Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2139(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0373/2015

Texte depuse :

A8-0373/2015

Dezbateri :

PV 18/01/2016 - 17
CRE 18/01/2016 - 17

Voturi :

PV 19/01/2016 - 5.5
CRE 19/01/2016 - 5.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0005

Texte adoptate
PDF 289kWORD 126k
Marţi, 19 ianuarie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE
P8_TA(2016)0005A8-0373/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE (2015/2139(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2, articolul 21 și articolul 27 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 165 și 167, precum articolul 17, conform cărora Uniunea Europeană trebuie să respecte statutul conferit în temeiul dreptului național bisericilor, asociațiilor sau comunităților religioase, precum și organizațiilor filosofice și neconfesionale, și trebuie să recunoască identitatea și contribuția specifică a acestora, menținând un dialog deschis, transparent și permanent,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 10, 11 și 22 și preambulul acesteia,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 2 din Protocolul nr. 1 la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția Organizației Națiunilor Unite din 20 decembrie 2010, intitulată „Cultură și dezvoltare”,

–  având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite (2000) și îndeosebi articolele referitoare la drepturile omului, democrație și buna guvernare,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) (1979),

–  având în vedere Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (Convenția UNESCO),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), în special articolul 16 și Declarația ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri,

–  având în vedere Rezoluția 67/179 a Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 2012 și Rezoluția 22/20 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 22 martie 2013,

–  având în vedere Recomandarea sa din 13 iunie 2013 adresată Consiliului referitoare la proiectul de Orientări ale UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și a convingerilor(1), precum și Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și a convingerilor, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,

–  având în vedere Decizia nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind Anul european al dialogului intercultural (2008)(2),

–  având în vedere Concluziile din 20 noiembrie 2008 ale Consiliului privind promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural în cadrul relațiilor externe ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre(3),

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (11855/2012), adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012,

–  având în vedere Cartea albă a Consiliul Europei din 7 mai 2008 privind dialogul intercultural, intitulată „Să trăim împreună cu egală demnitate”,

–  având în vedere Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (COM(2007)0242), care are ca obiectiv să promoveze conștientizarea diversității culturale și a valorilor UE, dialogul cu societatea civilă și schimbul de bune practici,

–  având în vedere rezultatele și acțiunile întreprinse în urma Acțiunii pregătitoare privind cultura în relațiile externe ale UE, din 2014,

–  având în vedere Protocolul privind cooperarea culturală din anexa la modelul de acord de liber schimb(4),

–  având în vedere Declarația de la Paris privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015 (8496/15),

–  având în vedere recomandările finale comune ale trioului Președinției Uniunii de la Conferința UE pentru tineret organizată în 2015 la Luxemburg, care au luat în considerare consultarea din cadrul dialogului structurat menită să capaciteze tinerii pentru participarea politică la viața democratică din Europa, și prin care Parlamentul European a fost invitat să promoveze educația bazată pe valori și cetățenia activă,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0373/2015),

A.  întrucât Europa reprezintă un imens patrimoniu al diversității culturale, sociale, lingvistice și religioase; întrucât, în acest context, valorile comune care structurează societățile noastre, cum ar fi libertatea, justiția socială, egalitatea și nediscriminarea, democrația, drepturile omului, statul de drept, toleranța și solidaritatea, sunt de o importanță crucială pentru viitorul Europei;

B.  întrucât, nefiind un concept juridic, dialogul intercultural nu este reglementat de legislația națională, a UE sau internațională, dar are la bază cadre internaționale care vizează respectarea drepturilor omului și a diversității culturale;

C.  întrucât dialogul intercultural a fost definit orientativ, în diferite studii și concluzii formulate în contextul Anului european al dialogului intercultural (2008), ca fiind un proces ce cuprinde un schimb și o interacțiune deschisă și respectuoasă între persoane, grupuri și organizații din medii culturale diferite sau cu viziuni diferite asupra lumii; întrucât printre obiectivele acestuia se numără: dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a diferitelor perspective și practici; creșterea participării, a libertății și a capacității de a face alegeri; încurajarea egalității; și susținerea proceselor creative;

