 2014,
– având în vedere concluziile preliminare ale misiunilor de observare a alegerilor ale UE și ale Parlamentului European,
– având în vedere conferința regională privind securitatea din 20 ianuarie 2015, de la Niamey,
– având în vedere declarațiile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, privind violențele neîncetate și deteriorarea situației de securitate în nord-estul Nigeriei,
– având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind posibilitatea ca unii membri ai Boko Haram să fie acuzați de crime de război,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 1981, ratificată de Nigeria la 22 iunie 1983,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, ratificat de Nigeria la 29 octombrie 1993,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Constituția Republicii Federale a Nigeriei, adoptată la 29 mai 1999, în special dispozițiile capitolului IV,
– având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și protocolul opțional la aceasta,
– având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (Acordul de la Cotonou),
– având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că, în toate politicile externe ale Uniunii Europene, trebuie să se țină seama de principiul coeziunii politicii pentru dezvoltare,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Nigeria este țara cu cea mai numeroasă populație și cu cea mai mare diversitate etnică din Africa, fiind marcată de diviziuni regionale și religioase și de o fractură între nord și sud caracterizată prin disparități economice și sociale grave;
B. întrucât Nigeria este cea mai puternică economie de pe continentul african și un partener comercial important al UE, însă, în pofida resurselor sale bogate, Nigeria se numără printre țările unde se înregistrează cele mai mari inegalități la nivel mondial, peste 70 % din populația sa trăind cu mai puțin de 1,25 USD pe zi, în timp ce 10 % din populație controlează peste 90 % din resursele și bogățiile țării;
C. întrucât atacurile grupării Boko Haram din perioada 3-8 ianuarie 2015 au vizat Baga și 16 orașe și sate din împrejurimi, distrugând, conform imaginilor prin satelit, aproape 3 700 de structuri și ucigând mii de persoane;
D. întrucât Boko Haram a preluat și a păstrat sub controlul său o serie de orașe din nord-estul Nigeriei și recrutează în continuare cu forța civili, inclusiv mulți copii, pentru trupele sale; întrucât, din 2009, acțiunile violente ale Boko Haram s-au soldat cu peste 22 000 de morți, printre aceștia numărându-se creștini, musulmani și toți cei care nu aderă la convingerile sale dogmatice și extremiste; întrucât, în martie 2015, Boko Haram și-a declarat loialitatea față de Statul Islamic; întrucât, la 27 martie 2015, în orașul Damasak din nord-est, au fost descoperite sute de cadavre, care sunt, se pare, victime ale insurecției conduse de gruparea Boko Haram;
E. întrucât, în aprilie 2014, au fost răpite peste 270 de fete de la o școală de stat din Chibok (statul Borno); întrucât majoritatea acestor fete sunt în continuare dispărute, fiind într-o situație gravă, deoarece riscă să facă obiectul violenței sexuale, sclaviei și căsătoriilor forțate; întrucât, de atunci, Boko Haram a mai răpit alte sute de persoane; întrucât, la 28 aprilie 2015, aproximativ 300 de fete și femei au fost salvate în Pădurea Sambisa;
F. întrucât, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, actele de violență din statele Borno, Yobe și Adamawa au cauzat strămutarea a 1,5 milioane de persoane, printre care 800 000 de copii, peste trei milioane de oameni fiind afectați de insurecție;
G. întrucât peste 300 000 de nigerieni s-au refugiat în nord-vestul Camerunului și în sud-vestul Nigerului pentru a scăpa de violențe, în timp ce sute de nigerieni își riscă viața pe rutele de migrație spre UE în speranța de a ajunge să trăiască în condiții economice, sociale și de securitate mai bune;
H. întrucât obiectivul Boko Haram este să instaureze în nordul Nigeriei un stat pe deplin islamic, înființând instanțe penale sharia și interzicând educația de tip occidental;
I. întrucât, având în vedere agravarea situației de securitate, agricultorii nu își mai pot cultiva terenurile sau strânge recoltele, trăind cu frica unor noi atacuri ale grupării Boko Haram, ceea ce exacerbează și mai mult insecuritatea alimentară;
J. întrucât numărul de atacuri, inclusiv prin folosirea copiilor în atentatele sinucigașe cu bombă, este în creștere, acestea având loc pe un teritoriu de mari dimensiuni și, de asemenea, în țări învecinate, cum ar fi în Ciad și Camerun;
K. întrucât răspunsul inițial al autorităților nigeriene a fost mai mult decât insuficient și a creat în rândul populației un sentiment de neîncredere față de instituțiile statului; întrucât, în cadrul fostei guvernări, autoritățile nigeriene au fost implicate în acțiuni de încarcerare și detenție în masă, execuții extrajudiciare și numeroase alte încălcări grave ale legislației internaționale;
L. întrucât efectul de propagare a insurecției Boko Haram în țările învecinate demonstrează importanța intensificării cooperării și reacțiilor la nivel regional;
M. întrucât Nigeria joacă un rol-cheie în politica regională și africană și este unul dintre motoarele integrării regionale prin Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS);
N. întrucât veniturile din petrol au scăzut constant și criza economică este iminentă și întrucât, conform anumitor estimări, în fiecare an sunt sustrase între 3 și 8 miliarde USD din veniturile provenite din exploatarea petrolului în Nigeria; întrucât investițiile în sistemul de educație și în serviciile sociale ale Nigeriei au fost blocate ca urmare a gestiunii economice defectuoase, a instabilității și a corupției care persistă de mai multe decenii;
O. întrucât educația, alfabetizarea, drepturile femeilor, justiția socială și distribuția echitabilă a veniturilor publice în societate prin intermediul sistemelor fiscale, reducerea inegalităților și lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale reprezintă factori-cheie pentru combaterea fundamentalismului, a violenței și a intoleranței;
P. întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, dar eforturile comunității mondiale de a lua mai multe măsuri împotriva grupului Boko Haram în Nigeria au depins într-o anumită măsură de credibilitatea și responsabilitatea de care s-a dat dovadă și de transparența alegerilor;
Q. întrucât Nigeria este încă o democrație tânără și fragilă, care s-a confruntat cu violență extremă în urma rezultatelor alegerilor din 2011 și a acuzațiilor de fraudă electorală;
