Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2113(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0341/2015

Texte depuse :

A8-0341/2015

Dezbateri :

PV 14/12/2015 - 12
CRE 14/12/2015 - 12

Voturi :

PV 15/12/2015 - 4.21
CRE 15/12/2015 - 4.21
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0444

Texte adoptate
PDF 511kWORD 332k
Marţi, 15 decembrie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Către o uniune europeană a energiei
P8_TA(2015)0444A8-0341/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 15 decembrie 2015 referitoare la „Către o uniune europeană a energiei” (2015/2113(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 191, 192 și 194,

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080) și anexele la aceasta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia europeană pentru securitate energetică” și documentele de lucru însoțitoare (COM(2014)0330),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reziliența pe termen scurt a sistemului gazier european. Capacitatea de reacție în cazul unei posibile întreruperi a aprovizionării cu gaz din est în toamna și iarna 2014/2015” (COM(2014)0654),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională - „Politica energetică a UE: angajarea în relații cu parteneri din afara frontierelor noastre” (COM(2011)0539),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European intitulat „Punerea în aplicare a Comunicării privind securitatea aprovizionării cu energie și cooperarea internațională și a concluziilor Consiliului pentru energie din noiembrie 2011” (COM(2013)0638),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2008 intitulată „A doua revizuire strategică a politicii energetice - Un plan de acțiune al UE pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei” (COM(2008)0781),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2012 intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” (COM(2012)0663) și documentele de lucru însoțitoare și Rezoluția Parlamentului European din 10 septembrie 2013 referitoare la eficientizarea pieței interne a energiei(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Progresele înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei” (COM(2014)0634),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Priorități în domeniul infrastructurii energetice ante și post 2020 - Plan de realizare a unei rețele energetice europene integrate” (COM(2010)0677),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2014 intitulată „Prețurile și costurile energiei în Europa” (COM(2014)0021),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 14 noiembrie 2012 intitulat „Situația pieței europene a carbonului în 2012” (COM(2012)0652),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” (COM(2011)0571) și Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012 referitoare la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” (COM(2014)0520),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885) și Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie(3),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)0092),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Viitorul captării și stocării carbonului în Europa” (COM(2013)0180),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM(2014)0015),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 martie 2015,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009, precum și Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2013 intitulată „O viziune pe termen lung în ceea ce privește infrastructura din Europa și dincolo de granițele ei” (COM(2013)0711), care instituie prima listă la nivel de Uniune cu proiecte de infrastructură energetică de interes comun (PIC),

–  având în vedere Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei (COM(2011)0665),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului,

–  având în vedere cel de-al treilea pachet privind energia,

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE,

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor,

–  având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE,

–  având în vedere Decizia nr. 994/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la angajarea în relații de cooperare în domeniul politicii energetice cu parteneri din afara frontierelor noastre: o abordare strategică privind aprovizionarea sigură, sustenabilă și competitivă cu energie(4)

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 noiembrie 2012 referitoare la aspecte industriale, energetice și de altă natură legate de gazele de șist și de uleiul de șist(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la Strategia Europa 2020(6),

–  având în vedere studiul său intitulat „Reprezentarea costului «non-Europei», 2014-2019”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 referitoare la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % - Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020(8),

–  având în vedere Tratatul privind Carta energiei, în special articolele 7 și 20,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru transport și turism (A8-0341/2015),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 194 din TFUE, politica Uniunii în domeniul energiei urmărește să asigure funcționarea pieței energiei, să asigure siguranța aprovizionării cu energie, să promoveze eficiența energetică, economia de energie și dezvoltarea energiei regenerabile, precum și să promoveze interconectarea rețelelor energetice; întrucât mixul energetic al statelor membre este stabilit încă la nivel național și, prin urmare, mixurile energetice sunt în continuare foarte diversificate;

B.  întrucât crearea unei uniuni energetice reziliente cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice ar trebui să se bazeze pe o tranziție către un sistem energetic sustenabil orientat spre viitor, în care eficiența energetică, energia din surse regenerabile, utilizarea optimă a resurselor energetice ale Europei și infrastructurile inteligente să fie pilonii principali; întrucât este necesar un cadru de reglementare stabil pe termen lung pentru crearea de creștere economică și de locuri de muncă și asigurarea rolului de lider al UE în aceste domenii;

C.  întrucât o strategie pentru securitatea energetică trebuie să includă acțiuni rentabile prin care să se limiteze cererea de energie și acțiuni la fel de eficiente pentru a depăși perturbările majore iminente, precum și mecanisme de solidaritate și coordonare menite să protejeze și să consolideze infrastructura de generare, transport inteligent și distribuție de energie și conductele de interconectare; întrucât această infrastructură trebuie să fie capabilă să includă diverse surse de energie regenerabilă și să facă parte dintr-o piață internă a energiei pe deplin integrată și funcțională, ca parte esențială a unei uniuni energetice, cu surse și rute externe diversificate,

D.  întrucât Parlamentul a solicitat de două ori stabilirea, pentru anul 2030, a unor obiective obligatorii de cel puțin 40 % în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2, de cel puțin 30 % în ceea ce privește energia din surse regenerabile și de 40 % în ceea ce privește eficiența energetică, care are urma să fie transpuse în practică prin intermediul unor obiective naționale individuale; întrucât obiectivele naționale și ale UE obligatorii în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile generează creștere economică și locuri de muncă și contribuie la consolidarea poziției de lider tehnologic în aceste domenii a UE;

E.  întrucât, pentru a beneficia de sprijinul necesar din partea cetățenilor și a industriei, măsurile pentru dezvoltarea uniunii energetice și realizarea obiectivelor privind schimbările climatice și energia trebuie să țină seama pe deplin de impactul asupra prețurilor energiei și să se axeze pe sinergii și pe integrarea în continuare a pieței, care vor contribui la reducerea costurilor generale și la îmbunătățirea competitivității economiei UE; întrucât, în acest context, toate evaluările necesare ale impactului trebuie să țină seama pe deplin de costurile prezente și viitoare ascunse și nerecuperabile care derivă dintr-o politică energetică uzuală;

F.  întrucât uniunea energetică ar trebui să fie un nou model energetic pentru Europa, având la bază temeiuri legislative orizontale puternice și obiective ambițioase; întrucât guvernanța uniunii energetice trebuie să fie transparentă, garantând un cadru stabil, incluzând Parlamentul în procesul decizional și promovând în același timp rolul autorităților locale și al cetățenilor;

G.  întrucât este esențial ca UE și statele membre să recunoască importanța includerii inițiativelor care au la bază consumatorii, precum cooperativele și proiectele comunitare legate de sursele de energie regenerabilă și de eficiența energetică, și trebuie subliniată nevoia eliminării barierelor economice, de reglementare și administrative pentru a le permite cetățenilor să participe activ la sistemul energetic;

H.  întrucât schimbările climatice, prețurile necompetitive la energie și o dependență extrem de ridicată față de furnizorii din țări terțe, care nu prezintă încredere, pun în pericol sustenabilitatea sistemului energetic european;

I.  întrucât obiectivul privind o uniune energetică rezilientă, axat pe o politică ambițioasă privind clima, este acela de a asigura tranziția către un nou model energetic care să ofere gospodăriilor și întreprinderilor mijloacele de a produce și de a consuma energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile;

J.  întrucât problema sărăciei energetice trebuie abordată în cadrul uniunii energetice prin conferirea de puteri sporite consumatorilor vulnerabili, prin îmbunătățirea eficienței energetice pentru cei mai vulnerabili și prin elaborarea de măsuri curative care să asigure o energie la prețuri accesibile pentru cei nevoiași;

K.  întrucât sărăcia energetică poate fi definită ca incapacitatea unei gospodării de a susține un nivel adecvat de aprovizionare cu energie, astfel încât să garanteze un nivel de confort și sănătate de bază, ca urmare a unei combinații de venituri mici, prețuri ridicate la energie și fond locativ de calitate scăzută;

L.  întrucât uniunea energetică trebuie să fie concepută în viitor pornind de la ideea că statele membre recunosc faptul că depind unele de altele pentru a furniza cetățenilor lor energie sigură, sustenabilă și la prețuri accesibile, bazându-se pe relații de solidaritate și încredere veritabile, iar Uniunea Europeană trebuie să se exprime în mod unitar pe scena mondială; întrucât fiecare stat membru are, prin urmare, datoria de a acorda prioritate eficienței energetice și diminuării cererii de energie, în scopul de a proteja securitatea energetică a UE și a statelor sale membre în ansamblu;

M.  întrucât politicile UE privind energia și clima trebuie să se completeze una pe cealaltă, iar obiectivele lor trebuie să se consolideze reciproc; întrucât, prin urmare, uniunea energetică ar trebui să vină în completarea obiectivelor europene privind reindustrializarea și creșterea economică, să stimuleze tranziția către o economie sustenabilă, bazată în mare parte pe eficiență energetică și pe energie din surse regenerabile, care va putea să consolideze competitivitatea economiei europene la nivel mondial, evitând totodată în mod eficace relocarea emisiilor de carbon;

N.  întrucât UE importă peste jumătate din energia pe care o consumă, dependența de importuri fiind deosebit de ridicată în cazul țițeiului (peste 90 %), al gazelor naturale (66 %) și al cărbunelui superior (72 %), iar costurile totale pentru importuri se ridică la peste 400 de miliarde EUR în 2013; întrucât fondul de clădiri al UE este responsabil pentru aproximativ 40 % din consumul final de energie al UE și pentru consumul a aproximativ 60 % din gazele importate de UE, făcând astfel ca moderarea cererii sale de energie să fie un important factor în sensul dobândirii independenței energetice;

O.  întrucât prețul petrolului la nivel mondial a scăzut semnificativ, oferind UE ocazia de a face pași însemnați în direcția transformării peisajului energetic, investind în producția de energie din surse regenerabile, valorificând potențialul de eficiență energetică al clădirilor și al industriei și dezvoltând infrastructuri inteligente; întrucât banii cheltuiți pe importul de combustibili fosili nu contribuie decât în mică măsură la investiții, crearea de locuri de muncă sau creștere economică în Uniune, iar redistribuirea acestor sume în beneficiul investițiilor interne ar stimula creșterea economică și ar crea locuri de muncă de calitate ridicată și înaltă calificare la nivel local;

P.  întrucât numeroase țări sunt în foarte mare măsură dependente de un singur furnizor, fapt care le-ar putea face vulnerabile în cazul întreruperii aprovizionării;

Q.  întrucât UE depinde într-o măsură foarte mare de importurile de energie din Rusia, care s-a dovedit a fi un partener nedemn de încredere și care utilizează aprovizionarea cu energie ca armă politică;

R.  întrucât dezvoltarea și implementarea unei strategii privind resursele strategice, în special petrolul și gazele naturale, a devenit o componentă importantă a politicii externe a Rusiei, cu scopul de a exercita presiune politică asupra altor țări; ia act de faptul că acest lucru s-a întâmplat în cazul mai multor țări vecine cu Rusia și al câtorva state membre ale Uniunii Europene;

S.  întrucât utilizarea petrolului și a gazelor naturale din motive de politică externă și pentru destabilizarea altor țări subminează creșterea economică și, chiar mai periculos, stabilitatea democratică în Europa și independența statelor suverane;

T.  întrucât securitatea energetică europeană trebuie dezvoltată într-un mod care să apere atât securitatea europeană, cât și suveranitatea țărilor europene, înglobând atât statele membre ale UE, cât și țările Parteneriatului estic;

U.  întrucât o politică privind securitatea energetică trebuie să răspundă necesității unei aprovizionări stabile din diverse surse de energie, furnizând economiei europene energia necesară pentru transporturi, industrie și locuințe într-un mod care să sprijine competitivitatea și politica privind clima, și, în același timp, trebuie să reducă la minimum dependența de cei care doresc în mod voit să utilizeze resursele energetice în scopuri politice proprii pentru a influența evoluția politică în alte țări;

V.  întrucât niciun stat membru nu ar trebui să facă obiectul unor clauze contractuale incompatibile cu legislație UE, care să abuzeze de poziția sa slabă pe piața energiei, determinată de factori geografici și istorici;

W.  întrucât, ca urmare a conflictelor legate de gazele naturale din 2006 și 2009 dintre Rusia și Ucraina, țară de tranzit, numeroase state ale UE s-au confruntat cu o penurie gravă de energie; întrucât aceste întreruperi arată că măsurile luate până în prezent au fost insuficiente pentru a elimina dependența Europei de gazele din Rusia;

X.  întrucât este deja posibilă evaluarea și verificarea ex-post a tuturor acordurilor cu impact energetic în ceea ce privește respectarea legislației UE prin intermediul regulamentelor privind concurența și energia, printre altele; întrucât controalele ex ante insuficiente ale conformității la nivel național și la nivelul UE duc la distorsiuni grave ale pieței; întrucât Comisia a recunoscut aceste deficiențe și s-a angajat să consolideze dispozițiile privind evaluarea ex-ante a contractelor comerciale de aprovizionare cu gaze;

Y.  întrucât, numai până în 2020, trebuie să se investească peste 1 000 de miliarde EUR în sectorul energetic al UE, și întrucât pentru fiecare euro neinvestit în infrastructura energetică înainte de 2020, ar fi necesari 4,3 euro după 2020 pentru realizarea acelorași obiective, ceea ce ar pune o sarcină excesivă asupra generațiilor viitoare;

Z.  întrucât UE trebuie să permită finanțarea acestor investiții prin mobilizarea tuturor mijloacelor existente, atât publice (fonduri structurale, Banca Europeană de Investiții - BEI) cât și private, prin favorizarea canalizării economiilor de la nivelul gospodăriilor și a capacităților investitorilor pe termen lung (fonduri de pensii și societăți de asigurări), precum și prin crearea unei noi capacități financiare a UE;

AA.  întrucât prețurile la energie electrică pentru industriile UE, înainte de a calcula scutirile de taxe sau impozite pentru industriile energointensive, sunt de peste două ori mai mari decât cele din SUA și Rusia, cu 20 % mai mari decât cele din China, dar cu 20 % mai mici decât cele din Japonia;