D.  întrucât este important să se ofere mijloacele necesare, în special financiare, pentru a prioritiza finanțarea programelor destinate stimulării dialogului intercultural și dialogului între cetățeni, în vederea consolidării respectului reciproc într-un context al unei puternice diversități culturale și a abordării realităților complexe din societățile noastre și a coexistenței unor identități culturale și convingeri diferite, precum și pentru a evidenția contribuția diferitelor culturi la societățile și la patrimoniul european și pentru a controla eficient conflictele;

E.  întrucât atingerea acestui obiectiv nu este numai o responsabilitate a autorităților publice și a factorilor de decizie, ci și o responsabilitate comună a societății în ansamblu, incluzând o gamă largă de actori, precum mass-media, educatorii, întreprinderile, comunitățile și liderii religioși; întrucât, în afară de actorii politici, este important de evidențiat rolul tuturor celorlalți actori implicați în dialogul intercultural;

F.  întrucât anumite articole din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prezintă o relevanță specială pentru dialogul intercultural, promovând egalitatea, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă și lingvistică, libertatea de exprimare și de circulație, precum și drepturile cetățenilor la participare economică și politică;

G.  întrucât un dialog intercultural autentic necesită o cunoaștere solidă a culturii proprii și a altor culturi;

H.  întrucât, având în atenție Anul European pentru Dezvoltare 2015, reexaminarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului ale ONU și rezultatele Summitului Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea sustenabilă din 2015, rolul culturii este esențial pentru realizarea unei dezvoltării sustenabile și pentru eradicarea sărăciei la nivel mondial; solicitând, de asemenea, o integrare mai explicită a culturii în agenda ONU post-2015 pentru o dezvoltare sustenabilă;

I.  întrucât, la nivel european și mondial, există numeroase provocări legate de globalizare, migrație, conflicte religioase și interculturale, precum și de ascensiunea radicalismului;

J.  întrucât, în contextul dialogului intercultural, este esențială realizarea atât a drepturilor universale ale omului (ca drepturi individuale), cât și a drepturilor culturale (ce recunosc identități culturale specifice și multiple);

K.  întrucât dezvoltarea mobilității educaționale pentru studenți și profesori și a tuturor celorlalte forme de schimburi internaționale poate conduce la o lume mai bună, în care oamenii să circule liber și să se practice de un dialog intercultural deschis;

1.  susține că Uniunea Europeană ar trebui să valorifice și să reia activitatea remarcabilă desfășurată în contextul Anului european al dialogului intercultural din 2008, să încurajeze schimbul de bune practici și să promoveze un nou dialog structurat cu toți actorii asupra chestiunilor interculturale și interconfesionale, ținând seama de toate evenimentele dramatice petrecute recent: oamenii politici europeni și naționali, autoritățile locale și regionale, bisericile, asociațiile și comunitățile religioase, organizațiile filosofice și neconfesionale, organizațiile și platformele societății civile, personalul din sport, cultură și educație, consiliile naționale și europene pentru tineret, universitarii și mass-media;

2.  încurajează toți actorii să stabilească o definiție actualizată, clară și legată de politică a dialogului intercultural, să aplice sau să armonizeze metodele, criteriile de calitate și indicatorii în vederea evaluării impactului programelor și proiectelor privind dialogul intercultural și să caute metodologii comparative interculturale;

3.  susține că trebuie favorizată o concepție interculturală și interconfesională bazate pe valori în domeniul educațional, pentru a aborda și a promova respectul reciproc, integritatea, principiile etice, diversitatea culturală și incluziunea și coeziunea socială, inclusiv prin programe de schimb și mobilitate pentru toți;

4.  susține că diversitatea culturală ar trebui tratată și de industria audiovizuală și cea culturală; încurajează aceste industrii să găsească modalități creative de a obține un acord privind o serie de planuri de acțiune naționale, regionale și locale care să vizeze punerea în aplicare a Convenției UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale;