R. întrucât Comisia Electorală Națională Independentă (INEC) a amânat alegerile din 14 și 28 februarie la 28 martie și 11 aprilie 2015 pentru a permite guvernului să lanseze acțiuni militare împotriva grupării Boko Haram, iar, în martie 2015, a fost lansat un răspuns la nivel regional;
S. întrucât armata ciadiană, alături de Niger și Camerun, este cea mai importantă forță care luptă împotriva Boko Haram, recunoscându-se implicarea ei deplină împotriva teroriștilor Boko Haram în Gamboru Ngala, Malam Fatori și Kangalam în Nigeria; întrucât prețul ridicat plătit de această armată în războiul împotriva terorismului este cunoscut; întrucât Parlamentul European își exprimă deplina solidaritate cu răniții și cu familiile victimelor;
T. întrucât campania electorală s-a desfășurat într-un climat de tensiune, fiind raportate incidente de violență din motive electorale în toate părțile țării, în special în sud și în sud-vest, atacuri ale Boko Haram ce vizau descurajarea alegătorilor, încălcări ale regulilor campaniei electorale și influențarea alegătorilor;
U. întrucât observatorii locali și internaționali, printre care și observatorii din partea UE, au remarcat atât deficiențe sistemice, în special la centralizarea voturilor, cât și comportamente abuzive ale autorităților la guvernare și folosirea violenței; întrucât totuși nu au fost observate acte de manipulare sistematică;
V. întrucât, la invitația guvernului, UE a trimis o misiune pe termen lung de observare a alegerilor, la care a participat și o delegație din partea Parlamentului European; întrucât Uniunea Africană, Commonwealth și ECOWAS au trimis de asemenea misiuni de observare a alegerilor;
W. întrucât, la 31 martie 2015, candidatul prezidențial al opoziției, Congresul Progresiștilor (All Progressives Congress- APC), generalul Muhammadu Buhari, a fost declarat câștigător al alegerilor, iar președintele în funcție și-a recunoscut pașnic înfrângerea; întrucât partidul de opoziție, APC, a câștigat majoritatea voturilor la alegerile prezidențiale, pentru Senat și pentru Camera reprezentanților în patru din cele șase zone geopolitice;
X. întrucât au fost alese mai puține femei decât în 2011, când se înregistra deja o tendință negativă;
Y. întrucât 17 % dintre fete se căsătoresc înainte să împlinească vârsta de 15 ani, acest procent al căsătoriilor în care sunt implicați copii ajungând la 76 % în regiunea de nord-vest a țării; întrucât în Nigeria se înregistrează cea mai mare cifră absolută a cazurilor de mutilare genitală feminină (MGF) din toată lumea, care reprezintă circa un sfert din numărul total estimat de 115-130 de milioane de victime;
1. condamnă cu fermitate violența continuă și cu efecte din ce în ce mai grave, inclusiv valul permanent de atacuri cu arme și bombe, atentatele sinucigașe cu bombe, sclavia sexuală și alte forme de violență sexuală, răpirile și alte acte violente comise de secta teroristă Boko Haram asupra civililor, a guvernului și a armatei din Nigeria, ceea ce a provocat mii de morți și de răniți, a condus la strămutarea a mii de persoane și ar putea constitui crime împotriva umanității;
2. deplânge faptul că au fost masacrați bărbați, femei și copii nevinovați și este alături de poporul nigerian în efortul acestuia de a combate toate formele de terorism din țara sa; salută eforturile tuturor jurnaliștilor și ale apărătorilor drepturilor omului de a atrage atenția întregii lumi asupra extremismului grupării Boko Haram și asupra victimelor inocente ale violențelor comise de aceasta;
3. reamintește că a trecut un an de la răpirea celor 276 de fete de la o școală situată lângă Chibok, iar potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului au fost răpite cel puțin încă 2 000 de fete și femei; invită guvernul și comunitatea internațională să depună toate eforturile pentru a găsi persoanele răpite și a le elibera;
4. solicită președintelui nou-ales să-și mențină promisiunile făcute în timpul campaniei și să se folosească de toate resursele pentru a pune capăt violențelor grupării Boko Haram, reinstituind stabilitatea și securitatea în întreaga țară și combătând cauzele profunde ale acestor acțiuni teroriste; îi solicită acestuia, în special, să ia măsuri mai ferme pentru combaterea corupției interne, a gestionării defectuoase și a lipsei de eficiență în cadrul instituțiilor publice și al armatei, care au blocat orice posibilitate de a combate flagelul reprezentat de gruparea Boko Haram în nordul țării, precum și să ia măsuri pentru blocarea surselor de venit ilicite ale acesteia prin cooperarea cu țările învecinate, în special în ceea ce privește contrabanda și traficul;
5. invită liderii și autoritățile religioase din Nigeria să coopereze activ cu societatea civilă și cu autoritățile publice pentru a combate extremismul și radicalizarea;
6. solicită noilor autorități nigeriene să adopte o foaie de parcurs cu privire la dezvoltarea socială și economică a statelor din nord și din sud pentru a aborda problema sărăciei și a inegalității și chestiunile referitoare la oportunități egale și la accesul la îngrijiri medicale, promovând distribuirea echitabilă a veniturilor din petrol, în contextul descentralizării, care reprezintă o cauză a spiralei violenței; invită, de asemenea, autoritățile nigeriene să adopte măsuri ferme pentru a combate mutilarea genitală a femeilor, căsătoria copiilor și munca copiilor; solicită Uniunii Europene să recurgă la toate instrumentele de care dispune pentru a promova aceste măsuri și pentru a combate în mod eficient fluxurile financiare ilegale și evaziunea fiscală și pentru a spori cooperarea internațională democratică în probleme fiscale;
7. salută determinarea exprimată la Summitul regional de la Niamey din 20 și 21 ianuarie 2015 de către cele 13 țări participante, îndeosebi angajamentul militar al Ciadului, împreună cu cel al statelor Camerun, Niger și Nigeria, în privința combaterii amenințărilor teroriste ale grupării Boko Haram; încurajează consolidarea acestui răspuns la nivel regional, utilizând toate instrumentele existente și în deplină conformitate cu dreptul internațional; invită ECOWAS, în special, să continue să depună eforturi pentru ca noua sa Strategie de combatere a terorismului să devină operațională, acordând o atenție deosebită restricționării fluxurilor transfrontaliere ilicite de arme, armament, combatanți și produse de contrabandă; reiterează, de asemenea, că, fără o astfel de colaborare, este posibil ca actele de violență să continue, afectând pacea și stabilitatea în întreaga regiune; subliniază, în această privință, jurământul de fidelitate făcut de Boko Haram Statului Islamic, precum și necesitatea de a împiedica orice coordonare sau cooperare suplimentară dintre cele două organizații teroriste și de a împiedica extinderea amenințării;