AB.  întrucât industria europeană este în continuare afectată de un dezavantaj competitiv semnificativ în ceea ce privește prețurile la gaze, mai ales din cauza includerii indicelui prețului petrolului în contractele pe termen lung cu Rusia;

AC.  întrucât diferența de preț în raport cu alte economii poate avea un impact negativ asupra competitivității industriei noastre, în special asupra industriilor noastre energointensive;

AD.  întrucât prețurile competitive la energie sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor UE pentru 2020 de reindustrializare cu 20 %;

AE.  întrucât întreprinderile din UE din sectorul energiei din surse regenerabile, multe dintre acestea fiind IMM-uri, angajează 1,2 milioane de persoane în Europa și au o cotă de 40 % din totalul brevetelor la nivel mondial pentru tehnologii în domeniul surselor regenerabile de energie, UE fiind astfel lider mondial; întrucât această poziție de lider trebuie menținută în viitor printr-o strategie a UE solidă în domeniul energiei din surse regenerabile;

AF.  întrucât, în pofida poziției sale dominante la nivel global în ceea ce privește investițiile în energie din surse regenerabile, potrivit estimărilor „Perspectivelor energetice mondiale 2014”, cererea de energie la nivel mondial va crește cu 37 %, iar cererea de cărbune la nivel mondial cu 15 %, până în 2040; întrucât în UE se estimează că această creștere va fi semnificativ mai scăzută ca urmare a îmbunătățirilor de mare succes în materie de eficiență energetică;

AG.  întrucât scăderea bunăstării ca urmare a ineficienței pieței gazelor naturale din UE se ridică la peste 11 miliarde EUR pe an, ca urmare, printre altele, a lipsei infrastructurii și a unui nivel scăzut de lichiditate și transparență a pieței;

AH.  întrucât o piață unică a energiei mai bine integrată din punct de vedere economic și fizic ar putea conduce la câștiguri semnificative din creșterea eficienței;

AI.  întrucât piața de energie cu amănuntul a UE nu funcționează corespunzător deoarece în multe state membre consumatorii au prea puține opțiuni în ceea ce privește furnizorii; întrucât aspectele legate de concentrarea pieței ar trebui abordate printr-o politică a UE în domeniul concurenței, astfel încât să li se permită consumatorilor să schimbe furnizorul, sporind astfel concurența și reducând prețurile; întrucât ar trebui să se acorde atenție riscului ca cetățenii mai puțin informați, în cazul cărora probabilitatea de a compara și de a schimba furnizorii este mai mică, să rămână blocați cu tarife necompetitive depășite;

AJ.  întrucât implementarea completă a unei piețe energetice europene integrate pentru gaze și energie electrică este extrem de importantă pentru securitatea energetică și pentru măsurile care urmează a fi luate în vederea realizării unei uniuni energetice; întrucât Comisia are responsabilitatea de a se asigura că toate statele membre pun în aplicare și respectă toate părțile componente ale celui de al treilea pachet privind energia, vizând o piață integrată pentru energie electrică și gaze;

AK.  întrucât atingerea obiectivului de interconectare în proporție de 10 % și asigurarea unei mai bune capacități de transport transfrontalier pentru energie electrică și gaze, precum și a consolidărilor suplimentare ale rețelei existente, vor crește securitatea energetică, vor permite o mai bună integrare a producției de energie din surse regenerabile și vor echilibra cererea și oferta între statele membre, stimulând totodată convergența prețurilor în beneficiul consumatorilor;

AL.  întrucât convergența și optimizarea costurilor sunt așteptate, de asemenea, ca rezultat al unei cooperări regionale mai aprofundate între statele membre;

AM.  întrucât comunitatea energetică este un instrument de extindere a pieței energetice interne în țările din vecinătatea UE, contribuind astfel la crearea unui spațiu energetic paneuropean bazat pe principii comune și pe statul de drept;

AN.  întrucât uniunea energetică reflectă apeluri multiple din partea Parlamentului privind instituirea unei veritabile comunități energetice paneuropene, bazată pe o piață comună puternică a energiei, pe coordonarea achiziționării de energie din afara UE și pe finanțarea europeană comună a cercetării și inovării în domeniul noilor tehnologii energetice sustenabile;

AO.  întrucât este nevoie de mai multă consecvență în ceea ce privește dimensiunea externă a politicii energetice a UE și întrucât potențialul său nu este încă exploatat pe deplin pentru ca aceasta să contribuie la securitatea aprovizionării cu energie și la competitivitatea Uniunii;

AP.  întrucât cele 33 de proiecte de infrastructură identificate în cadrul Strategiei europene pentru securitate energetică ar trebui însoțite de o atenție mai mare acordată modernizării rețelei de distribuție și tranziției de la cărbune și gaze la biomasă în vederea îmbunătățirii securității aprovizionării;

AQ.  întrucât este recunoscut faptul că captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) pot avea o contribuție decisivă la combaterea schimbărilor climatice și, în special, pot contribui la reducerea costului aferent tranziției către o piață a energiei fără emisii și la o economie cu emisii scăzute de carbon;

AR.  întrucât diversificarea surselor de aprovizionare, finalizarea pieței interne a energiei, îmbunătățirea eficienței energetice și a economiei de energie, dezvoltarea în continuare a resurselor energetice ale Europei, inclusiv a energiei din surse regenerabile, și activitățile de cercetare și dezvoltare sunt elementele-cheie ale uniunii energetice;

AS.  întrucât ar trebui promovată și sprijinită exploatarea resurselor interne convenționale de petrol și gaze în deplină conformitate cu acquis-ul UE, atât în zonele tradiționale de producție (de exemplu, Marea Nordului), cât și în zonele nou-descoperite (de exemplu, estul Mării Mediterane, Marea Neagră);

AT.  întrucât resursele interne de energie trebuie să fie întotdeauna sustenabile și sigure;

AU.  întrucât ambiția UE este să crească la 20 % contribuția industriei la PIB-ul său până în anul 2020 și întrucât, pentru realizarea acestui obiectiv, este absolut necesară asigurarea energiei la prețuri competitive, precum și o creștere a productivității energetice;

Dimensiunile uniunii energetice

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”; ia act de cei cinci piloni ai uniunii energetice pe care i-a prezentat Comisia; insistă asupra faptului că politicile adoptate în temeiul acestor piloni trebuie să contribuie întotdeauna la garantarea securității aprovizionării cu energie, a decarbonizării și a sustenabilității pe termen lung a economiei, precum și la asigurarea unor prețuri accesibile și competitive la energie;

2.  reiterează faptul că energia este un bun social public și, prin urmare, UE ar trebui să se concentreze atent pe problema legată de sărăcia energetică și să promoveze măsuri concrete de soluționare a acestei probleme; insistă, în consecință, asupra faptului că uniunea energetică ar trebui să asigure accesul egal al tuturor la energie, să contribuie la prețuri accesibile ale energiei în beneficiul consumatorilor, să promoveze conexiuni și infrastructuri energetice care au un rol strategic în beneficiul populației și să consolideze reglementarea;

3.  invită Comisia și statele membre să se asigure că toate propunerile legislative din cadrul uniunii energiei fac obiectul procedurii legislative ordinare, care presupune o implicare totală a Parlamentului European și, astfel, asigurarea unui control democratic eficient; se așteaptă ca viitorul cadru de guvernanță post-2020 pentru uniunea energetică să fie ambițios, fiabil, transparent, democratic, să implice pe deplin Parlamentul și să asigure realizarea obiectivelor pentru 2030 privind clima și energia, în special prin punerea deplină în aplicare, asigurarea respectării și actualizarea legislației existente în domeniul energiei și al climei; solicită Comisiei, fără a aduce atingere altor obligații de raportare, să prezinte anual un raport privind implementarea uniunii energetice, incluzând detalii cu privire la punerea în aplicare a legislației în domeniul energiei și la progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2020 și 2030, precum și să elaboreze și să actualizeze un set de indicatori-cheie care să fie incluși în raport și să permită evaluarea progreselor în ceea ce privește uniunea energetică; astfel de indicatori ar putea include, printre altele, capacitatea de interconectare, integrarea pieței, reducerea importurilor de energie, nivelul de diversificare, prețurile și costurile pentru energie, producerea de energie la nivelul comunităților și la nivel local, nivelurile de sărăcie și vulnerabilitate energetică; ia act de concluziile Consiliului pentru energie din 26 noiembrie 2015 privind sistemul de guvernanță al uniunii energetice și invită Comisia să prezinte rapid Parlamentului și Consiliului o propunere legislativă, ținând seama de concluziile Consiliului și de opiniile Parlamentului exprimate în acest raport; este de acord cu concluziile Consiliului, conform cărora planurile naționale în materie de energie și climă pentru perioada 2021-2030 nu ar trebui să fie orientate numai către atingerea obiectivelor pentru 2030, ci ar trebui să reflecte și perspectiva pe termen lung, mai precis obiectivul convenit al UE de reducere a emisiilor cu 80 95 % până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990;

4.  invită statele membre ca, având în vedere obiectivul pe termen lung de reducere cu 80-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, să dezvolte strategii energetice pe termen lung, care ar trebui însoțite de eforturi similare din partea celor mai mari poluatori ai lumii;

5.  recunoaște caracterul inalienabil al deciziilor luate prin referendumuri naționale cu privire la chestiuni legate de energie;

6.  subliniază faptul că uniunea energetică ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare, axată pe dimensiuni precum realizarea unei piețe energetice interne pe deplin integrate, securitatea aprovizionării, utilizarea optimă a resurselor energetice ale UE, moderarea cererii de energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în special pe baza surselor de energie regenerabile și a unei piețe a carbonului la nivelul întregii UE, precum și cercetarea și inovarea având drept obiectiv poziția de lider în domeniul tehnologiilor energetice; subliniază că cetățenii ar trebui să se afle în centrul uniunii energetice și că acestora ar trebui să li se asigure surse sigure și sustenabile de energie, la prețuri accesibile;

7.  recunoaște obiectivele slabe în materie de climă și energie pentru 2030 ale Consiliului European, și anume reducerea emisiilor de gaze cu efect se seră cu 40 %, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în cadrul mixului energetic european la 27 % și sporirea eficienței energetice cu 30 %; reamintește că Parlamentul a solicitat în mod repetat stabilirea, pentru anul 2030, a unor obiective obligatorii în domeniul climei și al energiei de cel puțin 40 % în ceea ce privește reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de cel puțin 30 % în ceea ce privește energia din surse regenerabile și de 40 % în ceea ce privește eficiența energetică, care are urma să fie transpuse în practică prin intermediul unor obiective naționale individuale;

Securitatea energetică, solidaritatea și încrederea

8.  invită Comisia și statele membre să depună eforturi în vederea asigurării unor prețuri și costuri mai sustenabile și mai competitive la energia importată pentru cetățenii și întreprinderile europene prin intermediul diversificării aprovizionării (surse de energie, furnizori și rute); în acest sens, invită Comisia să promoveze construcția de coridoare prioritare relevante în materie de infrastructură energetică, astfel cum se precizează în anexa I la Regulamentul privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) și în partea a II-a a anexei I la Regulamentul privind Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), concentrându-se în special pe statele membre al căror grad de dependență este ridicat; invită Comisia să acorde prioritate capacităților interne existente, inclusiv resurselor energetice ale Europei;

9.  recunoaște că proiectele incluse în prezent pe lista proiectelor de interes comun (PIC) nu sunt suficiente pentru a realiza obiectivul european în materie de interconectare în ceea ce privește Peninsula Iberică și Europa continentală; îndeamnă grupul regional TEN-E și Comisia să identifice proiecte suplimentare care să fie incluse în următoarea listă PIC 2015 pentru a crește în mod semnificativ capacitatea dintre Spania și Franța;

10.  subliniază că, pentru a asigura securitatea aprovizionării, atât în condiții normale, cât și în condiții de urgență, precum și pentru a aproviziona consumatorii din întreaga Uniune Europeană și din Comunitatea Energiei cu energie din surse competitive, este esențială o infrastructură bine dezvoltată și pe deplin integrată, care să permită diversificarea consolidată a aprovizionării cu energie și a fluxurilor transfrontaliere;

11.  subliniază faptul că rezervele de gaz considerabile din țările nord-africane și descoperirile recente din zona Mediteranei de Est îi oferă regiunii oportunitatea de a se lansa ca centru dinamic pentru o rețea de conducte transportatoare de gaz în Europa; solicită înființarea unei platforme mediteraneene de comercializare a gazului cu capacități GNL sporite; subliniază că UE ar trebui să profite de oportunitățile pe care le oferă aceste rezerve de gaze pentru a-și consolida securitatea energetică;

12.  subliniază faptul că toate proiectele de infrastructură ale UE care vizează diversificarea surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor trebuie să fie în deplină conformitate cu legislația UE din domeniul climei și energiei și cu obiectivele și prioritățile pe termen lung ale UE, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, asigurând totodată un grad ridicat de utilizare eficientă a infrastructurilor energetice deja existente și a rutelor de tranzit către UE; solicită Comisiei să aibă în vedere realizarea de investiții care moderează cererea de energie, de exemplu, în parcurile imobiliare, ca proiecte eligibile;

13.  subliniază că furnizorii de energie care provin din țări terțe trebuie să se conformeze acquis-ului UE, în special legislației UE din domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, atunci când își desfășoară activitatea pe piața comună, și invită Comisia să pună în aplicare legislația UE prin toate mijloacele disponibile pentru a permite circulația liberă a energiei în UE și pentru a preveni denaturările pe piața internă;

14.  subliniază faptul că este extrem de important ca UE să pună capăt izolării unor state membre și regiuni în raport cu piața internă a energiei, astfel cum s-a demonstrat în urma testelor de rezistență în domeniul gazelor efectuate de Comisie; în acest sens, invită Comisia să efectueze astfel de teste periodic; consideră că UE ar trebui să sprijine cu prioritate aceste țări, care sunt cele mai vulnerabile, să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare; solicită, în acest sens, statelor membre și Comisiei să pună în aplicare fără întârziere recomandările referitoare la testele de rezistență a sistemului de gaze; recomandă Comisiei să ia în considerare efectuarea unor „teste de rezistență în domeniul energiei electrice”, pentru a oferi o perspectivă generală asupra rezilienței în ceea ce privește situația generală a pieței energetice; subliniază că astfel de teste ar trebui să identifice în special starea, capacitatea și durabilitatea întregii rețele naționale de transport, precum și nivelul de interconectare și capacitatea transfrontalieră; de asemenea, subliniază că recomandările ulterioare bazate pe astfel de teste de rezistență trebuie să includă evaluări complete ale impactului în ceea ce privește atât planurile naționale, cât și obiectivele Uniunii referitoare la abordarea tuturor punctelor de acțiune care rezultă din acestea;