5.  subliniază că dialogul interreligios ar trebui considerat o componentă a dialogului intercultural, o precondiție a păcii și un instrument esențial de management al conflictelor, axându-se pe demnitatea persoanei și pe necesitatea respectării drepturilor omului în lume, cu un accent special pe libertatea de gândire, conștiință și religie și pe dreptul la protecție al minorităților religioase;

6.  subliniază că un dialog intercultural și interconfesional autentic încurajează interacțiunile pozitive și de cooperare, promovează înțelegerea și respectul între culturi, crește diversitatea și respectul pentru democrație, libertate, drepturile omului, precum și toleranța pentru valorile universale și pentru cele specifice fiecărei culturi;

7.  subliniază importanța unei integrări rapide și a educării comunităților;

8.  consideră că UE, în calitate de actor mondial, ar trebui să includă cultura și schimburile culturale și să mărească ponderea educației în relațiile sale externe și în politica de dezvoltare, ca instrumente pentru consolidarea valorilor fundamentale comune, cum ar fi respectul și înțelegerea reciprocă, oferind instrumente eficiente pentru o abordare de substanță și viabilă a soluționării conflictelor, a instaurării păcii și a prevenirii crizelor;

9.  consideră că, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE, dialogul cultural și diversitatea ar trebui integrate transversal în toate domeniile de politică ale UE care au impact asupra valorilor sale fundamentale, precum politica pentru tineret, politica din domeniul educației, mobilitatea, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, politicile externe, drepturile femeii și egalitatea de gen, comerțul și dezvoltarea regională;

10.  subliniază necesitatea de a instrui și a pregăti generațiile viitoare pentru a găsi soluții îndrăznețe și pentru a aborda în mod eficient și inovator provocările cu care se vor confrunta cetățenii europeni în viitor, oferindu-le acces la o veritabilă educație civică și asigurându-se că vor avea motivația necesară și că se vor angaja în direcția dobândirii unor competențe și abilități precum spiritul antreprenorial, asumarea rolului de lider și creșterea capacităților;

11.  recunoaște că dialogul intercultural constituie un instrument pentru o participare democratică favorabilă incluziunii și pentru responsabilizarea cetățenilor, îndeosebi în materie de bunuri comune și spații publice; susține că un astfel de dialog intercultural poate avea o contribuție semnificativă la consolidarea democrației și la cultivarea unui sentiment de incluziune și de apartenență mai vast și mai profund;

12.  consideră că creșterea investițiilor publice pentru o educație formală, neformală și informală incluzivă, de calitate și accesibilă reprezintă un prim pas către asigurarea accesului și oportunităților egale pentru toți; reamintește necesitatea de a asigura diversitatea culturală și socială în sălile de clasă și în mediile educaționale, inclusiv în rândul cadrelor didactice, în vederea reducerii abandonului școlar timpuriu și a încurajării educației copiilor defavorizați, pentru a promova egalitatea și a stimula coeziunea socială în rândul generațiilor viitoare;

13.  subliniază că educația formală, neformală și informală și accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, pe lângă faptul că oferă cunoștințe, aptitudini și competențe, ar trebui, de asemenea, să ajute cursanții să asimileze valorile etice și civice și să devină membri ai societății activi, responsabili și cu un spirit deschis; subliniază, în acest sens, necesitatea începerii educației civice încă de la vârste timpurii și recunoaște importanța colaborării între toți actorii din domeniul educației; susține promovarea spiritului de inițiativă și de angajament al copiilor și tinerilor în vederea consolidării legăturilor sociale, a creării unui sentiment de apartenență și a elaborării unor coduri etice de combatere a discriminării;

