Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2104(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0308/2015

Texte depuse :

A8-0308/2015

Dezbateri :

PV 23/11/2015 - 17
CRE 23/11/2015 - 17

Voturi :

PV 24/11/2015 - 5.8
CRE 24/11/2015 - 5.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0403

Texte adoptate
PDF 373kWORD 132k
Marţi, 24 noiembrie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Rolul UE în cadrul ONU
P8_TA(2015)0403A8-0308/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la rolul UE în cadrul ONU - cum pot fi realizate mai bine obiectivele de politică externă ale UE (2015/2104(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la UE și ONU, în special Recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului referitoare la cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite(1) și Rezoluția sa din 11 mai 2011 referitoare la UE ca actor global: rolul său în cadrul organizațiilor multilaterale(2),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 privind prioritățile UE pentru cea de a 70-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite,

–   având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–   având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU referitoare la participarea Uniunii Europene la lucrările ONU(3), prin care i se conferă UE dreptul de a interveni în cadrul Adunării Generale, de a prezenta propuneri și amendamente orale, care vor fi supuse la vot la cererea unui stat membru, precum și dreptul de a exercita dreptul la replică,

–   având în vedere prima declarație făcută vreodată de Președintele Consiliului de Securitate la 14 februarie 2014 privind rolul jucat de UE în menținerea păcii și a securității la nivel internațional(4),

–   având în vedere declarația făcută cu ocazia Conferinței Mondiale de la Durban din 2001 împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței asociate acestora,

–   având în vedere studiul Direcției Generale a Parlamentului European, publicat în martie 2015 și intitulat „Reformarea Organizației Națiunilor Unite: situația actuală, căi de urmat”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0308/2015),

Obiectivele și punctele forte ale UE la nivel global

A.  întrucât viitorul Uniunii Europene este legat de pacea, securitatea, dezvoltarea și drepturile omului la nivel mondial; întrucât provocările cu care se confruntă UE necesită soluții globale, iar problemele globale necesită acțiuni europene;

B.  întrucât principiile și obiectivele politicii externe a Uniunii Europene sunt consacrate în articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și sunt strâns corelate cu cele ale ONU; întrucât articolul 21 din TUE cere în mod explicit respectarea principiilor Cartei ONU și a dreptului internațional;

C.  întrucât UE dispune de un potențial unic de a mobiliza resurse din întreaga gamă de instrumente diplomatice, de securitate și apărare, economice, de dezvoltare și umanitare, cu respectarea deplină a prevederilor Cartei ONU; întrucât utilizarea acestor instrumente pe baza unei abordări globale oferă UE o flexibilitate unică în realizarea efectivă a celor mai complexe obiective de securitate;

D.  întrucât UE participă activ, sub auspiciile ONU, la promovarea păcii, securității și progresului, prin intermediul Politicii sale externe și de securitate comună (PESC) și al Politicii de securitate și apărare comună (PSAC);

E.  întrucât UE își protejează valorile, interesele fundamentale, securitatea, independența și integritatea și acționează pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei ONU și cu Actul final de la Helsinki din 1975, precum și cu obiectivele Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, adoptată în 1990; întrucât UE face parte din sistemul de securitate colectivă a ONU, inclusiv ca unul dintre aranjamentele regionale prevăzute în capitolul VIII din Carta ONU;

F.  întrucât UE promovează progresul sustenabil pe plan economic, social și de mediu al țărilor în curs de dezvoltare, cu obiectivul principal de a eradica sărăcia, de a promova pacea și stabilitatea pe termen lung și de a combate inegalitățile sociale, și oferă asistență umanitară populațiilor, țărilor și regiunilor care se confruntă cu toate tipurile de crize, naturale sau provocate de om;

G.  întrucât UE este un actor de anvergură mondială în diferite domenii de politici interconectate: comerțul, dezvoltarea, ajutorul umanitar, mediul și drepturile omului;

H.  întrucât UE acționează pentru sustenabilitatea mediului prin promovarea de acțiuni și măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și a managementului sustenabil al resurselor naturale;