8. salută inițiativele Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane și solicită Uniunii Africane să se lanseze de urgență în acțiuni concrete, împreună cu toate țările implicate, pentru a coordona lupta împotriva grupurilor teroriste din regiunea Sahel; îndeamnă Uniunea Europeană să sprijine dezvoltarea de mecanisme regionale pentru gestionarea conflictului, cum ar fi Forța africană de intervenție rapidă, precum și posibilitatea de a recurge la Instrumentul financiar pentru pace în Africa și la instrumentele UE de gestionare a situațiilor de criză;
9. îndeamnă comunitatea internațională să depună mai multe eforturi pentru a ajuta guvernul Nigeriei să lupte împotriva grupării Boko Haram și să abordeze cauzele profunde ale terorismului, deoarece numai o reacție globală poate asigura combaterea permanentă a violenței și a fundamentalismului;
10. invită Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia să își respecte angajamentul de a acorda Nigeriei și poporului său o gamă largă de ajutoare politice, de dezvoltare și umanitare în ceea ce privește lupta împotriva amenințării reprezentate de Boko Haram și asigurarea dezvoltării acestei țări; îndeamnă UE să își continue dialogul politic cu Nigeria, în temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou revizuit, și, în acest context, să abordeze chestiunile legate de drepturile universale ale omului, printre care libertatea de gândire, de conștiință, religioasă sau de credință și principiul nediscriminării pe orice criterii, astfel cum sunt înscrise în instrumentele universale, regionale și naționale din domeniul drepturilor omului;
11. de asemenea, solicită comunității internaționale să îi ajute pe refugiații nigerieni din țările învecinate; îndeamnă statele membre ale UE să înființeze urgent un sistem european credibil și holistic pentru gestionarea rutelor de migrație din Africa Subsahariană către Orientul Mijlociu și Africa de Nord, să furnizeze soluții de dezvoltare durabilă țărilor de origine, precum Nigeria, și să pună capăt tragediilor umane care se produc pe aceste rute;
12. îndeamnă UE să ancheteze sursele de finanțare a grupării Boko Haram și să soluționeze chestiunea transparenței comerțului cu orice tip de resurse naturale, printre care petrol, pentru a evita alimentarea conflictelor de către întreprinderi; invită autoritățile nigeriene și întreprinderile străine să sprijine consolidarea guvernanței în sectoarele extractive prin aplicarea Inițiativei privind transparența în industriile extractive și publicarea sumelor pe care întreprinderile le plătesc guvernului nigerian;
13. consideră că guvernul nigerian are dreptul și responsabilitatea de a-și apăra poporul împotriva terorismului, dar insistă asupra faptului că aceste acțiuni trebuie să aibă loc prin respectarea drepturilor omului și a statului de drept;
14. solicită desfășurarea unor anchete aprofundate legate de posibilele încălcări ale drepturilor omului, printre care execuțiile extrajudiciare, tortura, arestările arbitrare și abuzurile legate de extorcări, și consideră că astfel de acțiuni nu pot fi justificate ca fiind un mijloc de combatere a amenințării reprezentate de Boko Haram sau de alte organizații teroriste; consideră că este necesar să se realizeze urgent o serie de reforme legate de sistemul judiciar din Nigeria pentru a asigura o justiție penală eficientă în vederea combaterii terorismului; de asemenea, consideră necesară reformarea forțelor de securitate ale statului nigerian;
15. solicită ca soldații răniți să primească tratamentul adecvat, iar fetele și femeile victime ale violurilor în contextul conflictului armat să beneficieze de servicii complete de sănătate sexuală și reproductivă, în cadrul centrelor umanitare finanțate de UE, în conformitate cu articolul 3 comun din Convențiile de la Geneva, care garantează accesul răniților și al bolnavilor la toate îngrijirile medicale necesare în funcție de situația lor, fără nicio discriminare;
16. felicită generalul Muhammadu Buhari, candidat din partea partidului Congresul Progresiștilor (APC), pentru câștigarea alegerilor prezidențiale, precum și candidații din partea tuturor partidelor care au obținut locuri în Senat sau în Camera Reprezentanților sau care au fost aleși guvernatori sau membri în Adunările Legislative ale Statelor; felicită candidații care au acceptat înfrângerea în mod elegant, începând cu președintele în exercițiu și candidat la alegerile prezidențiale, Goodluck Jonathan, și salută angajamentul neîntrerupt al tuturor partidelor politice și al tuturor candidaților în favoarea unor alegeri pașnice și le îndeamnă să continue să accepte rezultatele fără violență;
17. felicită poporul nigerian pentru entuziasmul său democratic și pentru mobilizarea sa de-a lungul întregului proces electoral și solicită autorităților nigeriene să consolideze buna guvernanță și să promoveze existența unor instituții democratice care pot fi trase mai ușor la răspundere; consideră că schimbarea de putere prin vot electoral demonstrează progresul democrației în Nigeria, care ar putea servi drept model pentru alte națiuni africane;
18. salută determinarea INEC de a organiza un proces electoral credibil, pe cât posibil, transparent și echitabil, în pofida presiunilor și constrângerilor interne și externe cu care s-a confruntat și, în special, incluziunea persoanelor cu handicap;
19. încurajează victimele să-și adreseze plângerile prin intermediul mecanismelor oficiale de soluționare a litigiilor și solicită autorităților nigeriene să răspundă la fiecare dintre aceste plângeri printr-o anchetă completă și credibilă și să le soluționeze în conformitate cu legea; solicită UE să sprijine dezvoltarea unor astfel de mecanisme;
20. solicită guvernului nigerian să promoveze participarea femeilor la viața publică și politică;
21. reiterează solicitările adresate cu privire la abolirea legislației împotriva homosexualității și a pedepsei cu moartea;
22. solicită autorităților nigeriene să adopte de urgență măsuri pentru delta râului Niger, inclusiv măsuri de stopare a activităților ilegale legate de țiței, și să sprijine cetățenii expuși la poluare; invită Uniunea Europeană și statele sale membre să ofere competențe tehnice și resurse pentru a contribui la redresarea situației din această zonă; solicită tuturor întreprinderilor care au activități în regiune să respecte cele mai înalte standarde internaționale și să se abțină de la acțiuni care ar putea afecta mediul și comunitățile locale;
23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului Nigeriei și reprezentanților Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest și ai Uniunii Africane.