14.  recunoaște rolul important al educației neformale și informale, precum și avantajele creării unor sinergii și parteneriate între toate nivelurile și formele de învățare, inclusiv între generații; subliniază, de asemenea, importanța participării la activitățile sportive și la cele de voluntariat pentru stimularea dezvoltării competențelor civice, sociale și interculturale, sociale și civice, precum și pentru creșterea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate sau vulnerabile și a cetățenilor în general, în special a copiilor, prin transmiterea spiritului de echipă și a respectului pentru diversitate, combătând astfel o serie de fenomene sociale precum violența, radicalismul, rasismul și xenofobia, și reconstruind bazele unui dialog constructiv și pașnic între comunități; reamintește, în acest sens, rolul esențial al programelor UE din domeniul culturii, media, educației, tineretului și sportului, ca instrumente de combatere a intoleranței și prejudecăților și de promovare a unui sentiment al apartenenței comune și al respectului pentru diversitatea culturală;

15.  subliniază importanța creării unor legături solide între cultură și educație, pentru a dezvolta aptitudini și competențe transferabile, a crește numărul locurilor de muncă înalt calificate și sigure, în concordanță cu Agenda OIM privind munca decentă, și a atinge un nivel ridicat de incluziune socială și cetățenie activă; consideră că acestea sunt obiectivele principale ale materializării valorilor fundamentale ale UE, consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; reamintește valoarea CONNECT, singurul program al UE de promovare a proiectelor culturale și educative, și încurajează Comisia să ia în considerare o nouă linie pilot de acțiune pentru testarea fezabilității actuale a unui asemenea program;

16.  susține mobilitatea tinerilor și a cadrelor didactice, precum și toate formele de cooperare dintre școli și universități, de exemplu prin platforme educaționale comune, programe de studiu comune și proiecte comune, menite să susțină înțelegerea și aprecierea diversității culturale, precum și dobândirea de către tineri a unor competențe sociale, civice și interculturale; consideră, în această privință, că expunerea de la vârste timpurii a copiilor la alte culturi îi ajută să dobândească aptitudini și competențe esențiale de viață pentru dezvoltarea lor personală, pentru o viitoare carieră și pentru o cetățenie europeană activă; subliniază că includerea unor vizite de studiu speciale în diverse state membre, precum și mobilitatea transnațională a copiilor de vârstă mică constituie, de asemenea, un mijloc necesar pentru a construi fundamentele culturilor, artelor, limbilor și valorilor europene; încurajează mobilitatea specifică pentru profesorii din învățământul primar și secundar, în vederea schimburilor de experiență și a dezvoltării unor instrumente proprii pentru a face față și a răspunde provocărilor societale evolutive; subliniază rolul și importanța programului Erasmus+, care contribuie la dezvoltarea unei conștiințe europene în rândul tinerilor, creează un sentiment al apartenenței comune și o cultură a dialogului intercultural, facilitând mobilitatea tinerilor și mărindu-le șansele de angajare; încurajează adoptarea unor măsuri suplimentare de facilitare a accesului și a integrării grupurilor defavorizate și a persoanelor cu nevoi speciale în acțiunile de mobilitate Erasmus+;

17.  încurajează statele membre să dezvolte programe de formare de calitate, care să promoveze diversitatea și să capaciteze cadrele didactice, persoanele care lucrează cu tinerii și asistenții sociali, precum și serviciile de consiliere pentru copii sau pentru părinți din școli și din medii neformale și informale, și care să poată răspunde nevoilor de educație și instruire ale copiilor din medii culturale și sociale diferite, contracarând toate formele de discriminare și rasism, inclusiv intimidarea în societate sau pe internet; remarcă că resursele educaționale ar trebui regândite pentru a favoriza o învățare multilingvă și bazată pe pluralitatea perspectivelor, precum și că trebuie valorizate și promovate sistematic, în acest context, experiențele și competențele multilingve și interculturale ale profesorilor;

18.  subliniază importanța investirii în programe de învățare pe tot parcursul vieții adresate cadrelor didactice, care să le transmită competențele pedagogice necesare în domenii precum migrația, aculturalizarea și psihologia socială și să le ajute să utilizeze diversitatea ca pe o resursă bogată de învățare în sala de clasă;