15.  ia act de faptul că, în contextul viitoarei uniuni energetice, securitatea sub aspect cantitativ și calitativ a aprovizionării cu energie și competitivitatea reprezintă problemele cele mai urgente care impun statelor membre să își actualizeze coordonarea și cooperarea la nivelul UE cu vecinii săi, atunci când elaborează politici în domeniul energiei; invită Comisia, în acest sens, să examineze modul în care structura actuală a măsurilor de prevenire și de intervenție în caz de urgență la nivel național ar putea fi îmbunătățită atât la nivel regional, cât și la nivelul UE;

16.  consideră că mecanismele de capacitate naționale ar trebui să fie utilizate numai în ultimă instanță, după ce au fost luate în calcul toate celelalte opțiuni, inclusiv interconectarea sporită cu țările vecine, măsuri privind reacția din partea cererii și alte forme de integrare a piețelor regionale;

17.  consideră că uniunea energetică implică negocierea unitară cu țările terțe; invită Comisia să analizeze caracterul adecvat și structura potențială ale unui mecanism voluntar de achiziționare colectivă și impactul acestuia asupra funcționării pieței interne a gazelor și asupra întreprinderilor afectate, precum și contribuția unui astfel de mecanism la garantarea securității aprovizionării cu gaze; constată că, întrucât există mai multe modele de mecanisme de achiziționare colectivă, trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a stabili care este cel mai avantajos model bazat pe piață aplicabil regiunilor UE și furnizorilor în cauză, precum și condițiile în care ar putea fi introdus un mecanism voluntar de achiziționare colectivă; consideră că coordonarea pozițiilor și achizițiile colective de gaze naturale ar trebui să înceapă la nivel regional; recomandă, între timp, Comisiei și Secretariatului Comunității Energiei să sprijine statele membre și, respectiv, părțile contractante ale Comunității Energiei care doresc să negocieze contracte energetice în mod voluntar, în conformitate cu acquis-ul privind piața internă a UE și cu normele UE în materie de concurență, precum și cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, și să asigure protecția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial; subliniază faptul că la baza contractelor din domeniul energiei trebuie să se afle prețurile pieței și concurența;

18.  solicită Comisiei și Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) să instituie un cadru cuprinzător pentru dimensiunea externă a uniunii energetice, acordându-se o atenție deosebită promovării parteneriatelor strategice cu țările terțe producătoare de energie și cu cele de tranzit, în special în cadrul politicilor europene de vecinătate și de extindere, bazate pe valori comune împărtășite de ambii parteneri și ținând seama de stadiul actual al cooperării regionale; parteneriatele strategice precedente și noi ar trebui luate în considerare și explorate pentru a se îmbunătăți dialogul și cooperarea privind petrolul și gazele naturale, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, comerțul și interconectările uniunii energetice cu infrastructurile energetice externe;

19.  subliniază că o veritabilă politică externă comună în domeniul energiei a UE ar trebui să fie corelată cu politica externă și de securitate comună a acesteia; îndeamnă, în acest context, la o mai bună coordonare între VP/ÎR și comisarii responsabili, pentru a crește coerența politicilor externe ale UE privind securitatea energetică; solicită astfel Comisiei să creeze un cluster mai puternic sub conducerea VP/ÎR, desemnându-se unui responsabil pentru coordonarea acestor politici;

20.  solicită Comisiei să înființeze un grup de reflecție la nivel înalt privind securitatea energetică, politica externă și uniunea energetică, cu o reprezentare și participare puternice ale Parlamentului și părților interesate de la nivelul societății, care să aibă obiectivul de a dezvolta scenarii credibile și pe termen lung privind cererea, oferta și cooperarea cu parteneri externi, în special în domeniul consolidării capacităților și schimbului de tehnologie în ceea ce privește energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și în cel al relației dintre energie și drepturile omului;

21.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dublarea propusă a capacității conductei Nordstream și la efectele pe care aceasta le-ar putea avea asupra securității energetice, diversificării aprovizionării și principiului solidarității dintre statele membre; subliniază, în contextul discuțiilor trilaterale în curs dintre UE, Ucraina și Rusia, necesitatea de a asigura aprovizionarea cu energie pe termen lung către și prin Ucraina;

22.  subliniază că o mai mare eficiență energetică în UE ar reduce riscul dependenței și ar consolida astfel poziția de negociere a UE în chestiuni legate de energie;

23.  subliniază că, în cazul acordurilor energetice, este necesară o transparență mai mare, care ar putea fi obținută prin consolidarea rolului Comisiei în cadrul negocierilor referitoare la energie care implică unul sau mai multe state membre și țări terțe, în special prin impunerea unei cerințe care să prevadă participarea Comisiei la toate negocierile, în calitate de observator, pentru a consolida poziția statelor membre individuale cu privire la țările terțe furnizoare implicate în negocieri, astfel încât să se atenueze riscurile de abuz de poziție dominantă din partea unui furnizor; remarcă, de asemenea, că Comisia ar trebui să realizeze evaluări ex-ante și ex-post, respectând în totalitate statutul informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, și să întocmească o listă pozitivă și una negativă cu clauze din acorduri, cum ar fi interdicția la export, clauzele legate de destinație și clauzele de achiziție garantată, indexarea prețului gazelor în funcție de prețul petrolului sau clauzele care interzic unei părți terțe să condiționeze aprovizionarea cu energie de acordarea unui acces preferențial la infrastructura de transport al energiei din UE; subliniază faptul că, în temeiul articolului 13 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 994/2010, atunci când semnează acorduri interguvernamentale cu țări terțe, care au un impact asupra dezvoltării infrastructurii de gaze și aprovizionării cu gaze, statele membre trebuie să informeze Comisia, pentru a-i permite acesteia să evalueze situația referitoare la securitatea aprovizionării cu energie la nivelul UE; solicită Comisiei să includă dispoziții stricte de evaluare ex-ante a contractelor comerciale de furnizare a gazelor în revizuirea Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale;

24.  subliniază că, în conformitate cu Decizia nr. 994/2012/UE de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei, Comisia trebuie să fie informată cu privire la toate acordurile interguvernamentale viitoare din domeniul energiei încheiate cu părți din afara UE înainte de a fi semnate, pentru a se verifica conformitatea lor cu legislația UE, în particular cu cel de al treilea pachet privind energia, și pentru a nu periclita securitatea aprovizionării cu energie a UE; subliniază faptul că aceste discuții și consultări trebuie să fie folosite ca instrument pentru consolidarea puterii de negociere a statelor membre și întreprinderilor din UE, respectând totodată pe deplin informațiile sensibile din punct de vedere comercial; consideră că aceste discuții și consultări nu ar trebui sub nicio formă să afecteze substanța și conținutul acordurilor, ci să asigure faptul că aceste acorduri respectă dreptul relevant al Uniunii și interesul superior al întreprinderilor și al statelor membre în cauză; solicită Comisiei să revizuiască Decizia nr. 994/2012/UE astfel încât să consolideze în consecință mecanismul de informare și să potențeze rolul Comisiei;

25.  invită Comisia să elaboreze modele de proiecte de contract și orientări care să cuprindă o listă orientativă de clauze abuzive, creând astfel un material de referință pe care autoritățile competente și societățile să-l poată consulta în cadrul activităților lor de contractare; invită statele membre să își intensifice cooperarea privind mecanismul de schimb de informații în ceea privește acordurile interguvernamentale cu țări terțe în domeniul energiei, pentru a mări transparența și a-și potența puterea de negociere față de țările terțe, garantând astfel o energie mai accesibilă consumatorilor europeni; în plus, solicită Comisiei să publice în continuare evaluări trimestriale ale clauzelor contractuale precum prețurile medii la import;

26.  subliniază că, pentru a asigura condiții competitive egale și a consolida poziția de negociere a întreprinderilor din UE în raport cu furnizorii externi, caracteristicile esențiale ale contractelor ar trebui să fie mai transparente și agregate și comunicate regulat autorităților competente, astfel încât să se culeagă toate informațiile necesare la care să poată recurge atât autoritățile competente, cât și întreprinderile, în cadrul negocierilor lor viitoare, protejându-se în același timp caracterul confidențial al informațiilor sensibile; consideră că acest lucru ar contribui la asigurarea unei concurențe veritabile în ceea ce privește contractele energetice, la evitarea abuzului de poziție dominantă din partea țărilor terțe și la garantarea respectării dreptului UE din domeniul concurenței;

27.  invită Comisia să adopte măsuri concrete în vederea reducerii dependenței de importurile de energie, să monitorizeze gradul de diversificare a importurilor și să publice regulat rapoarte intermediare în această privință;

28.  subliniază că este esențial să se mărească participarea industriei și tehnologiei europene în toate fazele lanțului de producție a energiei, care include nu doar materiile prime, ci și generarea, rafinarea, stocarea, transportul și distribuția, deoarece acestea sunt elemente esențiale pentru reducerea dependenței UE de importurile de energie;

29.  este încredințat că diversitatea mixurilor energetice ale statelor membre, bazată pe potențialul, mediul, poziția geografică, experiența, know-how-ul și nevoile și costurile economice ale fiecăruia și contribuind totodată la obiectivele comune referitoare la strategiile și politicile în materie de energie și de climă, constituie un avantaj pentru UE în ansamblul său, deoarece îi mărește reziliența la întreruperile în aprovizionare, îi permite să facă alegeri energetice optime din punctul de vedere al costurilor și face posibilă dezvoltarea și concurența pe piață a unor tehnologii diferite, ceea ce determină o reducere a costurilor energiei; cu toate acestea, insistă asupra faptului că diversitatea națională nu trebuie să reprezinte o barieră în calea pieței unice și că statele membre trebuie să respecte pe deplin normele în materie de ajutoare de stat, să realizeze investiții adecvate în infrastructurile lor de transport interne și să asigure niveluri ridicate de interconectivitate și reziliență în cadrul sistemelor energetice naționale pentru a realiza obiectivele Uniunii privind securitatea energetică și piața energetică;

30.  este încredințat că Uniunea își poate crește securitatea energetică și reduce dependența de anumiți furnizori și combustibili prin creșterea eficienței energetice, precum și prin utilizarea optimă a surselor de energie ale Europei, în conformitate cu obiectivele climatice, de mediu și de securitate energetică ale UE, precum și cu legislația în materie de sănătate și siguranță, luând în considerare particularitățile statelor membre în ceea ce privește propriile mixuri energetice, evitând sarcinile de reglementare inutile și respectând principiul proporționalității; subliniază faptul că niciun combustibil sau tehnologie care contribuie la securitatea energetică nu ar trebui privit a priori în mod discriminator;

31.  invită Comisia să faciliteze utilizarea eficace a tuturor sistemelor UE de finanțare existente, inclusiv a Fondului european pentru investiții strategice, pentru a atrage investițiile în proiecte-cheie de infrastructură energetică, în cercetare și inovare în domeniul eficienței energetice, în surse regenerabile și în dezvoltarea capacităților interne ale Europei în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice și energetice pentru 2030, pe baza unei abordări costuri-beneficii care să fie neutră din punct vedere tehnologic și care să acorde prioritate internalizării costurilor externe;

32.  solicită mobilizarea rapidă a resurselor pentru finanțarea proiectelor de interes comun cu scopul de a construi infrastructura necesară și de a asigura o aprovizionare cu energie continuă și fiabilă, care nu este supusă niciunei forme de presiune politică din exteriorul UE;

33.  subliniază faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui să funcționeze ca mecanism de transformare a infrastructurii într-o clasă de active lichide cu obligațiuni care pot fi puse în comun și tranzacționate pe piețele europene și globale; în plus, ia act de faptul că investitorii instituționali, de exemplu, asigurătorii sau fondurile de pensii, care sunt în general dispuși să efectueze investiții pe termen lung în active reale, ar fi atrași numai de produse de investiții standardizate și de o rezervă de proiecte solide care pot garanta afaceri adecvate;

34.  invită Comisia, în special DG TRADE, să mențină obiectivul unui capitol separat dedicat energiei în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), în vederea eliminării barierelor tarifare și netarifare din USA din calea comerțului care vizează atât gazul natural lichefiat (GNL), cât și țițeiul brut, precum și a măsurilor protecționiste nejustificate, fapt care ar putea contribui la crearea unui mediu mai competitiv pentru întreprinderile europene prin reducerea discrepanței în ceea ce privește costurile la energie, de ambele părți ale Atlanticului; invită Comisia, în acest sens, să se asigure că acest capitol dedicat energiei include și dispoziții referitoare la intensificarea cooperării dintre programele de cercetare în domeniul energiei finanțate public de UE și de SUA, în special în ceea ce privește programul ARPA-E al SUA;

35.  subliniază că politica comercială a UE ar trebui să urmărească creșterea securității energetice în conformitate cu articolul 194 din TFUE, diversificarea mixului energetic european și reducerea dependenței de importul de la unui furnizor extern unic sau dintr-un punct unic de aprovizionare, respectând totodată diviziunea competențelor stabilită în tratat;

36.  invită Comisia să asigure o monitorizare mai strictă a comportamentului anticoncurențial și a măsurilor antidumping pentru a proteja industriile energetice europene împotriva importurilor abuzive din țările terțe;

37.  regretă faptul că dezbaterile privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială stagnează în cadrul Consiliului, deși Parlamentul și-a exprimat sprijinul ferm pentru măsuri mai dure împotriva importurilor abuzive din țări terțe;

38.  invită Consiliul să avanseze în procesul de modernizare a instrumentelor de protecție comercială pentru a se asigura că industriile europene producătoare în special de turbine, panouri solare, oțel de înaltă calitate și materiale de construcții pot profita pe deplin de tranziția energetică;