– având în vedere anterioarele sale rezoluții referitoare la Rusia și Ucraina, îndeosebi rezoluțiile sale din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia(1) și din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Ucraina(2),
– având în vedere declarația din 4 martie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la detenția prelungită a Nadiei Savcenko,
– având în vedere „Pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk”, adoptat și semnat la Minsk la 12 februarie 2015 și aprobat în mod global prin Rezoluția 2202 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU la 17 februarie 2015,
– având în vedere declarația UE din 16 aprilie 2015 privind răpirea și detenția ilegală a cetățenilor ucraineni de către Federația Rusă,
– având în vedere dispozițiile dreptului umanitar internațional și, mai ales, ale celei de-a Treia Convenții de la Geneva privind tratamentul prizonierilor de război din 12 august 1949,
– având în vedere declarația comună a Președintelui Ucrainei, a Președintelui Consiliului European și a Președintelui Comisiei Europene, ca urmare a celui de-al 17-lea summit UE-Ucraina, prin care se solicita eliberarea de urgență a tuturor ostaticilor și a persoanelor deținute ilegal, printre care și Nadia Savcenko,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât militanții rusofili ai autoproclamatei „Republicii Populare Lugansk” din estul Ucrainei au răpit-o în mod ilegal pe locotenentul Nadia Savcenko, pilot militar și fost ofițer al armatei ucrainene, pe teritoriul Ucrainei la 18 iunie 2014, au plasat-o în detenție, transferând-o în mod ilegal pe teritoriul Federației Ruse;
B. întrucât doamna Savcenko, născută în 1981, are o carieră militară strălucită până în prezent, fiind singurul militar ucrainean de sex feminin în forțele de menținerea a păcii trimise de Ucraina în Irak și prima femeie ce s-a înscris în Academia Forțelor Aeriene ucraineană, oferindu-se voluntar pentru a lupta în estul Ucrainei, în batalionul Aidar, fiind capturată;
C. întrucât Comisia de anchetă a Rusiei a acuzat-o definitiv pe Nadia Savcenko la 24 aprilie 2015 (complicitate la crimă împotriva a două sau mai multe persoane, complicitate la tentativă de crimă împotriva a două sau mai multe persoane și traversarea ilegală a graniței Federației Ruse);
D. întrucât Nadia Savcenko este deputată în Verhovna Rada a Ucrainei și membră a delegației la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE); întrucât Comisia pentru regulamentul de procedură, imunități și afaceri instituționale a APCE a confirmat imunitatea sa; întrucât Federația Rusă obiectează împotriva imunității diplomatice acordate Nadiei Savcenko ca deputată în Verhovna Rada; întrucât comunitatea internațională a întreprins numeroase eforturi pentru a asigura eliberarea Nadiei Savcenko, printre care Rezoluția 2034 (2015) a APCE, prin care se solicita eliberarea ei imediată și respectarea imunității sale parlamentare ca membră a delegației ucrainene la APCE;
E. întrucât federația Rusă a fost de acord cu schimbul de prizonieri politici și de persoane deținute ilegal în temeiul Acordurilor de la Minsk, pe principiul „toți pentru toți”, la cel târziu cinci zile după retragerea armamentului greu; întrucât Nadiei Savcenko i s-a oferit de mai multe ori amnistia, în schimbul recunoașterii vinovăției;
F. întrucât Nadia Savcenko a intrat în greva foamei de peste trei luni, ca protest împotriva deținerii sale ilegale; întrucât a fost supusă unor examinări și tratamente psihiatrice fără consimțământul său; întrucât instanțele din Moscova au refuzat apelurile Nadiei Savcenko împotriva detenției anterioare procesului; întrucât, între timp, starea sănătății ei s-a înrăutățit; întrucât UE și anumite state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea sănătății ei; întrucât au fost făcute mai multe apeluri pe lângă Consiliul pentru drepturile omului al ONU și pe lângă Crucea Roșie Internațională pentru eliberarea Nadiei Savcenko,
1. solicită eliberarea imediată și necondiționată a Nadiei Savcenko; condamnă Federația Rusă pentru răpire și detenție ilegală, timp de aproape un an și anchetarea Nadiei Savcenko; solicită ca autoritățile ruse să-și respecte angajamentul internațional asumat prin Acordurile de la Minsk, mai ales „Pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk”; consideră că Rusia nu are niciun temei legal sau jurisdicție pentru a proceda la deținerea, anchetarea sau acuzarea Nadiei Savcenko;
2. consideră că deținerea Nadiei Savcenko ca prizonier de război în Rusia reprezintă o încălcare a Convenției de la Geneva; subliniază că cei responsabili pentru deținerea ei ilegală în Rusia ar putea face obiectul unor sancțiuni internaționale sau al unor proceduri juridice pentru acțiunile lor;
3. reamintește autorităților ruse că dna Savcenko este în continuare într-o stare foarte fragilă de sănătate, acestea fiind direct responsabile pentru siguranța și bunăstarea ei; solicită autorităților ruse să permită accesul unor doctori internaționali și imparțiali pe lângă dna Savcenko, asigurându-se că orice examinări medicale sau psihologice au loc doar cu consimțământul dnei Savcenko și ținându-se cont de consecințele îndelungatei greve a foamei; solicită Rusiei să permită organizațiilor umanitare internaționale acces permanent la ea;
4. solicită eliberarea imediată a tuturor celorlalți cetățeni ucraineni, printre care regizorul ucrainean Oleg Sențov și Khaizer Jemilev, deținuți ilegal în Rusia;
