Index 
Texte adoptate
Joi, 29 octombrie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Agenția UE pentru formare în materie de aplicare a legii (CEPOL) ***I
 Transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare ***I
 Acțiunile realizate în urma rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE
 Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă
 Utilizarea în siguranță a sistemelor aeronautice pilotate de la distanță (RPAS) în domeniul aviației civile
 Noile provocări și concepte ale promovării turismului în Europa
 Dezvoltarea unei tehnologii prin satelit care să stea la baza unor sisteme de urmărire globală a zborurilor

Agenția UE pentru formare în materie de aplicare a legii (CEPOL) ***I
PDF 325kWORD 98k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru formare în materie de aplicare a legii (CEPOL), de abrogare și de înlocuire a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului (COM(2014)0465 – C8-0110/2014 – 2014/0217(COD))
P8_TA(2015)0386A8-0048/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0465),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 87 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0110/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0048/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  invită Comisia să furnizeze o analiză generală a cooperării administrative dintre agențiile Uniunii Europene și cazurile în care această cooperare ar putea crea sinergii în viitor;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 octombrie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și de înlocuire și de abrogare a Deciziei 2005/681/JAI a Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/2219)


Transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare ***I
PDF 327kWORD 98k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (COM(2014)0040 – C7-0023/2014 – 2014/0017(COD))
P8_TA(2015)0387A8-0120/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0040),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0023/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 7 iulie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2014(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0120/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 octombrie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/2365.)

(1) JO C 451, 16.12.2014, p. 56.
(2) JO C 271, 19.8.2014, p. 87.


Acțiunile realizate în urma rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE
PDF 377kWORD 127k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la cursul dat Rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE (2015/2635(RSP))
P8_TA(2015)0388B8-1092/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere cadrul legal stabilit de Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 10 și 21, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 3, 6, 7, 8, 10, 11, 20, 21, 42, 47, 48 și 52 din aceasta, de Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolele 6, 8, 9, 10 și 13, precum și de jurisprudența instanțelor europene privind securitatea, viața privată și libertatea de exprimare,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne(1) (în continuare, rezoluția);

–  având în vedere documentul de lucru din 19 ianuarie 2015 privind cursul dat anchetei Comisiei LIBE privind supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE(2);

–  având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 21 aprilie 2015 privind supravegherea în masă;

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei cu privire la cursul dat rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 privind supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE (O-000114/2015 - B8‑0769/2015 și O-000115/2015 - B8‑0770/2015),

–  având în vedere ¨propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în rezoluție, Parlamentul a invitat autoritățile SUA și statele membre ale UE să interzică activitățile de supraveghere generalizată în masă și prelucrarea în masă a datelor personale ale cetățenilor și a denunțat acțiunile semnalate ale serviciilor de informații care au afectat în mod grav încrederea cetățenilor UE și drepturile lor fundamentale; întrucât rezoluția a reliefat posibila existență a altor motive, cum ar fi spionajul politic și economic, având în vedere capacitatea programelor de supraveghere în masă semnalate;

B.  întrucât rezoluția a lansat un „habeas corpus digital european – protecția drepturilor fundamentale în era digitală”, care conține opt acțiuni specifice, și a încredințat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a se ocupa de acest aspect în termen de un an, pentru a evalua în ce măsură statele au urmat recomandările respective;

C.  întrucât documentul de lucru din 19 ianuarie 2015 informează cu privire la evoluția situației de la adoptarea rezoluției, în contextul în care continuă valul de dezvăluiri referitoare la presupusele activități de supraveghere electronică în masă, precum și cu privire la stadiul implementării propunerii privind „habeas corpusul digital european”, remarcând reacția limitată a instituțiilor, a statelor membre și a părților interesate invitate să acționeze;

D.  întrucât Parlamentul invitase în rezoluție Comisia și celelalte instituții, organisme, birouri și agenții ale UE să dea curs recomandărilor în conformitate cu articolul 265 din TFUE („abținerea de a acționa”);

E.  întrucât Wikileaks a dezvăluit recent supravegherea individualizată a comunicațiilor ultimilor trei președinți francezi, precum și a miniștrilor din guvernul francez și a ambasadorilor francezi în SUA; întrucât acest spionaj strategic și economic a fost desfășurat la scară largă pe parcursul ultimilor 10 ani de către NSA pentru toate structurile statului francez și cele mai mari societăți franceze;

F.  întrucât raportul elaborat de Raportorul special privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și la libertatea de exprimare afirmă că criptarea și anonimatul asigură confidențialitatea și securitatea necesare pentru exercitarea dreptului la libertatea de opinie și la libertatea de exprimare în era digitală; întrucât raportul afirmă, de asemenea, că toate restricțiile vizând criptarea și anonimatul trebuie strict limitate în conformitate cu principiile legalității, necesității, proporționalității și legitimității obiectivului,

1.  salută anchetele desfășurate de Bundestagul german, de Consiliul Europei, de Organizația Națiunilor Unite și de Senatul Braziliei, dezbaterile ce au avut loc în mai multe parlamente naționale și activitatea desfășurată de numeroși actori ai societății civile, care au contribuit la o mai bună cunoaștere generală de către public a elementelor de supraveghere electronică în masă;

2.  solicită statelor membre ale UE să renunțe la toate acuzațiile penale împotriva lui Edward Snowden și să îi acorde protecție și, în consecință, să prevină extrădarea sau predarea lui de către terțe părți, ca recunoaștere a statutului său de denunțător și de apărător internațional al drepturilor omului;

3.  este, totuși, profund dezamăgit de lipsa generală de conștientizare a caracterului urgent a situației și de lipsa de voință manifestate de majoritatea statelor membre și de instituțiile UE de a examina atent aspectele menționate în rezoluție și de a transpune în practică recomandările acesteia, precum și de lipsa de transparență și de dialog cu Parlamentul European;

4.  este preocupat de o serie de legi recente adoptate în unele state membre care extind capacitățile de supraveghere ale structurilor de informații, inclusiv, în Franța, de noua lege privind informațiile secrete adoptată de Adunarea Națională la 24 iunie 2015, lege ce conține mai multe dispoziții care, în opinia Comisiei, pune importante probleme juridice, în Marea Britanie, de adoptarea Legii privind păstrarea datelor și puterile de investigare din 2014 (Data Retention and Investigatory Powers Act) și de decizia ulterioară a instanței de judecată că anumite articole sunt ilegale și trebuie să nu se mai aplice, precum și de propunerile, în Țările de Jos, vizând o nouă legislație care să actualizeze Legea privind informațiile și securitatea din 2002; își reiterează apelul către toate statele membre de a se asigura că actualele și viitoarele lor cadre legislative și mecanisme de control al activităților agențiilor de informații respectă standardele Convenției europene a drepturilor omului și toată legislația în materie a Uniunii;

5.  salută ancheta desfășurată de Bundestagul german privind supravegherea în masă; este foarte preocupat de dezvăluirile privind supravegherea în masă a telecomunicațiilor și a traficului de internet în interiorul Uniunii de către Agenția de informații externe germană BND în cooperare cu NSA; consideră că această supraveghere reprezintă o încălcare a principiului cooperării loiale în temeiul articolului 4 alineatul (3) din TUE;

6.  cere Președintelui Parlamentului European să invite Secretarul General al Consiliului Europei să demareze procedura bazată pe articolul 52 conform căreia orice înaltă parte contractantă furnizează, la cererea Secretarului General al Consiliului Europei, explicațiile cerute privind modul în care propriul drept intern asigură aplicarea efectivă a tuturor dispozițiilor acestei convenții;

7.  consideră că reacția Comisiei la rezoluție este până în prezent foarte nesatisfăcătoare, având în vedere magnitudinea dezvăluirilor; invită Comisia să răspundă solicitărilor formulate în rezoluție până în decembrie 2015, cel târziu; își rezervă dreptul de a introduce o acțiune în constatarea abținerii de a acționa sau de a plasa în rezervă anumite resurse bugetare destinate Comisiei până când se va ține cont în mod corespunzător de toate recomandările;

8.  subliniază importanța hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 8 aprilie 2014 care declară invalidă Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor; reamintește că CJUE a stipulat că interferența acestui instrument cu dreptul fundamental la viață privată trebuie să se limiteze la strictul necesar; subliniază faptul că această hotărâre prezintă un aspect nou, în măsura în care Curtea de Justiție face trimitere în mod specific la o parte anume a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la chestiunea „programelor generale de supraveghere” și a integrat acum efectiv aceleași principii, care derivă din această jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului, în legislația UE din acest domeniu; subliniază faptul că este probabil ca, în viitor, Curtea de Justiție să aplice același raționament atunci când evaluează, în temeiul Cartei, validitatea altor acte legislative ale UE și ale statelor membre din acest domeniu al „programelor generale de supraveghere”;

Pachetul privind protecția datelor

9.  salută deschiderea negocierilor interinstituționale informale privind proiectul de regulament privind protecția datelor generale, precum și adoptarea de către Consiliu a unei concepții generale cu privire la proiectul de directivă privind protecția datelor; își reiterează intenția de a încheia negocierile pentru pachetul privind protecția datelor în 2015;

10.  reamintește Consiliului de angajamentul acestuia de a respecta Carta drepturilor fundamentale a UE în amendamentele pe care le face la propunerile Comisiei; reamintește, în special, că nivelul de protecție oferit trebuie să nu fie mai scăzut decât cel deja stabilit prin Directiva 95/46/CE;

11.  subliniază că atât Regulamentul, cât și Directiva privind protecția datelor sunt necesare pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și, prin urmare, ambele trebuie abordate ca un pachet ce va fi adoptat în același timp, pentru a asigura că toate activitățile de prelucrare a datelor din UE oferă un nivel ridicat de protecție în orice împrejurare; subliniază că obiectivul vizând consolidarea drepturilor și a protecției persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie îndeplinit când se adoptă pachetul;

Acordul-cadru UE-SUA

12.  observă că, de la adoptarea rezoluției, au fost finalizate negocierile cu SUA vizând acordul-cadru UE-SUA privind protecția datelor cu caracter personal atunci când sunt transferate și prelucrate în scopul asigurării respectării legii (în continuare ,,acordul-cadru”), iar proiectul de acord a fost parafat;

13.  salută eforturile depuse de administrația SUA de a reconstrui încrederea prin acordul cadru și în special faptul că Legea privind căile de atac judiciare din 2015 a fost adoptată cu succes de Camera Reprezentanților la 20 octombrie 2015, fapt ce evidențiază măsurile pozitive și de anvergură considerabilă adoptate de SUA pentru a răspunde preocupărilor exprimate de UE; consideră că este de o importanță crucială garantarea acelorași drepturi, în aceleași circumstanțe, la căi de atac eficiente pentru cetățenii UE sau pentru persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în UE și transferate în SUA, fără nicio discriminare între cetățenii UE și cei ai SUA; invită Senatul SUA să adopte o lege care garantează acest aspect; subliniază că adoptarea de către Congresul SUA a legii privind căile de atac judiciare este o condiție esențială pentru semnarea și încheierea acordului-cadru;

Sfera de siguranță (Safe Harbour)

14.  reamintește că rezoluția cere suspendarea imediată a deciziei privind sfera de siguranță, deoarece nu oferă un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal pentru cetățenii UE;

15.  reamintește că orice acord internațional încheiat de UE prevalează asupra legislației secundare a UE și, prin urmare, subliniază necesitatea de a asigura faptul că acordul-cadru nu limitează drepturile și garanțiile persoanei vizate, care se aplică transferului de date în conformitate cu legislația UE; îndeamnă, prin urmare, Comisia să evalueze în detaliu modul exact în care acordul-cadru ar interacționa cu cadrul legislativ al UE pentru protecția datelor și ar afecta acest cadru, inclusiv actuala decizie-cadru a Consiliului, Directiva privind protecția datelor (95/46/CE) și viitoarea directivă și regulament privind protecția datelor; invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport de evaluare juridică cu privire la această chestiune înainte de a iniția procedura de ratificare;

16.  reamintește că, în comunicările sale din 27 noiembrie 2013, Comisia a transmis SUA 13 recomandări privind funcționarea sferei de siguranță, pentru a asigura un nivel adecvat de protecție;

17.  salută faptul că, în hotărârea sa din 6 octombrie 2015, CJUE a declarat invalidă Decizia 2000/520/CE a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție al sferei de siguranță a SUA; subliniază că această hotărâre a confirmat poziția susținută de Parlament de mult timp, și anume că acest instrument nu oferă un nivel adecvat de protecție; invită Comisia să ia imediat măsurile necesare pentru a se asigura că toate datele cu caracter personal transferate în SUA beneficiază de un nivel eficient de protecție, care este, în esență, echivalent cu cel garantat în UE;

18.  exprimă obiecții cu privire la faptul că Parlamentul nu a primit nicio comunicare oficială din partea Comisiei cu privire la stadiul transpunerii în practică a celor 13 recomandări, în pofida anunțului Comisiei că va face acest lucru până în vara lui 2014; subliniază că, în urma deciziei CJUE de a invalida Decizia 2000/520/CE, Comisia trebuie să ofere urgent informații actualizate detaliate despre negocierile conduse până acum, precum și despre consecințele hotărârii asupra viitoarelor negocieri care au fost anunțate; invită Comisia să analizeze imediat alternativele posibile la sfera de securitate și consecințele hotărârii CJUE asupra oricăror alte instrumente pentru transferul de date cu caracter personal în Statele Unite și să raporteze cu privire la această chestiune până la sfârșitul lui 2015;

19.  îndeamnă Comisia să evalueze impactul și implicațiile juridice ale hotărârii Curții de Justiție din 6 octombrie 2015 în cauza Schrems (C-362/14) în ceea ce privește orice acord cu țările terțe care permite transferul datelor cu caracter personal, cum ar fi Acordul UE-SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP), acordurile privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), Acordul-cadru UE-SUA și alte instrumente în temeiul legislației UE care implică culegerea și prelucrarea datelor cu caracter personal;

Controlul democratic

20.  respectând în totalitate faptul că parlamentele naționale au o competență deplină în controlul serviciilor de informații naționale, invită toate parlamentele naționale care nu au făcut încă acest lucru, să analizeze profund și să instituie un control adecvat al activităților de informații și să se asigure că aceste comisii/structuri de control dispun de resurse, expertiză tehnică și mijloace legale suficiente și au acces la toate documentele relevante, pentru a fi în măsură să exercite un control efectiv și independent al serviciilor de informații și schimburilor de informații cu alte servicii de informații străine; își exprimă din nou angajamentul de a coopera strâns cu parlamentele naționale pentru a se asigura că există mecanisme de control eficiente, inclusiv prin comunicarea reciprocă de bune practici și de standarde comune;

21.  intenționează să urmărească Conferința privind controlul democratic al serviciilor de informații în Uniunea Europeană, desfășurată în perioada 28-29 mai 2015, și să își continue eforturile pentru a asigura comunicarea reciprocă de bune practici privind controlul serviciilor de informații, în strânsă coordonare cu parlamentele naționale; salută concluziile comune ale copreședinților acestei conferințe care și-au declarat intenția de a convoca o conferință de pe această temă peste doi ani;

22.  consideră că ar trebui susținute actualele instrumente de cooperare dintre organismele de control, de exemplu Rețeaua europeană a organismelor naționale de control al serviciilor de informații (ENNIR), a căror folosire ar trebui amplificată, eventual prin utilizarea potențialului IPEX pentru schimbul de informații dintre parlamentele naționale, în conformitate cu domeniul său de aplicare și capacitatea sa tehnică;

23.  reiterează solicitarea de suspendare a Acordului privind programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP);

24.  subliniază că este necesară o definiție comună a „securității naționale” pentru UE și pentru statele sale membre în vederea asigurării certitudinii juridice; remarcă faptul că lipsa unei definiții clare lasă loc hotărârilor arbitrare și abuzurilor în ceea ce privește drepturile fundamentale și statul de drept de către guvernele și comunitățile de informații din UE;

25.  încurajează Comisia și statele membre să introducă în legislație la nivelul legislației clauze de caducitate și de extindere care să permită colectarea de date cu caracter personal sau supravegherea cetățenilor UE; subliniază că astfel de clauze reprezintă garanții necesare pentru a asigura controlarea periodică a instrumentelor care afectează viața privată, din perspectiva necesității și proporționalității lor într-o societate democratică;