39.  subliniază importanța în acordurile comerciale a dispozițiilor privind cooperarea tehnologică și serviciile din domeniul eficienței energetice și producției descentralizate de energie din surse regenerabile, inclusiv în ceea ce privește întreținerea și aplicațiile informatice; subliniază faptul că decarbonizarea este un obiectiv comun al UE și al multor, țări, regiuni și orașe partenere;

40.  invită Comisia să încurajeze țările în curs de dezvoltare prin intermediul instrumentelor comerciale internaționale să își diversifice producția de energie și să promoveze producția de energie solară, îndeosebi în vecinătatea sudică a UE;

41.  salută negocierile pentru Inițiativa privind produsele ecologice dintre UE și alte 13 state membre ale OMC referitoare la produse, servicii și tehnologii care contribuie la creșterea economică verde, la protecția mediului, la acțiunile în domeniul climei și la dezvoltarea sustenabilă și solicită finalizarea negocierilor până la sfârșitul lui 2015 cu ocazia Reuniunii ministeriale a OMC de la Nairobi;

42.  subliniază faptul că negocierile pentru Inițiativa privind produsele ecologice trebuie să se bazeze pe o definiție a bunurilor ecologice în concordanță cu politicile UE și să nu contravină măsurilor pentru țările în curs de dezvoltare adoptate în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC);

43.  invită Comisia să facă în continuare presiuni pentru instituirea unui sistem de schimb de energie între UE și SUA, având în vedere progresele actuale și viitoare din domeniul cercetării, inovării și autorizării sistemelor de transport de energie electrică, cum ar fi conexiunile electrice de înaltă tensiune, în vederea dezvoltării unei rețele globale de partajare a surselor regenerabile de energie;

44.  subliniază că o Comunitate a Energiei consolidată ar trebui să fie elementul principal al politicii energetice externe a UE și invită Comisia să înainteze propuneri concrete bazate pe raportul Grupului de reflecție la nivel înalt pentru reformarea Comunității Energiei;

45.  invită Comisia și statele membre să consolideze activitățile Comunității Energiei, în special în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, pentru îmbunătățirea securității aprovizionării, printre altele, printr-o mai bună punere în aplicare și asigurare a aplicării legislației UE, cum ar fi obiectivele pentru 2020 și 2030, și în special printr-o mai bună guvernanță, prin raționalizarea procedurilor și printr-o mai bună utilizare a instrumentelor informatice vizând reducerea sarcinilor administrative, consolidarea instituțiilor sale, inclusiv instituirea unei adunări parlamentare a Comunității Energiei, și implementarea principalelor proiecte de infrastructură, cum ar fi liniile de interconexiune bidirecționale transfrontaliere, în vederea asigurării unei mai bune integrări în raport cu piața energetică a UE și a unor mecanisme de securitate a aprovizionării, fără a recurge la crearea de piețe de capacități naționale care subminează eficacitatea pieței interne a energiei;

46.  subliniază necesitatea consolidării cooperării euro-mediteraneene cu privire la gazele naturale, energia electrică, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie; solicită Comisiei să accelereze instituirea platformei pentru gaze naturale a Euromed;

O piață europeană a energiei pe deplin integrată

47.  este încredințat că viitoarea uniune energetică trebuie să instituie un flux liber al energiei în țările din UE și din Comunitatea Energetică;

48.  subliniază că baza viitoarei uniuni energetice trebuie să fie o piață internă a energiei pe deplin funcțională și interconectată, care să furnizeze energie sigură, securizată, distribuită echitabil, care implică responsabilitate din punct de vedere social și ecologic, eficientă, competitivă, la prețuri accesibile și sustenabilă, prin rețele de transport sigure, reziliente și complet funcționale, dublată de o reducere a cererii de energie, pentru a li se permite întreprinderilor și consumatorilor din UE accesul la gaze, energie electrică, încălzire și răcire în cel mai sustenabil, eficient, democratic și rentabil mod cu putință; prin urmare, consideră că ar trebui urmărită o nouă extindere a sectoarelor de piață existente; consideră fundamentală încurajarea integrării producătorilor-consumatori pe piața și în rețeaua UE; subliniază deficiențele semnificative prezente în comunitățile rurale de pe cuprinsul UE ca urmare a conectării precare a rețelelor energetice;

49.  recunoaște că în prezent nu există o piață unică a energiei în Europa, iar fragmentarea rezultată de pe piețele energetice ale UE este profund dăunătoare pentru competitivitatea și securitatea energetică a Europei;

50.  reamintește faptul că piețele energetice se deosebesc de piețele financiare în virtutea activelor fizice subiacente, prin care riscul sistemic din sectorul energetic este eliminat; consideră că, în acest sens, este necesară punerea în aplicare a unor reglementări financiare care să acopere și sectorul energetic, astfel încât să nu denatureze dezvoltarea unei piețe interne energetice funcționale;

51.  subliniază faptul că, pentru a evalua eficiența și rentabilitatea reale, este necesar să se ia în considerare costurile directe și externe aferente diferitelor surse de energie, precum și impactul tuturor tipurilor de intervenții publice asupra poziției lor concurențiale relative;

52.  consideră că mecanismele de piață trebuie completate de mecanisme concrete și ambițioase de solidaritate și de securitate a aprovizionării, cum ar fi gestionarea mai eficientă a crizelor la nivel regional și la nivelul UE, adoptarea de măsuri ambițioase în materie de economisire a energiei, utilizarea optimă a infrastructurilor de stocare a GNL și a gazelor, în principal pentru asigurarea securității aprovizionării la scară regională, care să se reflecte în legislația UE, inclusiv în Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaz, care trebuie revizuit cât mai curând posibil;

53.  invită Comisia și statele membre să asigure punerea deplină în aplicare și asigurarea aplicării legislației existente a UE în domeniul ajutoarelor de stat, al energiei, al mediului și al climei; solicită în special realizarea unei evaluări a punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet privind energia și a beneficiilor create pentru consumatori; solicită eliminarea derogărilor din cel de-al treilea pachet privind energia și adoptarea rapidă și punerea în aplicare a unor orientări și coduri de rețea europene;

54.  invită Comisia să aloce resurse financiare sporite Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și subliniază faptul că ar trebui autorizată recrutarea de personal suplimentar, pentru a permite punerea în aplicare deplină și efectivă a monitorizării piețelor de energie în vederea asigurării integrității și transparenței în ceea ce privește comerțul cu energie și a respectării Regulamentului privind integritatea și transparența pieței de energie (REMIT), ca o condiție prealabilă pentru buna funcționare a pieței interne a energiei din UE; ia act de faptul că ar trebui consolidate competențele ACER în raport cu Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale (ENSTO-G) și alte organisme care îndeplinesc funcții esențiale ale UE, pentru a asigura faptul că își poate îndeplini sarcinile prevăzute în legislația relevantă a UE și consideră că agenția ar trebui să colaboreze cu asociațiile care reprezintă operatorii de distribuție (OD), organizații ale consumatorilor și alte grupuri ale societății civile;

55.  reiterează importanța separării dreptului de proprietate, propusă în cel de-al treilea pachet privind energia; invită Comisia să evalueze măsura în care autoritățile naționale de reglementare (ANR) asigură aplicarea condițiilor descrise în avizele formulate de Comisie cu privire la certificarea operatorilor sistemelor de transport (OST);

56.  regretă faptul că ENTSO-E și ENTSO-G depind într-o măsură prea mare de alocarea bugetară din partea OST naționale, fapt care le afectează capacitatea de a acționa în calitate de jucători europeni;

57.  invită Comisia să își intensifice acțiunile de reglementare și de supraveghere a schimburilor de energie și a activităților de piață ale platformelor de comercializare a gazelor;

58.  subliniază faptul că, pentru a consolida solidaritatea energetică în caz de urgență și rezistența la întreruperile aprovizionării, atât gazele, cât și energia electrică trebuie să poată fi exportate în orice moment; constată, în acest sens, faptul că sistemele actuale de transport transfrontalier sunt adeseori obstrucționate de deciziile operatorilor naționali de transport; solicită, prin urmare, ACER să pună mai mult accentul pe această chestiune în raportul său anual de monitorizare a pieței;

59.  subliniază că o piață internă a energiei pe deplin funcțională nu va fi finalizată cât timp vor exista state membre cu sisteme de energie electrică dependente de un operator dintr-o țară terță și subliniază importanța și necesitatea asigurării funcționării sincrone a statelor baltice în cadrul rețelelor europene continentale până în 2025;

60.  subliniază că un viitor model corect conceput al pieței energiei electrice din UE este urgent necesar și trebuie să aibă drept obiectiv promovarea investițiilor necesare pentru garantarea aprovizionării pe termen lung și o integrare optimizată din punctul de vedere al securității rețelei, bazată în mai mare măsură pe piață, a surselor de energie regenerabile, ținând în același timp seama în totalitate de natura schimbătoare a cererii și ofertei de energie, inclusiv de acceptarea sporită a microgenerării, de tehnologia pentru satisfacerea cererii și de proporția tot mai mare a energiei din surse regenerabile; ia act, în această privință, de nevoia de standarde comune pentru rețelele inteligente, ca element-cheie pentru asigurarea unei aprovizionări stabile și a unui flux liber al energiei peste frontiere, contribuind astfel la securitatea energetică; de asemenea, subliniază rolul pe care îl poate juca dezvoltarea rețelelor de energie inteligente și a instalațiilor noi de stocare a energiei, în vederea creșterii nivelului surselor regenerabile de energie (SRE) la nivel european și a asigurării dezvoltării acestei infrastructuri în coroborare cu terminalele SRE regionale;

61.  invită statele membre și Comisia, precum și părțile contractante la Comunitatea Energiei și Secretariatul Comunității Energiei, să își concentreze eforturile asupra realizării de progrese în ceea ce privește proiectele PIC și proiectele în interesul Comunității Energiei (PICE), în vederea realizării unei rețele paneuropene de energie electrică și gaze, capabilă să transporte energie electrică și gaze din surse multiple în toate țările UE; consideră că rețeaua de energie electrică este capabilă să redirecționeze energia din zonele cu excedent în zonele deficitare, permițându-i astfel pieței să răspundă instantaneu la deficitele de aprovizionare oriunde s-ar produce acestea, să compenseze ciclurile circadiene și sezoniere, să integreze sursele de energie regenerabile, să asigure securitatea aprovizionării și să stimuleze piața europeană a energiei; consideră că ar trebui avută în vedere accelerarea procesului de aprobare și de autorizare a proiectelor, precum și stimularea modernizării liniilor existente; subliniază, în plus, faptul că aceste eforturi trebuie să se axeze în special pe soluționarea problemelor asociate insulelor energetice;

62.  salută Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 referitoare la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % - Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020;

63.  își reafirmă angajamentul de a îndeplini obiectivul de 10 % privind interconectivitatea pentru a finaliza piața internă a energiei din UE și salută propunerea Consiliului European privind un nivel minim de interconectare a energiei electrice între statele membre de 15 % până în 2030; recunoaște importanța realizării obiectivului cantitativ de interconectivitate prin garantarea disponibilității infrastructurii naționale și transfrontaliere existente pentru a se asigura utilizarea eficace a surselor de energie europene și o mai mare securitate a aprovizionării;

64.  subliniază importanța asigurării unui cadru de reglementare solid, stabil și previzibil, care va permite angajamente pe termen lung și care este necesar pentru a realiza noi investiții în infrastructura energetică; invită Comisia să scurteze perioada de pregătire care permite proiectelor să se califice drept PIC; subliniază faptul că implementarea rețelelor de distribuție inteligente trebuie facilitată prin proceduri accelerate de autorizare, precum și prin sprijin politic și cadre de reglementare adaptate pentru operatorii de rețele, care să țină seama de evoluțiile nevoilor de investiții și să stimuleze investițiile în domeniul TIC și al automatizării, în condiții de egalitate cu extinderea rețelelor tradiționale;

65.  subliniază faptul că uniunea energetică ar trebui să contribuie, de asemenea, la o „uniune a investițiilor în energie”, asigurându-se faptul că cele peste 1 000 de miliarde de euro reprezentând investiții necesare în anii următori pentru revitalizarea economiei Europei provin de la investitori publici și privați; remarcă faptul că această „uniune a investițiilor în energie” ar trebui să asigure oportunități pentru marii investitori, dar și pentru consumatorii individuali și cetățeni; constată că, pentru a crea un mediu care să favorizeze și să utilizeze în mod optim finanțarea privată, certitudinea investitorilor este esențială; insistă asupra faptului că un cadru stabil nu poate fi realizat decât printr-un sistem de guvernanță robust, care să garanteze condiții de concurență echitabile și condiții de reglementare stabile și care să stimuleze încrederea în sectorul privat;

66.  subliniază că punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură strategică va contribui la îmbunătățirea perspectivelor pe termen mediu și lung ale securității energetice, în deplină conformitate cu angajamentele UE pe termen lung privind decarbonizarea și cu legislația sa în materie de mediu și din alte domenii relevante;

67.  invită Comisia și statele membre să considere investițiile în liniile de interconexiune pentru gaze și energie electrică la scară mai redusă, care leagă regiunile învecinate, la fel de importante precum investițiile în PIC mai ample; invită Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu autoritățile regionale la dezvoltarea acestor linii de interconexiune;

68.  ia act de importanța integrării planificării cererii și ofertei de energie la nivelul pieței interne a energiei din UE, acordându-se prioritate reducerii cererii și soluțiilor descentralizate, pentru a asigura o securitate a aprovizionării optimă din punctul de vedere al costurilor și pentru a evita investițiile inutile sau supradimensionate în infrastructură și costurile irecuperabile;

69.  consideră că, având în vedere nevoile mari de investiții în ceea ce privește rețelele de distribuție inadecvate și îmbătrânite și conectarea majorității surselor regenerabile de energie la nivelul rețelei de distribuție, Comisia și statele membre ar trebui să aibă în vedere inițiative specifice de promovare a investițiilor în ceea ce privește OD, inclusiv instrumente financiare; recomandă ferm ca aceste investiții să aibă un caracter prioritar pentru statele membre;