5. îndeamnă Președintele Franței și Cancelarul Germaniei, precum și pe miniștrii de afaceri de externe implicați, să ridice problema eliberării Nadiei Savcenko la următoarele reuniuni ale Grupului de contact pentru punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk, în formatul Normandia; solicită VP/ĂR, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să urmărească îndeaproape cazul Nadiei Savcenko, să-l readucă în atenție în diferite formate și reuniuni cu autoritățile ruse și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestor eforturi;
6. subliniază că eliberarea Nadiei Savcenko nu este doar un pas necesar pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Ucraina și Rusia, ci și pentru a demonstra că autoritățile ruse înțeleg să respecte și să recunoască drepturile umane fundamentale;
7. reamintește că Nadia Savcenko a fost aleasă deputată a Parlamentului ucrainean la alegerile parlamentare generale din Ucraina din octombrie 2014, fiind membră a delegației ucrainene la APCE, beneficiind astfel de imunitate internațională; reamintește Rusiei obligația sa internațională de a-i respecta imunitatea în calitate de membră APCE;
8. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei și președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
– având în vedere prevederile dreptului internațional umanitar,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria,
– având în vedere declarația din 10 aprilie 2015 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a comisarului pentru ajutorul umanitar și gestionarea crizelor privind situația din Yarmouk, Siria;
– având în vedere declarația din 18 aprilie 2015 a VP/ÎR în numele Uniunii Europene privind situația din tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk din Siria,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU 2139 (2014), 2165 (2014) și 2191(2014),
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4)din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât ISIS/Daʼesh a atacat tabăra de refugiați palestinieni din Yarmouk la 1 aprilie 2015; întrucât regimul Assad a continuat bombardamentele aeriene și atacurile cu artilerie asupra taberei ca răspuns la atacul SI, iar lupte de stradă intense între grupuri armate ale opoziției armate anti-Assad, Aknaf Bait al-Makdis, pe de o parte, și ISIS/Daʼesh și Jabnat al-Nusra, pe de altă parte, au avut loc în tabără; întrucât la 16 aprilie 2015, unități militare palestiniene, cu ajutorul rebelilor sirieni, i-au obligat pe combatanții ISIS/Daʼesh să se retragă din tabără; întrucât retragerea ISIS/Daʼesh lasă în mare parte controlul taberei organizației Jabhat al-Nusra afiliată la Al-Qaida;
B. întrucât Yarmouk, cea mai mare tabără de refugiați din Siria, înființată în 1957 pentru a primi persoane care se refugiază din cauza conflictului arabo-israelian, a fost scena de luptă dintre guvernul sirian și grupuri armate, cum ar fi Jabhat al-Nusra și Armata liberă siriană; întrucât, înaintea conflictului sirian, mai mult de 160 000 de civili locuiau în tabără, în timp ce în prezent rămân numai 18 000;
C. întrucât cei 480 000 de refugiați palestinieni reprezintă în continuare un grup deosebit de vulnerabil în contextul crizei din Siria; întrucât acești refugiați sunt răspândiți în mai mult de 60 de tabere pe cuprinsul regiunii; întrucât, pentru satisfacerea nevoilor în materie de hrană zilnică, apă și îngrijiri medicale, 95% din refugiații palestinieni se bazează în prezent pe Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA);
D. întrucât populația civilă din tabăra Yarmouk a fost asediată din decembrie 2012 și a fost supusă bombardamentelor fără discriminare din partea regimului Assad și se află blocată în continuare în interiorul taberei; întrucât, potrivit UNRWA, 18 000 de civili palestinieni și sirieni din Yarmouk, inclusiv 3 500 de copii, au nevoie de ajutoarele umanitare de primă necesitate;
E. întrucât în tabără există o criză permanentă în ceea ce privește sănătatea, cu o epidemie de febră tifoidă, care a apărut în 2014, hepatită A și boli legate de calitatea apei la nivel endemic, precum și malnutriție, cu toate consecințele cunoscute;
F. întrucât Consiliul de Securitate al ONU a invitat toate părțile implicate în războiul civil din Siria să permită accesul umanitar în tabăra Yarmouk și să permită ajutoarelor umanitare să ajungă la destinație fără obstrucții;
G. întrucât Comisia a eliberat fonduri de urgență imediată în valoare de 2,5 milioane EUR pentru operațiunile UNRWA în scopul furnizării de asistență pentru salvarea de vieți omenești în rândul refugiaților palestinieni din Siria, sub formă de numerar și de material de ajutor de urgență;
H. întrucât, în plus, ca parte a finanțării UE pentru 2015 în materie de asistență umanitară pentru Siria, sprijinul va facilita o reacție umanitară rapidă pentru a răspunde nevoilor familiilor vulnerabile; întrucât această finanțare se extinde la toate zonele din Siria afectate de conflict, punându-se accentul în mod deosebit pe recentele violențe din Yarmouk, Idlib, Daraa și Alep;
I. întrucât refuzul actual al regimului sirian și al altor beligeranți de a permite accesul umanitar la refugiații care trăiesc în tabăra Yarmouk este o încălcare a dreptului umanitar internațional; întrucât capacitatea UNRWA de a sprijini intervenții de urgență pentru salvarea de vieți omenești, răspunzând astfel evoluțiilor urgente ca cele care afectează tabăra Yarmouk, este serios subminată de finanțarea insuficientă cronică a intervențiilor umanitare din Siria;
1. își exprimă preocuparea profundă cu privire la deteriorarea continuă a situației umanitare și de securitate din Siria și, în special în tabăra de refugiați palestinieni Yarmouk și în alte tabere palestiniene; își reafirmă angajamentul ferm în favoarea victimelor conflictului sirian;
2. condamnă preluarea taberei Yarmouk și actele de terorism comise de ISIS/Daʼesh și Jabhat al-Nusra, precum și asedierea și bombardarea taberei de către regimul Assad, inclusiv cu butoaie cu exploziv, care provoacă o suferință oribilă populației afectate; solicită încetarea imediată a asediului și a tuturor atacurilor asupra populației civile;