Refacerea încrederii

26.  subliniază că o relație sănătoasă între UE și SUA are în continuare o importanță vitală pentru ambii parteneri; remarcă faptul că dezvăluirile privind supravegherea au subminat sprijinul public pentru această relație și subliniază că trebuie luate măsuri pentru a garanta refacerea încrederii, în special având în vedere nevoia actuală stringentă de cooperare pentru o gamă largă de chestiuni geopolitice de interes comun; subliniază, în acest context, faptul că trebuie găsită o soluție negociată între SUA și UE în ansamblu, cu respectarea drepturilor fundamentale;

27.  salută măsurile legislative și judiciare adoptate recent de SUA pentru a limita supravegherea în masă de către NSA, precum adoptarea de către Congres a Legii SUA privind libertatea, fără nicio modificare ca urmare a unui compromis între cele două camere ale Congresului și între cele două partide, precum și decizia Curții de Apel din a Doua Circumscripție privind programul NSA de colectare de înregistrări ale convorbirilor telefonice; regretă însă că aceste decizii se axează în principal pe persoanele din SUA, iar situația cetățenilor UE rămâne neschimbată;

28.  consideră că orice decizie de utilizare a tehnologiilor de supraveghere ar trebui să se bazeze pe o evaluare aprofundată din perspectiva necesității și proporționalității; salută rezultatele proiectului de cercetare SURVEILLE, care pune la dispoziție o metodologie de evaluare a tehnologiilor de supraveghere, luând în considerare aspectele legale, etice și tehnologice;

29.  subliniază că UE ar trebui să contribuie la elaborarea de standarde sau principii internaționale la nivelul ONU, în conformitate cu Pactul internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice, în vederea creării unui cadru global pentru protecția datelor, care să prevadă inclusiv restricții specifice în ceea ce privește colectarea de date în scopuri legate de securitatea națională;

30.  este convins că „o cursă a înarmării cu arme de supraveghere” poate fi evitată numai dacă sunt stabilite norme credibile la nivel mondial;

Societățile private

31.  salută inițiativele societăților private din sectorul TIC vizând dezvoltarea unor soluții de securitate criptografice și a unor servicii de internet care să îmbunătățească protecția vieții private; încurajează dezvoltarea în continuare de aplicații cu configurații ușor de utilizat care să-i ajute pe clienți să decidă ce informații să partajeze, cu cine să le partajeze și în ce mod; observă că numeroase societăți au anunțat, de asemenea, planuri vizând criptarea integrală („end-to-end encryption”) ca reacție la dezvăluirile privind programele de supraveghere în masă;

32.  reamintește că, în temeiul articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE, statele membre nu pot impune furnizorilor de servicii de transmitere, stocare și găzduire o obligație generală de monitorizare a informațiilor pe care le transmit sau le stochează sau o obligație generală de a căuta activ fapte sau circumstanțe care să indice activități ilicite; reamintește, în special, că CJUE, prin hotărârile pronunțate în cauzele C-360/10 și C-70/10, a respins măsurile de „supraveghere activă” a cvasitotalității utilizatorilor serviciilor vizate (furnizorii de acces la internet, în una dintre cauze, și o rețea socială, în cealaltă cauză) și a precizat că este interzisă orice injoncțiune care obligă un furnizor de servicii de găzduire să întreprindă o monitorizare generală;

33.  salută publicarea de rapoarte de transparență de către societățile din domeniul IT și telecomunicațiilor cu privire la cererile guvernelor de a obține date ale utilizatorilor; invită statele membre să publice date statistice referitoare la cererile adresate de acestea societăților private pentru a obține informații ale utilizatorilor cu caracter privat;

Acordul TFTP

34.  își exprimă nemulțumirea cu privire la faptul că Comisia nu a ținut seama de solicitarea clară a Parlamentului de suspendare a Acordului TFTP, întrucât nu s-au oferit informații clare pentru a preciza dacă datele SWIFT urmau să fie accesate în afara Acordului TFTP de către orice alt organism guvernamental din SUA; intenționează să ia în considerare acest lucru atunci când va dezbate aprobarea unor viitoare acorduri internaționale;

Alte schimburi de date cu caracter personal cu țări terțe

35.  subliniază poziția sa potrivit căreia toate acordurile, mecanismele și deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție pentru schimburile cu țări terțe care implică date cu caracter personal necesită o monitorizare riguroasă și acțiuni ulterioare imediate din partea Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor;

36.  salută Declarația UE-SUA de la Riga din 3 iunie 2015 privind consolidarea cooperării transatlantice în domeniul libertății, securității și justiției, prin care părțile semnatare s-au angajat să consolideze punerea în aplicare a Acordului SUA-UE privind asistența judiciară reciprocă (MLAT), să finalizeze analiza acordului prevăzută în acesta și să organizeze ateliere pentru a dezbate aspectele în cauză cu autoritățile naționale competente; subliniază că acordurile privind asistența judiciară reciprocă reprezintă instrumentul pe baza căruia autoritățile responsabile de aplicarea legii din statele membre ar trebui să coopereze cu autoritățile din țări terțe; în acest sens, invită statele membre și guvernul SUA să respecte angajamentele menționate anterior pentru a finaliza rapid analiza Acordului SUA-UE privind asistența judiciară reciprocă;

37.  invită Comisia să prezinte un raport Parlamentului până la sfârșitul anului 2015 cu privire la lacunele identificate în diferitele instrumente utilizate pentru transferurile internaționale de date în ceea ce privește accesul autorităților de asigurare a respectării legii și al serviciilor de informații din țările terțe, precum și cu privire la mijloacele de soluționare a acestor lacune, pentru a asigura în continuare protecția adecvată și necesară a datelor cu caracter personal din UE transferate în țări terțe;

Protejarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE/o protecție sporită pentru avertizorii de integritate și ziariști

38.  consideră că drepturile fundamentale ale cetățenilor UE continuă să fie în pericol și că nu au fost luate suficiente măsuri pentru a asigura protecția deplină a acestora în cazul supravegherii electronice în masă; regretă realizarea unor progrese limitate în asigurarea protecției persoanelor care fac denunțuri și a ziariștilor;

39.  regretă că multe programe de colectare de informații la scară largă și foarte largă par a fi conduse de interesele economice ale societăților care dezvoltă și administrează aceste programe, astfel cum a fost situația în cazul terminării programului special al NSA „Thinthread” și înlocuirii lui cu programul de supraveghere la scară largă „Trailblazer”, care a fost externalizat către SAIC în 2001;

40.  își exprimă din nou profunda îngrijorare în legătură cu lucrările Comisiei pentru Convenția privind criminalitatea informatică din cadrul Consiliului Europei în ceea ce privește interpretarea articolului 32 din Convenția privind criminalitatea informatică din 23 noiembrie 2001 (Convenția de la Budapesta), care se referă la accesul transfrontalier la date informatice stocate, fie cu consimțământ, fie pentru că acestea sunt disponibile publicului, și se opune încheierii unui protocol adițional sau unor orientări menite să extindă domeniul de aplicare al prevederii respective dincolo de regimul actual instituit prin convenția în cauză, care reprezintă deja o excepție majoră de la principiul teritorialității, deoarece ar putea avea drept urmare accesul liber la distanță al autorităților de asigurare a respectării legii la servere și computere situate în alte jurisdicții, fără ca acestea să recurgă la acordurile de asistență judiciară reciprocă și la alte instrumente de cooperare judiciară introduse pentru a garanta drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv protecția datelor și respectarea procedurilor; subliniază că Uniunea Europeană și-a exercitat competența în domeniul criminalității informatice și, prin urmare, atât prerogativele Comisiei, cât și cele ale Parlamentului ar trebui respectate;

41.  regretă faptul că Comisia nu a răspuns solicitării Parlamentului de a analiza posibilitatea instituirii unui program european cuprinzător de protecție a persoanelor care fac denunțuri și invită Comisia să prezinte, cel târziu până la sfârșitul anului 2016, o comunicare pe această temă;

42.  salută rezoluția adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 23 iunie 2015 intitulată „Îmbunătățirea protecției persoanelor care fac denunțuri”, în special punctul 9 privind importanța acestor persoane, care asigură respectarea limitelor juridice impuse activității de supraveghere, și punctul 10 prin care se solicită UE să adopte legi de protecție a persoanelor care fac denunțuri care să vizeze, de asemenea, angajații serviciilor naționale de securitate sau de informații și ai firmelor private care desfășoară activități în acest domeniu și să acorde azil, pe cât posibil în conformitate cu legislația națională, persoanelor care fac denunțuri care sunt amenințate cu represalii în țările lor de origine, cu condiția ca informațiile divulgate de acestea să îndeplinească condițiile necesare pentru protecție în conformitate cu principiile susținute de Adunare;

43.  subliniază că supravegherea în masă subminează în mod grav confidențialitatea datelor în anumite profesii reglementate, cum ar fi doctorii, ziariștii și avocații; subliniază în special dreptul cetățenilor UE de a fi protejați de orice supraveghere care vizează comunicarea confidențială a acestora cu avocații lor și care ar încălca Carta drepturilor fundamentale a UE, în special articolele 6, 47 și 48, precum și Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat; invită Comisia să prezinte, până cel târziu la sfârșitul lui 2016, o comunicare privind protecția comunicațiilor confidențiale în exercitarea anumitor profesii care se bucură de privilegii profesionale prevăzute de lege;

44.  solicită Comisiei să pregătească orientări pentru statele membre privind modul de aliniere a instrumentelor de colectare de date cu caracter personal în scopul prevenirii, depistării, anchetării și urmăririi infracțiunilor, inclusiv din domeniul terorismului, la hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014 privind păstrarea datelor (cauzele C-293/12 și C-594/12) și din 6 octombrie 2015 privind sfera de siguranță (cauza C 362/14); atrage atenția în special asupra punctelor (58) și (59) din hotărârea privind păstrarea datelor și asupra punctelor (93) și (94) din hotărârea privind sfera de siguranță, prin care se solicită în mod clar ca datele colectate să fie individualizate și nu colectate în bloc;

45.  subliniază faptul că jurisprudența cea mai recentă, în special hotărârea CJUE din 8 aprilie 2014 privind păstrarea datelor, stabilește clar ca cerință legală demonstrarea caracterului necesar și proporțional al oricărei măsuri care implică culegerea și utilizarea datelor cu caracter personal care ar putea aduce atingere dreptului la respectarea vieții private și de familie și dreptului la protecția datelor; consideră regretabil faptul că aspectele politice subminează deseori respectarea acestor principii juridice în cadrul procesului decizional; invită Comisia să se asigure, în cadrul Agendei sale privind o mai bună legiferare, că întreaga legislație a UE este de foarte bună calitate, respectă toate standardele juridice și jurisprudența și este în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE; recomandă ca evaluarea de impact privind orice măsuri de asigurare a respectării legii și de securitate care implică utilizarea și culegerea datelor cu caracter personal să includă întotdeauna un test privind caracterul necesar și proporțional;

O strategie europeană pentru sporirea independenței informatice

46.  își exprimă nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri din partea Comisiei pentru a da curs recomandărilor detaliate formulate în rezoluția privind creșterea nivelului de securitate informatică și protecția sferei private în mediul online în UE;

47.  salută măsurile adoptate până în prezent în vederea consolidării securității informatice a Parlamentului, astfel cum au fost prezentate în planul de acțiune privind Securitatea TIC a PE elaborat de către DG ITEC; solicită continuarea acestor eforturi și aplicarea integrală și rapidă a recomandărilor formulate în rezoluție; solicită o noua abordare și, dacă este necesar, modificări legislative în domeniul achizițiilor publice pentru a întări securitatea informatică a instituțiilor UE; solicită înlocuirea sistematică în toate instituțiile UE a softurilor brevetate cu softuri cu sursă deschisă, care pot fi auditate și verificate, introducerea unui criteriu de selecție obligatoriu privind softurile cu sursă deschisă în toate procedurile de achiziții publice viitoare în domeniul TIC, precum și punerea la dispoziție de instrumente de criptare;

48.  își reiterează cu insistență invitația de a elabora, în cadrul noilor inițiative, cum ar fi piața unică digitală, o strategie europeană pentru o mai mare independență informatică și o protecție mai solidă a sferei private în mediul online, care va impulsiona sectorul IT din UE;

49.  intenționează să prezinte recomandări suplimentare în acest domeniu în urma conferinței sale cu tema „Protejarea sferei private în mediul online prin întărirea securității informatice și a autonomiei informatice a UE”, programată să aibă loc la sfârșitul anului 2015, recomandări care se vor baza pe concluziile recentului studiu STOA privind supravegherea în masă a utilizatorilor de servicii informatice;

Guvernanța democratică și neutră a internetului

50.  salută obiectivul Comisiei de a face din UE un actor de referință în guvernanța internetului, precum și viziunea acesteia privind un model multipartit pentru guvernanța internetului, care a fost reiterată în timpul reuniunii mondiale multilaterale pentru viitorul guvernanței internetului (NETMundial), organizată în Brazilia în aprilie 2014; așteaptă cu interes rezultatele lucrărilor internaționale în curs de desfășurare în acest domeniu, inclusiv în cadrul Forumului privind guvernanța internetului;

51.  avertizează cu privire la pericolul evident al degradării dreptului fundamental la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal, atunci când fiecare informație referitoare la comportamentul uman este considerată potențial utilă în combaterea actelor criminale viitoare, ceea ce are inevitabil ca rezultat crearea unei culturi a supravegherii în masă, în care fiecare cetățean este tratat ca un potențial suspect, și erodarea coerenței societății și a încrederii;

52.  intenționează să aibă în vedere concluziile cercetării aprofundate desfășurate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale privind protecția drepturilor fundamentale în contextul supravegherii, în special privind situația juridică actuală a persoanelor în ceea ce privește căile de atac de care dispun în legătură cu practicile în cauză;

Activități ulterioare

53.  însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să continue să monitorizeze evoluțiile din acest domeniu și cursul dat recomandărilor incluse în rezoluție;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Consiliului Europei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.
(2) PE546.737v01-00.


Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă
PDF 264kWORD 87k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (2015/2820(RSP))
P8_TA(2015)0389B8-1093/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 17 septembrie 2015 de recomandare a Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (COM(2015)0462),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind analiza anuală a creșterii pentru 2015 (COM(2014)0902),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2015(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului Ocupării Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) din 9 martie 2015 intitulate „Analiza anuală a creșterii pentru 2015 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă: orientări politice referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale”(2),

–  având în vedere poziția sa din 8 iulie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(3),

–  având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene nr. 3/2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”,

–  având în vedere studiul realizat de European Social Policy Network (ESPN) privind „Sprijinul integrat pentru șomerii de lungă durată: un studiu al politicilor naționale (2015)”,

–  având în vedere întrebarea adresată Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (O-000121/2015 – B8-1102/2015),

–  având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, ca urmare a crizei economice și a consecințelor sale, șomajul de lungă durată s-a dublat din 2007 și reprezintă jumătate din șomajul total sau peste 12 milioane de persoane, adică 5 % din populația activă a UE; întrucât în 2014 peste 60 % din totalul șomerilor de lungă durată nu avuseseră un loc de muncă de cel puțin doi ani consecutivi;

B.  întrucât rata șomajului de lungă durată diferă considerabil de la un stat membru la altul, variind de la 1,5 % în Austria la 19,5 % în Grecia; întrucât statele membre cu cea mai mare rată a șomajului de lungă durată sunt Italia, Portugalia, Slovacia, Croația, Spania și Grecia; întrucât redresarea economică trebuie să devină mai dinamică, deoarece în prezent nu oferă suficiente stimulente pentru a reduce în mod semnificativ rata ridicată a șomajului structural;

C.  întrucât neînregistrarea unei mari părți a șomerilor de lungă durată, precum și deficiențele metodologice cu privire la colectarea datelor înseamnă o subestimare a situației în statisticile oficiale;

D.  întrucât șomajul de lungă durată conduce adesea la sărăcie, inegalități și excluziune socială și afectează în mod disproporționat persoanele vulnerabile care se află într-o poziție defavorabilă pe piața forței de muncă;

E.  întrucât șomajul de lungă durată îndepărtează oamenii în mod treptat de piața muncii din cauza erodării competențelor și a rețelelor profesionale și a pierderii ritmului de lucru și poate duce la o spirală a deconectării de societate, a tensiunilor casnice și a sentimentului de alienare; întrucât, în fiecare an, o cincime din șomerii de lungă durată se simt descurajați deoarece eforturile lor de căutare a unui loc de muncă se soldează cu un eșec și, prin urmare, devin inactivi;

F.  întrucât consecințele șomajului de lungă durată sunt extrem de grave în gospodăriile cu persoane în șomaj, soldându-se adesea cu un nivel scăzut al studiilor, detașarea de „lumea profesională”, creșterea problemelor mentale și medicale, excluziunea socială, iar în cele mai grave cazuri, sărăcia este transmisă de la o generație la alta;

G.  întrucât perioadele de șomaj de lungă durată au adesea consecințe negative pe termen lung pentru perspectivele de angajare, evoluția carierei, profilul veniturilor și pensii („efecte destructive”);

H.  întrucât șomajul de lungă durată are costuri sociale uriașe cauzate de o pierdere de competențe și sporirea cheltuielilor sociale, în afară de costurile nemonetare ale unui număr mare de persoane care își pierd încrederea în sine și nu își exploatează potențialul personal și ale pierderii coeziunii sociale;

I.  întrucât nivelurile ridicate constante ale șomajului de lungă durată pun în pericol eforturile de a atinge obiectivele principale ale Europa 2020, și anume integrarea în câmpul muncii a 75 % din persoanele din grupa de vârstă 20 - 64 de ani și reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor aflate în sărăcie și excluziune socială sau expuse riscului de se găsi în această situație;

J.  întrucât menținerea competențelor în cazul pierderii locului de muncă, precum și educația, formarea și reconversia profesională, prin care să se poată anticipa nevoile viitoare în materie de competențe, constituie un element important în evitarea și soluționarea șomajului de lungă durată;

K.  întrucât această recomandare prezintă similitudini cu Garanția pentru tineret; întrucât ar trebui trase învățăminte din experiențe inițiale legate de punerea în aplicare a Garanției pentru tineret,

1.  salută inițiativa Comisiei de a propune o recomandare a Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă; subliniază faptul că o prezentare mai timpurie a propunerii și acordul în cadrul Consiliului ar fi putut preveni o parte din șomajul de lungă durată înregistrat în prezent; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o recomandare a Consiliului poate să nu fie suficientă pentru a redresa rapid situația șomerilor de lungă durată și încurajează statele membre să treacă la fapte;

2.  sprijină cele trei componente principale ale propunerii: (i) accelerarea ambițioasă a înregistrării șomerilor de lungă durată în cadrul unui serviciu pentru ocuparea forței de muncă, vizând înregistrarea tuturor șomerilor; (ii) evaluarea în mod individual a potențialului, nevoilor și preferințelor de angajare ale șomerilor de lungă durată înainte de ajunge la 18 luni de șomaj; și (iii) crearea de acorduri specifice, echilibrate și ușor de înțeles de integrare în câmpul muncii între persoanele aflate în șomaj de lungă durată și serviciile implicate, cel mai târziu atunci când cele dintâi au ajuns la 18 luni de șomaj; subliniază, cu toate acestea, că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc înainte de împlinirea a 12 luni de șomaj, astfel încât să se asigure că acordul de integrare în câmpul muncii poate fi pus în aplicare înainte de împlinirea a 18 luni de șomaj; insistă asupra faptului că, după caz, abordarea în trei etape nu trebuie să restrângă integrarea în întregul proces a actorilor nestatali, cum ar fi ONG-urile sociale care lucrează cu șomerii de lungă durată;

3.  subliniază necesitatea de a intra în contact cu toți șomerii de lungă durată, inclusiv cu cei neînregistrați, și nu doar cu persoanele care sunt în șomaj de 18 luni sau mai mult; consideră că este de o importanță capitală ca politicile statelor membre care vizează șomajul pe termen scurt (sub 12 luni) și șomajul în rândul tinerilor (inclusiv Garanția pentru tineret) să fie perfect compatibile cu politicile menite să abordeze șomajul de lungă durată;

4.  sprijină apelul la cooperare strânsă și coordonare eficientă la nivelul tuturor părților implicate în reintegrarea unui șomer de lungă durată (inclusiv, după caz, la nivelul organizațiilor societății civile) și crearea de ghișee unice, unde șomerul are un responsabil specialist de caz („punct unic de contact”), iar acest efort de reintegrare să nu fie perturbat în caz de schimbare a regimului de asigurări sociale al persoanei aflate în șomaj;

5.  subliniază necesitatea unei abordări individuale în privința evaluării aptitudinilor și nevoilor șomerilor de lungă durată în ceea ce privește reintegrarea lor pe piața muncii, o abordare care ar trebui să respecte drepturile lor existente și să țină seama de situația lor personală mai largă și de orice alte necesități conexe; subliniază necesitatea de a dispune de personal suficient, cu înaltă calificare în măsură să ofere o abordare individuală șomerilor de lungă durată, care formează un grup eterogen;

6.  ia act de recomandarea de a introduce un „acord scris de integrare în câmpul muncii” ușor de înțeles care precizează drepturile și responsabilitățile atât ale persoanei aflate în șomaj, cât și ale autorităților, reprezentate de responsabilul de caz și, astfel, stabilește așteptări clare pentru toate părțile implicate, este corect față de șomer și respectă calificările sale personale și drepturile în calitate de lucrător; îndeamnă ca acest acord să fie actualizat periodic;

7.  consideră că este esențial ca toate programele de reintegrare a șomerilor de lungă durată să fie orientate către nevoile de pe piața forței de muncă și să fie elaborate în strânsă cooperare cu partenerii sociali; invită statele membre să încurajeze angajatorii, inclusiv în spiritul responsabilității sociale a întreprinderilor, să se angajeze în mod activ în oferirea de locuri de muncă pentru șomerii de lungă durată și, acolo unde este necesar, să numească mentori care să faciliteze buna reintroducerea șomerilor de lungă durată în câmpul muncii; solicită serviciilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre să sprijine IMM-urile în facilitarea unor astfel de programe de mentorat; reamintește că șomerii de lungă durată au nevoie nu numai de locuri de muncă, ci și de consiliere cuprinzătoare și pregătire pentru a reintra cu succes pe piața muncii;

8.  invită statele membre să completeze finanțarea din partea UE — în special prin intermediul Fondului Social European — a politicilor lor naționale pentru combaterea șomajului de lungă durată cu o finanțare națională adecvată; subliniază faptul că constrângerile bugetare cu care se confruntă unele state membre (în special cele care derulează programe de ajustare economică) nu trebuie să împiedice punerea în aplicare rapidă a recomandării; invită Comisia să examineze opțiunile de accesare rapidă a finanțării UE și să mobilizeze resurse suplimentare, acolo unde este posibil, astfel cum s-a întâmplat în cazul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”; subliniază necesitatea alocării de fonduri adecvate într-o serie de state membre pentru a consolida capacitatea administrativă a serviciilor de ocupare a forței de muncă;

9.  solicită în special îmbunătățirea capacităților financiare și administrative ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă pentru a se asigura faptul că acestea au un rol central în punerea în aplicare a prezentei propuneri;

10.  invită Comisia și statele membre să evalueze modul în care pot sprijini programe specifice de formare la locul de muncă, precum și planurile de dezvoltare a afacerilor și de investiții care au creat locuri de muncă sustenabile și de calitate pentru șomerii de lungă durată;

11.  subliniază că, pentru o punere în aplicare eficientă a recomandării, este esențială o cooperare strânsă între Comisie și statele membre și, la nivel național, între partenerii sociali (sectoriali), organizațiile societății civile care reprezintă șomerii, autoritățile locale și regionale, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii medicale și sociale și instituțiile de educație și formare locale și regionale, precum și implicarea activă a angajatorilor pentru a înțelege mai bine cerințele și necesitățile mediului de afaceri;

12.  reamintește poziția sa referitoare la decizia Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care insistă asupra măsurilor specifice pentru a proteja persoanele aflate în șomaj de lungă durată de excluziunea socială și pentru a-i reintegra pe piața muncii, cu respectarea dispozițiilor tratatelor;

13.  invită statele membre să ia în considerare diferențele regionale, inclusiv diferențele dintre zonele urbane și rurale, atunci când își formulează abordările naționale pentru combaterea șomajului de lungă durată;

14.  salută sugestia Comisiei de a dispune, prin intermediul semestrului european și al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, o supraveghere multilaterală a punerii în aplicare a recomandării; insistă asupra faptului că această supraveghere trebuie să fie detaliată și, dacă este necesar, urmată de instrucțiuni în recomandările specifice fiecărei țări adresate statelor membre; invită Comisia să faciliteze procesele de învățare reciprocă ce reunesc statele membre cu rate ridicate ale șomajului de lungă durată și statele membre care au înregistrat succese în reintegrarea rapidă șomerilor (de lungă durată) pe piețele lor ale forței de muncă;

15.  invită miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale să ia în considerare contribuția Parlamentului înainte de a încheia un acord cu privire la recomandare;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0068.
(2) Documentul 6147/15 al Consiliului.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0261.


Utilizarea în siguranță a sistemelor aeronautice pilotate de la distanță (RPAS) în domeniul aviației civile
PDF 362kWORD 118k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la utilizarea în siguranță a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (SAPD), cunoscute ca vehicule aeriene fără pilot (UAV) în domeniul aviației civile (2014/2243(INI))
P8_TA(2015)0390A8-0261/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2014 intitulată „O nouă eră pentru aviație: Deschiderea într-un mod sigur și sustenabil a pieței aeronautice pentru utilizarea civilă a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (COM(2014)0207),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4 alineatul (2) litera (g) și și articolul 16 Titlul VI,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 7 și 8 ale acesteia,

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date,

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „O nouă eră pentru aviație - Deschiderea într-un mod sigur și sustenabil a pieței aeronautice pentru utilizarea civilă a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță”

–  având în vedere raportul final al grupului de coordonare european pentru sistemele de aeronave pilotate de la distanță (SAPD) intitulat „Foaie de parcurs pentru integrarea sistemelor aeronautice comandate de la distanță în sistemul aviației civile europene”,

–  având în vedere Declarația de la Riga privind aeronavele pilotate de la distanță (dronele) intitulată „Structurarea viitorului aviației”,

–  având în vedere raportul Camerei Lorzilor intitulat „Utilizarea civilă a dronelor în UE”,

–  având în vedere propunerea Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) intitulată „Conceptul de operațiuni cu drone - o abordare bazată pe risc a reglementării aeronavelor fără pilot”,

–  având în vedere Convenția de la Chicago din 7 decembrie 1944,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0261/2015),

A.  întrucât aeromodelele mici, radiocomandate, au fost manevrate de entuziaști de multe decenii; întrucât în ultimii 15 ani s-a înregistrat o intensificare rapidă a utilizării sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (SAPD), cunoscute în special ca vehicule aeriene fără pilot (UAV) sau drone; întrucât mai ales dronele mici, concepute în scopuri recreative și pentru timpul liber, au devenit tot mai populare;

B.  întrucât această tehnologie, dezvoltată inițial în scopuri preponderent militare, este aplicată în prezent în scopuri comerciale, forțând granițele legislative; întrucât sistemele SAPD utilizate în context profesional oferă în prezent avantaje considerabile pentru diferite utilizări civile, a căror valoare ajutată crește în raport cu distanța dintre aparat și persoana care îl pilotează de la distanță (operațiuni în afara razei vizuale); întrucât printre utilizările SAPD, extrem de variate și cu posibilități de extindere în viitor, se numără în special inspecțiile de siguranță și controlul infrastructurilor (șine de cale ferată, baraje și centrale electrice), evaluarea dezastrelor naturale, lucrările agricole de precizie (agricultură responsabilă), producția de materiale multimedia, termografia aeriană sau livrarea de pachete în zone izolate; întrucât în viitorul apropiat se poate anticipa o dezvoltare rapidă a noilor aplicații, ceea ce ilustrează natura inovativă și dinamică a industriei SAPD;

C.  întrucât tehnologia SAPD poate înlocui intervenția umană directă în medii periculoase;

D.  întrucât există două tipuri de aplicații SAPD, și anume aplicații SAPD profesionale și aplicații SAPD recreative; întrucât aceste două categorii, de natură diferită, ar trebui reglementate prin cerințe diferite din același cadru normativ la nivelul UE;

E.  întrucât legislația UE în vigoare stipulează că Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) este, în principiu, autoritatea de certificare pentru SAPD cu o masă maximă la decolare de peste 150 kg; întrucât SAPD de 150 kg sau mai ușoare se află sub jurisdicția statelor membre;

F.  întrucât reglementări privind SAPD există sau sunt în curs de elaborare în Austria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Franța(1), Germania, Italia, Irlanda, Polonia, Spania și Regatul Unit(2); întrucât există școli autorizate de pilotaj în Danemarca, Regatul Unit și Țările de Jos și peste 500 de piloți SAPD cu licență în Țările de Jos și Regatul Unit sunt deja operaționali;

G.  întrucât toate normele privind SAPD în vigoare în Europa sunt adaptate la evaluarea riscului legat de siguranța în exploatare; întrucât aceste norme privind SAPD sunt definite în raport cu operatorul și nu în raport cu aeronava, cum este cazul pentru zborurile cu pilot la bord; întrucât riscul depinde nu doar de tipul de aparat și de caracteristicile sale (greutate, viteză etc.), ci și de alți factori, precum zonele survolate, altitudinea, experiența operatorului și tipul specific de operațiune și capacitatea operatorului de a face față unor circumstanțe neprevăzute;

H.  întrucât potențialul de creștere economică în această industrie, de la producător la utilizatorul final, este imens, atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru lanțul de distribuție, compus din mii de IMM-uri, precum și întreprinderi nou-înființate inovatoare; întrucât este esențial să se mențină standarde de producție și de operare de talie mondială, promovându-se, în același timp, poziția de lider a Europei;

I.  întrucât, ca o recunoaștere a dezvoltării rapide a acestei piețe, SAPD sunt încorporate progresiv în programele de aviație existente, cum ar fi Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR) și Orizont 2020; întrucât întreprinderile din acest sector au investit deja resurse financiare semnificative și ar fi încurajate să investească suplimentar dacă IMM-urile, care sunt majoritare în acest sector, ar obține finanțare mai ușor; întrucât finanțarea suplimentară pentru continuarea cercetării și dezvoltării va fi esențială pentru sprijinirea acestei noi industrii și pentru integrarea în siguranță și securitate a SAPD în spațiul aerian;

J.  întrucât, chiar și în această etapă de început, statele membre, sectorul respectiv și Comisia au recunoscut potențialul acestei piețe și sunt dornice să sublinieze că orice cadru de politică trebuie să permită o creștere a industriei europene pentru a putea concura la nivel mondial;

K.  întrucât această piață emergentă oferă oportunități semnificative pentru investiții, inovare și pentru crearea de locuri de muncă în tot lanțul de distribuție și în beneficiul societății, recunoscând în același timp că trebuie protejat interesul public, în special în materie de respectare a vieții private, protecție a datelor, responsabilitate și răspundere civilă;

L.  întrucât, în ciuda potențialului economic al SAPD, dezvoltarea acestuia va fi totuși una dintre cele mai importante provocări din viitor, sub aspectul siguranței industriei aviatice și al siguranței și securității persoanelor și întreprinderilor;

M.  întrucât UE ar trebui să elaboreze, cât de curând posibil, un cadru legislativ exclusiv pentru utilizarea civilă a SAPD;

N.  întrucât cadrul legislativ european trebuie, pe de-o parte, să permită sectorului să continue să inoveze și să se dezvolte în condiții optime și, pe de altă parte, să ofere publicului garanția că viața și proprietatea, precum și datele personale și viața privată vor fi protejate în mod eficient;

Dimensiunea internațională

1.  ia act de faptul că Statele Unite sunt considerate de mulți ca fiind piața-lider în materie de utilizare a SAPD, lucru adevărat doar în cazul dronelor militare; subliniază, totuși, că în sectorul civil Europa este lider, cu 2 500 de operatori (400 în Regatul Unit, 300 în Germania, 1 500 în Franța, 250 în Suedia etc.), comparativ cu 2 342 de operatori în restul lumii și că ar trebui să facă tot ce îi stă în putință ca să își fortifice această poziție concurențială puternică;