70.  invită Comisia să clarifice modul în care intenționează să utilizeze cele 315 miliarde EUR din planul de investiții, însoțite de alte fonduri existente, în scopul de a maximiza potențialul mobilizator al FEIS și de a finanța infrastructuri și proiecte necesare finalizării uniunii energetice;

71.  consideră că o cooperare regională consolidată și o coordonare sporită a politicilor este un pas esențial către o integrare extinsă a pieței energiei la nivelul UE; sprijină, prin urmare, abordările regionale atât între statele membre, cât și cu părțile contractante la Comunitatea Energiei, pentru a asigura securitatea aprovizionării și a accelera integrarea pieței, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a unor centre regionale în scopul măririi lichidității pieței, în special în regiunea ECE (Europa Centrală și de Est); subliniază că astfel de mecanisme de cooperare ar putea să raționalizeze cooperarea politică și pe piața energiei și să faciliteze decizii comune privind realizarea de investiții esențiale în infrastructura de gaze în regiunile respective; consideră că ar putea fi dezvoltate în comun informațiile și cunoștințele legate de probleme precum instalațiile de stocare a energiei și procesele de licitație pentru gazul natural lichefiat (GNL) și interconectori; recunoaște rolul important al schimburilor de energie în promovarea unei tranzacționări lichide, transparente și sigure a energiei; evidențiază potențialul inerent al proiectelor transfrontaliere, ca pârghie pentru soluții la nivelul UE;

72.  sprijină integrarea sistemelor energetice ale țărilor candidate și potențial candidate printr-o abordare regională în cadrul viitoarei uniuni energetice europene;

73.  subliniază faptul că o cooperare regională sporită poate contribui la consolidarea securității energetice, la îmbunătățirea planificării infrastructurii, la asigurarea optimizării costurilor de integrare a energiei regenerabile și la reducerea costurilor pentru consumatori;

74.  salută importanța pe care Comisia o atribuie cooperării regionale consolidate; solicită Comisiei să analizeze și să stabilească scara de energie electrică optimă și cooperarea în materie de rețea (și piață) de gaze din UE; subliniază faptul că, în unele cazuri, statele membre sunt puse în poziția de a stabili ce este necesar pe teritoriile lor, iar în alte cazuri există o valoare adăugată clară în cooperarea direcționată de UE; subliniază, cu toate acestea, faptul că, în unele cazuri, s-a constatat că, prin realizarea unei cooperări la nivel regional în ceea ce privește provocările comune, grupurile de state membre au obținut rezultate mai rapide, cum ar fi în cadrul Forumului pentalateral pentru energie electrică; împărtășește poziția Comisiei potrivit căreia acordurile regionale existente pot fi un model pentru UE în ansamblul său;

75.  invită Comisia să prezinte o structură de guvernanță pentru cooperarea macroregională de piață, cu un rol definit pentru Parlamentul European și parlamentele naționale; constată că această guvernanță regională ar trebui să se întemeieze pe entitățile regionale, geografice și de piață existente pentru a optimiza la maximum costurile, și anume: i) planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP); ii) inițiativele de coordonare pentru Europa de Sud-Est; iii) un forum pentalateral extins; iv) Inițiativa pentru o rețea offshore a țărilor cu deschidere la mările septentrionale; subliniază că rolul ACER ar trebui consolidat în acest context;

76.  invită Comisia să realizeze studii de optimizare a costurilor care să evalueze și să cuantifice beneficiile cooperării regionale în regiunile menționate; consideră că pe baza acestor studii, Comisia și statele membre implicate ar trebui să dezvolte și să pună în aplicare împreună planuri pentru stabilirea acestor macroregiuni;

77.  invită Comisia să încurajeze și să sprijine proiectele de cooperare regională între operatorii de rețele de distribuție a energiei electrice și a gazelor, care sunt cruciale pentru o energie sigură, competitivă și durabilă, oferind asistență pentru producția locală de energie (în special din surse regenerabile), pentru abordarea transformărilor tehnologice (rețele inteligente, contoare inteligente etc.) și pentru noile moduri de producție și de consum (vehicule electrice etc.);

78.  invită Comisia să încurajeze schimburile de opinii cu privire la proiectele energetice între entitățile teritoriale din Europa (regiuni, autorități locale, orașe etc.), pentru a informa și a aduce laolaltă reprezentanții aleși și publicul larg;

79.  solicită dezvoltarea unor piețe regionale ale energiei electrice și gazelor bine integrate și competitive care să asigure gradul de adecvare și flexibilitate al sistemului de energie și care să acopere toate părțile Uniunii; solicită Comisiei să acționeze în mod decisiv și transparent împotriva tuturor cazurilor de protecționism și de comportament anticoncurențial, precum și împotriva barierelor în calea intrării și ieșirii de pe piețe; subliniază importanța asigurării unor cadre de reglementare naționale stabile, a înlăturării barierelor administrative și a raționalizării procedurilor administrative naționale, inclusiv pentru a garanta condiții de concurență echitabile pentru proiectele axate pe cetățeni;

80.  subliniază faptul că, pentru a echilibra cu succes piața internă, este nevoie de investiții nu numai în interconectori, ci și, printre altele, în rețelele naționale, în centralele electrice pe bază de combustibili fosili și cu tehnologie de captare a carbonului, în centralele nucleare noi (în statele membre care doresc să aibă astfel de centrale) ca sursă critică de energie electrică de bază cu consum redus de carbon, în capacitățile de stocare (cum ar fi terminalele GNL), în rețelele inteligente și în tehnologiile flexibile de generare, pentru a face față dezvoltării producției descentralizate din surse regenerabile;

81.  subliniază necesitatea creării unui cadru legislativ care să confere puteri sporite consumatorilor și să-i transforme în participanți activi pe piață în calitate de investitori, producători și părți interesate, dezvoltând sisteme de tarifare dinamice și deschizând piețe pentru surse de partea cererii și ofertei; remarcă faptul că implicarea cetățenilor poate fi amplificată, inter alia, prin: participarea financiară a consumatorilor, cooperative energetice, micro-generatoare și stocare, consum propriu, descentralizarea aprovizionării cu energie, introducerea de sisteme energetice bazate pe rețele inteligente, inclusiv contoare inteligente, o concurență mai pronunțată la nivelul piețelor cu amănuntul, o transparență deplină și flexibilitatea prețurilor și opțiunilor consumatorilor;

82.  subliniază faptul că prosumatorii care alimentează rețeaua cu capacități de stocare ar trebui să fie recompensați și încurajați să consume din propria producție de electricitate „verde” fără a fi penalizați; evidențiază faptul că astfel de inițiative ar putea contribui la o piață internă a energiei mai competitivă și mai funcțională care, la rândul său, ar putea ajuta la îmbunătățirea rezilienței comunităților locale, la crearea de locuri de muncă și la prosperitate, la reducerea în general a facturilor la energie ale consumatorilor și la soluționarea unor grave probleme sociale, cum ar fi penuria de energie și consumatorii vulnerabili; solicită Comisiei să compileze evaluări de impact și bune practici privind măsurile luate la nivel național pentru lupta împotriva sărăciei energetice și să se asigure că aceste bune practici sunt centralizate și promovate de către un organism european specializat; subliniază că trebuie luate măsuri adecvate pentru a garanta protecția datelor pentru consumatorii care participă în mod direct pe piață;

83.  invită Comisia și statele membre să faciliteze dezvoltarea și extinderea într-o mai mare măsură a surselor locale și regionale de energie regenerabilă și a rețelelor de distribuție locale și regionale, precum și a rețelelor de termoficare, prin intermediul unor politici care să elimine barierele actuale și să contribuie la transformarea pieței; invită Comisia să propună orientări privind consumul propriu de energie pentru a promova utilizarea sa și a proteja drepturile consumatorilor;

84.  invită Comisia și statele membre să încurajeze consumul propriu și microgenerarea prin scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile destinate celor mai vulnerabili consumatori;

85.  invită Comisia să integreze actorii locali în politica energetică a UE, precum și să prezinte o propunere pentru înființarea de centre de consolidare a capacităților și de consiliere descentralizate pentru a sprijini autoritățile locale să trateze cu furnizorii de energie de pe picior de egalitate și pentru a le dota corespunzător, precum și pentru a susține dezvoltarea producției de energie locală prin cooperative, societăți constituite pe plan local și autorități municipale;

86.  subliniază nevoia identificării celor mai bune practici locale și a promovării diseminării acestora în întreaga Uniune, pentru a îmbunătăți coordonarea între măsurile locale și politicile europene și pentru a soluționa chestiunile care afectează acceptarea la nivel local a proiectelor energetice; propune crearea unui „Forum teritorial european”;

87.  consideră că toți consumatorii din UE ar trebui să beneficieze în egală măsură de o piață unică a gazelor și a energiei electrice; subliniază, în acest sens, faptul că diferențele de preț existente între piețele naționale din cauza lipsei integrării pieței și a interconexiunilor nu mai trebuie tolerate; îndeamnă Comisia să propună rapid măsuri pentru a realiza o mai mare convergență a prețurilor și o integrare a pieței în întreaga Uniune;

88.  subliniază efectul pozitiv pe care integrarea pieței l-a avut asupra prețurilor angro și, în cele din urmă, asupra prețurilor de consum din sectorul electricității; consideră că revizuirea configurației pieței energiei electrice trebuie să armonizeze mai bine piețele cu ridicata și cele cu amănuntul, contribuind la eliminarea barierelor de pe piețele cu amănuntul și cu ridicata și la furnizarea de opțiuni între furnizorii de energie pentru consumatori;

89.  consideră că, în cadrul oricărei revizuiri a piețelor de energie cu amănuntul, ar trebui să se acorde o atenție deosebită măsurilor suplimentare de protecție a consumatorilor, cum ar fi încurajarea și promovarea sistemelor de schimbare colectivă a furnizorilor, impunând ca facturile de energie să includă comparații cu concurenții pe baza modelelor de consum istorice, impunând furnizorilor să ofere în mod automat clienților lor tariful cel mai avantajos disponibil și asigurând un interval limitat, ușor comparabil de tarife standardizate;

90.  invită Comisia ca, atunci când stabilește foaia de parcurs pentru eliminarea treptată a prețurilor reglementate, să păstreze posibilitatea de reglementare a prețurilor și de standardizare a structurilor tarifare, dacă acestea sunt destinate să limiteze rentele de monopol sau profiturile excepționale care perturbă piața, în vederea protejării consumatorilor vulnerabili sau a facilitării comparării tarifelor practicate de furnizori concurenți;

91.  invită Comisia să monitorizeze evoluția prețurilor finale la energie în Europa, inclusiv impozitele, taxele, subvențiile și orice alte costuri ascunse, cu scopul de a identifica acțiuni care ar putea ajuta la reducerea acestor prețuri;

Eficiență energetică în sprijinul moderării cererii

92.  reamintește rezoluțiile Parlamentului European din 5 februarie 2014, 26 noiembrie 2014 și 14 octombrie 2015, în care se solicită adoptarea a trei obiective climatice și energetice obligatorii pentru 2030, în special obiectivul de 40 % privind eficiența energetică; subliniază faptul că obiectivul UE post-2020 în materie de eficiență energetică ar trebui să aibă un caracter obligatoriu și să se aplice pe baza unor obiective naționale individuale; îndeamnă Comisia să dezvolte mai multe scenarii privind eficiența energetică pentru 2030, inclusiv la nivelul de 40 % stabilit de Parlament; îndeamnă Consiliul, care a solicitat un obiectiv la nivelul UE de cel puțin 27 %, să își revizuiască în sens ascendent obiectivul, în concordanță cu cel adoptat de Parlament;

93.  remarcă faptul că îmbunătățirile ambițioase și realizabile în ceea ce privește eficiența energetică, urmărite în interesul coeziunii, solidarității și rentabilității, ar putea stimula securitatea energetică, competitivitatea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică și ar putea ajuta la menținerea unui nivel scăzut al cheltuielilor consumatorilor, la combaterea sărăciei energetice și la îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice;

94.  solicită Comisiei și statelor membre să aplice principiul „eficienței energetice primordiale”; constată că, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, eficiența energetică reprezintă „primul combustibil” și este cea mai profitabilă investiție dintre toate sursele de energie; subliniază că câștigurile în termeni de eficiență energetică, îndeosebi reducerea pierderilor de energie din clădiri, au un efect crucial asupra reducerii importurilor de energie ale UE din țări terțe, în condițiile în care 61 % din gazele importate în Uniunea Europeană sunt utilizate în clădiri, în principal pentru încălzire; solicită, în acest sens, ca proiectele de infrastructură și de eficiență energetică să fie tratate ca investiții-cheie de importanță egală cu investițiile în noile capacități de producție;

95.  subliniază că câștigurile în termeni de eficiență energetică reduc semnificativ atât facturile la energie pentru gospodării și industrii, cât și dependența UE de importurile din țări terțe; subliniază că există potențialul de a crea două milioane de locuri de muncă, ca urmare a măsurilor de eficiență energetică până în 2020, în special în sectorul construcțiilor, care reprezintă 40 % din cererea totală de energie a UE; subliniază că câștigurile în termeni de eficiență energetică sunt complementare diversificării aprovizionării cu energie;

96.  invită Comisia să identifice și să elimine barierele rămase în calea măsurilor de eficiență energetică și să dezvolte o piață reală a eficienței energetice pentru a stimula schimbul de bune practici și a asigura disponibilitatea produselor și a soluțiilor pe teritoriul UE, cu scopul de a construi o piață unică adevărată a produselor și serviciilor eficiente din punct de vedere energetic;

97.  subliniază că este necesar să se extindă atât amploarea, cât și rata de renovare a construcțiilor, precum și utilizarea surselor de energie regenerabile în scopul încălzirii și răcirii, prin stimulente adecvate, în vederea reducerii cererii de energie; recomandă continuarea creșterii standardelor de eficiență energetică pentru clădiri, luând în considerare - și încurajând - inovarea tehnică, îndeosebi utilizarea modelării informatice a clădirilor (building information modelling) și a simulărilor de impact asupra ciclului de viață pentru produsele de construcții în cadrul achizițiilor publice; recomandă, de asemenea, sprijinirea în continuare a construirii de edificii cu consum energetic aproape nul ca pas înainte esențial în direcția asigurării independenței energetice și a unui sistem energetic sustenabil și sigur;