I.  întrucât UE joacă, de asemenea, un rol important în politicile de mediu, în special în combaterea schimbărilor climatice, nu numai situându-se în avangarda acestor eforturi și impunându-și obiective ambițioase, dar și susținând ferm, în cadrul negocierilor globale, încheierea de acorduri obligatorii juridic și adoptarea de acțiuni concrete și măsurabile;

J.  întrucât UE întărește fundamentele sustenabilității sociale și ale bunei guvernări consolidând, sprijinind și promovând democrația, statul de drept, drepturile omului și principiile dreptului internațional;

K.  întrucât, în conformitate cu tratatele sale, UE promovează un sistem internațional bazat pe o cooperare multilaterală mai puternică și pe o bună guvernanță globală și este angajată într-un multilateralism eficient, care are în centrul său ONU; întrucât acest angajament izvorăște din convingerea că, pentru a răspunde adecvat crizelor, provocărilor și amenințărilor globale, comunitatea internațională are nevoie de un sistem multilateral eficient, întemeiat pe valori și drepturi universale;

L.  întrucât principalul accent al politicii externe a UE s-a pus pe relațiile bilaterale, pe cooperare și parteneriate cu țări, grupuri de țări și alte organizații regionale și internaționale din întreaga lume; întrucât, în ultimele decenii, s-a acordat o atenție specială obiectivelor și problemelor geopolitice din vecinătatea estică și sudică a UE; întrucât UE menține, de asemenea, relații speciale cu țările de pe continentul african, acordându-le o atenție deosebită problemele lor în cadrul acțiunilor sale;

M.  întrucât, în contextul interdependenței globale crescânde, UE trebuie să își consolideze rolul atât în relațiile bilaterale, cât și în forurile multilaterale;

N.  întrucât UE a fost implicată și joacă un rol important în eforturile depuse pentru medieri și negocieri în plan internațional, în special în formatele E3/EU3+3 și în negocierile cu Iranul, precum și în procesul de pace din Orientul Mijlociu;

O.  întrucât, fiind cel mai mare bloc comercial din lume, UE joacă un rol important în cadrele comerciale bilaterale și multilaterale și a dezvoltat măsuri active de politici comerciale pentru promovarea creșterii economice, reducerea sărăciei și protecția mediului și a resurselor naturale;

P.  întrucât, UE și statele sale membre sunt împreună cel mai mare contribuabil la bugetul general al ONU, la asistența umanitară a ONU, la asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), precum și la operațiunile ONU de menținere a păcii; întrucât politicile UE în domeniul dezvoltării au o mare importanță, datorită promovării active a reducerii sărăciei și a sustenabilității economice, sociale și de mediu, întărind astfel, pacea și securitatea; întrucât UE este parte în peste 50 de acorduri multilaterale și convenții ale ONU, fiind singurul participant non-statal;

Q.  întrucât UE este una dintre cele mai ardente apărătoare și promotoare a drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a valorilor culturale și a diversității, a democrației și a statului de drept; întrucât prevederile legate de aceste principii sunt incluse în toate parteneriatele sale bilaterale și au o poziție centrală în politica sa multilaterală; întrucât UE a fost dintotdeauna o susținătoare fermă a justiției internaționale;

R.  întrucât UE joacă un rol important în sprijinirea operațiunilor ONU în domenii de interes reciproc, mai ales în protecția civililor, în special a femeilor și a copiilor afectați de conflictele armate;

S.  întrucât egalitatea dintre femei și bărbați este o valoare de bază a UE, care este recunoscută în tratatele sale și în Carta drepturilor fundamentale, întrucât UE și-a asumat responsabilitatea de a integra egalitatea de gen în toate domeniile de activitate și în toate politice sale, inclusiv în politica externă și în politica de cooperare pentru dezvoltare;

T.  întrucât omenirea are valori și interese comune; întrucât ar trebui să existe o repartizare echitabilă a responsabilităților și beneficiilor în rezolvarea problemelor comune și în promovarea țelurilor și valorilor comune;

Sistemul Organizației Națiunilor Unite

U.  întrucât sistemul ONU este principalul for mondial pentru îmbunătățirea guvernanței globale și, ca atare, este forumul optim pentru promovarea valorilor și intereselor UE;

