Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2147(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0371/2015

Texte depuse :

A8-0371/2015

Dezbateri :

PV 19/01/2016 - 4
CRE 19/01/2016 - 4

Voturi :

PV 19/01/2016 - 5.9
CRE 19/01/2016 - 5.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0009

Texte adoptate
PDF 572kWORD 278k
Marţi, 19 ianuarie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală
P8_TA(2016)0009A8-0371/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală (2015/2147(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eliberarea potențialului de multifinanțare în Uniunea Europeană” (COM(2014)0172),

–  având în vedere anexa la raportul Comisiei intitulat „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - rezultate și etapele următoare” (COM(2013)0685),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 (COM(2013)0627),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 23 aprilie 2013, intitulat „Comerțul electronic – Plan de acțiune 2012-2015 – Situația în 2013” (SWD(2013)0153),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză(COM(2013)0147),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune (COM(2013)0048),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012, intitulată „Conținutul în cadrul pieței unice digitale” (COM(2012)0789),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public (COM(2012)0721),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012, intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii «Împreună pentru o nouă creștere»” (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Către un Act privind piața unică: Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate - 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce” (COM(2010)0608),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/116/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe (COM(2008)0464),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/758 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea la bordul autovehiculelor a unui sistem eCall bazat pe numărul 112 și de modificare a Directivei 2007/46/CE2015(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE(4),

–  având în vedere Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010(6),

–  având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul privind SOL în materie de consum)(8),

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale(9),

–  având în vedere Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio(10),

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului(11),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 de instituire a Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și a Oficiului(12),

–  având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(13),

–  având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice(14),

–  având în vedere Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date(15),

–  având în vedere Prima evaluare a Directivei 96/9/CE privind protecția juridică a bazelor de date,

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(16), inclusiv modificările aduse prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003,

–  având în vedere acordul din 28 septembrie 2015 privind parteneriatul 5G dintre China și Uniunea Europeană și acordurile conexe,

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE”(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(19),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la susținerea drepturilor consumatorilor pe piața unică digitală(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la taxele pentru copierea privată(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la o piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la avizul privind raportul de evaluare referitor la OAREC și Oficiu(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2013 referitoare la raportul privind punerea în aplicare a cadrului de reglementare pentru comunicațiile electronice(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la practicile de publicitate înșelătoare(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la Agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm(28),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la finalizarea pieței unice digitale(29),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2013 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale(31),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la finalizarea pieței unice digitale(32),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la distribuirea online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană(33),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la protecția infrastructurilor critice de informație – realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică(34),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă - guvernarea electronică, un vârf de lance(35),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la realizarea pieței interne în ceea ce privește comerțul electronic(36),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la guvernarea internetului: etapele următoare(37),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă Agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(38),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor(39),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a fost încorporată în tratate prin articolul 6 din Tratatul UE,

–  având în vedere articolul 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), ratificată de UE la 23 decembrie 2010 (2010/48/CE),

–  având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–  având în vedere articolele 9, 12, 14, 16 și 26 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru transport și turism (A8-0371/2015),

A.  întrucât utilizarea ce evoluează rapid a internetului și a comunicațiilor mobile a schimbat modul în care utilizatorii, societățile și angajații acestora comunică, accesează informații și cunoștințe, inovează, consumă, fac schimb, participă și muncesc; întrucât acest lucru a condus la extinderea și schimbarea economiei, facilitând accesul întreprinderilor mici la o bază de posibili clienți de 500 de milioane de consumatori în UE, precum și la piețele mondiale, și oferind oamenilor ocazia de a dezvolta idei și modele de afaceri antreprenoriale noi;