98.  subliniază faptul că investițiile în îmbunătățirea eficienței energetice realizate de industrie până în prezent trebuie să fie recunoscute și luate în considerare în mod corespunzător în cadrul discuțiilor privind eficiența energetică purtate la nivelul UE;

99.  consideră că industria are nevoie de semnale clare din partea decidenților politici, pentru a realiza investițiile necesare în realizarea obiectivelor energetice ale UE; subliniază, prin urmare, necesitatea unor ținte ambițioase și a unui cadru de reglementare care să stimuleze inovarea, fără a crea sarcini administrative inutile, în vederea promovării optime a eficienței energetice în context național;

100.  consideră că obiectivul în materie de eficiență energetică trebuie să se aplice alături de obiectivele climatice și energetice și să consolideze competitivitatea economiei UE în raport cu partenerii comerciali majori;

101.  subliniază faptul că, pentru a facilita realizarea obiectivelor naționale și a completa politicile deja aplicate care funcționează în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2020, este necesară o revizuire a legislației existente în materie de eficiență energetică, inclusiv a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei privind eficiența energetică, dublată de o transpunere adecvată a acestei legislații de către statele membre; solicită Comisiei să revizuiască legislația UE în materie de eficiență energetică, conform dispozițiilor de la anexa la strategia-cadru pentru o uniune energetică;

102.  subliniază rolul jucat de eticheta energetică a UE în capacitarea consumatorilor și furnizarea de informații precise, relevante și comparabile privind eficiența energetică a produselor asociate cu energia; subliniază necesitatea unei revizuiri a etichetei energetice pentru a facilita pe viitor opțiuni pentru consumator mai eficiente în ceea ce privește energia și pentru a stimula fabricarea de produse eficiente din punct de vedere energetic;

103.  subliniază succesul și potențialul viitor al unei proiectări ecologice în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice și consumul de energie al produselor și astfel scăderea costurilor și a consumului de energie ale gospodăriilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; invită Comisia să introducă pe viitor măsuri de punere în aplicare, ținând seama de o agendă mai largă a eficienței resurselor, și să revizuiască măsurile existente pentru a asigura caracterul lor adecvat;

104.  recunoaște rolul esențial al autorităților locale, al societăților și al cetățenilor în ceea ce privește asigurarea independenței energetice prin mărirea eficienței energetice prin: o mai bună planificare urbană, dezvoltarea de tehnologii TIC și de internet cu caracter energetic, implementarea de rețele inteligente, gestionarea energiei pe baza cererii, cogenerare, infrastructuri pentru combustibili alternativi, aplicații pentru pompe de căldură, consum propriu, precum și prin crearea, modernizarea și extinderea sistemelor de termoficare și de climatizare; subliniază necesitatea de a încuraja inițiative cetățenești precum proiecte de cooperare sau comunitare în domeniul surselor regenerabile, de a consolida legătura dintre cetățeni și societățile de servicii energetice, de a încuraja utilizarea de modele de transport mai active și mai sustenabile, de a dezvolta și aplica soluții de tip „Orașe inteligente”, de a desfășura infrastructuri de distribuție orientate spre viitor care să încurajeze ecomobilitatea urbană și de a promova renovarea și izolarea clădirilor, inclusiv prin izolare omogenă; propune reunirea tuturor partenerilor de guvernare de la mai multe niveluri într-o interfață operațională care să implice activ Convenția primarilor;

105.  consideră că este o prioritate absolută dezvoltarea de instrumente de finanțare și de modele inovatoare care să mobilizeze fonduri publice și finanțare privată la nivel local, național, regional și european pentru a sprijini investițiile în sectoarele-cheie de eficiență energetică, cum ar fi renovarea clădirilor, acordând totodată atenția cuvenită particularităților investițiilor pe termen lung; subliniază, în acest sens, rolul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al FEIS (gestionat de BEI) și insistă asupra necesității implicării pe deplin a băncilor de promovare naționale; recunoaște faptul că aceste instrumente trebuie să fie însoțite de asistență tehnică specifică; subliniază necesitatea de a asigura rentabilitatea schemelor de eficiență energetică în clădirile publice; invită Comisia să ia în considerare toate aceste elemente la elaborarea inițiativei „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”;

106.  consideră că diferitele fonduri europene care finanțează îmbunătățirea eficienței energetice ar trebui să fie mai bine orientate și realocate în ordinea priorităților, vizând îmbunătățiri în rândul consumatorilor vulnerabili și cu venituri mici și abordând problema stimulentelor fracționate între proprietarii și chiriașii unei clădiri sau între mai mulți proprietari;

107.  solicită Comisiei să identifice, consultându-se cu reprezentanții sectoarelor industriale de resort și cu părțile interesate de la nivelul național, regional și local, cele mai bune practici de finanțare în domeniul eficienței energetice în întreaga UE și în afară, iar ulterior să integreze fondurile și mecanismele de finanțare inovatoare în structura BERD, BEI și a fondurilor UE;

108.  subliniază faptul că dezvoltarea unei noi culturi a energiei este esențială pentru realizarea obiectivelor privind eficiența energetică și schimbările climatice; invită statele membre să sensibilizeze generația tânără, prin intermediul unor module educaționale adecvate în școli, pentru a construi un nou comportament al consumatorului de energie;

Către o economie sustenabilă

109.  amintește faptul că acordul obținut în cadrul Consiliului European în octombrie 2014 referitor la „cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030” include un angajament de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % în comparație cu nivelurile din 1990 și stă la baza dezvoltării dimensiunii de decarbonizare a uniunii energetice; ia act de faptul că această decizie reprezintă, de asemenea, cea mai ambițioasă contribuție la negocierile internaționale în domeniul schimbărilor climatice având ca scop încheierea unui acord cu caracter obligatoriu în domeniul schimbărilor climatice în cadrul Conferinței din 2015 a părților (COP21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) care va avea loc la Paris, în decembrie 2015;

110.  subliniază că este necesar să se ajungă la un acord cuprinzător, ambițios și obligatoriu în cadrul reuniunii COP21, care să conțină garanții solide privind limitarea creșterii temperaturii medii la nivel mondial la maximum 2°C în comparație cu nivelurile preindustriale, precum și un sistem de transparență și răspundere global, solid și comun care să includă obligații de monitorizare și raportare și un sistem de conformitate eficient și eficace; consideră că regimul climatic internațional pentru perioada de după 2020 ar trebui să includă dispoziții care să permită obiective mai ambițioase, să sprijine eforturi de atenuare eficiente din punctul de vedere al costurilor și să ofere oportunități de protejare a integrității mediului și de dezvoltare durabilă; subliniază să este necesar ca cei mai mari poluatori la nivel mondial să își asume un angajament ferm în vederea reducerii emisiilor; subliniază rolul-cheie pe care îl va avea diplomația UE în ceea ce privește clima și energia;

111.  reamintește că limitarea creșterii temperaturii globale la o medie de 2°C nu garantează evitarea unui impact nefavorabil semnificativ asupra climei; subliniază că eliminarea treptată a emisiilor globale de dioxid de carbon până în 2050 sau imediat după este necesară pentru a menține planeta pe o traiectorie eficace din punctul de vedere al costurilor privind emisiile, compatibilă cu obiectivul de sub 2°C;

112.  consideră că dezvoltarea de surse de energie regenerabile este esențială pentru uniunea energetică, având în vedere costurile energiei; subliniază rolul esențial al energiilor regenerabile din UE pentru securitatea energetică și independența politică și economică, prin reducerea nevoii de importuri de energie; subliniază rolul esențial al energiilor regenerabile pentru îmbunătățirea calității aerului și crearea de locuri de muncă și de creștere economică; consideră că energiile regenerabile asigură energie sigură, durabilă, competitivă și accesibilă și joacă un rol important în asumarea rolului de lider al Europei în domeniul economiei verzi și în dezvoltarea de noi industrii și tehnologii; subliniază că, în această privință, modul în care este concepută actualmente piața energiei ar trebui să fie mai dinamic și mai flexibil, pentru integrarea pe piață a unor surse variabile de energie; atrage atenția asupra faptului că costurile de producție a energiei din surse regenerabile au scăzut considerabil în ultimii ani; subliniază importanța dezvoltării unei infrastructuri transfrontaliere și a intensificării activităților de cercetare și inovare pentru realizarea unor rețele energetice mai inteligente și a unor soluții noi de stocare a energiei, precum și a unor tehnologii flexibile de generare pentru integrarea energiilor din surse regenerabile;

113.  salută angajamentul Comisiei de a transforma Uniunea Europeană în „numărul unu mondial în domeniul energiei din surse regenerabile”; îndeamnă Comisia să prezinte o strategie operațională și fezabilă în acest sens; invită statele membre și Comisia să garanteze transparența, consecvența, stabilitatea și continuitatea cadrelor normative privind energiile din surse regenerabile și să evite modificarea retroactivă a condițiilor economice pentru investiții, pentru a consolida încrederea investitorilor și a contribui la utilizarea de energie din surse regenerabile cu cost redus în toate regiunile UE; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a schemelor de sprijin, în concordanță cu orientările Comisiei Europene privind proiectarea schemelor de sprijin a energiei din surse regenerabile, pentru a se evita distorsionarea potențială a pieței și a asigura un sprijin efectiv pentru energiile regenerabile; subliniază faptul că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră depinde de crearea unor condiții de piață corecte pentru investiții în eficiența energetică, în energie din surse regenerabile și în infrastructuri inteligente; subliniază că uniunea energetică ar trebui să optimizeze instrumentele de piață pentru promovarea surselor de energie ale Europei, astfel încât să se asigure faptul că tranziția energetică se desfășoară într-un mod cât mai rentabil și ecologic;

114.  subliniază că, în ceea ce privește sistemele naționale de subvenții și ajutoare de stat, UE trebuie să asigure un mediu concurențial intern echitabil, care să nu consolideze în mod neloial poziția dominantă pe piață a anumitor tehnologii și operatori, în vederea transformării sistemelor noastre energetice; salută în acest sens raportul Comisiei din 10 octombrie 2014 privind subvențiile și costurile energiei UE și invită Comisia să actualizeze anual acest raport pentru a identifica mai bine sectoarele și domeniile care necesită finanțare suplimentară și sectoarele care sunt afectate din cauza denaturării pieței ca urmare a acordării subvențiilor;

115.  subliniază că este necesar să se pună capăt subvențiilor dăunătoare mediului, care trebuie identificate și eliminate urgent, având în vedere că reprezintă o risipă de bani publici, folosiți mai întâi pentru a sprijini practici poluate și apoi pentru a curăța în urma lor;

116.  subliniază faptul că tranziția la o economie competitivă și durabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon oferă oportunități semnificative în materie de creare de locuri de muncă, inovare, creștere și facturi mai mici la energie pentru utilizatorii comerciali și casnici; recunoaște însă că aceste oportunități nu pot fi fructificate decât printr-o cooperare strânsă între Comisie, statele membre, autoritățile locale și regionale, cetățeni și industrie, care să aibă ca rezultat cele mai eficiente stimulente și cadre de reglementare; observă că o decarbonizare bine gestionată nu ar trebui să conducă la creșterea costurilor energiei, la pauperitate energetică, la dezindustrializarea economiei europene sau la creșterea nivelului șomajului; prin urmare, insistă asupra implicării active a partenerilor sociali pentru a face față impactului social al tranziției către o uniune energetică durabilă; subliniază că sunt necesare politici armonizate la nivelul UE, bazate pe piață și totodată neutre din punct de vedere tehnologic, care să țină seama de toate textele legislative relevante și de toate obiectivele UE relevante și care să contribuie la realizarea acestora la cele mai mici costuri pentru societate;

117.  amintește că industria fotovoltaică trebuie să se afle în centrul politicii industriale europene pentru a satisface astfel cererile unei piețe globale în creștere, în contextul în care, în prezent, celulele și modulele fotovoltaice sunt în cea mai mare parte fabricate în afara Uniunii Europene, în special în China; subliniază că este necesar ca UE să fie parte integrantă din noul ciclu de investiții pentru a-și menține poziția de lider în materie de C-D, mașini și în alte segmente, precum invertoare și echilibru al sistemelor, precum și pentru a-și redobândi poziția de lider în producția de echipamente (celule și module); consideră că UE ar trebui să își propună ca până în 2020 să asigure cel puțin 20 % din propria piață cu celule și module fabricate intern;

118.  recunoaște beneficiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile pe piața energiei termice, în special în ceea ce privește clădirile; subliniază importanța unei flexibilități sporite a infrastructurii termice și a stocării termice pentru facilitarea integrării surselor regenerabile intermitente prin stocarea energiei sub formă de căldură; reiterează faptul că securitatea energetică poate fi mărită prin dezvoltarea unor rețele de termoficare/răcire centralizată, care constituie un mijloc ideal de integrare la scară largă a căldurii sustenabile în orașe, deoarece ele pot furniza simultan căldura derivată din mai multe surse și nu sunt dependente în mod inerent de nicio sursă dată;

119.  invită Comisia să se asigure că statele membre introduc niveluri minime de energie produsă din surse regenerabile pentru clădirile noi și renovate și că proiectele legate de energia din surse regenerabile beneficiază de proceduri administrative și de conectare la rețea rapide, în special prin aplicarea articolului 13 alineatul (4) și alineatul (1) litera (f) din Directiva 2009/28/CE și a articolului 7 alineatul (3) din Directiva 2009/72/CE; invită Comisia ca, în procesul de revizuire a actualei legislații relevante, să crească numărul de clădiri echipate cu sisteme care funcționează pe bază de energie din surse regenerabile, să solicite un ghișeu unic pentru procedurile administrative dedicate proiectelor la scară mică în materie de energie din surse regenerabile și proceduri simple de notificare pentru instalațiile cu energie din surse regenerabile a căror producție este în întregime pentru consumul propriu, precum și să creeze un cadru pentru sisteme inovatoare de conectare la rețea și pentru comercializarea serviciilor de rețea la nivelul rețelei de distribuție;