2.  relevă că Japonia are un număr semnificativ de operatori SAPD și 20 de ani de experiență, în special în operațiunile agriculturii de precizie, precum pulverizarea culturilor; reamintește că ea a fost prima țară care a permis utilizarea tehnologiei SAPD în activitățile agricole la mijlocul anilor 90, numărul operatorilor multiplicându-se în câțiva ani;

3.  notează că Israel deține o industrie producătoare foarte activă, dar cu o orientare directă spre SAPD militare; subliniază faptul că un serviciu de navigare aerian integrat civil și militar facilitează în prezent integrarea acestor sisteme în spațiul aerian israelian;

4.  constată că Australia, China (unde sunt produse multe dintre dispozitivele SAPD foarte mici) și Africa de Sud se numără printre celelalte 50 de țări care dezvoltă SAPD;

5.  subliniază că trebuie ținut cont de dimensiunea mondială a dronelor și solicită Comisiei să ia foarte în serios acest aspect;

Situația actuală în statele membre ale UE

6.  subliniază că toate statele membre au ceva activități în domeniul dronelor, acestea fiind în producție și/sau în stadiu operațional;

7.  subliniază că în cazul în care nu se acordă o scutire, activitățile de exploatare sunt legale numai dacă există o legislație națională în vigoare; reamintește că acest lucru are la bază norma OACI conform căreia pentru toate operațiunile realizate de vehicule aeriene fără pilot trebuie obținută o autorizație specifică(3);

8.  constată că lipsa unei reglementări armonizate la nivel UE riscă să împiedice dezvoltarea unei piețe europene a dronelor, având în vedere că autorizațiile naționale nu beneficiază, în general, de recunoaștere reciprocă din partea altor state membre;

Aspecte esențiale

9.  consideră că sectorul SAPD are nevoie urgentă de norme la nivel european și mondial pentru a asigura dezvoltarea transfrontalieră în domeniul SAPD; consideră că, pentru garantarea investițiilor și a dezvoltării unui sector SAPD european competitiv, este necesar un cadru normativ european clar; subliniază că, dacă nu se acționează prompt, există riscul de a nu se exploata la maximum potențialul și efectele pozitive ale SAPD;

10.  reamintește importanța economică a acestui sector și subliniază necesitatea unor politici adecvate, care să protejeze viața privată și să asigure protecția datelor, proporționale cu obiectivul urmărit, fără a împovăra inutil IMM-urile;

11.  consideră că un cadru european clar, eficient, fiabil și instituit fără întârziere, ar putea fi util în discuțiile legate de elaborarea regulilor la nivel mondial privind utilizarea dronelor;

12.  consideră că această legislație viitoare va trebui să diferențieze în mod clar utilizarea profesională de cea recreativă a SAPD;

13.  subliniază că siguranța și securitatea de o importanță capitală pentru orice operațiuni și norme SAPD și că ele trebuie să fie raportate la riscuri; consideră că viitorul cadru legislativ european ar trebui să fie adaptat la riscurile specifice legate de zborurile „în afara razei vizuale”, fără a descuraja, totuși, acest tip de zboruri;

14.  subliniază faptul că subiectul protecției datelor și a vieții private este esențial pentru a promova o susținere publică largă pentru utilizarea civilă a SAPD, fiind, de asemenea, crucial pentru a facilita creșterea și integrarea în siguranță a SAPD în aviația civilă, cu respectarea strictă a Directivei 95/46/CE privind protecția datelor, a dreptului la protecția vieții private consfințit de articolul 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal consfințit de articolul 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); invită Comisia și statele membre ca, la elaborarea oricărei politici a UE privind SAPD, să nu uite să integreze garanții legate de protecția vieții private și a datelor, în concordanță cu principiile necesității și proporționalității; în această privință, invită Comisia să sprijine elaborarea de standarde privitoare la conceptele de „respectarea vieții private din concepție” și „respectare implicită a vieții private”;

15.  este de acord cu cele cinci principii esențiale pentru dezvoltarea viitoare a SAPD prevăzute în Declarația de la Riga și le susține în totalitate;

   SAPD trebuie tratate ca modele noi de aeronave cu norme proporționale bazate pe riscul fiecărei operațiuni;
   trebuie elaborate norme UE privind prestarea în condiții de siguranță de servicii SAPD pentru a permite industriei să investească;
   trebuie dezvoltate tehnologii și standarde care să permită integrarea totală a SAPD în spațiul aerian european;
   acceptarea din partea publicului este esențială pentru dezvoltarea serviciilor SAPD;
   operatorul unui SAPD este responsabil pentru utilizarea lui;

16.  subliniază faptul că, pe termen scurt, dintr-o perspectivă a gestionării traficului aerian, există deja proceduri operaționale care să permită SAPD să zboare în afara zonelor specifice și restricționate; reamintește că multe SAPD civile și militare sunt direcționate pe coridoare de zbor dedicate prin înmulțirea criteriilor de separare standard utilizate în mod normal pentru aeronavele cu pilot;

17.  subliniază importanța zborurilor „în afara razei vizuale” pentru dezvoltarea acestui sector; consideră că legislația europeană ar trebui să favorizeze acest modus operandi;

18.  recunoaște că impactul SAPD asupra traficului aeronavelor cu pilot este limitat din cauza ponderii neînsemnate a SAPD în raport cu aeronavele cu pilot; recunoaște totuși că presiunile asupra gestionării traficului aerian (ATM) se pot accentua datorită creșterii binevenite a numărului de SAPD sportive și recreative care, în anumite situații, poate pune în pericol siguranța traficului aerian, și solicită ca autoritățile de resort și viitoarele norme UE să țină seama de acest factor pentru a asigura în continuare un standard eficient în domeniul ATM în toate statele membre;

19.  subliniază că pe termen lung soluțiile tehnice și de reglementare ar trebui de preferință să permită SAPD să folosească spațiul aerian împreună cu orice alt utilizator fără a-i impune celui din urmă noi cerințe în materie de echipamente; remarcă faptul că există un număr mare de SAPD mici care operează la o altitudine de sub 150 de metri, împreună cu avioane cu pilot; subliniază că deși Furnizorii de servicii de transport aerian (ANSP) nu oferă servicii de control al traficului aerian (ATC) la aceste altitudini, ele au responsabilitatea de a oferi suficiente informații ambelor tipuri de aeronave pentru a coexista în același spațiu aerian; notează că EUROCONTROL sprijină statele să ajungă la o înțelegere comună a chestiunilor în joc și la un grad cât mai mare posibil de armonizare;

20.  consideră că chestiunea identificării dronelor, indiferent de dimensiuni, este esențială; subliniază faptul că ar trebui găsite soluții care iau în considerare utilizarea recreațională sau comercială a dronelor;

Soluții pentru viitor

21.  este de părere că trebuie elaborat un cadru european și mondial de reglementare clar, armonizat și proporțional, pe baza riscului evaluat, care să evite reglementările disproporționate pentru întreprinderi, care ar împiedica investițiile și inovarea în sectorul SAPD, și să protejeze, totodată, cetățenii și să creeze locuri de muncă și sustenabile și inovatoare; consideră că o evaluare aprofundată a riscului ar trebui să se bazeze pe conceptul categoriilor de operațiuni definit de AESA și ar trebui să ia în considerare caracteristicile SAPD (greutate, scop al operațiunii, viteză) și natura utilizării lor (recreațională sau profesională); consideră că acest cadru legislativ ar trebui să se înscrie într-o perspectivă pe termen lung, luând în considerare posibilele evoluții ale acestor tehnologii în viitor;

22.  sprijină intenția Comisiei de a suprima pragul de 150 kg și de a-l înlocui cu un cadru normativ coerent și global la nivel UE, care să permită autorităților naționale competente, organismelor sau asociațiilor calificate să își asume activitățile de validare și supraveghere; consideră că pe lângă proporționalitatea normelor este nevoie de flexibilitate în procese și proceduri;

23.  consideră că evoluția competențelor AESA în domeniul SAPD ar trebui luată în considerare în bugetul Agenției, pentru ca aceasta să poată îndeplini misiunile care îi sunt atribuite.

24.  invită Comisia să se asigure că în elaborarea oricărei politici a UE privind SAPD sunt integrate garanții legate de protecția vieții private și a datelor, impunând din momentul conceperii și în mod implicit, ca cerințe minime, realizarea de studii de impact și protejarea vieții private;

25.  își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea utilizării ilegale și periculoase a SAPD (de exemplu, SAPD transformate dintr-un instrument civil într-o armă utilizată în scopuri militare sau de alt tip sau SAPD utilizate pentru a bruia sisteme de navigație sau de comunicare); invită Comisia să sprijine dezvoltarea tehnologiei necesare pentru a se garanta siguranța, securitatea și viața privată în utilizarea SAPD, inclusiv prin fonduri Orizont 2020 orientate în special spre cercetare și dezvoltare de sisteme, tehnologii etc., ce pot fi utilizate pentru protejarea mai strictă a vieții private începând cu momentul conceperii și în mod implicit și spre sprijinirea dezvoltării de tehnologii precum „detectare și evitare”, georeperaj, anti-bruiaj, anti-deturnare, precum și protecția vieții private începând cu momentul conceperii și în mod implicit, care să asigure utilizarea sigură a SAPD civile;

26.  încurajează tehnologiile inovatoare în domeniul SAPD care au un potențial enorm în crearea de locuri de muncă, în special locuri de muncă verzi, deoarece cuprind profesii dintr-un spectru larg; încurajează dezvoltarea și explorarea potențialului ridicat al implicării IMM-urilor în serviciile de producție de piese și materiale specializate; subliniază necesitatea de a organiza și încuraja centre de calificare și pregătire;

27.  consideră că normele la nivelul UE și la nivel național ar trebui să indice în mod clar dispozițiile aplicabile sistemelor SAPD în contextul pieței interne și a comerțului internațional (producerea, vânzarea, cumpărarea, comercializarea și utilizarea SAPD) și drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor; consideră, de asemenea, că aceste norme ar trebui să contribuie la aplicarea corectă a protecției vieții private și a datelor, precum și a oricărei alte norme legale legate de diferitele riscuri și responsabilități asociate SAPD în timpul zborului, spre exemplu de drept penal, de drept al proprietății intelectuale sau de drept al mediului; subliniază că este necesar să se asigure că orice persoană care operează un SAPD cunoaște normele aplicabile utilizării lor și că aceste norme ar trebui specificate într-o notă pentru cumpărători;

28.  consideră că industria, organele de reglementare și operatorii comerciali trebuie să ajungă la un consens pentru a garanta securitatea juridică favorabilă investițiilor și pentru a evita problema „găinii și a oului”, când industria este reticentă să investească în dezvoltarea tehnologiilor necesare dacă nu știe cu certitudine modul în care acestea vor fi reglementate, în timp ce organele de reglementare evită să întocmească standarde înainte ca industria să propună tehnologii pentru autorizare; subliniază faptul că IMM-urile ar trebui implicate în mod real în acest proces de standardizare;

29.  consideră că „abordarea bazată pe riscuri” în concordanță cu Declarația de la Riga și conceptul de operațiuni elaborat de AESA sunt o bază solidă pentru a garanta operarea în siguranță a SAPD, iar cerințele normative europene vor trebui să se bazeze fie pe o abordare de la caz la caz, fie pe o abordare bazată pe tip/clasă, după caz, și să asigure un nivel ridicat de siguranță și interoperabilitate; consideră că, pentru a garanta succesul producătorilor și operatorilor de SAPD, este vital ca cerințele în materie de standardizare ale Organizației Europene pentru Echipamentele de Aviație Civilă (EUROCAE) să fie validate de organismul de reglementare competent;

30.  consideră că normele europene viitoare în domeniul SAPD ar trebui să trateze chestiuni legate de:

   navigabilitate;
   specificațiile de certificare;
   utilizarea comercială sau în scopuri recreative;
   identitatea dronei și a proprietarului/operatorului;
   autorizarea organizațiilor de formare a piloților;
   formarea și autorizarea piloților;
   operațiuni;
   răspundere și asigurare;
   protecția datelor și confidențialitate;
   delimitarea geografică;
   zonele de excludere aeriană;

31.  invită statele membre să se asigure că formarea utilizatorilor profesionali și a proprietarilor de SAPD include pregătiri specifice privind protecția datelor și respectarea vieții private și că utilizatorii profesionali de SAPD se bucură de recunoaștere reciprocă în statele membre, pentru a elimina orice restricții de piață;

32.  subliniază că SAPD care zboară în afara razei vizuale trebuie să fie echipate cu tehnologie „detectează-și-evită” pentru a detecta aeronavele care folosesc același spațiu aerian, astfel încât SAPD să nu pună în pericol siguranța aeronavelor cu pilot și, în plus, să țină seama de zonele dens populate și de zonele a căror survolare este interzisă, precum aeroporturi, centrale electrice, nucleare și chimice și alte infrastructuri de importanță critică; îndeamnă, prin urmare, Comisia, să asigure bugetul necesar pentru cercetare și dezvoltare, prin intermediul întreprinderii comune SESAR.

33.  invită Comisia și organismele și întreprinderile interesate să dea un impuls programelor de cercetare și dezvoltare; consideră că, având în vedere beneficiile economice colaterale așteptate în acest sector, UE ar trebui să încurajeze dezvoltarea de tehnologii europene, de exemplu prin Orizont 2020; solicită ca, în programele de cercetare, să se ia în considerare și dezvoltarea tehnologiilor de detectare și de capturare a dronelor;

34.  reamintește faptul că programul GNSS european EGNOS pentru creșterea semnalului GPS a fost certificat pentru aviația civilă în 2011, iar Galileo va intra treptat, în următorii ani, în faza de exploatare; consideră, în această privință, că un sistem avansat de gestionare a traficului aerian, precum și aplicațiile pentru SAPD bazate pe programele GNSS europene, vor contribui în mod pozitiv la operarea în siguranță a SAPD;

35.  observă că, în conformitate cu o abordare bazată pe risc, SAPD ar trebui să fie echipate cu un cip-de identificare și înregistrate, pentru a se asigura trasabilitatea, răspunderea și o aplicare adecvată a normelor de răspundere civilă;

36.   susține Conceptul de operare a dronelor prezentat de AESA, care definește trei categorii diferite de SAPD și normele aferente;

37.  observă că aplicarea legislației SAPD este esențială pentru integrarea cu succes și în siguranță a SAPD în spațiul aerian european;

38.  invită Comisia și statele membre să asigure suficiente mijloace pentru aplicarea legislației SAPD;

39.  subliniază că Autoritățile comune pentru reglementare în domeniul sistemelor fără pilot (JARUS) sunt un organism internațional cu participare voluntară compus din autoritățile naționale din sectorul aviației civile din 22 de țări UE și non-UE și agenții/organisme de reglementare; reamintește că la conducerea JARUS se află un reprezentant al AESA, agenția care se va ocupa de viitoarele reglementări privind SAPD; reamintește că scopul JARUS este acela de a dezvolta cerințe tehnice, operaționale și de siguranță pentru autorizarea și integrarea în siguranță a SAPD de mici și mari dimensiuni în spațiul aerian și la aerodromuri;

40.  consideră că JARUS ar putea să ofere garanția că orice reglementare viitoare a UE va fi coordonată cu aranjamentele internaționale din alte țări, printr-un proces de recunoaștere reciprocă;

41.  consideră ca autoritățile statelor membre în domeniul protecției datelor ar trebui să coopereze în scopul partajării datelor și al celor mai bune practici și să asigure conformitatea cu normele și orientările existente privind protecția datelor, precum Directiva 95/46/CE;

42.  subliniază faptul că utilizarea de SAPD de către serviciile de ordine publică și de informații trebuie să respecte drepturile fundamentale la viață privată, protecția datelor, libertate de circulație și libertate de exprimare, și că trebuie luate în calcul riscurile potențiale legate de astfel de utilizări ale SAPD, privind atât supravegherea indivizilor și a grupurilor, cât și monitorizarea spațiilor publice, cum ar fi frontierele;

43.  consideră că autoritățile statelor membre în domeniul protecției datelor ar trebui să partajeze orientările existente specifice SAPD comerciale în domeniul protecției datelor și solicită statelor membre să implementeze cu atenție legislația privind protecția datelor astfel încât să răspundă pe deplin preocupărilor cetățenilor legate de confidențialitate, dar să nu genereze o sarcină administrativă disproporționată pentru operatorii de SAPD;