V.  întrucât, principalul obiectiv după cel de-al doilea război mondial a fost menținerea păcii și a securității; întrucât promovarea dezvoltării economice și sociale și a drepturilor omului a avut un loc central în Cartă; întrucât preocupările legate de mediu au apărut pe agenda ONU de la începutul anilor ’70; întrucât raportul Brundtland din 1987, intitulat „Viitorul nostru comun”, definea dezvoltarea durabilă ca dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi; întrucât, la Conferința ONU de la Rio (UNCED) din 1992, politicile de dezvoltare și de mediu au fost reunite pentru a corela reducerea efectivă a sărăciei și cu promovarea dezvoltării durabile în întreaga lume;

W.  întrucât sistemul ONU acoperă toate domeniile cooperării, cu Consiliul de securitate, plasat în centrul său, răspunzător de menținerea păcii și a securității internaționale, fiind sprijinit în acest sens de organisme subsidiare sau consultative;

X.  întrucât sistemul ONU este alcătuit din 19 agenții specializate, printre acestea, FAO, IFAD, OIM, FMI, UNESCO, UNIDO, OMS și Grupul Băncii Mondiale, alături de 11 fonduri și programe, printre care UNCTAD, PNUM, PNUD, UNFPA, UNHCR, UNICEF, UN Women (ONU Femei) și WFP(5), precum și nouă comisii funcționale, cinci comisii regionale și o serie de alte organisme similare; întrucât organizații precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) sunt, de asemenea, conectate la sistemul ONU;

Y.  întrucât majoritatea acestor agenții, fonduri, programe, comisii și comitete lucrează sub auspiciile Consiliului Economic și Social și ale Adunării Generale, cărora unele dintre acestea le raportează;

Z.  întrucât UE și statele sale membre au un rol esențial în promovarea principiilor și obiectivelor ONU și în rezolvarea problemelor comune ale umanității; întrucât, pe de altă parte, Europa are nevoie de parteneri globali pentru rezolvarea propriilor probleme în domenii precum securitatea, protecția mediului, drepturile omului, migrația și protecția dreptului la azil, precum și soluționarea instabilității financiare;

AA.  întrucât Uniunea Europeană are o responsabilitate deosebită în ceea ce privește menținerea păcii, dezvoltarea și drepturile omului, față de țările din vecinătatea sa;

AB.  întrucât este esențial ca acțiunile desfășurate în cadrul ONU să respecte dreptul internațional; întrucât crimele săvârșite sub mandatul ONU sunt extrem de dăunătoare pentru credibilitatea organizației și nu ar trebui să se bucure de impunitate;

AC.  întrucât țările sunt divizate în zone geografice, ceea ce conduce adesea la voturi în bloc ale țărilor; întrucât statele care sunt membre ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului încalcă adesea ele însele drepturile omului, subminând astfel eficacitatea și credibilitatea întregului Consiliu;

AD.  întrucât profiturile rezultate din acțiunile de jefuire și contrabandă legate de siturile și obiectele culturale și religioase din Irak și Siria, comise de ISIS/Da’esh sunt folosite pentru finanțarea activităților teroriste ale acestei grupări; întrucât UNESCO și Convenția sa privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală are un rol central în asigurarea protecției de urgență a patrimoniului cultural al Siriei și Irakului;

AE.  întrucât UE și ONU cooperează strâns în cele mai delicate scenarii de criză, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Nord; întrucât eforturile lor trebuie să se intensifice, pentru a obține o soluție politică și pașnică la aceste crize;

AF.  întrucât dezbaterea și luarea unei decizii în cadrul Adunării Generale a ONU privind prelungirea mandatului Forumului pentru guvernanța internetului (FGI) sunt programate pentru 2015; întrucât Parlamentul i-a solicitat Adunării Generale să prelungească mandatul FGI și să-i consolideze resursele și modelul multipartit de guvernanță a internetului,