120.  solicită Comisiei să adopte o strategie la nivelul UE privind încălzirea și răcirea, care să identifice toate acțiunile și sinergiile necesare în sectoarele rezidențial, comercial și industrial pentru a reduce dependența, contribuind, în același timp, la obiectivele UE în materie de energie și de climă, obținând economisiri de energie, consolidând competitivitatea economiei europene, stimulând creșterea și crearea de locuri de muncă și promovând inovarea sistemului; subliniază că această strategie în materie de încălzire și de răcire ar trebui să abordeze toate cele cinci aspecte ale uniunii energetice;

121.  subliniază că energia hidroelectrică constituie o sursă de energie importantă, indigenă, regenerabilă și sigură, reprezentând 11 % din producția totală de energie electrică europeană; subliniază că, prin urmare, energia hidroelectrică va continua să joace un rol important în producția și stocarea de energie și va contribui semnificativ la decarbonizarea economiei europene și la reducerea dependenței UE de sursele externe de energie;

122.  solicită o atenție specială pentru energia din surse regenerabile marine, în acord cu comunicarea Comisiei privind economia albastră, fiind vorba de o industrie cu un potențial enorm dar care este mai puțin recunoscută comparativ cu alte sectoare ale energiei din surse regenerabile;

123.  observă că integrarea unui procent tot mai mare de biogaz produs intern ar putea contribui la securitatea energetică; subliniază, în acest context, necesitatea de a menține în acest scop actuala infrastructură de gaz;

124.  constată că biomasa provenită din silvicultura durabilă ar putea contribui la atingerea obiectivelor în domeniul climei și al energiei ale cadrului pentru 2030;

125.  constată că politica actuală a UE privind biocombustibilii a fost extrem de criticată pentru faptul că nu a ținut seama de emisiile de gaze cu efect de seră asociate cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC), care pot fi generate odată cu trecerea producției agricole la terenuri necultivate, atât în interiorul, cât și în afara UE;

126.  consideră că o abordare sustenabilă în vederea îndeplinirii obiectivelor privind securitatea energetică a UE nu ar trebui să extindă și mai mult utilizarea biocombustibililor cultivați pe terenuri și că îmbunătățirea eficienței autovehiculelor în ceea ce privește combustibilul, reducerea cererii de transport, reducerea creșterii intensive a animalelor și creșterea utilizării de combustibil provenit din deșeuri și reziduuri, care nu determină o schimbare suplimentară a utilizării terenurilor, sunt opțiuni mai bune;

127.  așteaptă cu interes și insistă cu privire la sprijinirea proiectelor și investițiilor care valorifică carbonul rezidual ca resursă pentru produsele chimice cu emisii scăzute de dioxid de carbon și biocombustibili avansați [și anume, prin utilizarea microbilor care se dezvoltă în gaze reziduale bogate în carbon și care sunt transformați în combustibili și produse chimice care le înlocuiesc pe cele produse din resurse fosile (sau biocombustibili de primă generație)], reducând astfel emisiile și poluanții rezultați din procesele industriale precum fabricarea oțelului;

128.  subliniază faptul că, într-o economie circulară adevărată, deșeurile trebuie reintegrate în economie ca materie primă pentru a menține valoarea adăugată a produsului cât mai mult timp posibil și, prin urmare, trebuie să se acorde prioritate în primul rând pregătirii pentru reutilizare și reciclare, mai degrabă decât arderii; atrage atenția asupra faptului că numeroase state membre se confruntă deja cu depășirea capacității instalațiilor de incinerare; subliniază necesitatea de a îmbunătăți planificarea și schimbul de informații, precum și nevoia de a preîntâmpina efectele de blocare; îndeamnă Comisia să țină seama de legătura dintre uniunea energetică și economia circulară;

129.  reamintește faptul că industria și IMM-urile europene sunt vitale pentru economia europeană și recunoaște că IMM-urile și competitivitatea industrială a Europei ar putea beneficia în mod semnificativ de pe urma reducerii costurilor energiei;

130.  subliniază că inovarea și modernizarea orientate către procese industriale mai eficiente din punct de vedere energetic și sub aspectul utilizării resurselor contribuie la consolidarea competitivității industriei UE; insistă asupra inovării în tehnologiile termice regenerabile, care ar putea să diminueze importurile, să reducă costurile și să îmbunătățească performanțele sistemului, în contextul acoperirii cererii de energie termică de înaltă temperatură din sectoarele industriale; subliniază că provocarea semnificativă pe care o reprezintă renovarea și modernizarea parcului imobiliar din Europa creează o piață pentru materiale de construcții, dispozitive și echipamente de înaltă performanță și, prin urmare, o importantă oportunitate pentru producătorii și instalatorii europeni din sectorul clădirilor de a inova și crea locuri de muncă care nu pot fi relocate;

131.  observă că mijloacele de realizare a obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 trebuie să fie integrate în politica industrială a statelor membre, ținând seama de nevoia de reindustrializare; este de părere că obiectivele politicilor climatice și energetice ale UE și ale cadrului de reglementare al UE ar trebui să fie coerente și să aducă o abordare mai flexibilă, orientată spre piață, în vederea asigurării unei uniuni energetice rezistente, incorporând obiectivele climatice politice pentru 2030 și obiectivele de reindustrializare pentru a completa politica industrială a statelor membre;

132.  subliniază că utilizarea eficientă a cercetării și a inovațiilor tehnologice favorizează poziția de lider a industriei europene și consolidează avantajul competitiv și viabilitatea comercială a afacerilor și industriei europene, creează locuri de muncă și contribuie totodată la principalele obiective ale UE privind energia și clima, printre care: reducerea cererii de energie, securitatea aprovizionării, competitivitatea și dezvoltarea durabilă a producției, distribuției, transportului și consumului de energie, combaterea sărăciei energetice, obiectivele UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și utilizarea optimă a surselor de energie ale Europei;

133.  solicită Comisiei să protejeze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie și să garanteze securitatea planificării pe termen lung pentru investiții industriale, care reflectă aspirația Comisiei de a majora la 20 % contribuția industriei la PIB până în 2020;

134.  subliniază rolul-cheie al schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ca instrument rentabil bazat pe piață, în vederea decarbonizării sistemului energetic al Europei și a îndeplinirii obiectivului UE de reducere a emisiilor pentru 2030 și mai târziu; subliniază că, pe lângă rezerva pentru stabilitatea pieței (RSP), ar trebui realizată o reformă structurală a ETS pentru perioada de după 2020, care să țină seama de obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 pentru 2030 și care să includă, atât timp cât în alte economii importante nu se realizează eforturi comparabile, măsuri tangibile și mai armonizate la nivelul UE cu privire la relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

135.  invită Comisia să analizeze în continuare problema costurilor indirecte ale carbonului și impactul lor asupra prețurilor energiei electrice (și contribuția la acestea) în statele membre;

136.  subliniază că veniturile generate de ETS ar trebui utilizate în special pentru a sprijini inovațiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficiența energetică și alte măsuri de reducere a CO2;

137.  recunoaște faptul că tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic ale Europei, cum ar fi cogenerarea, ar contribui în mod fundamental la securitatea energetică a UE și la realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; consideră, în acest sens, că uniunea energetică trebuie să reflecte dreptul statelor membre de a utiliza toate sursele sigure, durabile și cu nivel de emisii de carbon redus de care dispun;

138.  deși admite că mixul energetic este, în principal, o competență a statelor membre, recunoaște preocupările publicului în legătură cu fracturarea hidraulică și consecințele pe care această tehnologie le poate avea pentru climă, mediu și sănătatea publică, precum și pentru realizarea obiectivului pe termen lung al UE în materie de decarbonizare; recunoaște, în plus, că fracturarea hidraulică nu poate fi o tehnologie viabilă în Uniunea Europeană, din cauza potențialului limitat al combustibililor neconvenționali de a contribui la satisfacerea cererii de energie a UE în viitor, în combinație cu investițiile și costurile de exploatare ridicate și cu nivelul actual scăzut al prețurilor petrolului la nivel mondial; consideră că preocupările publicului trebuie să fie abordate în mod corespunzător și orice activitate de fracturare hidraulică ar trebui să respecte cele mai înalte standarde în materie de climă, mediu și sănătate publică; solicită statelor membre care intenționează să se angajeze în activități de fracturare hidraulică să respecte Recomandarea Comisiei din 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum;

139.  invită Comisia și statele membre să urmărească în mod activ dezafectarea instalațiilor de energie învechite, foarte poluante sau nesigure, urmărind, de asemenea, reducerea capacității excedentare actuale a pieței;

140.  solicită Comisiei să îmbunătățească condițiile pentru introducerea CSC; consideră că CSC ar putea sprijini tranziția către o piață a energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon și ar putea avea un rol important în reconcilierea obiectivelor divergente ale uniunii energetice privind o aprovizionare cu energie diversă și sigură, însoțită simultan de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesară în vederea atingerii țintelor Perspectivei energetice 2050 a UE;

141.  consideră că tehnologiile de decarbonizare, cum ar fi CSC și captarea și utilizarea carbonului (CUC), trebuie să fie dezvoltate în continuare și îmbunătățite prin depunerea unor eforturi considerabile de cercetare și inovare, pentru a se asigura că aceste tehnologii pot fi utilizate pentru a reduce sau chiar anihila amprenta de mediu a combustibililor fosili, care încă reprezintă peste 40 % din producția actuală de energie a UE și care pot rămâne o sursă importantă de energie în viitor;

142.  invită Comisia ca, pe baza programului NER300 pentru CSC și a surselor regenerabile de energie și prin extinderea domeniului de aplicare a acestuia la inovarea în materie de emisii scăzute de dioxid de carbon în sectoarele industriale, să instituie fondul de inovare NER400, care ar trebui să sprijine proiectele demonstrative cu emisii reduse de dioxid de carbon;

143.  observă că, în 2014, energia nucleară a reprezentat 27 % din mixul energetic al UE și peste jumătate din întreaga energie cu emisii reduse de dioxid de carbon din UE și că 130 din 132 de centrale nucleare din UE urmează a fi dezafectate până în 2050, provocând un gol uriaș de energie de bază și cu emisii reduse de dioxid de carbon în mixul energetic al UE; recunoaște că unele state membre au ales să renunțe la energia nucleară, în timp ce altele iau în considerare dezvoltarea de noi centrale nucleare pentru a reuși să realizeze obiectivele europene și naționale legate de energie și climă și invită Comisia să asigure faptul că UE oferă un cadru care, în acord cu normele pieței interne și din domeniul concurenței, le permite statelor membre să construiască noi centrale nucleare dacă doresc acest lucru;

144.  observă că energia nucleară este una dintre cele mai importante surse ale sistemului energetic european, asigurând emisii reduse de CO2 și limitând totodată dependența de importuri, asigurând o producție stabilă de energie electrică care poate aproviziona piața internă și poate asigura o bază stabilă pentru un sistem energetic care permite includerea surselor regenerabile de energie;

145.  solicită statelor membre care elimină treptat energia nucleară să se asigure că aceasta este înlocuită cu un mod de producere a energiei care poate asigura aceeași aprovizionare cu energie și care contribuie la stabilizarea sistemului comun de producție și distribuție;

146.  consideră că, deși statele membre sunt cele care trebuie să-și stabilească mixul energetic propriu și deși modalitatea în care își decarbonizează economia trebuie să fie hotărâtă în mod suveran de fiecare stat membru, coordonarea la nivelul UE a politicilor și a dezvoltării tehnologice este absolut necesară pentru atingerea obiectivelor climatice și energetice ale Europei și ale statelor membre; recunoaște că, în unele domenii, politicile la nivelul UE sunt cele mai eficace și că, în multe alte domenii, cooperarea și coordonarea strânsă între statele membre sunt esențiale; recunoaște că, pentru a garanta o astfel de coordonare, este necesar un proces de guvernanță solid și fiabil;

147.  invită Comisia să prezinte propuneri pentru crearea unui fond pentru modernizare, care ar trebui să includă criterii stricte și orientări pentru a asigura că finanțarea se alocă unor proiecte reale de modernizare energetică, selectate pe baza unei abordări neutre din punct de vedere tehnologic și în funcție de capacitatea lor demonstrată de a contribui la atingerea obiectivelor UE 2030 privind gazele cu efect de seră;

148.  subliniază că BEI ar trebui să fie implicată în stabilirea criteriilor și a orientărilor menționate anterior pentru fondul de modernizare;

149.  invită Comisia și statele membre să asigure că procesul de dezvoltare a uniunii energetice garantează protecția mediului și a climei, îmbunătățirea calității aerului și reducerea dependenței de energie externă și încurajează biodiversitatea, ocuparea forței de muncă și competitivitatea industriei europene, pe baza inovării și a poziției de lider în domeniul tehnologiei;

150.  subliniază că energia trebuie să aibă prețuri abordabile pentru toți cetățenii UE; consideră că evitarea consumului inutil prin îmbunătățirea eficienței, interconectări mai puternice, integrare mai accentuată a pieței și investiții energetice durabile, în special în clădiri, ar putea ajuta numeroase gospodării să aibă acces, în condiții egale, la o piață energetică unică, durabilă, competitivă și sigură și să scape de sărăcia energetică, o formă de sărăcie care afecta, în 2012, unu din patru cetățeni UE; invită Comisia să prezinte o comunicare privind sărăcia energetică în Europa, însoțită de un plan de acțiune pentru combaterea acesteia, care să conțină o definiție și indicatori ai sărăciei energetice;

Tranziția către un sector al transporturilor fără emisii de carbon și eficient din punct de vedere energetic

151.  estimează că transporturile reprezintă peste 30 % din consumul final de energie în Europa, iar 94 % din transporturi se bazează pe produsele petroliere; consideră, prin urmare, că, în centrul unei strategii-cadru pentru o uniune energetică rezistentă, cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, ar trebui să se afle un sistem energetic mai curat, care să prevadă în mod explicit decarbonizarea sectorului transporturilor; subliniază că este extrem de important să se combine măsurile de promovare a eficienței energetice și a energiei din surse regenerabile și cele de dezvoltare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru a se ajunge la un mix energetic durabil și ecologic pentru sistemul de transport european; consideră că ar trebui încurajată utilizarea energiei din surse regenerabile variate, inclusiv a gazului natural lichefiat pentru vehiculele de mare tonaj și în sectorul maritim; îndeamnă Comisia să facă propuneri pentru eliminarea subvențiilor fiscale dăunătoare mediului, dacă este cazul; încurajează sprijinirea activităților de cercetare și inovare care au drept scop găsirea unor soluții mai bune din punct de vedere tehnologic în domeniul mobilității și în domeniul sprijinirii tehnologiilor și a politicilor;