B.  întrucât toate politicile și legislația Uniunii din domeniul pieței unice digitale ar trebui să permită apariția și dezvoltarea unor noi oportunități pentru utilizatori și întreprinderi și ale unor servicii online transfrontaliere noi și inovatoare la prețuri competitive, care să elimine barierele dintre statele membre și să faciliteze accesul întreprinderilor europene, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, la piața transfrontalieră, cu un rol esențial pentru creșterea și ocuparea forței de muncă din UE, recunoscând, totodată, faptul că aceste oportunități vor implica în mod inevitabil o serie de schimbări structurale și adoptând o abordare holistică, care să includă dimensiunea socială și nevoia de a elimina deficitul de competențe digitale;

C.  întrucât deși 75 % din valoarea adăugată de economia digitală provine din industria tradițională, transformarea digitală a industriei tradiționale este în continuare slabă, având în vedere că doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate și numai 14 % dintre IMM-uri utilizează internetul drept canal de vânzări; întrucât Europa trebuie să folosească potențialul ridicat al sectorului TIC de digitalizare a industriei și de menținere a competitivității la nivel mondial;

D.  întrucât construirea unei economii a datelor depinde în mare măsură de un cadru juridic care încurajează dezvoltarea, conservarea, întreținerea și lărgirea bazelor de date și, prin urmare, care depinde de un cadru juridic propice inovării și practic;

E.  întrucât, în 2013, cota de piață a economiei colaborative a fost de aproximativ 3,5 miliarde USD la nivel mondial, iar astăzi Comisia prognozează un potențial de creștere care depășește 100 de miliarde USD;

F.  întrucât un nivel ridicat și constant de protecție, autonomizare și satisfacție a consumatorilor implică în mod necesar o ofertă variată, calitate, flexibilitate, transparență, informații, interoperabilitate și un mediu online securizat și accesibil cu un nivel ridicat de protecție a datelor;

G.  întrucât creativitatea și inovarea sunt motoarele economiei digitale și este, așadar, esențial să se asigure un nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală;

H.  întrucât 44,8 % din gospodăriile din UE(40) nu au acces la internet rapid, iar politicile și stimulentele actuale nu au reușit să asigure infrastructura digitală adecvată, îndeosebi în zonele rurale;

I.  întrucât regiunile din UE prezintă niveluri foarte diferite în materie de conectivitate digitală, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, precum și servicii publice digitale, după cum relevă Tabloul de bord al Agendei digitale; întrucât regiunile care înregistrează un scor scăzut la acești cinci indicatori riscă să rateze beneficiile erei digitale,

1.INTRODUCERE: MOTIVELE PENTRU CARE AVEM NEVOIE DE O PIAȚĂ UNICĂ DIGITALĂ

1.  salută Comunicarea intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”; consideră că realizarea unei piețe unice digitale, pe baza unui set comun de norme, ar putea stimula competitivitatea UE, avea efecte pozitive asupra creșterii și a locurilor de muncă, relansa piața unică și consolida caracterul favorabil incluziunii al societății, oferind cetățenilor și întreprinderilor oportunități noi, în special prin schimbul de inovații, consideră că abordarea orizontală adoptată trebuie să fie consolidată acum în ceea ce privește aplicarea sa, ceea ce include adoptarea promptă a celor 16 inițiative, deoarece vectorii digitali afectează fiecare cetățean și fiecare dimensiune a societății și a economiei;

2.  este de acord cu Comisia că guvernanța și finalizarea la timp a pieței unice digitale reprezintă o responsabilitate comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei; încurajează Comisia să coopereze cu părțile interesate societale și sociale și să le implice cât mai mult posibil în procesul de luare a deciziilor;

3.  consideră că o mai bună reglementare implică o abordare din start digitală a legislației, bazată pe principii și neutră din punct de vedere tehnologic; solicită, pentru a crea spațiu pentru inovare, să se realizeze o evaluare cu privire la măsura în care legislația actuală, măsurile fără caracter de reglementare complementare și cadrele de punere în aplicare, care au la bază consultările și evaluările de impact necesare, sunt adecvate pentru era digitală, având în vedere noile tehnologii și modele de afaceri, cu scopul de a elimina fragmentarea juridică a pieței unice, de a reduce sarcinile administrative și de a stimula creșterea și inovarea;