UE în cadrul sistemului ONU

1.  reamintește că UE și statele sale membre împărtășesc valorile și principiile Cartei ONU, după cum este stipulat la articolul 21 alineatul (1) din TUE și joacă, prin acțiunea sa externă, un rol esențial în promovarea acestor principii, precum și a obiectivelor ONU; consideră că UE are nevoie de parteneri globali pentru atingerea obiectivelor sale de politică externă, îndeosebi în domenii precum pacea și securitatea, terorismul, crima organizată, conflictele regionale, state eșuate și proliferarea armelor de distrugere în masă;

2.  consideră că mediul de securitate al UE este din ce în ce mai instabil și volatil din cauza numărului mare de provocări de securitate mai vechi sau mai noi; consideră că conflictul din estul Ucrainei, conflictele din Siria și Irak și ascensiunea organizației teroriste ISIS, criza din Libia și amenințarea teroristă din Africa (mai ales în Sahel, Libia și Cornul Africii) reprezintă amenințări grave pentru întreaga lume, care necesită răspunsuri la nivel global; consideră că UE nu poate soluționa aceste amenințări de una singură, ci are nevoie de sprijinul partenerilor internaționali;

3.  salută faptul că UE și statele sale membre participă activ și contribuie la activitatea sistemului ONU în moduri și formate diferite, care ar trebui să fie mai vizibile;

4.  salută, de asemenea, contribuția majoră a UE la dezvoltare și ajutorul umanitar, în întreaga lume; reamintește că UE și statele sale membre sunt, împreună, cel mai mare contribuitor din lume la dezvoltare și ajutorul umanitar;

5.  reamintește că UE a devenit un actor internațional veritabil și că, în consecință, are un statut de „observator privilegiat” la ONU, având dreptul de a lua cuvântul la dezbaterile din cadrul reuniunilor Adunării Generale a ONU, printre reprezentanții grupurilor majore și înainte de statele individuale, dreptul de a prezenta propuneri și amendamente, dreptul la replică și dreptul de a pune în circulație documente;

6.  reamintește, în plus, că UE este reprezentată la ONU de o multitudine de actori: Președintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate, Comisia Europeană și delegațiile UE, precum și cele 28 de state membre, două dintre acestea (Franța și Regatul Unit) fiind membre permanente cu drept de veto ale Consiliului de Securitate al ONU (CSONU); insistă asupra faptului că, în conformitate cu tratatul, statele membre ale UE sunt obligate să își coordoneze acțiunile în toate forurile internaționale;

Cum pot fi realizate mai bine obiectivele de politică externă ale UE în cadrul ONU

7.  este convins că, pentru a contribui mai bine la îndeplinirea obiectivelor sale de politică externă, în conformitate cu prevederile tratatului, UE ar trebui să depună eforturi în vederea întăririi guvernării globale în cadrul sistemului ONU și să crească amploarea influenței sale și a statelor sale membre în cadrul acestui sistem; reamintește angajamentul UE de a sprijini activ o reformă amplă a sistemului ONU cu scopul de a-și consolida legitimitatea, reprezentarea regională, transparența, responsabilitatea și eficacitatea cu care răspunde sfidărilor complexe și multidimensionale din prezent; subliniază, în particular, importanța revigorării activității Adunării Generale;

8.  subliniază că, în cadrul Adunării Generale, UE ar trebui să joace un rol mai important care implică suficientă vizibilitate și influență în materie de politici care să-i permită să-și îndeplinească mai bine obligațiile internaționale, în conformitate cu Rezoluția Adunării Generale din 3 mai 2011 menționată anterior;

9.  își reiterează sprijinul pentru rolul parlamentelor și al adunărilor regionale în cadrul sistemului ONU;

10.  invită membrii Consiliului de Securitate al ONU să examineze și să revizuiască, în strânsă colaborare cu Adunarea Generală, procesul opac de selecție a Secretarului General al ONU și să asigure șanse echitabile candidaților de ambele sexe la acest post; invită toate organismele ONU, și în special Consiliul de Securitate, să consacre o atenție suficientă integrării perspectivei de gen în cadrul ONU și invită statele membre ale UE să se situeze în fruntea acestui efort încurajând și promovând candidatele; își exprimă dorința ca o femeie să fie aleasă ca viitor Secretar General al ONU; invită UE să sprijine UN Women (ONU Femei) ținând seama de existența discriminării bazate pe identitatea de gen și pe exprimarea de gen;