44.  recomandă cu insistență deschiderea către mai mulți participanți a discuțiilor actuale dintre UE și factorii de decizie la nivel național, întreprinderi, IMM-uri și operatori comerciali și lansarea unei dezbateri publice, cu participarea cetățenilor și a altor părți interesate relevante, cum ar fi ONG-urile (inclusiv organizațiile pentru drepturile civile) și autoritățile de ordine publică, pentru a identifica și a aborda preocupările legate de protecția drepturilor fundamentale și responsabilitățile și provocările cu care se confruntă diferiți actori în protejarea acestor drepturi și a securității cetățenilor în raport cu utilizarea SAPD;

45.  este de părere că Parlamentul European trebuie să își cristalizeze poziția înainte de adoptarea de către Comisie a pachetului în domeniul aviației, răspunzând, astfel, și apelului industriei în favoarea unor orientări clare;

46.  subliniază necesitatea unui cadru juridic clar, bazat pe criterii pertinente privind utilizarea camerelor de luat vederi și a senzorilor, în special de către SAPD comerciale și private, care să asigure protecția efectivă a dreptului la viață privată și protecția datelor, precum și să garanteze siguranța cetățenilor, luând în considerare dimensiunile tot mai reduse ale componentelor SAPD, care conduc la dispozitive tot mai mobile și imposibil de detectat;

47.  invită comisiile TRAN și LIBE să organizeze o audiere comună la care să invite reprezentanți ai industriei, ai organizațiilor naționale de protecție a vieții private, ai Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Comisiei și ONG-urilor implicate în domeniul drepturilor fundamentale;

48.  invită Comisia să ia în considerare un mecanism de raportare periodică, care să țină seama de evoluțiile tehnice, precum și de evoluțiile politicilor și de cele mai bune practici la nivel național și care să abordeze și incidentele SAPD, și să realizeze o prezentare generală și o evaluare a abordărilor legislative la nivelul statelor membre, pentru a permite compararea acestora și identificarea celor mai bune practici.

o
o   o

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://www.developpement-durable.gouv.fr/Quelle-place-pour-les-drones-dans.html
(2) http://www.caa.co.uk/default.aspx?catid=1995&pageid=16012
(3) http://www.icao.int/Meetings/UAS/Documents/Circular%20328_en.pdf


Noile provocări și concepte ale promovării turismului în Europa
PDF 413kWORD 184k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa (2014/2241(INI))
P8_TA(2015)0391A8-0258/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinație turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei Europene privind siguranța serviciilor de cazare turistică (COM(2014)0464),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - o agendă a UE” (COM(2015)0215),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 6 mai 2003 privind accesibilitatea infrastructurii culturale și a activităților culturale pentru persoanele cu handicap(3),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 195,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism, precum și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0258/2015),

A.  întrucât măsurile întreprinse la nivelul UE în temeiul articolul 195 din TFUE trebuie să completeze acțiunea statelor membre în sectorul turismului, excluzând orice armonizare a legilor;

B.  întrucât turismul este un posibil domeniu de creștere esențial al economiei europene, generând peste 10 % din PIB-ul UE dacă se iau în considerare și sectoarele legate de turism; întrucât turismul este și un motor al ocupării forței de muncă, având în vedere că oferă locuri de muncă pentru 13 milioane de lucrători și asigură, prin urmare, cel puțin 12% din locurile de muncă din UE;

C.  întrucât Europa este destinația turistică favorită la nivel mondial, deținând o cotă de piață de 52 %; întrucât statisticile arată că majoritatea călătoriilor în străinătate ale rezidenților UE au în continuare loc în interiorul UE și întrucât, conform previziunilor, numărul turiștilor internaționali care vin în UE va crește cu 140 de milioane pe an până în 2025;

D.  întrucât turismul reprezintă în UE o activitate socio-economică importantă, cu un impact amplu asupra creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a evoluțiilor sociale și întrucât ar putea, prin urmare, avea un rol esențial în abordarea actualei crize economice și în materie de ocupare a forței de muncă;

E.  întrucât turismul de coastă și maritim constituie cea mai importantă activitate maritimă a Europei și întrucât reprezintă peste o treime din economia maritimă, cu implicații directe în multe alte sectoare ale economiei UE, printre altele asigurând locuri de muncă pentru 3,2 milioane de persoane, majoritatea dintre acestea fiind tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani; întrucât ar trebui menționat și faptul că acest sector a fost o pârghie pentru creștere și crearea de locuri de muncă, în special în regiunile atlantice și mediteraneene;

F.  întrucât prioritățile politicii privind turismul contribuie la cel puțin trei dintre prioritățile Comisiei Juncker, și anume creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă, piața unică digitală conectată și o piață internă mai profundă și mai echitabilă;

G.  întrucât acțiunile anunțate în Comunicarea Comisiei din 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial” încurajează obiectivul ambițios de a menține poziția dominantă a Europei ca destinație turistică la nivel mondial;

H.  întrucât turismul nu dispune de o linie specifică în bugetul UE și acțiunile în acest domeniu sunt susținute prin mai multe fonduri, proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare;

I.  întrucât sectorul turismului din Europa se confruntă cu o serie de noi provocări, printre care se numără digitalizarea canalelor de distribuție, dezvoltarea noului sector al economiei colaborative, creșterea concurenței din partea unor destinații de pe piețe terțe emergente mai ieftine, schimbarea comportamentului consumatorilor, tranziția la o economie axată pe experiențe, cererea de servicii de calitate pentru clienți, nevoia de a atrage și a menține personal calificat, schimbările demografice și caracterul sezonier;

J.  întrucât factorii de decizie din sectorul turismului pot aborda provocări precum schimbările demografice și caracterul sezonier al turismului prin dezvoltarea unor produse și servicii care satisfac nevoile specifice ale numărului din ce în ce mai ridicat de persoane în vârstă care pot călători în extrasezon;

K.  întrucât IMM-urile din sectorul turismului se confruntă cu dificultăți majore ca urmare a unei sarcini de reglementare greoaie;

L.  întrucât promovarea Europei prin propria promovare ca destinație turistică și prin propria strategie de marcă este un instrument important pentru consolidarea imaginii sale, a profilului său și a competitivității sale ca set de destinații turistice durabile și de calitate distinge destinațiile europene de alte destinații internaționale și contribuie la atragerea turiștilor internaționali, în special de pe piețele terțe emergente;

M.  întrucât conflictele din apropierea granițelor UE, cum sunt cele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, alături de amenințările teroriste, au un impact negativ asupra sectorului turismului și necesită, astfel, măsuri de contracarare atât la nivel național, cât și european;

N.  întrucât un turism sustenabil, accesibil și responsabil, care este în armonie cu natura, peisajul și destinațiile urbane și care se bazează pe utilizarea eficientă a resurselor, pe mobilitatea durabilă și pe protecția climei ajută la protejarea mediului local, în special în regiunile montane și de coastă și pe insule și la obținerea unor rezultate durabile în ceea ce privește creșterea regională, răspunde exigențelor din ce în ce mai mari de calitate ale turiștilor și ajută întreprinderile să concureze;

O.  întrucât turismul cultural european joacă un rol important în promovarea bogatei diversități culturale a Europei, consolidează identitatea europeană și promovează schimburile interculturale și înțelegerea multiculturală;

P.  întrucât regiunile joacă un rol fundamental în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor din domeniul turismului la nivel regional;

Q.  întrucât economia colaborativă reprezintă o trecere la noi modele de afaceri datorată noilor tehnologii care se schimbă rapid și întrucât numeroși actori din sectorul economiei colaborative fac parte din economia serviciilor de călătorie;

R.  întrucât, deși informațiile sunt disparate și este, prin urmare, dificil să se ajungă la o concluzie riguroasă, cel mai probabil economia colaborativă are un impact economic pozitiv asupra creșterii economice și a bunăstării;

S.  întrucât furnizarea unor servicii la un standard ridicat și protejarea drepturilor consumatorilor ar trebui să fie prima prioritate pentru toți cei care oferă servicii legate de turism, inclusiv în sectorul care implică schimbul de tehnologii de internet moderne și utilizarea acestora;

T.  întrucât călătoriile și turismul se numără printre sectoarele care au fost cel mai puternic afectate de digitizare și întrucât acest fapt deschide o serie de oportunități pentru agențiile de turism nu doar din Europa, ci și de la nivel mondial,

Cadrul de acțiune al Comisiei

1.  invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la realizarea acțiunilor sale stabilite în comunicarea din 2010 și la utilizarea alocărilor bugetare din cadrul fondurilor structurale și programelor relevante ale UE, în special Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), și a proiectelor-pilot și măsurilor pregătitoare aferente, sub forma unei dări de seamă factuale, care să includă o evaluare a eficienței acțiunilor de promovare a turismului și de creștere a competitivității sectorului turismului din UE;

2.  invită Comisia să asigure menținerea posibilității de alocare a resurselor din diferitele fonduri de promovare pentru crearea unui mediu favorabil pentru întreprinderile din sectorul turismului din UE;

3.  încurajează cu tărie Comisia să analizeze posibilitatea de a include o secțiune dedicată exclusiv turismului în următorul cadru financiar multianual, având în vedere că turismul ar trebui să fie mai bine recunoscut ca activitate economică separată în ceea ce privește bugetul și acțiunile, și nu să fie finanțat din bugetele altor domenii de politică;

4.  amintește că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă în continuare cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru activitățile menite să stimuleze sectorul turismului în anumite state membre; îndeamnă, prin urmare, Comisia să asigure o mai mare transparență cu privire la modul în care sunt folosite fondurile structurale de către administrațiile locale;

5.  invită Comisia, statele membre, regiunile și autoritățile responsabile din sectorul turismului, precum și întreprinderile, și în special IMM-urile, să exploateze pe deplin noile posibilități de finanțare din cadrul Fondului european pentru investiții strategice, în special prin intermediul băncilor naționale și regionale de investiții, astfel încât să realizeze un salt calitativ în acțiunile UE de susținere a turismului;

6.  îndeamnă Comisia să încurajeze elaborarea unor scenarii-pilot legate de turism în cadrul programului Orizont 2020;

7.  invită Comisia să traducă în cele 24 de limbi oficiale ale UE ghidul de sprijin pentru finanțare pentru a facilita accesul la informațiile privind posibilitățile de finanțare, în special având în vedere că dificultățile de acces la finanțare reprezintă unul dintre obstacolele din acest sector;

8.  invită Comisia să numească experți independenți care să evalueze impactul altor politici ale UE asupra turismului și să analizeze amenințările reale și potențiale la adresa turismului implicate de conflictele din țările și regiunile învecinate ale UE și să informeze Parlamentul cu privire la aceasta, prezentând propuneri de măsuri menite să consolideze impactul pozitiv asupra turismului și să reducă efectele negative;

9.  invită Comisia să prezinte o sinteză a datelor actuale, pe baza noului Regulament privind statisticile europene referitoare la turism;

10.  observă că se impune continuarea eforturilor de elaborare a unei abordări integrate pentru turism, care să asigure faptul că interesele și nevoile sectorului sunt luate în considerare în conceperea și punerea în aplicare a altor politici ale UE (cum ar fi cele din domeniul transportului sau de dezvoltare rurală);

11.  invită Comisia să prezinte o nouă strategie pentru turismul UE, care să înlocuiască sau să actualizeze Comunicarea din 2010;

12.  așteaptă din partea Comisiei să prezinte măsuri detaliate de punere în aplicare a noului set de acțiuni comune din contextul următorului Forum al turismului european;

13.  recomandă cu tărie Comisiei să transfere suficiente resurse umane către politica sa privind turismul, având în vedere importanța turismului ca factor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa; critică faptul că tema turismului nu este suficient de vizibilă pe noul site internet al DG GROW; recomandă, de asemenea, ca acest site să devină multilingv;

14.  subliniază importanța coordonării între serviciile și departamentele Comisiei;

15.  îndeamnă Comisia să ia în calcul o reducere a sarcinii de reglementare disproporționate, care afectează negativ competitivitatea IMM-urilor din sectorul turismului; invită Comisia și statele membre să reducă, și nu să crească, sarcina de reglementare actuală;

16.  amintește Comisiei că turismul este un sector esențial al economiei europene și că, prin urmare, este necesară o îmbunătățire a coordonării între statele membre, autoritățile regionale și locale și instituțiile financiare, precum și crearea unei sinergii între sectorul public și cel prival al turismului; invită Comisia să facă demersuri să găsească un mecanism de coordonare și cooperare eficientă în acest sector;

17.  consideră că, în cadrul politicii de cooperare și bună vecinătate, UE ar trebui să elaboreze acțiuni de cooperare pentru dezvoltarea turismului în țările terțe, cu scopul de a permite dezvoltarea echilibrată a economiilor lor, fapt care va contribui, de asemenea, la reducerea tensiunilor în zona de vecinătate și la creșterea atractivității regiunii și a afluxului de turiști;

18.  consideră că desemnarea unui An european al turismului ar contribui la promovarea diversității turistice europene și la creșterea vizibilității diferitelor părți interesate care își desfășoară activitatea în sectorul turismului; invită Comisia să ia în considerare o astfel de inițiativă;

19.  invită Comisia să prezinte o analiză cu privire la avantajele și dezavantajele creării unei Agenții europene pentru turism;

Strategia de marcă/promovarea în comun a Europei ca destinație turistică

20.  încurajează cu tărie Comisia ca, în cooperare cu Comisia Europeană a Turismului (ETC), care reunește organizațiile naționale de turism, să continue și să intensifice promovarea Europei ca destinație turistică favorită în lume în cadrul unei abordări europene comune; solicită în special punerea în aplicare a strategiei pe termen lung lansate de Comisie și de ETC în februarie 2014, intitulată „Destinația Europa 2020”, care include un set de acțiuni de marketing, creare a unei mărci și promovare pentru Europa ca destinație turistică;

21.  solicită în special crearea unei mărci „Destinația Europa”, pentru a completa și a consolida activitățile de promovare ale statelor membre, organizațiilor naționale de turism de la nivel național, regional, transfrontalier și local și ale sectorului european al turismului, în vederea creșterii vizibilității și a competitivității destinațiilor turistice europene, în special pe piețele îndepărtate; subliniază că marca „Destinația Europa” are nevoie de o abordare favorabilă incluziunii care să creeze avantaje atât pentru destinațiile europene tradiționale, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, păstrând, totodată, diversitatea inerentă a diferitelor regiuni europene, în măsura în care acestea își câștigă existența de pe urma propriei mărci teritoriale și că trebuie să respecte pe deplin competențele statelor membre, în conformitate cu articolul 195 din TFUE;

22.  recunoaște faptul că obiectivele comune trebuie definite în mod clar, iar potențialul și valoarea adăugată a mărcii „Destinația Europa” trebuie analizate, în conformitate cu nevoile și cerințele specifice exprimate de statele membre; consideră că, pentru a obține aceste rezultate, trebuie realizate și alte consultări aprofundate cu reprezentanții acestui sector, organizațiile de turism și autoritățile regionale și locale; recomandă crearea unui manual al mărcii, care să precizeze modalitățile de promovare convenite;

23.  recomandă să se ia în considerare modul în care sectorul privat se poate implica în strategia de marketing a mărcii „Destinația Europa” și în care poate contribui financiar la dezvoltarea strategiei și la îndeplinirea obiectivelor acesteia; subliniază importanta parteneriatelor public-private și recomandă, prin urmare, elaborarea unui program pentru un parteneriat public-privat special în domeniul turismului (SPOT); invită statele membre să implice autoritățile regionale și locale în acest proces și să coopereze în mod constructiv cu acest sector în vederea îndeplinirii acestor obiective;

24.  solicită consolidarea mărcii „Destinația Europa” ca cea mai primitoare regiune de vacanță din lume pentru familii, copii și diferitele generații;

25.  consideră că este esențial ca securitatea turiștilor să constituie unul dintre elementele fundamentale ale mărcii „Destinația Europa”; invită, în acest sens, autoritățile statelor membre ca, în strânsă colaborare cu Comisia, să pună în aplicare strategii (inclusiv campanii de informare a turiștilor) menite să asigure faptul că destinațiile turistice europene oferă experiențe cât mai sigure pentru turiști;