19.  observă rolul esențial al cadrelor didactice pentru consolidarea, în cooperare cu familiile, a legăturilor sociale, creând un sentiment de apartenență și ajutând tinerii să își dezvolte valori etice și civice;

20.  recunoaște necesitatea creării unor medii de învățare bazate pe drepturi și care să țină seama de dimensiunea de gen, astfel încât cursanții să învețe și să susțină drepturile omului, inclusiv drepturile femeilor și ale copiilor, valori fundamentale și participare civică, drepturile și obligațiile cetățenilor, democrație și statul de drept, să aibă încredere în identitatea lor, să știe că le este auzită vocea și că le sunt apreciate convingerile de către propria comunitate; încurajează statele membre și organismele de învățământ să consolideze participarea activă a cursanților la activitățile de management al structurilor lor de învățare;

21.  subliniază rolul noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor ca instrumente de promovare a dialogului intercultural; promovează utilizarea mediei sociale pentru a crește, în rândul cetățenilor, nivelul de conștientizare a valorilor și principiilor fundamentale comune ale Uniunii Europene în rândul cetățenilor și subliniază importanța competențelor mediatice la toate nivelurile de învățământ, ca instrument de promovare a dialogului intercultural în rândul tinerilor; încurajează, de asemenea, SEAE și toți șefii reprezentanțelor UE să utilizeze la maximum, în activitatea lor, noile instrumente digitale;

22.  recunoaște necesitatea de a oferi un sprijin viabil și structural ONG-urilor, organizațiilor de apărare a drepturilor omului, organizațiilor de tineret și instituțiilor de formare pentru a combate extremismul prin intermediul coeziunii și incluziunii sociale, al cetățeniei active și al capacitării și participării tinerilor, sprijin orientat în special către inițiativele locale la scară redusă și către persoanele care activează la nivel local;

23.  recunoaște rolul esențial pe care ONG-urile, rețelele și platformele culturale și instituțiile menționate anterior îl au și ar trebui să continue să îl aibă în contextele în care structurile, politicile și programele formale de dialog intercultural sunt mai puțin dezvoltate; încurajează continuarea dialogului dintre Uniunea Europeană și orașele mari, regiuni și autoritățile locale, în vederea elaborării unei analize mai eficace (i) a legăturilor dintre modelele urbane în care locuiesc cetățenii și succesul sau eșecul sistemelor de învățământ, (ii) a beneficiilor educației formale și informale pentru toți, copii și familii, și (iii) a coordonării structurilor educaționale în scopul promovării unui dialog intercultural eficient;

24.  solicită să se acorde o atenție reînnoită promovării unei societăți interculturale și solidare, în special în rândul tinerilor, prin implementarea programului „Europa pentru cetățeni”, utilizând o finanțare adecvată, care să permită îndeplinirea obiectivului de a construi o societate mai coerentă și mai incluzivă și de a promova o cetățenie activă, deschisă către lume, respectând diversitatea culturală și bazată pe valorile comune ale UE;

25.  încurajează realizarea unor activități educative și de formare incluzive în domeniul artistic și sportiv, destinate persoanelor de toate vârstele, precum și a activităților de voluntariat, pentru a consolida procesele de socializare și participarea minorităților, a grupurilor defavorizate, a comunităților marginalizate, a migranților și a refugiaților la viața culturală și socială, inclusiv în funcțiile de conducere și de responsabilitate decizională;

26.  recunoaște importanța educației formale, neformale și informale, precum și a voluntariatului, pentru promovarea unei dezvoltări personale axate pe aptitudini cognitive și non-cognitive, pe gândirea critică, pe capacitatea de a integra opinii diferite, pe familiarizarea cu media, pe capacități anti-discriminare și interculturale și pe învățarea limbilor străine, precum și pe competențe sociale și civice, inclusiv cunoașterea patrimoniului cultural ca instrument de abordare a provocărilor contemporane, prin intermediul unei interpretări sensibile;