11.  subliniază prioritățile actuale ale UE, stabilite pentru cea de a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU, care reiterează cererea de lungă durată a Uniunii ca ONU să-și raționalizeze structurile, bugetul și metodele de lucru, fără a se feri de temele dificile, cum ar fi reforma Consiliului de Securitate;

12.  subliniază că Adunarea Generală, care reprezintă guvernele tuturor statelor membre, trebuie să aibă modalități și mijloace pentru a stabili direcția sistemului ONU și a coordona toate activitățile sale;

13.  este convins că Consiliul de Securitate trebuie reformat pentru a reflecta mai bine noua realitate mondială și pentru a răspunde mai bine actualelor și viitoarelor sfidări în materie de securitate; încurajează țările care dețin dreptul de veto în Consiliul de Securitate să se abțină de la exercitarea acestui drept în situații care implică genocidul și crimele împotriva umanității;

14.  având în vedere contribuția UE la pacea și arhitectura de securitate mondială și obiectivul Tratatului de la Lisabona de consolidare a politicii externe europene, reamintește obiectivul pe termen lung al UE de a dispune de un loc în cadrul unui Consiliu de Securitate lărgit și își reiterează apelul în favoarea unei dezbateri pan-europene privind reformarea acestuia; reiterează invitația sa adresată Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) de a identifica poziții comune ale UE cu privire la chestiuni aflate în sfera de competență a Consiliului de Securitate și a îmbunătăți mecanismele de cooperare existente ce au ca obiectiv să asigure faptul că statele membre ale UE care fac parte din Consiliul de Securitate al ONU apără pozițiile comune ale UE în cadrul acestui forum; reamintește că, în conformitate cu articolul 34 din TUE, membrii UE din CSONU informează celelalte state membre și Înaltul Reprezentant și apără pozițiile și interesele UE; reamintește, de asemenea, că, atunci când UE are o poziție clar definită cu privire la un punct de pe agenda CSONU, statele respective solicită invitarea Înaltului Reprezentant pentru a prezenta poziția Uniunii;

15.  reamintește că capitolul VIII din Carta ONU promovează un rol mai important pentru organizațiile regionale și subregionale în cadrul ONU și invită UE și OSCE să vizeze o implicare mai mare pentru organizațiile lor și pentru alte organizații regionale în guvernarea la nivel mondial;

16.  consideră că, prin continuarea cooperării cu ONU, UE ar trebui să profite mai mult de parteneriatele cu agențiile, fondurile, programele, comisiile și comitetele specializate ale ONU; solicită întărirea coordonării UE în cadrul consiliilor de administrație ale acestor organisme pentru a asigura că UE se exprimă cu o singură voce;

17.  subliniază că, pe lângă aceste reforme necesare ce vor fi adoptate în cadrul ONU, o mai bună realizare a obiectivelor de politică externă ale UE, inclusiv promovarea valorilor fundamentale, presupune o coordonare mai eficientă a diferitelor dimensiuni ale tuturor politicilor sale externe, atât la nivel bilateral cât și multilateral; reiterează apelul său pentru o mai mare vizibilitate a acțiunilor și asistenței acordate de către UE atât în toate forumurile multilaterale cât și pe teren;

18.  invită UE să își coordoneze mai eficient activitățile în domeniul ajutorului umanitar, de exemplu prin intermediul ECHO, cu agențiile respective ale ONU, cu scopul de a crea o eficiență optimă în contextul unor resurse limitate și pentru a evita suprapunerile inutile;

19.  invită instituțiile relevante ale UE și ONU să respecte pe deplin și să pună în aplicare Acordul-cadru financiar și administrativ (ACFA); solicită Comisiei să prezinte un raport Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a ACFA și a orientărilor referitoare la acesta, să identifice domeniile care necesită îmbunătățiri și să formuleze propuneri în acest sens;

20.  subliniază importanța cooperării UE-PNUD în privința eficacității asistenței; subliniază angajamentul ambelor părți în ceea ce privește Parteneriatul mondial pentru o cooperare eficace în scopul dezvoltării și încurajează toate statele, ca și actorii din sectorul privat, să și-l însușească;