4.  consideră că încrederea utilizatorilor și a întreprinderilor în mediul digital este vitală pentru deblocarea deplină a inovării și a creșterii în economia digitală; își exprimă convingerea că creșterea încrederii acestora, prin standarde de protecție și securitate a datelor și printr-un nivel ridicat de protecție și autonomizare a consumatorilor, precum și printr-o legislație actualizată pentru întreprinderi, ar trebui să se reprezinte fundamentul politicii publice, recunoscând, totodată, faptul că modelele de afaceri ale întreprinderilor din mediul digital au la bază încrederea utilizatorilor lor;

5.  subliniază că veniturile anuale generate de comerțul electronic în Uniunea Europeană se ridică la 500 miliarde EUR, acesta reprezentând o completare importantă la comerțul offline și oferind, totodată, consumatorilor o gamă mai largă de opțiuni, în special în zonele îndepărtate, iar IMM-urilor oportunități noi; invită Comisia să identifice și să elimine obstacolele care afectează comerțul electronic pentru a construi o adevărată piață a comerțului electronic transfrontalieră; consideră că aceste obstacole includ lipsa de interoperabilitate și a unor standarde comune, a unei informări adecvate care să permită consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și accesul inadecvat la plăți transfrontaliere sporite;

6.  susține planul Comisiei de a se asigura că politica UE în materie de concurență se aplică în întregime pieței unice digitale, deoarece concurența oferă consumatorilor mai multe alternative, dar și că va asigura condiții echitabile de concurență în acest domeniu și regretă că actuala lipsă a unui cadru digital european a evidențiat faptul că nu s-a putut ajunge la un echilibru între interesele marilor furnizori și ale celor mici;

7.  subliniază necesitatea urgentă ca statele membre și Comisia să susțină o economie mai dinamică, ce să permită dezvoltarea inovării și să elimine obstacolele pentru întreprinderi, în special pentru cele inovatoare, IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și cele extinse, astfel încât acestea să aibă acces la piețe în condiții de concurență echitabile, prin dezvoltarea e-guvernării, a unui cadru de reglementare și fără caracter de reglementare orientat spre viitor și integrat, a accesului la fonduri, ceea ce include modele noi de finanțare a întreprinderilor nou-înființate, a IMM-urilor și a inițiativelor societății civile, precum și a unei strategii pe termen lung de investiții în infrastructura, competențele, incluziunea, cercetarea și inovarea în domeniul digital; reamintește că baza politicii favorabile inovării care stimulează concurența și inovarea ar trebui să includă posibilitatea de accesare a finanțării pentru proiecte; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că finanțarea participativă poate avea loc fără probleme la nivel transfrontalier și încurajează statele membre să introducă inițiative privind finanțarea participativă;

8.  consideră că este necesar să se evalueze efectele digitalizării asupra sănătății și a siguranței la locul de muncă și să se adapteze în consecință măsurile actule în materie de asigurare a sănătății și a siguranței; remarcă faptul că persoanele care lucrează de acasă sau în regim de „crowdworking” pot fi expuse la accidente; subliniază că problemele de sănătate mintală legate de muncă, cum ar fi sindromul epuizării profesionale („burnout”) provocat de faptul că suntem în permanență disponibili și de modificarea programului de lucru tradițional, reprezintă un risc grav pentru lucrători; invită Comisia să solicite realizarea unui studiu privind efectele colaterale ale digitalizării, cum ar fi creșterea intensității muncii, asupra stării psihologice a lucrătorilor și a vieții de familie și asupra dezvoltării capacităților cognitive ale copiilor;

9.  invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să elaboreze în continuare inițiative de stimulare a spiritului antreprenorial, în special modele de afaceri inovatoare care vor contribui la schimbarea mentalității privind definirea succesului și la promovarea unei culturi antreprenoriale și a inovării; consideră, totodată, că diversitatea și atributele specifice ale diferitelor centre naționale de inovare pot fi transformate într-un veritabil avantaj competitiv pentru UE pe piața mondială, așa că ar trebui să fie interconectate și să reprezinte ecosisteme inovatoare în care diversele sectoare și activități ar trebui consolidate;