27.  afirmă necesitatea, în abordarea aspectelor privind dialogul intercultural și educația, de a include o perspectivă de gen și de a ține seama de nevoile persoanelor care se confruntă cu multiple forme de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, persoanele care se identifică ca LGBTI și persoanele care provin din comunități marginalizate;

28.  încurajează instituțiile UE să își extindă analiza tuturor formelor de radicalizare și să inițieze noi reflecții privind natura și procesele de extremism și violență politică, pornind de la premisa că radicalizarea este un proces dinamic și relațional, dar și o consecință necalculată și imprevizibilă a unei serii de transformări; salută Declarația de la Paris din 17 martie 2015 privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, ca un efort de stimulare a dialogului activ între culturi, a solidarității globale și a respectului reciproc, axându-se pe importanța educației civice, inclusiv a ridicării nivelului de conștientizare a rolului unic al instrumentelor culturale în promovarea respectului reciproc în rândul elevilor și al studenților;

29.  reamintește că legitimitatea și răspunderea pe care o au guvernele și instituțiile europene de a combate activitățile infracționale, cu sprijinul serviciilor de informații și al organelor de ordine; remarcă, cu toate acestea, că măsurile represive, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE, trebuie întotdeauna să respecte drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la protecția datelor, libertatea de exprimare, prezumția de nevinovăție și dreptul ca căi de atac efective;

30.  consideră că, atunci când promovează valorile fundamentale, dialogul intercultural și diversitatea culturală, Uniunea Europeană ar trebui să condamne ferm orice fel de tratamente inumane și degradante și orice încălcare a drepturilor omului, astfel încât să promoveze în mod real respectarea deplină a Declarației universale a drepturilor omului;

31.  solicită statelor membre să garanteze transpunerea deplină în legislația națională a standardelor obligatorii europene și internaționale împotriva discriminării;

32.  solicită statelor membre să implice comunitățile marginalizate, migranții, refugiații și comunitățile gazdă, precum și comunitățile religioase și cele laice în procese de integrare axate pe respect și capacitare, asigurând participarea acestora la viața civică și culturală într-un mod uman, respectuos și viabil în orice situație, îndeosebi în situațiile de urgență;

33.  salută Acțiunea pregătitoare privind cultura în cadrul relațiilor externe ale UE și contribuția sa la consolidarea rolului culturii ca factor strategic al dezvoltării umane, sociale și economice, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de politică externă, și solicită Serviciului European de Acțiune Externă și a reprezentanțelor UE din întreaga lume să includă, de asemenea, cultura ca parte integrantă a politicii externe a UE, să numească un atașat cultural din fiecare reprezentanță a UE din țări terțe partenere și să ofere personalului SEAE instruire privind dimensiunea culturală a politicii externe; invită Comisia să promoveze diplomația culturală și dialogul intercultural în toate instrumentele de relații externe ale UE, precum și în agenda UE pentru dezvoltare; solicită UE și statelor membre să consolideze cooperarea cu alte organizații europene și internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile acesteia, în special UNESCO, UNICEF și UNHCR, și să solicite o reprezentare mai eficace și mai solidă a UE în cadrul acestora; solicită, de asemenea, cooperarea cu institutele culturale naționale în vederea unei mai bune aplicări a instrumentelor existente, precum platformele culturale din rețeaua Institutelor naționale pentru cultură din Uniunea Europeană (EUNIC), precum și crearea unor noi instrumente pentru confruntarea cu provocările comune într-o lume globalizată;

34.  consideră că cultura ar trebui să devină o parte esențială a dialogului politic cu țările terțe și reamintește necesitatea integrării sistematice a culturii în proiectele și programele de dezvoltare; subliniază, prin urmare, necesitatea eliminării obstacolelor pentru mobilitatea artiștilor, a educatorilor, a cadrelor universitare și a profesioniștilor din domeniul culturii, prin armonizarea și simplificarea procedurilor de obținere a vizei, în vederea încurajării cooperării culturale cu toate regiunile lumii;