26.  subliniază că este necesar să se conștientizeze mai mult la nivel politic faptul că promovarea Europei în țările terțe constituie un instrument de marketing menit să crească afluxul de turiști și care contribuie astfel la crearea de beneficii economice nu numai pentru destinațiile mai puțin cunoscute și țările care se confruntă cu dificultăți de natură economică, ci și pentru UE în ansamblul ei; consideră că o politică rigidă de acordare a vizelor este un obstacol în calea afluxurilor de turiști din țări terțe; salută măsurile prezentate de Comisie în 2014 pentru acordarea de noi vize turistice și pentru facilitarea circulației turiștilor în spațiul Schengen; încurajează, în acest sens, Consiliul să ajungă la un acord rapid cu Parlamentul pentru ca UE să poată beneficia de un aflux masiv de turiști din anumite țări terțe care pot prezenta un interes major în a vizita Europa;

27.  amintește că UE ar trebui să înceapă să facă investiții pentru a fi pregătită să beneficieze de potențialul țărilor terțe cu un număr mare de locuitori și cu economii emergente, în special de cel al țărilor BRIC, în care numărul turiștilor care aleg destinații din străinătate este în creștere; subliniază că este nevoie de inițiative de promovare a turismului și de mai multă flexibilitate și consecvență în procedurile de acordare a vizelor turistice și de trecere a frontierei; subliniază că promovarea unui număr mai mare de platforme de vize turistice, combinată cu o abordare prudentă în vederea simplificării Codului de vize, reprezintă un element important al creșterii numărului de turiști din afara Europei și a vizibilității destinațiilor turistice europene; subliniază potențialul vizelor de circuit pentru grupuri de turiști care au vizitat deja țara și importanța punerii în aplicare a mai multor acorduri privind eliminarea vizelor pentru a profita la maximum de vizitele turiștilor internaționali; consideră oportun ca instituțiile europene și statele membre să elaboreze, în contextul unei politici comune privind vizele, o strategie pe termen lung pentru proceduri mai coordonate și simplificate de acordare a vizelor, respectând, totodată, dreptul și obligația statelor membre de a controla accesul la granițele lor;

Produsele turistice transnaționale și paneuropene

28.  consideră că părțile interesate din sectorul public și privat ar trebui să își intensifice eforturile de dezvoltare a unor noi produse turistice europene transnaționale, ținând, totodată, seama întru totul de rolul strategiilor macroregionale în dezvoltarea acestora; observă că macroregiunile, cum ar fi macroregiunea adriatico-ionică, oferă o bază naturală, culturală și istorică aparte pentru dezvoltarea unor astfel de produse; invită părțile interesate publice și private din strategia macroregională a Uniunii Europene pentru Marea Baltică, Dunăre, regiunea adriatico-ionică și regiunea alpină să elaboreze, fiecare pentru zona sa specifică, o strategie comună de dezvoltare a turismului;

29.  încurajează cooperarea internațională pentru crearea de itinerarii tematice transnaționale (la nivelul unui număr mai mare de țări europene), pentru a pune accentul pe elementele de experiență care motivează vizitarea anumitor destinații (definite la nivel național), pentru a crește mobilitatea persoanelor aflate în vacanță, a spori nivelul mediu de cheltuieli și a extinde platforma promoțională (în special în ceea ce privește vizitatorii de pe piețe externe îndepărtate);

30.  subliniază creșterea concurenței internaționale generate de apariția de destinații din afara Europei; consideră, prin urmare, că este esențial să se stabilească o cooperare mai strânsă între destinațiile europene prin clustere și rețele turistice la nivel local, regional, național, transnațional și în interiorul bazinelor maritime;

31.  recunoaște importanța produselor turistice transnaționale pentru promovarea coeziunii teritoriale; este convins, prin urmare, că inițiativele realizate în cadre de cooperare instituționalizată ar trebui sprijinite prin stimulente adecvate;

32.  invită statele membre să promoveze noi circuite turistice prin modernizarea zonelor abandonate, a drumurilor și a căilor ferate, a rutelor abandonate sau a unor circuite vechi;

33.  invită Comisia și membrii ETC să susțină actualul mandat al acestuia, pentru a oferi asistență în dezvoltarea și promovarea unor produse și servicii turistice transnaționale și pan-europene specifice, inclusiv pentru turismul de coastă și maritim, prin intermediul unui portal Visiteurope.com avansat, îmbunătățit și complet accesibil; invită Comisia să se asigure că portalul Visiteurope.com poate fi accesat de pe toate dispozitivele mobile și portabile uzuale prin intermediul unei aplicații (app) programate special;

34.  invită, de asemenea, Comisia să consolideze cooperarea cu Consiliul Europei, ETC și Organizația Mondială a Turismului a ONU, și cu alți parteneri internaționali, pentru a consolida eforturile de dezvoltare a unor produse turistice pan-europene și transnaționale noi;

35.  subliniază, având, totodată, în vedere că în prezent consumatorii au tendința de a nu se mai mulțumi cu simple destinații turistice, căutând mai curând experiențe turistice, că o strategie de marketing eficientă pentru promovarea produselor turistice europene trebuie să corespundă nevoilor diferitelor segmente și piețe de călătorii din țările terțe;

36.  subliniază necesitatea ca agențiile de turism și operatorii de turism să promoveze numărul de urgență european 112 pe site-urile relevante și pe biletele electronice, precum și în destinațiile noastre turistice principale;

37.  salută inițiativa de turism social Calypso, care permite persoanelor în vârstă, tinerilor, persoanelor cu venituri reduse și persoanelor cu dizabilități să meargă în vacanță în extrasezon; subliniază că prin această inițiativă se poate rezolva problema caracterului sezonier, în special în destinațiile mai puțin cunoscute;

38.  consideră însă că, pentru a combate caracterul sezonier al turismului în Europa, trebuie să se pună un accent sporit pe dezvoltarea unor produse turistice specifice, care oferă turiștilor o experiență turistică particulară și care corespund nevoilor specifice ale acestora; invită, prin urmare, Comisia să încurajeze și să susțină statele membre și sectorul turismului să creeze produse mai diversificate și mai bine orientate către nevoi specifice pentru teme specifice precum patrimoniul rural, cultural și industrial, istorie, religie, sănătate, activități de spa și wellness, sport, vinuri și mâncare, muzică și artă ca forme ale turismului alternativ care contribuie la crearea de valoare adăugată în zona respectivă, prin diversificarea economiei acesteia și reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă; încurajează, în acest sens, statele membre, să folosească în mod adecvat fondurile UE și invită Comisia să extindă obiectivele de acțiune din cadrul programului COSME în mod corespunzător; consideră că evenimentele sportive și festivalurile de muzică și artă au un mare potențial de a mobiliza turiștii din Europa și din străinătate;

39.  subliniază că diversitatea și multiculturalismul din Europa oferă un mare potențial de dezvoltare a turismului tematic și permit promovarea coordonată a turismului alternativ și durabil și a schimburilor culturale; încurajează inițiativele de conectare a atracțiilor turistice pentru a introduce produse și circuite turistice tematice la scară europeană, națională, regională și locală, exploatând complementaritatea și specificul diferitelor obiective turistice europene, astfel încât să se ofere turiștilor experiențe optime;

40.  subliniază că este necesar să se promoveze și să se evidențieze patrimoniul cultural european bogat, folosind lista patrimoniului mondial UNESCO ca propunere unică de vânzare, dar incluzând și situri care poate sunt mai puțin cunoscute la scară largă sau care poate nu sunt ușor accesibile, luând în considerare în special faptul că turismul cultural reprezintă aproximativ 40 % din turismul european, contribuind astfel la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovația socială și dezvoltarea de la nivel local, regional, urban și rural, reducând, totodată, impactul caracterului sezonier; subliniază, în acest context, rolul esențial al sponsorizărilor în întreținerea patrimoniului european și sprijinirea statelor în ceea ce privește suportarea costurilor;

41.  subliniază că promovarea evenimentelor culturale la diverse niveluri ar putea contribui la creșterea atractivității destinațiilor turistice și sugerează, prin urmare, analizarea posibilității de a crea un calendar european al evenimentelor, care să fie publicat pe portalul VisitEurope.com, în vederea îmbunătățirii serviciilor de informare turistică;

42.  invită organizațiile de turism naționale să ofere vizibilitatea adecvată inițiativelor și premiilor dedicate patrimoniului european și să sprijine inițiativele și activitățile de promovare a acestora (cum ar fi „Marca patrimoniului european” și „Itinerariile culturale europene”);

43.  afirmă că este important să se protejeze și să se conserve patrimoniul cultural în contextul posibilelor efecte nocive ale schimbărilor structurale determinate de activitățile turistice și al riscurilor implicate de turismul de masă, în special în perioada sezonului de vârf; acordă prioritate calității activității desfășurate și nu costurilor legate de aceasta; subliniază, în acest context, contribuția pe care o poate avea patronajul la conservarea patrimoniului european și la compensarea reducerii fondurilor publice alocate în acest scop;

44.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri de protejare a monumentelor și siturilor din Europa care se află în pericol, pentru a proteja și promova patrimoniul cultural și, deci, să încurajeze turismul cultural;

45.  subliniază rolul important jucat de turismul cultural european în consolidarea dezvoltării personale și a cunoștințelor, în special în rândul tinerilor, în promovarea diversității culturale naționale și locale bogate, în susținerea învățării interculturale, în asigurarea unei posibilități de a crea legături, în consolidarea identității europene și în exprimarea valorilor europene;

46.  subliniază potențialul turismului cultural pentru reducerea sărăciei; solicită, în acest sens, promovarea sectoarelor de creație și a turismului rural din statele membre, pentru a promova bogăția culturală extraordinară a Europei și a combate sărăcia și șomajul;

47.  subliniază că achiziționarea în comun a permiselor și a biletelor de călătorie ar trebui simplificată pentru a sprijini campaniile culturale;

48.  subliniază că multitudinea de limbi din Europa, fie ele oficiale, co-oficiale, minoritare sau mai puțin cunoscute, stă la baza patrimoniului său cultural și sunt esențiale pentru un turism durabil și responsabil;

49.  remarcă posibilitățile oferite de manifestările și locurile istorice importante, cum ar fi ,,locurile de conștiințăˮ, pentru abordarea provocărilor contemporane printr-o interpretare sensibilă și programe educaționale; încurajează folosirea patrimoniului cultural și a turismului pentru promovarea dialogului intercultural și apropierea și mai multor oameni din Europa;

50.  subliniază potențialul turismului sportiv, care ar putea deveni, în viitor, unul dintre cele mai dinamice sectoare din sectorul turismului din Europa, aflat în curs de dezvoltare, și solicită introducerea unor politici specifice de promovare și susținere a acestei dezvoltări; reamintește locul important al activităților sportive în creșterea atractivității turistice a Europei; evidențiază oportunitățile care apar înaintea evenimentelor sportive și în timpul acestora în urma circulației sportivilor și a spectatorilor, care ar putea atrage turiștii chiar și în cele mai îndepărtate zone; subliniază că potențialul turismului sportiv nu este încă suficient exploatat;

Calitatea

51.  își exprimă convingerea că în turismul european este necesară o tranziție de la un model al creșterii cantitative la un model calitativ, orientat către o dezvoltare constantă și sustenabilă, și că este necesară, în fapt, dezvoltarea unui sector turistic care să permită crearea mai multor locuri de muncă calificate remunerate în mod corespunzător; consideră că diversificarea economică a turismului în zonele rurale și de coastă oferă oportunități pentru noi locuri de muncă sustenabile;

52.  constată diferența de standarde în ceea ce privește calitatea serviciilor din turism și consideră că standardele de calitate sunt importante ca mijloc de creare a unor condiții de concurență echitabile pentru operatori și de creștere a transparenței pentru consumatori, contribuind astfel la creșterea încrederii tuturor părților; invită toate părțile interesate să continue discuțiile cu privire la modul în care UE poate promova standarde de calitate stabilite de comun acord cu privire la serviciile turistice;

53.  invită Comisia să lanseze o marcă europeană de calitate a turismului, care să recompenseze eforturile susținute depuse de cei care lucrează în turism, pentru a sprijini calitatea serviciilor turistice bazate pe un respect deosebit pentru patrimoniul cultural și natural, îmbunătățind calitatea locurilor de muncă din turism, lărgind accesibilitatea pentru toți și promovând tradițiile culturale ale comunităților locale;

54.  invită Comisia să consolideze colaborarea dintre statele membre, având ca scop creșterea calității produselor prin protejarea mărcii „made in”;

55.  invită Comisia și statele membre să colaboreze cu asociațiile din domeniul turismului și să definească împreună un sistem european comun pentru clasificarea infrastructurii turistice (hoteluri, restaurante etc.); consideră că inițiativa Hotelstars Union, care vizează armonizarea treptată a sistemelor de clasificare a serviciilor de cazare în Europa, ar trebui promovată în continuare, având în vedere că ea ar permite o comparație mai bună a ofertei de cazare din Europa și, astfel, ar contribui la stabilirea unor criterii comune de calitate a serviciilor;

56.  consideră că menținerea standardelor de siguranță în serviciile de turism din UE este o componentă esențială a calității; salută, prin urmare, Cartea verde a Comisiei intitulată „Siguranța serviciilor de cazare turistică”; observă sprijinul pentru acțiunile de la nivelul UE privind siguranța turismului acordat de multe grupuri ale consumatorilor, organizații pentru siguranță în caz de incendiu și organizații din sectorul turismului; invită, așadar, Comisia să prezinte propuneri pentru introducerea de standarde minime de siguranță a turismului în UE, în special în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu și de emisii de monoxid de carbon în cazările pe perioada concediului; subliniază că este necesară o colectare sistematică a datelor privind siguranța cazării;

57.  subliniază faptul că serviciile turistice de înaltă calitate presupun existența unei formări adecvate și a unor condiții de muncă decente și că ignorarea și diminuarea competențelor necesare și a realizărilor sociale din acest sector sunt contraproductive;

58.  consideră că investirea în formare și educație este un element esențial pentru furnizarea de servicii de calitate într-un sector care angajează în special tineri cu vârsta între 16 și 35 de ani; încurajează ferm Comisia să colaboreze cu mediul privat și alte organisme publice pentru a crea programe de formare și de stagii în extrasezon, cu scopul de a crește atractivitatea sectorului și a-i reduce caracterul sezonier; consideră că această formare ar trebui să evidențieze calificările înalte și dezvoltarea competențelor relaționale, care ar duce la îmbunătățirea perspectivelor privind locurile de muncă în acest sector; invită, prin urmare, Comisia să sprijine eforturile sectorului turismului de a actualiza competențele și aptitudinile angajaților și angajatorilor pentru a anticipa viitoarele evoluții și nevoi în ceea ce privește competențele; consideră că ar trebui îmbunătățite statisticile privind ocuparea forței de muncă în sectorul turismului;

59.  invită, în acest sens, Comisia să sprijine industria turismului prin eliminarea lacunelor în materie de competențe și sporind importanța de piață a educației și formării profesionale; sugerează Comisiei să elaboreze și să distribuie un ghid de bune practici și cu privire la oportunitățile de formare în UE, facilitând astfel atingerea unui nivel mai ridicat de profesionalism și creșterea mobilității voluntare a profesioniștilor în UE;

60.  subliniază importanța îmbunătățirii recunoașterii reciproce de către statele membre a calificărilor profesionale în industria turismului, pentru a le permite lucrătorilor să identifice cele mai bune perspective de carieră, încurajându-le, astfel, mobilitatea;

61.  salută instrumentele de mobilitate și proiectele de cooperare, cum ar fi Alianțele cunoașterii și Alianțele competențelor sectoriale din cadrul programului Erasmus + și Erasmus pentru tineri antreprenori, ca mijloace eficiente care să permită lucrătorilor din turism implicați la toate nivelurile de educație și formare, să facă schimb de bune practici, să-și amelioreze competențele lingvistice și să dobândească cunoștințe practice în domeniul turismului cultural; este preocupat totuși de lipsa de interes în rândul tinerilor pentru cariere în anumite sectoare turistice; subliniază avantajele unui sistem de educație ,,dual” în sectorul turismului, precum și importanța combinării învățării cu experiența practică, îmbunătățind astfel atât cunoștințele teoretice, cât și competențele practice; invită statele membre și autoritățile locale și regionale să profite din plin de oportunitățile oferite de Fondul social european și de alte fonduri europene, naționale și regionale pentru a promova formarea profesională;