21.  consideră că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a contribuit cu mult succes la progresele pe care Europa le-a înregistrat în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și că poate servi drept exemplu pentru alte regiuni;

22.  solicită ameliorarea instrumentelor de prevenire și de avertizare timpurie și a capacităților de mediere consolidate ale ONU, precum și mandate mai coerente și mai realizabile pentru operațiunile de construcție și de menținere a păcii care includ o componentă bazată pe drepturile omului și strategii de ieșire clare; încurajează statele membre ale UE să acorde un sprijin mai substanțial consolidării păcii și operațiunilor de menținere a păcii și invită UE să întărească eforturile sale de mediere în soluționarea conflictelor; având în vedere recentele atrocități și încălcări ale drepturilor omului comise de unele grupuri extremiste și actele de violență cu caracter sexual ce continuă a fi comise în conflicte, inclusiv violul ca armă de război; îndeamnă Consiliul de Securitate, în conformitate cu doctrina privind „responsabilitatea de a proteja”, să definească un set ambițios de instrumente și mijloace pentru a asigura prevenirea eficientă a acestor atrocități, respectarea preeminenței legii și a dreptului umanitar internațional și să îndemne statele membre ale ONU să combată traficul cu ființe umane, să ia măsuri drastice împotriva recrutării pentru grupurile teroriste și a finanțării acestora prin prevenirea și reprimarea recrutării, organizării, transportării și echipării luptătorilor teroriști, precum și a finanțării deplasărilor și a activităților acestora;

23.  invită UE să sprijine consolidarea coerenței, a sinergiilor și a complementarităților dintre analizele operațiunilor de pace, arhitectura ONU de consolidare a păcii și Rezoluția 1325 a CSONU privind femeile, pacea și securitatea; accentuează importanța participării egale și depline a femeilor ca agenți activi la prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, la consolidarea păcii, la menținerea păcii, la răspunsul umanitar și la reconstrucția post-conflict; salută în acest context, faptul că Comisia și-a revizuit politica privind ajutorul umanitar care în prezent prevede că dreptul umanitar internațional și/sau dreptul internațional al drepturilor omului poate justifica oferirea de servicii medicale de avortul în condiții de siguranță pentru femeile care au fost victime violului pe timp de război;

24.  încurajează UE să promoveze o definiție în sens larg a conceptului de securitate umană, apropiindu-l de drepturile omului, egalitatea de gen și dezvoltarea umană;

25.  este convins că UE trebuie să demonstreze un sprijin ferm și angajat pentru Tribunalul Penal Internațional, în special prin întărirea și extinderea relației sale cu ONU, în special cu Consiliul de Securitate și prin asigurarea ratificării rapide de către statele membre ale UE a amendamentelor de la Kampala la Statutul de la Roma care definește infracțiunea de agresiune; reamintește că responsabilitatea principală pentru aducerea infractorilor în fața justiției le revine statelor și sprijină exercitarea competenței judiciare de către TPI atunci când autoritățile naționale nu sunt în măsură sau nu doresc cu adevărat să aducă în fața justiției cele mai grave forme de infracționalitate care constituie motive de îngrijorare pentru comunitatea internațională;

26.  sprijină întărirea cooperării operaționale UE-ONU în cadrul gestionării crizelor, inclusiv prin colaborarea UE cu ONU în privința comunicării reciproce a analizelor (pentru a ajunge la o analiză comună) și a planificării operațiunilor de pace și securitate (pentru a facilita aspectele operaționale);

27.  consideră că ar trebui să se facă mai mult pentru ca statele membre ale ONU să își onoreze promisiunile de a acorda ajutoare umanitare, de exemplu, prin publicarea periodică a unor situații privind conformitatea cu obligațiile;

28.  salută angajamentul asumat de UE vizând sporirea responsabilității și a transparenței în comerțul cu arme și sprijină promovarea universalizării și deplina implementare a Tratatului privind comerțul cu arme, precum și punerea în aplicare a concluziilor primei conferințe a statelor; solicită UE să promoveze în continuare Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) ca piatră de temelie a regimului mondial de neproliferare nucleară și, prin urmare, fundamentul esențial al dezarmării nucleare, în conformitate cu articolul VI din TNP; solicită, în plus, UE să ia măsuri active pentru dezarmare la nivel mondial;