10.  își exprimă preocuparea cu privire la diferitele abordări naționale adoptate până acum de statele membre față de reglementarea internetului și a economiei colaborative; îndeamnă Comisia să ia inițiative, în conformitate cu competențele UE, de a susține inovarea și concurența loială, de a elimina obstacolele din calea comerțului digital și de a menține coeziunea și integritatea economică și socială a pieței unice; invită Comisia să mențină, de asemenea, natura internetului de platformă globală deschisă, neutră, sigură și favorabilă incluziunii de comunicare, producție, participare, creare, diversitate culturală și inovare, în interesul cetățenilor, al consumatorilor și al succesului societăților europene la nivel general;

11.  remarcă faptul că revoluția digitală afectează fiecare aspect al societăților noastre, aducând cu sine provocări și oportunități; consideră că aceasta are potențialul de a autonomiza și mai mult cetățenii, consumatorii și antreprenorii în moduri în care nu se putea realiza acest lucru înainte; invită Comisia să dezvolte o politică prin care să se stimuleze participarea activă a cetățenilor și să se permită acestora să beneficieze de trecerea la era digitală; invită, de asemenea, Comisia să evalueze în continuare modul în care revoluția digitală modelează societatea europeană;

12.  invită Comisia să combată fragmentarea legislativă printr-o intensificare semnificativă a coordonării diferitelor direcții generale în ceea ce privește elaborarea noilor reglementări și prin încurajarea puternică a statelor membre în vederea asigurării coerenței modului în care acestea pun în aplicare reglementările;

13.  subliniază că toate inițiativele dezvoltate în cadrul strategiei privind piața unică digitală trebuie să respecte drepturile fundamentale, mai ales legislația în materie de protecție a datelor, recunoscând, în același timp, valoarea adăugată a strategiei pentru economia UE; reamintește importanța adoptării rapide a Regulamentului general privind protecția datelor și a Directivei privind protecția datelor, atât în interesul persoanelor vizate, cât și al întreprinderilor; solicită revizuirea Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic pentru a asigura coerența dispozițiilor acesteia cu pachetul legislativ privind protecția datelor până la momentul intrării în vigoare a acestuia;

2.ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI CONSUMATORILOR ȘI AL ÎNTREPRINDERILOR ÎN ÎNTREAGA EUROPĂ LA PIAȚA UNICĂ DIGITALĂ

2.1.Reglementări transfrontaliere privind comerțul electronic în care consumatorii și întreprinderile să poată avea încredere

14.  salută angajamentul Comisiei de a adopta o propunere solidă privind contractele online care se referă la conținutul digital achiziționat online și de a îmbunătăți protecția consumatorilor în acest domeniu; consideră că trebuie avute în vedere astfel de îmbunătățiri și că ar trebui analizate cu atenție diferențele dintre conținut, pe de-o parte, și bunurile materiale, pe de altă parte; subliniază că, deși consumatorii ce achiziționează conținut pe un suport material sunt protejați de legislația în materie de protecție a consumatorului, drepturile lor la achiziționarea de conținut digital sunt încă în mare măsură nereglementate și neclare, în special în ceea ce privește garanțiile legale, conținutul defectuos și condițiile incorecte specifice în domeniul conținutului digital; subliniază că actuala clasificare a tuturor conținuturilor digitale ca servicii poate reprezenta motive de îngrijorare, deoarece este posibil ca acestea să nu satisfacă așteptările consumatorilor, având în vedere că nu se face distincție între abonamentele pentru servicii de streaming și achizițiile de conținut ce poate fi descărcat; este de acord că consumatorii ar trebui să se bucure de un nivel adecvat de protecție orientat spre viitor, indiferent dacă aceștia achiziționează conținut digital online sau offline;