62.  invită statele membre să investească în formarea de calitate a ghizilor turistici și să favorizeze o abordare multilingvă vizând o mai bună promovare a siturilor de interes pentru turiștii străini; solicită, în plus, Comisiei și statelor membre să definească standarde europene de calitate pentru ghizii turistici, care să garanteze respectarea cerințelor minime în materie de formare;

63.  invită Comisia să realizeze un studiu cu privire la impactul taxelor și impozitelor aplicate produselor și serviciilor turistice la nivel local, regional, național și european asupra competitivității Europei ca destinație turistică; invită statele membre să recunoască importanța reducerii cotelor de TVA pentru serviciile de călătorie și turism, pentru a contribui la dezvoltarea economiilor locale și a sprijini creșterea și crearea de locuri de muncă, precum și pentru a ajuta Europa să rămână competitivă pe piața mondială;

Valorificarea potențialului turismului maritim și costier

64.  recunoaște importanța pentru regiunile de coastă și insulare a strategiei pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier, în conformitate cu strategia privind creșterea albastră și strategia Europa 2020, care prezintă o serie de răspunsuri comune la numeroasele provocări cu care acestea se confruntă;

65.  încurajează ferm Comisia să prezinte un plan de acțiune prin care cele 14 acțiuni descrise în strategia pentru turismul maritim și costier, menționată mai sus, să fie însoțite de obiective și termene concrete, și să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate în îndeplinirea acestor acțiuni;

66.  invită Comisia să organizeze un seminar anual la care să participe statele membre costiere și maritime și regiunile respective pentru a promova dialogul paneuropean și a facilita schimbul de bune practici și punerea în aplicare a unei strategii pe termen lung;

67.  reamintește importanța conectivității și accesibilității și ia act de faptul că ele diferă în extrasezon și sezonul de vârf în regiunile ultraperiferice și insulare, care depind în mare parte de transportul maritim și aerian; subliniază, de asemenea, importanța elaborării de planuri regionale care să promoveze mobilitatea între destinații; solicită Comisiei ca acțiunea nr. 12 din strategia pentru turismul maritim și costier, menționată mai sus, să ia în considerare și eficiența ajutoarelor de stat în regiunile de coastă și maritime;

68.  încurajează ferm Comisia ca, împreună cu statele membre și părțile interesate din sectorul turismului nautic și maritim, să evalueze necesitatea de a elabora strategii inteligente și inovatoare ca soluție pentru combaterea caracterului sezonier, care să fie adaptate deopotrivă sezoanelor de vârf și perioadelor de extrasezon și să ia în considerare diferitele grupuri-țintă; invită părțile interesate să depună eforturi pentru a crea experiențe, produse și servicii complementare care să fie integrate cu produsele locale, în special legate de patrimoniul și cultura maritime, sporturile nautice, navigarea de agrement, observarea vieții și peisajelor marine, activitățile legate de soare și plajă, pescuitul artizanal, gastronomia și sănătatea;

69.  subliniază importanța turismului de croazieră pentru dezvoltarea sectorului turistic din Europa; invită, prin urmare, Comisia să evalueze împreună cu statele membre resursele necesare și infrastructurile portuare și nautice existente și să standardizeze trierea deșeurilor și reciclarea, pentru a crea acțiuni inovatoare de planificare pentru aceste zone prin dezvoltarea conceptului de „oraș portuar inteligent”;

70.  subliniază că planificarea comună și acțiunile comune sunt, în egală măsură, importante pentru acceptarea turismului de către populație și pentru dezvoltarea durabilă a acestuia;

Un turism durabil, responsabil și social

71.  invită Comisia să promoveze în continuare turismul durabil, responsabil și ecologic în colaborare cu partenerii strategici, cum ar fi Comisia europeană a turismului și alte părți interesate, dezvoltând noi produse specifice și promovându-le pe cele existente și sugerează crearea la nivel european a unei platforme online, pe deplin accesibile, care să reunească informațiile existente privind produsele certificate, noile forme de turism, destinații și rute, precum și privind serviciile specifice cum ar fi mijloacele de transport și ghizii turistici, într-o singură bază de date, cu acces prin intermediul portalului visiteurope.com;

72.  consideră că majorarea (co)finanțării pentru proiecte turistice durabile trebuie să se facă în cadrul programului COSME;

73.  îndeamnă Comisia să finalizeze Carta europeană a turismului durabil și responsabil și să acorde în continuare sprijin financiar inițiativelor și rețelelor importante, cum ar fi EDEN (Destinații europene de excelență) și circuitele culturale europene;

74.  încurajează organizațiile naționale de turism ca, pe baza standardelor propuse de Comisie, să creeze la nivel național un portal unic specific privind turismul durabil și responsabil, pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză în ceea ce privește produsele și destinațiile naționale și transnaționale vizate;

75.  subliniază importanța dezvoltării unui turism durabil, responsabil și accesibil, în care conceptul de „destinație inteligentă” să fie esențial în promovarea destinațiilor, și care să combine aspectele sustenabilității, turismul experiențial și utilizarea adecvată a resurselor naturale, alături de noile tehnologii, inclusiv aspectele legate de accesibilitatea fizică și a informațiilor; este convins că rețelele de informare privind proiectele de turism responsabil oferă bune oportunități pentru sprijinirea IMM-urilor, a dezvoltării durabile locale, a locurilor de muncă durabile și a economiilor stabile;

76.  invită Comisia să realizeze un studiu privind certificatele de durabilitate pentru serviciile de turism responsabil, inclusiv o analiză a instrumentelor voluntare, indicând ce instrumente s-au dovedit de succes;

77.  solicită promovarea și dezvoltarea în continuare a ofertelor turistice pentru copii și familii, de exemplu prin crearea unei mărci europene a turismului destinat familiilor;

78.  subliniază că este important să se încurajeze programele destinate reabilitării vechilor structuri hoteliere, conform criteriilor durabilității ecologice;

79.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă turismul european în regenerarea zonelor rurale și urbane, în vederea unei dezvoltări locale și regionale durabile;

80.  solicită dezvoltarea de servicii turistice durabile în regiunile care, în ciuda unui potențial cultural și turistic foarte mare, au suferit un prejudiciu de imagine din cauza punerii unui accent mai mare pe alte sectoare, precum cel industrial, și a dezvoltării acestor sectoare;

81.  subliniază că este important să conștientizăm faptul că turismul nu trebuie să afecteze negativ viața cotidiană a rezidenților; consideră, din contra, că rezidenții ar trebui integrați în mod pozitiv în fenomenul turistic și că ei ar trebui să poată participa la acesta;

82.  subliniază că protecția patrimoniului natural și cultural și a biodiversității reprezintă un capital prețios pentru sectorul turismului și, prin urmare, susține statele membre și autoritățile regionale, precum și întreprinderile din domeniul turismului în promovarea ecoturismului și în respectarea legislației UE în materie de mediu atunci când iau decizii cu privire la proiectele de infrastructură sau le realizează; invită statele membre să integreze inițiativele privind patrimoniul natural în strategiile naționale și regionale privind turismul;

83.  subliniază importanța turismului durabil și responsabil pentru protejarea și promovarea patrimoniului natural și cultural regional; este convins, prin urmare, că sunt necesare măsuri adecvate pentru a sprijini și a promova produsele turistice regionale și sejururile de scurtă durată;

84.  invită Comisia și statele membre să dezvolte rețele de itinerarii verzi care să includă zone rurale, păduri și situri naturale minore prin integrarea rețelelor infrastructurii de transport existente cu noi soluții durabile din punctul de vedere al mediului;

85.  subliniază că turismul pentru pescuit poate contribui semnificativ la economia zonelor rurale ale Europei; subliniază că această formă de turism nu poate supraviețui decât cu condiția unei gestionări mai durabile a speciilor de pește pe cale de dispariție din apele interioare ale Europei;

86.  observă că agroturismul este una dintre cele mai simple forme de turism alternativ din UE și invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să sprijine acțiunile menite să stimuleze dezvoltarea în continuare a infrastructurii și a accesibilității acestui sector;

87.  invită Comisia să promoveze în continuare teritoriile și specialitățile locale, încurajând promovarea și asigurând protecția produselor locale, cum ar fi indicațiile geografice protejate agricole și neagricole (IGP);

88.  consideră că regiunile sensibile, cum ar fi insulele, coastele și munții și, în special, regiunile îndepărtate și cele ultraperiferice, depind adesea în mare măsură de activitățile turistice și sunt primele afectate de schimbările climatice; este convins, prin urmare, că protecția climei ar trebui să fie o prioritate și că ar trebui integrată mai mult în politicile europene, naționale și regionale din domeniul turismului și transportului, inclusiv prin axarea pe eficiența energetică, energia din surse regenerabile, transportul durabil și gestionarea deșeurilor; invită Comisia să realizeze un studiu de impact privind modul în care schimbările climatice afectează turismul în aceste regiuni din punct de vedere economic, ecologic și social, precum și privind influența pe care acestea o vor avea pe viitor;

89.  subliniază că este necesar să se promoveze potențialul turistic al zonelor rurale, insulare, de coastă și muntoase îndepărtate, încurajează dezvoltarea turismului maritim și marin durabil în UE și invită statele membre să dezvolte infrastructuri durabile și să îmbunătățească conectivitatea transfrontalieră ca mijloc de creștere a atractivității și accesibilității;

90.  subliniază faptul că insulele se confruntă cu probleme specifice, cum ar fi conexiunile între insulele mai mici și continent, și invită Comisia să propună măsuri de stimulare a investițiilor în acest domeniu;

91.  consideră că introducerea controalelor ecologice voluntare cu scopul de a îmbunătăți calitatea mediului în industria turismului reprezintă o contribuție utilă a sectorului și recomandă recompensarea întreprinderilor care dau dovadă de un angajament deosebit în acest sens;

92.  invită autoritățile și operatorii responsabili la nivel național, regional și local să facă mai multe eforturi pentru a promova rețelele de călătorie nemotorizate, cum ar fi circuitele europene ecvestre, traseele de drumeții, traseele de pelerinaj și pistele pentru biciclete, în combinație cu toate serviciile feroviare transfrontaliere, inclusiv trenurile de mare viteză și trenurile de noapte; reamintește că ar trebui exploatată întotdeauna și interoperabilitatea transportului cu alte moduri; recomandă eliminarea tarifelor majorate pentru zonele de frontieră, acest fenomen fiind una dintre barierele în calea utilizării mai largi a căilor ferate de către turiști în zonele de frontieră;

93.  recunoaște că turismul urban durabil este o afacere care înregistrează o creștere rapidă și că politicile privind mobilitatea și transportul în centrele turistice ale orașelor ar trebui să fie eficiente și durabile și ar trebui să creeze situații din care să aibă de câștigat atât vizitatorii, cât și gazdele;

94.  sprijină dezvoltarea unor forme de transport multimodal integrat pentru turiști prin introducerea de bilete care să permită utilizarea a diferite mijloace de transport, în funcție de diferitele nevoi; subliniază că progresele în serviciile integrate de emitere a biletelor ar reprezenta un stimulent eficient pentru turismul transfrontalier;

95.  subliniază că vehiculele electrice reprezintă o soluție tot mai atractivă din punctul de vedere al noii mobilității flexibile atât pentru turismul rural, cât și pentru cel urban, precum și că acest mijloc de mobilitate ar trebui consolidat în stațiunile de vacanță;

96.  subliniază că este important să se faciliteze accesul bicicliștilor la transportul public;

97.  încurajează ferm Comisia să evalueze posibilitatea de a transforma sistemul european de indicatori pentru turism (ETIS) într-un instrument al Uniunii menit să ajute destinațiile turistice să controleze, să gestioneze, să evalueze și să îmbunătățească performanța în materie de durabilitate;

98.  invită statele membre ca, în cadrul cooperării internaționale, să transmită experiențele lor pozitive legate de gestionarea durabilă a turismului;

99.  consideră că accesibilitatea deplină și prețurile decente în turism sunt o parte integrantă a durabilității sale; afirmă că principiul „turismul pentru toți” le permite persoanelor, în special celor cu nevoi speciale, cum ar fi persoanele cu handicap sau cele cu mobilitate redusă, tinerii, persoanele în vârstă, familiile cu venituri reduse și familiile cu copii, să se bucure de drepturile lor de cetățeni și că, prin urmare, acesta trebuie să fie referința pentru orice acțiune în domeniul turismului desfășurată la nivel național, regional, local sau european; invită statele membre ca, în elaborarea conceptelor de turism pentru seniori și persoanele cu handicapuri specifice, să se concentreze în special pe utilizarea noilor tehnologii;

100.  recomandă statelor membre dezvoltarea unui sistem european de identificare unitar și transparent vizând accesibilitatea ofertelor, precum și crearea unor platforme de internet corespunzătoare; solicită Comisiei să prezinte propuneri în acest sens;

101.  recomandă statelor membre să introducă accesibilitatea pentru persoanele cu handicap ca un criteriu de eligibilitate pentru industria turismului în cadrul programelor de dezvoltare economică;

102.  subliniază că încrederea consumatorilor în societățile care furnizează servicii în sectorul turistic depinde, de asemenea, de capacitatea societăților de a pune la dispoziția consumatorilor mijloace alternative simple, eficace și rapide de soluționare a litigiilor consumatorilor și de a proteja datele cu caracter personal și datele financiare ale consumatorilor;

103.  consideră că, pentru a face ca turismul european să fie accesibil, este necesar ca companiile aeriene să renunțe la practica perturbatoare și destul de răspândită de a aloca mai mult spațiu la clasa business decât la clasa economică;

104.  subliniază contribuția societății civile în promovarea unor noi forme de turism, prin rețelele de socializare, organizațiile de voluntariat, asociațiile culturale și sportive, grupurile de acțiune ale cetățenilor și organizațiile care reprezintă tinerii, femeile și comunitățile de expatriați;

105.  solicită o mai mare recunoaștere a rolului vital jucat de voluntariat în dezvoltarea și susținerea turismului prin intermediul voluntariatului cultural;

106.  îndeamnă Comisia și statele membre să ia în considerare și să sprijine potențialul economiei sociale în dezvoltarea unui turism durabil și responsabil;

107.  consideră că turismul are o valoare socială importantă pentru tineri, salariați și pensionari și invită statele membre să utilizeze fondurile UE pentru dezvoltarea turismului în scopuri de sănătate și de agrement;

108.  subliniază că actuala criză a imigrației în Europa afectează în special zonele de coastă, unde turismul reprezintă o sursă de venit importantă pentru rezidenți; solicită Comisiei să elaboreze un raport privind impactul pe care afluxul necontrolat de imigranți în UE îl are asupra sectorului turismului;

Consumul colaborativ

109.  salută oportunitățile pe care le implică consumul colaborativ pentru întreprinderile nou-înființate și cele inovatoare din sectorul turismului; recunoaște complementaritatea acestor servicii cu alte oferte turistice în ceea ce privește locurile și persoanele vizate;

110.  reamintește că consumul colaborativ este un nou model socioeconomic, apărut odată cu revoluția tehnologică și accesul la internet, care a conectat oamenii prin platforme online, unde pot fi tranzacționate bunuri și servicii în mod sigur și transparent;

111.  subliniază că legislația în vigoare nu este adaptată pentru consumul colaborativ și că, din acest motiv, guvernele locale și naționale au început să studieze aceste platforme online și încearcă să reglementeze efectele acestora, de multe ori aplicând măsuri disparate și disproporționate în cadrul Uniunii; îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre și să analizeze cele mai bune inițiative care pot fi adoptate la nivel european, național, regional și local; recomandă să se aibă în vedere definirea unui cadru de reglementare corespunzător în cadrul strategiei globale a UE privind piața internă digitală;

112.  subliniază că, înainte de a adopta măsuri de reglementare, trebuie să se analizeze mai întâi reacțiile față de amploarea pe care o ia consumul colaborativ; consideră totuși că orice acțiune din partea autorităților publice trebuie să fie proporțională și flexibilă pentru a permite adoptarea unui cadru de reglementare care să asigure condiții echitabile pentru întreprinderi și, în special, un mediu de afaceri pozitiv favorabil IMM-urilor și inovării din acest sector; consideră, de asemenea, în interesul protecției consumatorilor, că reglementările din domeniul securității, siguranței și sănătății aplicabile sectorului turismului tradițional ar trebui să se aplice și în cazul serviciilor turistice oferite pe bază comercială în cadrul consumului colaborativ;