29.  subliniază faptul că este important ca UE să continue să promoveze în mod activ egalitatea și nediscriminarea; salută prima reuniune organizată vreodată a Consiliului de Securitate al ONU pe tema drepturilor persoanelor LGBTI, care a avut loc la 24 august 2015, în cadrul căreia au fost condamnate atacurile și uciderea persoanelor LGBTI în Orientul Mijlociu de către ISIS; încurajează Consiliul de Securitate al ONU să continue să țină seama de încălcările drepturilor persoanelor LGBTI;

30.  reamintește poziția UE de toleranță zero față de pedeapsa cu moartea; subliniază faptul că este important ca UE să continue să promoveze moratoriul privind pedeapsa cu moartea;

31.  este convins că dimensiunea economică, socială, ecologică și aferentă politicii de dezvoltare a sistemului ONU trebuie substanțial întărită și că acest lucru trebuie realizat printr-o orientare politică mai pronunțată a activității diferitelor organe ale ONU, prin mai buna colaborare a acestora, precum și printr-o utilizare mai eficientă și mai transparentă a resurselor disponibile; consideră că acest lucru trebuie realizat în primul rând printr-o reformă structurală și funcțională a principalului organism competent pentru acest lucru în conformitate cu Carta ONU și anume Consiliul Economic și Social; invită instituțiile UE și statele membre să ia în considerare posibilitatea întăririi rolului acestora în Consiliul Economic și Social prin transformarea sa într-un Consiliu pentru Dezvoltare Sustenabilă;

32.  salută crearea Forumului politic la nivel înalt privind dezvoltarea sustenabilă (HLPF), al cărui rol este de a oferi leadership politic, îndrumări și recomandări cu privire la politica în materie de dezvoltare cu privire la cei trei piloni (social, economic și de mediu) ai dezvoltării sustenabile; este convins că HLPF trebuie să devină principalul organism decizional pentru toate aspectele politicii de dezvoltare sustenabilă, asigurând astfel o evaluare coordonată și eficientă a nevoilor și adoptarea foilor de parcurs, deciziilor și măsurilor obligatorii necesare legate de cadrul de dezvoltare sustenabilă pentru perioada de după 2015; subliniază necesitatea implementării în mod eficient a Obiectivelor de dezvoltare sustenabilă adoptate de reuniunea la nivel înalt a ONU din septembrie 2015;

33.  este convins că activitățile tuturor agențiilor relevante pentru această problemă ar trebui coordonate, având în vedere crizele umanitare recurente legate de refugiați și migranți care provoacă multe suferință umană și ținând seama că dezvoltarea sustenabilă a țărilor de origine ar putea în cele din urmă să ofere o soluție la criza umanitară;

34.  consideră că provocările reprezentate de criza umanitară legată de refugiați sunt aspecte care trebuie gestionate într-un mod cuprinzător, într-un spirit de solidaritate în cadrul UE și în strânsă cooperare cu ONU și agențiile sale;

35.  invită UE și ONU să își intensifice eforturile comune în vederea obținerii unui acord ambițios și obligatoriu din punct de vedere juridic cu ocazia Conferinței ONU privind schimbările climatice ce va avea loc la Paris în 2015 și să asigure că aceasta va fi urmată de punerea rapidă în aplicare a COP 21;

36.  opinează că activitatea Grupului Băncii Mondiale, a Fondului Monetar Internațional și a Organizației Mondiale a Comerțului ar putea fi de asemenea coordonate ca părți din sistemul ONU, menținând actualele structuri decizionale ale acestora, pentru a se asigura că adoptarea deciziilor respective ale acestora și desfășurarea acțiunilor se face într-un mod responsabil, eficient, coerent și neredundant;