35.  invită Comisia și statele membre să dezvolte strategii care să recunoască dialogul intercultural ca un proces de comunicare interactivă între culturi și în cadrul acestora, să asigure respectul reciproc și egalitatea de șanse, să creeze și să aplice soluții eficace de combatere a inegalităților economice și sociale, a cauzelor excluziunii și a tuturor formele de discriminare, precum și să dezvolte o înțelegere mai profundă a diferitelor perspective și practici; reamintește rolul esențial al media, inclusiv al mediei sociale, atât ca potențiale platforme pentru discursul extremist, cât și ca mijloace de combatere a mesajelor xenofobe, de eliminare a stereotipurilor și prejudecăților și de promovare a toleranței;

36.  reamintește faptul că patrimoniul cultural reprezintă diversitatea expresiilor culturale și, prin urmare, ar trebui protejat și promovat prin adoptarea unei legislații armonizate și a unor acorduri internaționale, în strânsă cooperare cu UNESCO;

37.  invită statele membre și Comisia să prevină extremismul, cum ar fi xenofobia și rasismul, și toate formele de discriminare și marginalizare prin măsuri vizând coeziunea comunităților, capabile să combată cu succes inegalitățile economice și sociale, implicând o gamă largă de actori, precum urbaniștii, lucrătorii sociali, liderii comunităților, bisericilor și asociațiilor religioase, formatorii, organizațiile de asistență pentru familii și cadrele din domeniul sănătății, în vederea combaterii extremismului, a asigurării incluziunii sociale și a egalității în formă și în realitate, precum și a încurajării coeziunii comunităților;

38.  recomandă UE să coopereze pentru facilitarea accesului la învățare și la școlarizare al copiilor refugiați, prin sprijinirea în continuare a programelor de acces la educație în contextul crizelor umanitare și prin garantarea integrării cursanților migranți din Europa;

39.  invită Comisia și statele membre să analizeze, să conceapă și să aplice metode interactive, orientate către participarea tinerilor și a copiilor la toate nivelurile de guvernare;

40.  subliniază rolul familiei în conservarea identității culturale, a tradițiilor, a eticii și a sistemelor de valori din societate și evidențiază că primul contact al copiilor cu cultura, cu valorile și normele societății din care fac parte are loc în familie;

41.  invită Comisia și Consiliul să adopte dialogul intercultural ca obiectiv politic puternic și angajat al UE și să garanteze, în consecință, sprijinul UE prin diverse măsuri de politică, inițiative și fonduri, inclusiv dialogul intercultural cu țările terțe, în special cu statele fragile;

42.  încurajează Comisia și statele membre să acorde în continuare prioritate inițiativelor de susținere a diversității culturale, a dialogului intercultural și a educației, precum și să exploateze la maximum instrumentele financiare, programele și inițiativele UE, cum ar fi programele Erasmus+, Europa pentru cetățeni, Europa creativă și Orizont 2020, politica europeană de vecinătate și instrumentele de relații externe, precum și organismele de tipul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, pentru promovarea și susținerea dialogului intercultural și a diversității culturale în Europa, în țările vecine și în alte regiuni ale lumii;

43.  subliniază bogata contribuție a producției artistice europene la diversitatea culturală, precum și rolul său de difuzare a valorilor UE și de încurajare a cetățenilor europeni în dezvoltarea gândirii critice;

44.  amintește rolul Premiului LUX în recompensarea filmelor europene care ilustrează identitatea europeană sau diversitatea culturală europeană;

45.  încurajează Comisia și statele membre să evalueze impactul măsurilor adoptate în contextul raportului și invită Comisia să prezinte o analiză și un raport de monitorizare;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, precum și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0279.
(2) JO L 412, 30.12.2006, p. 44.
(3) JO C 320, 16.12.2008, p. 10.
(4) JO L 127, 14.5.2011, p. 1418.

Notă juridică