113.  subliniază că activitățile furnizorilor trebuie clasificate corect pentru a distinge în mod clar între serviciile colaborative ad hoc sau permanente și cele profesionale pentru întreprinderi, în cazul cărora ar trebui să se aplice reglementări corespunzătoare;

114.  evidențiază, de asemenea, că platformele trebuie să fie pe deplin accesibile și că consumatorii care utilizează aceste situri trebuie să fie corect informați și nu trebuie induși în eroare, iar datele lor cu caracter personal trebui protejate; subliniază importanța unui sistem viabil și transparent de evaluări, precum și importanța de a garanta că consumatorii nu sunt penalizați de furnizorii de servicii pentru comentariile negative;

115.  subliniază că întreprinderile din domeniul tehnologic care au rolul de intermediari trebuie să îi informeze pe furnizori cu privire la obligațiile care le revin, în special în ceea ce privește protecția drepturilor consumatorilor, și să furnizeze informații fiabile și accesibile legate de toate taxele și costurile ascunse ale activității comerciale, precum și cu privire la modul în care să respecte pe deplin reglementările locale, în special în ceea ce privește legislația fiscală și respectarea normelor legate de siguranța consumatorilor și condițiile de lucru ale persoanelor care furnizează servicii turistice;

116.  invită Comisia să evalueze impactul economic și social al consumului colaborativ și implicațiile sale pentru industria turismului, consumatori, întreprinderile din domeniul tehnologic și autoritățile publice și să prezinte un raport Parlamentului cu privire la rezultatul inițiativelor pe care le-a avut până în prezent, inclusiv activitatea grupului operativ înființat de DG GROW;

Digitalizarea

117.  solicită Comisiei să definească, împreună cu sectorul turismului și asociațiile din acest domeniu, o foaie de parcurs inteligentă a inițiativelor care vizează domeniul mai larg al inovării (proces, TIC, cercetare) și competențele necesare, pentru a încuraja societățile din domeniul călătoriilor și turismului să adopte instrumentele digitale și să le utilizeze într-un mod mai eficient; consideră că Comisia ar putea să depună eforturi concertate pentru a disemina bunele practici în acest domeniu;

118.  salută Platforma pentru turism digital a Comisiei și obiectivele sale (i) de a crește capacitatea de inovare și digitalizarea IMM-urilor din domeniul turismului în scopul stimulării acestui sector și (ii) de a face propuneri privind modalitățile de adaptare și de elaborare a unor politici durabile, competitive și axate pe consumator care să vizeze dezvoltarea în continuare a sectorului turistic; încurajează utilizarea tehnologiilor inovatoare, schimbul de bune practici și consolidarea cooperării la nivel regional în vederea transformării sectorului turismului din Europa într-un sector mai atractiv și mai competitiv; consideră că promovarea formării online și asimilarea sporită a tehnologiilor digitale ar favoriza realizarea acestui obiectiv;

119.  este conștient de faptul că IMM-urile, majoritatea dintre ele fiind microîntreprinderi, și întreprinderile nou-înființate din sectorul turismului se confruntă cu dificultăți considerabile de promovare a serviciilor lor în străinătate și de adaptare la condițiile de piață aflate în schimbare rapidă; ia act de faptul că noile instrumente informatice, cum ar fi portalul pentru industria turismului dezvoltat de Comisie, precum și seminarele online pot ajuta IMM-urile să profite de oportunitățile oferite de sectorul digital; subliniază că punerea la dispoziție a portalului pentru industria turismului în toate limbile statelor membre ar promova și mai mult beneficiile teritoriale ale acestor acțiuni; încurajează adoptarea unor inițiative similare la nivel local, regional și național;

120.  invită Comisia să promoveze în continuare colaborarea dintre actorii publici și privați din domeniul călătoriilor și turismului, pentru a facilita găsirea și adoptarea unor soluții digitale de către întreprinderile europene; subliniază, în special, necesitatea unei mai bune coordonări între administrațiile publice din domeniul turismului de la nivel național, regional și local, agențiile de turism turoperatoare, sectorul hotelier și întreprinderile din sectorul digital;

121.  invită Comisia să sprijine sectorul să dezvolte instrumente care să permită monitorizarea destinațiilor turiștilor, întocmirea profilului acestora, trasarea mobilității lor pentru a identifica interesele lor și a dezvolta produse adecvate, și să creeze instrumente care să le ofere destinații personalizate sau să monitorizeze rețelele pentru a cunoaște părerile celor care ne vizitează;

122.  solicită Comisiei să prezinte un raport cuprinzător care să includă o evaluare a situației actuale în ceea ce privește digitalizarea pieței turismului, în vederea identificării și abordării provocărilor și oportunităților pentru diverșii actori din domeniul public și privat la nivel național, regional și local; consideră că acest raport ar trebui să includă recomandări corespunzătoare care să garanteze concurența loială și condiții echitabile de concurență pentru toți actorii și să protejeze consumatorii oferind transparență, neutralitate și accesibilitate;

123.  constată creșterea achiziționării directe de către utilizatori a serviciilor turistice online și riscurile potențiale pe care acest lucru le implică pentru consumatori, care de multe ori nu își cunosc drepturile și nici legislația aplicabilă; solicită Comisiei să monitorizeze în detaliu posibilele abuzuri ce pot apărea în acest domeniu, mai ales atunci când este vorba de cumpărarea combinată de servicii de la diferiți furnizori (de exemplu, bilete de avion și închirieri auto) și să adapteze și să dezvolte aceste noi modalități de rezervare de servicii în cadrul următoarei revizuiri a Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii;

124.  salută încheierea recentă a negocierilor din cadrul trilogului privind revizuirea Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii; solicită transpunerea și punerea în aplicare prompte și eficace a acesteia în vederea adaptării sectorului și protejării consumatorilor în mediul digital;

125.  invită Comisia să reorienteze fondurile și programele pentru a sprijini mai bine digitalizarea societăților europene din domeniul turismului;

126.  solicită Comisiei să se asigure că furnizorii de servicii beneficiază de un acces echitabil și egal la datele relevante al operatorilor de turism și transport, pentru a facilita furnizarea digitală multimodală a serviciilor de informații și de emitere a biletelor; ia act de importanța sistemelor de transport inteligente (STI) în furnizarea de informații exacte și în timp real cu privire la trafic și călătorie pentru dezvoltarea serviciilor integrate de mobilitate, care ar aduce beneficii dezvoltării turismului european;

127.  invită statele membre să identifice și să sprijine inițiativele la nivelul UE care favorizează utilizarea infrastructurii digitale și interoperabilitatea între diferite platforme; invită, în acest context, statele membre să pună la dispoziție WiFi gratuit în zonele turistice și să renunțe la tarifele de roaming până la 15 iunie 2017, așa cum a fost stabilit, precum și la blocarea geografică;

128.  invită statele membre și autoritățile locale să doteze toate stațiile și platformele de sosire, plecare și transfer cu birouri de informare cu personal competent, care poate oferi informații cu privire la principalele obiective, modalități de transport și structuri turistice, și cu sisteme digitale de informații multilingve cu acces gratuit și nelimitat la rețelele WiFi, care să poată fi utilizate și de persoanele cu handicap;

129.  subliniază că pasagerii se confruntă în continuare cu prețuri, termeni și condiții diferite în momentul în care își rezervă online cazarea sau mijloacele de transport; salută, prin urmare, Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”; invită Comisia să adopte o propunere cuprinzătoare pentru a pune capăt blocării geografice nejustificate a accesului la bunuri, servicii și la cele mai bune prețuri disponibile, pe baza localizării geografice sau a țării de reședință;

130.  îndeamnă statele membre să încurajeze accesul la banda largă de mare viteză ca o prioritate pentru zonele turistice îndepărtate și ultraperiferice, cum ar fi insulele și zonele de coastă, zonele muntoase și cele rurale, cu scopul de a consolida dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului și de a reduce diviziunea digitală din UE;

131.  invită statele membre și părțile interesate să dezvolte mijloace eficace pentru a contracara lipsa forței de muncă calificate în toate domeniile turismului, în special, în domeniul digitalizării;

132.  este îngrijorat de faptul că multe dintre avantajele economice ale distribuției online nu sunt valorificate în Europa; consideră că guvernele europene ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini antreprenoriatul și, în special, soluțiile axate pe tehnologie în Europa;

o
o   o

133.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 56 E, 26.2.2013, p.41.
(2) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9.
(3) JO C 134, 7.6.2003, p. 7.


Dezvoltarea unei tehnologii prin satelit care să stea la baza unor sisteme de urmărire globală a zborurilor
PDF 262kWORD 77k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 octombrie 2015 referitoare la atribuirea, de către Conferința Mondială pentru Radiocomunicații (WRC15), ce urmează a avea loc la Geneva, în perioada 2-27 noiembrie 2015, a benzii de frecvențe radio necesare pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a unei tehnologii prin satelit care să stea la baza unor sisteme de urmărire globală a zborurilor (2015/2857(RSP))
P8_TA(2015)0392B8-1094/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere noul punct privind sistemele de urmărire de la bordul aeronavelor de pe ordinea de zi a următoarei Conferințe Mondiale pentru Radiocomunicații (WRC-15) a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), ce urmează a avea loc la Geneva, în perioada 2-27 noiembrie 2015,

–  având în vedere documentul de lucru intitulat „Posibilitățile de urmărire și localizare a aeronavelor”, prezentat de UE în cadrul reuniunii multidisciplinare a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) privind urmărirea globală, ce a avut loc în perioada 12-13 mai 2014,

–  având în vedere recomandările făcute în cadrul reuniunii multidisciplinare a OACI menționate anterior cu privire la urmărirea globală,

–  având în vedere Avizul nr. 01/2014 al Agenției Europene de Siguranță a Aviației din 5 mai 2014, intitulat „Modificarea cerințelor pentru înregistratoarele de zbor și dispozitivele de localizare subacvatică”,

–  având în vedere recomandările de siguranță elaborate de diferite autorități naționale responsabile de investigațiile privind siguranța în vederea creșterii siguranței prin facilitarea recuperării informațiilor, astfel încât să se poată efectua investigații privind siguranța în domeniul aviației civile, și a îmbunătățirii performanței și folosirii înregistratoarelor de zbor, precum și a localizării aeronavelor după producerea unor accidente deasupra apei(1),

–  având în vedere propunerea de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 în ceea ce privește cerințele pentru înregistratoarele de zbor, dispozitivele de localizare subacvatică și sistemele de urmărire a aeronavelor(2),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisei cu privire la atribuirea, de către Conferința Mondială pentru Radiocomunicații (WRC15), ce urmează a avea loc la Geneva, în perioada 2-27 noiembrie 2015, a benzii de frecvențe radio necesare pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a unei tehnologii prin satelit care să stea la baza unor sisteme de urmărire globală a zborurilor (O-000118/2015 – B8-1101/2015),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru transport și turism,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât tragediile în care au fost implicate zborul Air France AF447 (1 iunie 2009) și zborul Malaysia Airlines MH370 (8 martie 2014) au scos în evidența faptul că este necesar să se introducă noi sisteme de stabilire, în orice moment, a poziției aeronavelor de transport public, chiar și în zonele îndepărtate;

B.  întrucât astfel de sisteme de supraveghere din cadrul gestionării traficului aerian (ATM) vor facilita stabilirea poziției unei aeronave în caz de comportament anormal, urgență sau accident;

C.  întrucât, având în vedere tragediile în care au fost implicate zborurile AF447 și MH370, aceste sisteme nu ar trebui să fie afectate de întreruperea alimentării obișnuite cu energie electrică și nu ar trebui să poată fi în niciun fel dezactivate în timpul zborului;

D.  întrucât aceste sisteme vor crește eficiența operațiunilor de căutare și salvare și a investigațiilor, deoarece sistemele actuale de urmărire a zborurilor nu funcționează în toate zonele lumii;

E.  întrucât aceste sisteme ar putea, de asemenea, fi o metodă importantă de creștere a eficienței și capacității ATM, crescând, totodată, foarte mult siguranța în domeniul aviației și reducând costurile legate de infrastructură;

F.  întrucât Comisia, în colaborare cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și alte părți interesate, a început să analizeze diferite variante tehnice, ținând seama de performanța acestora, și a propus norme privind urmărirea zborurilor ce ar urma să fie aplicate treptat;

G.  întrucât, dintre variantele posibile aplicate și/sau analizate în prezent [de exemplu, supravegherea dependentă automată - contract (Automatic Dependent Surveillance – Contract - (ADS-C)), sistemele de comunicații, adresare și raportare aflate la bord (Aircraft Communications Addressing and Reporting System (ACARS)) și sistemul de comunicare „High Frequency Data Link”], tehnologia de supraveghere automată dependentă-radioemisie [Automatic Dependent Surveillance – Broadcast (ADS-B)], combinată cu comunicarea prin satelit, pare a fi o metodă foarte promițătoare;

H.  întrucât tehnologia ADS-B poate susține supravegherea ATM în afara zonelor cu cea mai ridicată densitate a populației, unde acoperirea radarelor este limitată, imposibilă sau extrem de costisitoare (inclusiv în zona oceanelor și în regiunile terestre nelocuite);

I.  întrucât, în cazul tehnologiei ADS-B prin satelit, furnizorii de servicii de navigație aeriană pot desfășura activități de supraveghere cu ajutorul comunicațiilor dintre aeronave și o constelație de sateliți și întrucât, în acest sens, s-ar putea să fie necesar să se atribuie o anumită bandă de frecvențe radio care să fie protejată împotriva interferențelor;

J.  întrucât Conferința Mondială pentru Radiocomunicații (WRC15), programată a avea loc în noiembrie 2015 și organizată de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), este forul care stabilește ce servicii radio sunt atribuite pentru anumite benzi de frecvențe radio;

K.  întrucât ar trebui luate măsuri pentru a asigura faptul că dezvoltarea tehnologiei ADS-B nu este împiedicată de nealocarea la timp a unei benzi de frecvențe radio corespunzătoare,

1.  susține demersul Comisiei vizând dezvoltarea rapidă a unui sistem de urmărire globală a zborurilor care să țină seama de performanțe și care va permite furnizorilor de servicii de navigație aeriană să stabilească în orice moment poziția aeronavelor de transport public, chiar și în zonele îndepărtate;

2.  subliniază că un astfel de sistem ar trebui să funcționeze chiar și în cazul întreruperii alimentării obișnuite cu energie electrică de la bord și nu ar trebui să poată fi în niciun fel dezactivat în timpul zborului;

3.  consideră că dezvoltarea unui astfel de sistem ar trebui să aibă loc printr-o cooperare puternică între toate părțile interesate (de exemplu, sectorul competent, companiile aeriene, furnizorii de servicii de navigație aeriană, serviciile de securitate și salvare, autoritățile responsabile de investigațiile privind siguranța aviației și o serie de organizații internaționale);

4.  remarcă faptul că tehnologia ADS-B prin satelit, care are la bază comunicațiile dintre aeronave și sateliți, este una dintre variantele cele mai promițătoare de dezvoltare a unui sistem de supraveghere globală ATM;

5.  subliniază că, în ceea ce privește folosirea tehnologiei ADS-B, este foarte important să se țină seama de nevoile tuturor utilizatorilor spațiului aerian și să se asigure interoperabilitatea tehnologiilor alternative pentru a evita încălcarea siguranței și a securității;

6.  menționează că dezvoltarea tehnologiei ADS-B prin satelit poate implica atribuirea unei benzi de frecvențe radio corespunzătoare pentru a evita orice interferențe;

7.  invită Comisia să ia măsurile necesare – având în vedere Conferința Mondială pentru Radiocomunicații (WRC-15), ce urmează a avea loc la Geneva, în noiembrie 2015 – cu privire la atribuirea benzii de frecvențe radio necesare pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a unui sistem de urmărire globală a zborurilor prin satelit;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Avizul nr. 01/2014 al Agenției Europene de Siguranță a Aviației din 5 mai 2014, p. 1, „Referire”.
(2) Documentul RPS COM-AC DRC(2015) D040413/02 al Comisiei și anexa.

Notă juridică