152.  constată că decarbonizarea sectorului transporturilor presupune integrarea în toate domeniile politice a unor măsuri privind energia, transportul, comerțul, cercetarea și inovarea; subliniază importanța existenței unor abordări transfrontaliere coerente pentru a se preveni fragmentarea națională și subliniază necesitatea stabilirii unor norme și cerințe de interoperabilitate care să permită întreprinderilor europene să profite de oportunitățile de pe piață;

153.  ia act de faptul că îmbunătățirea standardelor de performanță a vehiculelor și eficientizarea consumului de combustibil sunt cruciale atât pentru reducerea dependenței de petrol a UE, cât și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, prin urmare, solicită industriei, statelor membre și Comisiei să continue și să își accelereze eforturile în acest domeniu, asigurând, date fiind scandalurile recente, o testare a emisiilor nu numai precisă, ci, de asemenea, care reflectă condițiile reale de trafic; solicită Comisiei să revizuiască standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete pentru perioada de după 2020; constată totuși că soluția pe termen lung pentru reducerea emisiilor din sectorul transporturilor și a cererii de energie, precum și pentru diversificarea aprovizionării rezidă în combustibilii alternativi, în electrificarea cu energie electrică din surse regenerabile și în promovarea unor moduri de transport mai sustenabile;

154.  sprijină un pachet cuprinzător privind transportul rutier, care să promoveze un cadru pentru stabilirea mai eficientă a tarifelor legate de infrastructuri și introducerea unor soluții de transport inteligente și interoperabile; subliniază că eficiența energetică poate fi îmbunătățită prin sprijinirea digitizării și folosirea unor sisteme de transport inteligente, precum și prin dezvoltarea unor servicii de transport inovatoare; solicită elaborarea unei strategii de cercetare și de inovare orientate spre viitor pentru sectorul transporturilor; sprijină dezvoltarea unor planuri de mobilitate sustenabilă în mediul urban și rural în scopul reducerii poluării cauzate de circulație, a congestionării traficului, a zgomotului și a accidentelor rutiere; consideră că astfel de planuri ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților în ceea ce privește utilizatorii cu handicap și costurile;

155.  salută trecerea spre modurile și rutele de transport care înregistrează cea mai mare eficiență energetică și care sunt cele mai sustenabile, cum ar fi căile ferate, transportul maritim pe distanțe scurte, navigația fluvială și transportul maritim, prin îmbunătățirea competitivității și eficienței lor în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2; subliniază, în acest sens, importanța intermodalității;

156.  solicită Comisiei să prezinte o strategie cuprinzătoare privind transportul rutier în contextul decarbonizării sectorului transporturilor și să sprijine realizarea unor eforturi mai mari pentru dezvoltarea și introducerea mobilității electrice în cazul transportului rutier;

157.  subliniază că introducerea vehiculelor electrice va reprezenta o povară importantă pentru producția de electricitate și solicită evaluarea capacității mijloacelor de producție electrică actuale pentru a se stabili în ce măsură acestea vor putea face față cererii;

158.  solicită Comisiei să revizuiască sistemul de etichetare privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 pentru autoturisme, pentru a garanta faptul că consumatorilor le sunt furnizate informații mai precise, relevante și comparabile privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil, astfel încât să ghideze opțiunea consumatorului către autoturismele cele mai eficiente din punct de vedere energetic, stimulând totodată producătorii să îmbunătățească eficiența energetică a vehiculelor lor și să crească securitatea energetică;

159.  insistă asupra introducerii cât mai rapide de către Comisie a unui ciclu de încercare revizuit, pentru a se asigura că emisiile de CO2 și alte emisii poluante ale vehiculelor reflectă emisiile în condiții reale de trafic;

160.  invită Comisia să accelereze integrarea tehnologiilor de vârf în sistemele feroviare inovatoare, consolidând inițiativa Shift to Rail, care poate juca un rol esențial pentru asigurarea unui transport public curat;

161.  reamintește faptul că transportul maritim internațional este exclus în continuare din angajamentele obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în timp ce, din punctul de vedere al traficului, înregistrează o rată ridicată de creștere; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru transportul maritim internațional, cu excepția cazului în care sunt convenite măsuri obligatorii de către Organizația Maritimă Internațională (OMI) până la sfârșitul anului 2016;

162.  subliniază că este necesară o coordonare mai strânsă a strategiilor în materie de transport, termoficare, răcire și decarbonizare a sectorului energetic; invită Comisia să prezinte planuri cuprinzătoare pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de sectorul transporturilor, al termoficării și al răcirii, având în vedere, printre altele, faptul că, atunci când este disponibilă în cantități abundente, energia curată și ieftină, produsă din surse regenerabile, ar putea fi utilizată pentru alimentarea vehiculelor electrice și operarea aparatelor de încălzire și răcire;

163.  subliniază necesitatea ca finanțarea din cadrul FEIS să fie acordată în mod prioritar proiectelor de transport care facilitează tranziția tehnologică spre un sistem de transport curat și durabil; subliniază că alte instrumente de sprijin financiar disponibile la nivelul UE ar trebui să acorde prioritate investițiilor în infrastructura destinată intermodalității, sistemului feroviar, transportului maritim și căilor navigabile interne;

164.  invită Comisia să includă în lucrările sale privind armonizarea criteriilor de certificare pentru turismul durabil un criteriu privind utilizarea surselor de energie regenerabile și un criteriu privind reducerea emisiilor de CO2, care să se alinieze obiectivelor UE;

Cercetare, inovare și competitivitate

165.  invită Comisia să își intensifice eforturile în materie de cercetare legate de mai buna utilizare a resurselor energetice ale Europei și de atenuare a impactului asupra mediului, în vederea creșterii economice sustenabile, a creării de locuri de muncă, a competitivității industriale și, în special, a obiectivelor pe termen lung ale UE privind clima și energia;

166.  subliniază faptul că, în această privință, trebuie exploatate la maximum toate opțiunile de finanțare ale UE pentru promovarea tehnologiilor energetice sigure și durabile cu emisii scăzute de carbon, a eficienței energetice, a energiilor regenerabile, a rețelelor inteligente, a producției descentralizate, a generării flexibile, a stocării electrice și a electrificării sistemului de transport; solicită Comisiei să își intensifice eforturile în materie de cercetare și să accelereze implementarea acestor tehnologii, pentru a-și atinge obiectivele stabilite pentru 2020, 2030 și cele pe termen lung și pentru a-și îmbunătăți securitatea energetică și a facilita redresarea economică; se așteaptă ca evaluarea la jumătatea perioadei a programului de cercetare Orizont 2020 să reflecte aceste priorități; reamintește faptul că Provocarea energetică inclusă în programul Orizont 2020 este concepută să sprijine tranziția către un sistem energetic fiabil, sustenabil și competitiv care să aibă ca principale priorități eficiența energetică, tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și inițiativa privind orașele și comunitățile inteligente; reamintește că cel puțin 85 % din bugetul alocat pentru provocarea energetică în cadrul programului Orizont 2020 va fi cheltuit în domenii care operează cu combustibili nefosili, din care cel puțin 15 % din bugetul total dedicat provocării energetice se va cheltui pentru activități care să stimuleze pătrunderea pe piață a tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

167.  consideră că eforturile mai susținute în direcția dezvoltării acestor tehnologii pot aduce beneficii semnificative pe termen lung reflectate în decarbonizare rentabilă, costuri de generare reduse și cerere de energie diminuată, consolidându-se astfel competitivitatea industriei;

168.  observă poziția de lider în domeniul tehnologiei a Europei în sectoare esențiale, precum turbinele eoliene, cablurile de energie electrică, dezvoltarea rețelei, serviciile de rețea și sistemele de transport urban; regretă că această poziție este afectată de presiuni și invită Comisia să adopte măsuri urgente pentru a menține această poziție de lider;

169.  îndeamnă Comisia să dezvolte o inițiativă privind poziția de lider mondial a UE în domeniul tehnologiei și al inovării în ceea ce privește tehnologiile pe bază de energie din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia maremotrică, tehnologiile solare plutitoare și biocombustibilii produși din alge, și să stimuleze activitățile publice și private de cercetare, dezvoltare și inovare în aceste domenii;

170.  invită statele membre și Comisia să vizeze o mai bună interacțiune și coordonare a programelor naționale și europene de cercetare, în special în domeniile energiei, transporturilor, TIC și construcțiilor, pentru a garanta că se acordă prioritate provocărilor comune, cum ar fi creșterea eficienței energetice prin concentrarea nu doar pe sectorul încălzirii, ci și pe cel al răcirii, promovarea energiilor din surse regenerabile la scară mică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea securității energetice, precum și dezvoltarea unor noi surse regenerabile de energie și maximizarea integrării pe piață a noilor tehnologii;

171.  subliniază valoarea adăugată a integrării TIC în sistemul energetic și solicită Comisiei să introducă standarde comune pentru rețelele inteligente la nivelul sistemului de transport, deoarece acestea asigură o aprovizionare stabilă și un flux transfrontalier liber al energiei și contribuie la securitatea energetică, și să asigure, la nivelul sistemului de distribuție, securitatea alimentării pentru comunitățile locale, orașe și regiuni; evidențiază, în acest sens, rolul pe care îl poate juca dezvoltarea unor rețele energetice mai inteligente și a unor instalații noi de stocare a energiei în ceea ce privește creșterea nivelului surselor regenerabile de energie;

172.  recunoaște că dispozitivele de contorizare inteligentă contribuie semnificativ la serviciile rețelei de distribuție; subliniază că consumatorii sunt proprietarii finali ai datelor lor și că datele transmise operatorilor de sisteme de distribuție (OSD) și altor operatori de pe piață ar trebui să fie anonime pentru a se asigura respectarea pe deplin a dreptului la viață privată;

173.  consideră că dezvoltarea în continuare a unei piețe interne a energiei este legată indisolubil de piața unică digitală; invită Comisia să promoveze corelarea uniunii energetice cu piața unică digitală prin maximizarea accesului consumatorilor la serviciile de energie prin utilizarea platformelor digitale, precum și prin dezvoltarea unei piețe interne a energiei mai competitive, mai transparente și mai integrate în economia digitală;

174.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească securitatea informatică și protecția infrastructurilor energetice strategice, care oferă servicii esențiale pentru consumatori, în special în ceea ce privește dezvoltarea producției industriale și creșterea rolului TIC în sectorul energetic; subliniază, în acest sens, importanța adoptării și aplicării la timp a Directivei privind securitatea cibernetică, pentru a menține niveluri ridicate de securitate a rețelelor și informației în ceea ce privește infrastructurile strategice;

175.  subliniază că, în cadrul programului Orizont 2020, pentru statele membre, reducerea costurilor tehnologiilor durabile, sigure și mai puțin mature, în special ale celor care contribuie la reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră și la atingerea obiectivelor UE pentru 2030, ar trebui să constituie o prioritate; invită Comisia și statele membre să elaboreze un cadru juridic și strategic clar, precum și să asigure oportunități de finanțare a inițiativelor în domeniul C-D și a proiectelor de implementare aferente, care pot contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Europene în materie de climă, energie și mediu și la consolidarea competitivității economice; salută adoptarea de către Comisiei a unui plan SET revizuit; subliniază că C-D și inovarea ar trebui să se concentreze mai curând pe integrarea în sistem a diferitelor soluții disponibile sau în curs de dezvoltare și nu separat pe anumite sectoare și tehnologii individuale;

176.  recunoaște că progresele înregistrate în ceea ce privește inovațiile care respectă mediul înconjurător și sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și C-D sunt, de asemenea, esențiale pentru viitoarea competitivitate a UE, inclusiv a industriei UE;

177.  invită Comisia să furnizeze o cartografiere explicită a diverselor fonduri și instrumente de finanțare, cum ar fi Programul InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (PCI), fondurile pentru C-D, fondurile structurale și de investiții, instrumentele de finanțare a rețelei inteligente (ERA-Net Plus), Programul Orizont 2020 (H2020), BEI, Programul energetic european pentru redresare (PEER), Mecanismul pentru conectarea Europei - Energie (CEF-E), programul NER 300, Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel și Eurogia+, și să clarifice normele de eligibilitate pentru fiecare dintre aceste programe;

Realizarea uniunii energetice: cetățeni și orașe

178.  amintește angajamentul asumat de 6 000 de orașe europene de a fi lideri în tranziția energetică, în special prin Convenția primarilor; îndeamnă Comisia să mobilizeze pe deplin această rețea, precum și alte inițiative, cum ar fi orașele și comunitățile inteligente, Energy Cities, și să le ofere resursele financiare și umane necesare pentru a continua să se dezvolte; consideră că părțile la Convenția primarilor ar trebui să aibă acces prioritar la finanțarea europeană;

179.  subliniază că educația/formarea activă și strategiile în materie de competențe sunt esențiale în tranziția către o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; invită statele membre să instituie programe specifice de educare și formare pentru cetățeni și să încurajeze educația locală de la nivelul comunităților pentru a reduce cererea de energie și a produce energie din surse regenerabile; subliniază că succesul uniunii energetice presupune acces egal la educația inițială și la formarea pe tot parcursul vieții ca mijloc esențial de a reacționa, pe de o parte, la evoluțiile circumstanțelor și la aspirațiile cetățenilor și, pe de altă parte, la nevoile pieței muncii; reamintește că programele de formare și perfecționare sunt esențiale, întrucât le permit lucrătorilor să profite pe deplin de potențialul durabil și local de creare de locuri de muncă pe care îl oferă dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

o
o   o

180.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și părților contractante la Comunitatea Energiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0344.
(2) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 59.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0088.
(4) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 28.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0444.
(6) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 42.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0445.

Notă juridică