15.  consideră că o armonizare consolidată a cadrului juridic care reglementează vânzările online de conținut digital și bunuri materiale între întreprinderi și consumatori, indiferent dacă este vorba despre vânzări transfrontaliere sau la nivel intern, cu menținerea coerenței dispozițiilor privind mediul online și offline, evitând o uniformizare la nivel inferior, eliminând lacunele de natură legislativă și dezvoltând legislația în vigoare referitoare la consumatori, constituie o abordare practică și proporționată; subliniază că acest demers ar trebui să aibă loc într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic și să nu impună costuri nejustificate pentru întreprinderi;

16.  consideră că propunerile Comisiei privind normele referitoare la contractele transfrontaliere pentru consumatori și întreprinderi ar trebui să evite riscul de a accentua diferențele dintre standardele legale aplicabile pentru achizițiile offline și online și consideră că vânzările online și offline ar trebui tratate în mod coerent și egal pe baza actualei protecții a consumatorilor, de un nivel ridicat, deoarece standardele legale diferite ar putea fi percepute de consumatori ca un refuz de a li se recunoaște drepturile; insistă asupra faptului că orice propunere nouă ar trebui să respecte articolul 6 din Regulamentul Roma I și subliniază că pentru 2016 Comisia a programat un REFIT al întregului acquis în domeniul protecției consumatorilor; invită Comisia, în acest context, să reflecte încă o dată asupra oportunității lansării propunerilor planificate de Comisie pentru bunurile materiale concomitent cu REFIT;

17.  consideră că regulile contractuale privind conținutul digital trebuie să fie bazate pe principii astfel încât să fie neutre din punct de vedere tehnologic și să reziste la proba timpului; subliniază, în plus, în legătură cu propunerea Comisiei în acest domeniu, că este important să se evite incoerența și suprapunerile cu legislația actuală, precum și orice risc de a crea, pe termen lung, o distincție juridică nejustificată între contractele online și offline și între diferite canale de distribuție, inclusiv din perspectiva REFIT pentru acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor;

18.  solicită elaborarea unei strategii privind „consumatorii activi” pentru a stabili îndeosebi dacă migrarea consumatorilor este facilitată în mediul online și dacă sunt necesare măsuri care să ușureze migrarea consumatorilor, pentru a stimula concurența pe piețele online; evidențiază și necesitatea asigurării unor servicii de comerț electronic accesibile la nivelul întregului lanț valoric, inclusiv a unor informații, mecanisme de plată și servicii pentru clienți care să fie accesibile;

19.  invită Comisia să evalueze, împreună cu părțile interesate, fezabilitatea, utilitatea și posibilele oportunități și puncte slabe create de introducerea unor mărci de încredere ale UE specifice sectorului vânzărilor online, pe baza celor mai bune practici din sistemele de mărci de încredere existente în prezent în statele membre pentru a crea încredere din partea consumatorilor și calitate, în special în ceea ce privește vânzările online transfrontaliere, și pentru a elimina numărul mare de mărci de încredere actual, care creează probabil confuzie, evaluând, în paralel, și alte posibilități precum autoreglementarea sau crearea unor grupuri de părți interesate care să definească principiile comune ale serviciilor pentru clienți;

20.  salută eforturile globale ale Comisiei de creare a unei platforme europene de soluționare online a litigiilor (SOL) și invită Comisia să depună, împreună cu statele membre, eforturi în vederea punerii prompte și corecte în aplicare a Regulamentului privind SOL, în special cu privire la serviciile de traducere, precum și a Directivei privind SAL; invită Comisia și părțile interesate implicate să analizeze cum ar putea fi îmbunătățit și mai mult accesul la informațiile privind reclamațiile comune ale consumatorilor;

21.  solicită un cadru ambițios de punere în aplicare a acquis-ului în domeniul protecției consumatorilor și a Directivei privind serviciile; încurajează Comisia să recurgă la toate mijloacele de care dispune pentru a asigura corecta și deplina punere în aplicare a normelor în vigoare, inclusiv proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru cazurile identificate de transpunere incorectă sau insuficientă a legislației;