37.  sprijină obiectivul de instituire a unui regim de protecție a investițiilor la nivel multilateral printr-un nou sistem, în care să fie respectată jurisdicția instanțelor judiciare naționale și invită Comisia să includă acest obiectiv în programul de negocieri pentru elaborarea proiectelor de acorduri privind investițiile; consideră că, dacă se creează o Curte internațională permanentă pentru soluționarea litigiilor legate de investiții, aceasta ar putea fi situată în sistemul ONU și ar trebui să se bazeze pe drepturile și obligațiile celor care intră sub jurisdicția Curții, cu accent pe principiile OCDE pentru întreprinderile multinaționale și pe Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; consideră că sistemul ONU oferă modele utile pentru un astfel de sistem, în special în domeniul financiar;

38.  consideră că este necesar să se depună eforturi pentru încheierea Rundei pentru dezvoltare de la Doha a OMC și consideră că ONU își poate utiliza poziția sa unică pentru a asigura succesul acestor convorbiri în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare; consideră că, în această privință, ONU ar putea să colaboreze cu OMC, precum și să ofere consiliere și orientare țărilor în curs de dezvoltare pentru a promova o strategie comercială și investițională în care UE să fie implicată ca actor-cheie;

39.  este conștient de necesitatea consolidării și a implementării Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; îndeamnă UE să contribuie la un rezultat pozitiv al activității Grupului de lucru interguvernamental pentru întreprinderile transnaționale și drepturile omului;

40.  consideră că ONU ar trebui să acorde mai multă importanță tuturor aspectelor legate de condițiile decente de viață ale oamenilor; consideră că acestea includ sustenabilitatea culturală, protejarea și promovarea diversității exprimărilor culturale prin integrarea educației, a turismului, a diplomației culturale, a protecției patrimoniului, a sectorului creativ și a cercetării științifice în abordările decizionale;

41.  recomandă să se asigure cooperarea în domeniul educației între UE și ONU, în cadrul unor programe de urgență în cazul unor crize umanitare, conflicte armate și dezastre naturale, prin sprijinirea în continuare a unor programe, cum ar fi programul „Educație în situații de urgență și în perioadele de tranziție post-crizeˮ al UNICEF, programul „Educație de calitate în taberele de refugiațiˮ al UNHCR și activitatea în domeniul educației desfășurată de UNRWA;

42.  salută, în acest sens, organizarea în grupuri a activității Comisiei alese în 2014, conferind VP/ÎR responsabilitatea sporită de a coordona politica externă a UE în strânsă colaborare cu celelalte instituții ale UE; subliniază că politicile care au o dimensiune globală trebuie să se afle în centrul activităților acestui grup de lucru specific;

43.  solicită VP/ÎR să includă în raportul său anual privind PESC o amplă secțiune privind promovarea obiectivelor politicii externe globale a UE;

44.  consideră că Parlamentul European trebuie să fie în măsură să trateze aceste sfidări globale în același mod detaliat și cuprinzător și să-și organizeze activitățile în consecință; încurajează toate comisiile Parlamentului, ale cărei competențe includ politici care au atât o dimensiune externă, cât și o dimensiune globală, să transmită avizele acestora cu privire la secțiunea pertinentă din raportul ÎR/VP Comisiei pentru afaceri externe, care este responsabilă de acest raport;

o
o   o

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0259.
(2) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 66.
(3) Rezoluția A/RES/65/276 din 3 mai 2011 referitoare la participarea Uniunii Europene la activitățile Organizației Națiunilor Unite.
(4) Documentul S/PRST/2014/4 din 14 februarie 2014 – declarația președintelui Consiliului de Securitate privind cooperarea dintre ONU și organizațiile regionale și subregionale în menținerea păcii și a securității la nivel internațional.
(5) FAO: Organizația pentru Alimentație și Agricultură; IFAD: Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă; OIM: Organizația Internațională a Muncii; FMI: Fondul Monetar Internațional; UNESCO: Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură; UNIDO: Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială; OMS: Organizația Mondială a Sănătății. UNCTAD: Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare; PNUD: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare; UNEP: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu UNFPA: Fondul Națiunilor Unite pentru Populație ICNUR Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați UNICEF: Fondul Națiunilor Unite pentru Copii PAM: Programul Alimentar Mondial.

Notă juridică