3. își exprimă preocuparea cu privire la toți apărătorii drepturilor omului deținuți în tabăra Yarmouk și a celor reținuți în prezent de forțele de securitate siriene; solicită tuturor grupurilor armate din tabăra Yarmouk să nu mai aibă drept țintă apărătorii drepturilor omului;
4. solicită respectarea statutului de neutralitate a taberei Yarmouk și protecția civililor aflați în interiorul taberei, în special a femeilor și copiilor, precum și asigurarea de instalații medicale, școli și locuri de refugiu;
5. subliniază că războiul actual din Siria și recentele amenințări generate de ISIS/Daʼesh constituie un pericol major pentru populația din Siria, precum și pentru Orientul Mijlociu în general; invită UE să contribuie la eforturile comune de a atenuare a crizei umanitare și să se implice în sprijinirea țărilor vecine pentru furnizarea de adăpost refugiaților care părăsesc conflictul din Siria, mulți dintre ei pierzându-și viețile în încercarea de a traversa Mediterana în bărci;
6. solicită aplicarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU 2139 (2014), 2165 (2014) și 2191 (2014) pe întreg teritoriul Siriei; îndeamnă toate părțile implicate în conflict să permită UNRWA, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și altor organizații internaționale de ajutor accesul neobstrucționat la tabăra de refugiați de la Yarmouk, să permită accesul umanitar imediat și necondiționat, să evacueze civilii răniți și să asigure trecerea în siguranță a tuturor civililor care doresc să părăsească tabăra; solicită stabilirea de coridoare umanitare care să nu fie controlate nici de regimul sirian, nici de ISIS/Daʼesh și Jabhat al-Nusra, date fiind încălcările grave și continue ale dreptului umanitar internațional pe care le-au comis;
7. salută eliberarea de către Comisie a sumei de 2,5 milioane EUR, ca finanțare de urgență imediată a operațiunilor de asistență a UNRWA pentru salvarea de vieți omenești în favoarea refugiaților palestinieni din Siria; salută UNRWA pentru activitatea importantă pe care o desfășoară și își exprimă angajamentul ferm în favoarea continuării colaborării cu comisarul general al UNRWA, Pierre Krähenbühl, și cu toți ceilalți parteneri, pentru a contribui la reducerea suferințelor persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor; subliniază necesitatea ca UE și statele membre să-și mărească sprijinul acordat UNRWA pentru eforturile de ajutor de urgență în favoarea civililor din Yarmouk și din alte zone din Siria, garantând că toți refugiații palestinieni, comunitățile-gazdă și alții primesc asistența de care au nevoie; îndeamnă UE să participe la finanțarea apelului de urgență al UNRWA în valoare de 30 de milioane USD și să ofere sprijin diplomatic și politic UNRWA;
8. condamnă în mod ferm abuzurile împotriva copiilor, masacrele, tortura, uciderile și violența sexuală la care este supusă populația siriană; subliniază importanța luării unor măsuri adecvate pentru a asigura siguranța civililor nevinovați, inclusiv a femeilor și copiilor; recunoaște că femeile și fetele sunt frecvent victimele violurilor ca armă de război în conflictul sirian, inclusiv în închisorile regimului; subliniază articolul 3 comun ale convențiilor de la Geneva care garantează persoanelor rănite și bolnave toate îngrijirile medicale pe care le impune starea lor, fără discriminări negative; îndeamnă furnizorii de ajutor umanitar să asigure întreaga gamă de servicii de sănătate în instalațiile umanitare finanțate de UE;
9. își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile depuse de trimisul special al ONU în Siria, Staffan de Mistura, pentru a obține încetări locale ale focului și pentru a pune în aplicare armistiții umanitare, la care să adere toate părțile implicate în conflict, pentru a permite acordarea ajutorului umanitar; își reiterează apelurile ca UE să preia inițiativa eforturilor diplomatice în acest scop;
10. își reiterează solicitarea pentru o soluție durabilă în conflictul sirian prin intermediul unui proces politic favorabil incluziunii, coordonat de Siria, pe baza comunicatului de la Geneva din iunie 2012, care să conducă la o reală tranziție care respectă aspirațiile legitime ale poporului sirian și care permite acestuia să își determine propriul viitor în mod independent și democratic; salută anunțul conform căruia vor fi organizate noi discuții la Geneva în mai între regimul Assad, opoziție, membrii ai CSONU și puterile regionale, printre care Iranul;
11. își păstrează convingerea că nu poate exista o pace durabilă în Siria fără a stabili responsabilitatea pentru crimele comise de toate părțile în timpul conflictului, inclusiv în ceea ce privește tabăra Yarmouk; își reiterează solicitarea de a adresa situația din Siria Tribunalului Penal Internațional; invită UE și statele membre să examineze în mod serios recenta recomandare a Comisiei de anchetă a ONU de a analiza posibilitatea înființării unui tribunal special pentru crimele comise în Siria;
12. consideră că Parlamentul trebuie să realizeze o vizită ad-hoc în tabăra de refugiați de la Yarmouk pentru a evalua în mod independent situația umanitară, de îndată ce condițiile de securitate o permit, în coordonare cu ONU și independent de regimul Assad sau orice altă parte implicată în conflict;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, trimisului special al ONU și Ligii Arabe în Siria, Secretarului General al Consiliului de cooperare pentru statele arabe din Golf, președintele Autorității Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și tuturor părților implicate în conflictul din Siria.