22.  invită Comisia și statele membre să adopte măsurile necesare împotriva vânzării online a unui conținut și a unor produse ilicite, prin intensificarea cooperării și a schimbului de informații și de bune practici în vederea combaterii activității ilegale de pe internet; subliniază, în acest context, că acel conținut digital care este pus la dispoziția consumatorilor ar trebui să fie negrevat de drepturi ale unor terți, care ar putea să îi împiedice pe consumatori să beneficieze de conținutul digital respectiv în conformitate cu contractul încheiat;

23.  solicită realizarea unei analize detaliate, specifice și bazate pe dovezi pentru a stabili dacă toți actorii din lanțul valoric, inclusiv intermediarii online, platformele online și furnizorii de conținut și de servicii, dar și intermediarii offline, precum distribuitorii și comercianții cu amănuntul, ar trebui să ia măsuri rezonabile și adecvate împotriva conținuturilor ilegale, a bunurilor contrafăcute și a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, asigurând, totodată, posibilitatea ca utilizatorii finali să acceseze și să distribuie informații sau să folosească aplicațiile și serviciile pe care le doresc;

24.  subliniază că principiul toleranței zero în ceea ce privește transpunerea reglementărilor UE trebuie să fie o normă fundamentală pentru statele membre și pentru Uniunea Europeană; este însă de părere că la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să se recurgă întotdeauna în ultimă instanță și că acestea ar trebui inițiate numai după efectuarea mai multor încercări de coordonare și rectificare; subliniază importanța reducerii duratei acestor proceduri;

25.  salută o revizuire a Regulamentului privind cooperarea pentru protecția consumatorilor, astfel cum a fost anunțată de către Comisie; consideră că extinderea competențelor autorităților de supraveghere și consolidarea cooperării reciproce a acestora constituie o cerință fundamentală pentru aplicarea eficientă a normelor din domeniul protecției consumatorilor cu privire la achizițiile online;

2.2.Livrarea transfrontalieră de colete de înaltă calitate și la prețuri accesibile

26.  subliniază faptul că, deși serviciile de livrare transfrontalieră de colete funcționează bine pentru consumatorii din unele state membre, ineficiența serviciilor de livrare, în special în ceea ce privește ultima parte a traseului de livrare, reprezintă unul dintre principalele obstacole din calea comerțului electronic transfrontalier din unele state membre și unul dintre motivele cel mai des invocate pentru retragerea din tranzacțiile online atât a consumatorilor, cât și a întreprinderilor; consideră că lacunele din livrarea transfrontalieră de colete pot fi eliminate numai având în vedere o piață unică europeană și subliniază importanța concurenței în acest sector, precum și faptul că sectorul coletăriei trebuie să se adapteze la modele de trai moderne și să ofere posibilități de livrare flexibile, cum ar fi rețele de puncte de colectare, puncte de plasare a coletelor și sisteme de comparare a prețurilor;

27.  subliniază că serviciile de livrare accesibile, la prețuri rezonabile, eficiente și de înaltă calitate reprezintă o premisă fundamentală pentru un comerț electronic transfrontalier înfloritor și sprijină, prin urmare, măsurile propuse de îmbunătățire a transparenței prețurilor pentru a sensibiliza mai mult consumatorii cu privire la structura prețurilor, a informațiilor privind răspunderea în caz de pierdere sau daune, a interoperabilității și a monitorizării juridice, care ar trebui să se axeze pe buna funcționare a piețelor de livrare de colete la nivel transfrontalier, inclusiv pe promovarea sistemelor de urmărire transfrontalieră, permițând o flexibilitate suficientă pentru ca piața de livrări să prospere și să se adapteze la inovările tehnologice;

28.  invită Comisia și statele membre să fac schimb activ de bune practici în sectorul livrării de colete, iar Comisia să raporteze Parlamentului European cu privire la consultarea publică referitoare la livrarea de colete transfrontalieră și să prezinte rezultatele exercițiului de a autoreglementare; salută crearea unui grup de lucru ad hoc privind livrările transfrontaliere de colete;