Întemnițarea unor activiști în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor în Algeria
269k
95k
Rezoluţia Parlamentului European din 30 aprilie 2015 referitoare la trimiterea la închisoare a lucrătorilor şi activiştilor pentru drepturile omului în Algeria (2015/2665(RSP))
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Algeria(1), în special cele din 9 iunie 2005 referitoare la libertatea presei în Algeria şi cea din 10 octombrie 2002 referitoare la încheierea unui acord de asociere cu Algeria(2),
– având în vedere Rezoluţia sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind drepturile omului şi democraţia în lume şi politica în materie a Uniunii Europene(3), precum şi Rezoluţia sa din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica europeană de vecinătate, către un parteneriat mai puternic: poziţia PE referitoare la rapoartele intermediare 2012(4),
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 aprilie 2015 referitoare la revizuirea Politicii europene de vecinătate,
– având în vedere declarația Uniunii Europene în urma celei de-a opta reuniuni a Consiliului de asociere UE-Algeria din 13 mai 2014,
– având în vedere Comunicatul Comun din 15 mai 2012 al Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate adresat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor intitulat „Rezultatele noii politici europene de vecinătate” (JOIN(2012)0014),
– având în vedere memoriul 2013 al Comisiei privind Politica europeană de vecinătate (PEV) din martie 2014, referitor la Algeria,
– având în vedere declaraţia Consiliului European din iunie 2011 referitoare la vecinătatea sudică,
– având în vedere declaraţia Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navy Pillay, făcută în septembrie 2012, în cursul vizitei sale în Algeria,
– având în vedere Acordul de asociere UE-Algeria, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2005,
– având în vedere articolul 2 din acordul de asociere menţionat mai sus, care stipulează că respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului trebuie să inspire politicile naţionale şi internaţionale ale părţilor care au aderat la el şi constituie un element esenţial al respectivului acord,
– având în vedere Constituția Egiptului, adoptată prin referendum la 28 noiembrie 1996, îndeosebi articolele 34-36, 39, 41 și 43 din aceasta,
– având în vedere raportul final din 5 august 2012, întocmit de Misiunea UE de observare a alegerilor parlamentare din Algeria,
– având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, la care Algeria este parte,
– având în vedere Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical din 1948 şi Convenţia nr. 98 a OIM privind dreptul la organizare și negociere colectivă din 1949,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât în Algeria au avut recent loc proteste împotriva şomajului; întrucât autorităţile algeriene admit faptul că cererile manifestanţilor sunt legitime; întrucât, cu toate acestea, în ultimii patru ani şi, de la începutul lui 2015, cu o şi mai mare intensitate, apărătorii drepturilor omului, inclusiv activiştii pentru drepturile muncii, în special în regiunile din sudul Algeriei, au proferat ameninţări, au abuzat verbal şi supus la rele tratamente şi au recurs la hărţuieli judiciare pe fundalul escaladării protestelor economice, sociale şi ambientale;
B. întrucât Mohamed Rag, un activist pentru drepturile muncii făcând parte din Comitetul Naţional pentru Apărarea Drepturilor Şomerilor (Comité National pour la Défense des Droits des Chômeurs, CNDDC) din oraşul Laghouat a fost arestat la 22 ianuarie 2015 şi a fost condamnat la 18 luni de închisoare şi la o amendă de DZD 20 000, pentru ultraj contra unui agent din forţele de securitate aflat în exerciţiul funcţiunii, sentinţa fiind confirmată în apel la 18 martie 2015;
C. întrucât, la 28 ianuarie 2015, în oraşul Laghouat au fost arestaţi opt activişti pentru drepturile muncii, membri ai CNDDC – Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi Benallal, Azzouzi Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar şi Djaballah Abdelkader – pe când erau adunaţi în faţa tribunalului municipal, cerând eliberarea lui Modamed Rag; întrucât aceşti opt activişti au fost ulterior, în martie trecut, condamnaţi la un an de închisoare, cu o sentinţă de suspendare de 6 luni, şi la o amendă de DZD 5 000 fiecare, pentru faptul de a se fi adunat în mod neautorizat/ilegal şi pentru exercitarea de presiuni în privinţa hotărârilor magistraţilor;
D. întrucât în Laghouat, în cursul audierii activiştilor menţionaţi mai sus ai CNDDC, care a avut loc la 11 martie 2015, au fost desfăşuraţi un număr mare de agenţi de poliţie, împiedicând astfel intrarea în tribunal a publicului şi a martorilor, iar în afara tribunalului poliţia a arestat şi ulterior a eliberat aproape 50 de manifestanţi paşnici care îşi exprimau solidaritatea cu cei nouă deţinuţi;
E. întrucât, deşi starea de urgenţă a fost ridicată în februarie 2011, ca răspuns la valul de proteste în masă în favoarea democraţiei, restricţiile, în drept şi în practică, impuse în ceea ce priveşte adunările paşnice nu au fost abrogate, în special decretul din 18 iunie 2001, care continuă să interzică manifestaţiile publice în oraşul Alger şi legea 91-19 din 2 decembrie 1991privind manifestaţiile şi adunările publice, în temeiul căreia orice eveniment public este condiţionat de o autorizare prealabilă; întrucât Ministerul de Interne autorizează rar adunările publice;
F. întrucât orice participant la o manifestaţie neautorizată poate fi urmărit în justiţie şi riscă, în temeiul articolelor 99 şi 100 din Codul penal algerian, o pedeapsă cu închisoarea de două luni până la cinci ani; întrucât în ianuarie 2014, termenul limită pentru înregistrarea asociaţiilor noi, toate asociaţiile care nu au fost acceptate au fost scoase în afara legii; întrucât proteste paşnice au fost dispersate cu forţa de poliţie, uneori în mod violent, iar protestarii paşnici pot fi arestaţi înaintea manifestaţiilor, pentru a se preveni desfăşurarea acestora;
G. întrucât în 2014, guvernul algerian a procedat la revizuiri pro-democratice şi a promis şi alte reforme în scopul protejării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; întrucât implementarea acestor reforme a fost, până în prezent, nesatisfăcătoare;
H. întrucât, în martie 2015, alţi patru activişti pentru drepturile muncii, Rachid Aouine, Youssef Sultani, Abdelhamid Brahimi şi Ferhat Missa, membri ai CNDDC din oraşul El Oued, au fost arestaţi şi acuzaţi de instigare la reunire; întrucât doi dintre aceştia au fost achitaţi, însă Rachid Aouine a fost condamnat, iar Youssef Sultani urmează să fie judecat;
I. întrucât, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare o nouă lege privind asociaţiile (12-06), care impune organizaţiilor neguvernamentale şi grupurilor aparţinând societăţii civile restricţii în ceea ce priveşte crearea, funcţionarea şi accesul la finanţare străină; întrucât legea incriminează membrii asociaţiilor neînregistrate, suspendate şi dizolvate, care sunt pasibili la şase luni de închisoare şi o amendă însemnată, ceea ce afectează libertatea de asociere;
J. întrucât, cu toate că legea 90-14 din 2 iunie 1990 privind condiţiile de exercitare a drepturilor sindicatelor le permite lucrătorilor să înfiinţeze sindicate fără a solicita vreo permisiune, ci prin notificarea în scris a autorităţilor, acestea au refuzat, în mai multe cazuri, eliberarea unei confirmări de primire, fără de care sindicatele nu-i pot reprezenta legal pe lucrători;
K. întrucât Algeria, care este în curs de a fi evaluată în ceea ce priveşte aplicarea Convenţiei 87 a OIM în iunie 2014, a făcut obiectul analizelor experţilor OIM în mai multe dintre rapoartele întocmite de aceştia sub aspectul încălcării drepturilor lucrătorilor la grevă şi la înfiinţarea unor sindicate la propria alegere;
L. întrucât negocierile cu privire la Planul de acţiune dintre UE şi Algeria din cadrul Politicvii europene de vecinătate au fost iniţiate în 2012; întrucât, deşi recunoaşte că ambele părţi au interesul să-şi consolideze dialogul şi cooperarea în chestiunile regionale şi legate de securitate, în martie 2014 Comisia şi-a exprimat, totuşi, îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a sistemului judiciar şi la deteriorarea situaţiei sub aspectul libertăţii de asociere, adunare şi exprimare în Algeria;
M. întrucât Algeria este membră a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din ianuarie 2014;
1. își exprimă îngrijorarea cu privire la arestarea şi detenţia activiştilor Rachid Aouine, Mohamed Rag, Khencha Belkacem, Brahimi Belelmi, Mazouzi Benallal, Azzouzi Boubakeur, Korini Belkacem, Bekouider Faouzi, Bensarkha Tahar și Djaballah Abdelkader, deoarece aceştia sunt reţinuţi în pofida faptului că activitatea lor este pe deplin permisă de legislaţia algeriană şi concordă cu instrumentele internaţionale din domeniul drepturilor omului pe care le-a ratificat Algeria;
2. reaminteşte că Algeria este obligată să respecte articolul 2 din Acordul de asociere, care stipulează că un aspect esenţial al acestuia este respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului, a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, a Pactului internațional privind drepturile economice, sociale și culturale şi a Cartei africane a drepturilor omului şi popoarelor şi că, prin urmare, Algeria are obligaţia să respecte drepturile universale ale omului, inclusiv libertatea de adunare şi de asociere;
3. consideră că hărțuirea și intimidarea activiştilor pentru drepturile muncii şi a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv la nivel judiciar, nu sunt în conformitate cu prevederile Declarației Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului;
4. consideră că dreptul la un proces echitabil şi asigurarea unor garanţii minimale în ceea ce priveşte drepturile la apărare ale tuturor deţinuţilor, printre care apărătorii drepturilor omului şi activiştii pentru drepturile muncii, sunt în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;
5. invită, de asemenea, autorităţile algeriene să asigure și să garanteze dreptul la libertatea de exprimare, asociere şi adunare paşnică şi să adopte măsuri adecvate pentru a garanta siguranţa şi securitatea activiştilor societăţii civile şi ale apărătorilor drepturilor omului, precum şi libertatea acestora de a-şi desfăşura activităţile legitime şi paşnice;
6. reaminteşte recomandarea făcută guvernului algerian de către Raportorul special al ONU privind promovarea şi protejarea dreptului la libertatea de opinie şi de exprimare, de a abroga decretul din 18 iunie 2001 prin care sunt interzise protestele paşnice şi toate formele de manifestaţii publice în Alger şi de a institui un sistem de simplă notificare, în locul autorizării prealabile a manifestaţiilor publice;
7. invită autorităţile algeriene să abroge legea 12-06 privind asociaţiile şi să se angajeze într-un dialog veritabil cu organizaţiile societăţii civil, în vederea elaborării unei legi noi, în conformitate cu standardele internaţionale în materia drepturilor omului şi cu Constituţia algeriană;
8. salută faptul că, din 2012, au fost acordate autorizaţii pentru un număr de douăsprezece organizaţii sindicale; reaminteşte că nu trebuie concepute manevre administrative în scopul neacordării statutului juridic pentru sindicatele independente care încearcă să-şi desfăşoare activitatea în afara organizaţiilor sindicale existente; invită autorităţile algeriene să permită înregistrarea legală a sindicatelor noi şi să se conformeze convenţiilor implementate de OIM care au fost ratificate de Algeria, îndeosebi Convenţia nr. 87 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical şi Convenţia nr. 98 privind dreptul la organizare și negociere colectivă;
9. apreciază faptul că Algeria a ratificat majoritatea tratatelor internaţionale privind drepturile omului; încurajează angajamentul din ce în ce mai mare şi mai buna cooperare a autorităţilor algeriene cu Organizaţia Naţiunilor Unite, îndeosebi cu Organizaţia Internaţională a Muncii şi Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; invită autorităţile algeriene să coopereze în cadrul procedurilor speciale ale ONU, inclusiv prin invitarea în vizită a raportorilor speciali, şi să ţină seama de recomandările acestora; invită, de asemenea, Algeria să coopereze activ cu Uniunea Africană în cadrul mecanismelor pentru drepturile omului, în special cu Raportorul special privind apărătorii drepturilor omului;
10. cere Vicepreşedintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate (VP/ÎR), precum şi statelor membre ale UE să asigure existența unei politici clare și principiale față de Algeria, care să includă un dialog pe tema drepturilor omului, în acord cu cadrul strategic al UE privind drepturile omului şi democraţia; le solicită VP/ÎR şi statelor membre să asigure un dialog politic, privind securitatea şi drepturile omului substanţial pe toate cele trei dimensiuni şi solicită, prin urmare, Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) să stabilească repere şi indicatori clari pentru monitorizarea obiectivelor UE şi evaluarea progreselor înregistrate în domeniul drepturilor omului, impunităţii, libertăţii de asociere, adunare şi exprimare, al statului de drept şi al situaţiei apărătorilor drepturilor omului din Algeria;
11. îndeamnă autorităţile algeriene, VP/ÎR şi SEAE să includă un capitol consistent privind drepturile omului în viitorul Plan de acţiune UE-Algeria, care să exprime o voinţă politică fermă de a progresa de jure şi de facto în ceea ce priveşte promovarea şi protejarea drepturilor omului în acord cu Constituţia algeriană şi tratatele internaţionale în materia drepturilor omului, precum şi instrumentele regionale africane în materia drepturilor omului la care a aderat Algeria; opinează că în Planul de acţiune UE-Algeria ar trebui adoptate obiective specifice în materia drepturilor omului, asociate cu un plan de reforme pe care trebuie să le opereze Algeria cu implicarea semnificativă a societăţii civile independente; solicită definirea unor indicatori pentru evaluarea obiectivă şi regulată a situaţiei drepturilor omului din Algeria;
12. invită SEAE şi statele membre să monitorizeze îndeaproape toate procesele şi procedurile judiciare îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului şi a activiştilor pentru drepturile muncii, prin prezenţa reprezentanţilor delegaţiei UE şi ai ambasadelor statelor membre la Alger şi să transmită Parlamentului rapoarte pe această temă;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Delegaţiei UE la Alger, Guvernului Algeriei, Secretarului General al ONU, precum și Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.