29.  invită, de asemenea, Comisia să propună, în colaborare cu operatorii, un plan de acțiune cuprinzător, care să includă orientări privind bunele practici, pentru a găsi soluții inovatoare de îmbunătățire a serviciilor, de reducere a costurilor și a impactului asupra mediului, de continuare a integrării pieței unice pentru serviciile de livrare de colete și serviciile poștale, de eliminare a obstacolelor pe care le întâlnesc operatorii poștali în legătură cu livrarea transfrontalieră de colete și de consolidare a cooperării dintre OAREC și GARSP și să propună, dacă e cazul, o revizuire a legislației aplicabile;

30.  subliniază că armonizarea consolidată de către Comisie a livrării de colete nu ar trebui să conducă la scăderea protecției sociale și a calității condițiilor de muncă pentru persoanele care livrează colete, indiferent de statutul lor profesional; invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile lucrătorilor din acest sector privind accesul la sistemele de securitate socială și dreptul de a întreprinde demersuri colective sunt respectate; subliniază că asigurarea securității sociale ține de competența statelor membre;

2.3.Prevenirea blocării geografice nejustificate

31.  consideră că sunt necesare măsuri ambițioase și specifice de îmbunătățire a accesului la bunuri și servicii, îndeosebi prin eliminarea practicilor de blocaj geografic nejustificate și a discriminărilor de preț în funcție de localizarea geografică sau de naționalitate, care adesea au drept efect generarea unor monopoluri și folosirea de către consumatori a unor conținuturi ilegale;

32.  sprijină angajamentul Comisiei de a soluționa problema blocajului geografic nejustificat într-un mod eficient, completând cadrul existent privind comerțul electronic și asigurând punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din legislația în vigoare; consideră că este esențial ca accentul să se pună pe relațiile dintre întreprinderi care duc la practici de blocare geografică, cum ar fi distribuția selectivă în cazuri în care aceasta nu este în conformitate cu legislația privind concurența și segmentarea pieței, precum și pe măsuri tehnologice și practici tehnice (cum ar fi urmărirea adresei IP sau lipsa intenționată a interoperabilității sistemelor) care duc la restricționarea nejustificată a accesului la serviciile societății informaționale furnizate la nivel transfrontalier, pe încheierea unor contracte transfrontaliere de achiziționare de bunuri și servicii și pe activități adiacente, cum ar fi plățile pentru bunuri și livrarea acestora, ținând seama de principiul proporționalității, în special pentru micile întreprinderi și microîntreprinderi;

33.  subliniază că este necesar ca toți consumatorii din Uniune să fie tratați în mod egal de comercianții online care vând într-unul sau mai multe state membre, inclusiv în ceea ce privește accesul acestora la reduceri sau la alte promoții;

34.  sprijină în special monitorizarea planificată de către Comisie a asigurării respectării în practică a articolului 20 alineatul (2) din Directiva 2006/123/EC privind serviciile în cadrul pieței interne în vederea analizării unor posibile tipare de discriminare nejustificată a consumatorilor și a altor beneficiari de servicii în funcție de naționalitatea sau de țara de reședință a acestora; invită Comisia să identifice și să definească grupuri de cazuri în care discriminarea este justificată în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva privind serviciile pentru a clarifica ce anume constituie practici discriminatorii nejustificate operate de către entități private și a oferi asistență în ceea ce privește interpretarea autorităților responsabile cu punerea în practică a articolului 20 alineatul (2), astfel cum se menționează la articolul 16 din Directiva privind serviciile; invită Comisia să depună eforturi concertate pentru a adăuga dispozițiile articolului 20 alineatul (2) la anexa la Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 pentru a putea recurge la competențele de anchetă și executare ale Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor;

35.  subliniază faptul că interzicerea blocării geografice nu ar trebui să oblige niciodată un comerciant cu amănuntul să expedieze produse din magazinul său online către un anumit stat membru dacă el nu are niciun interes să își vândă produsele în toate statele membre și preferă să aibă o activitate mai restrânsă sau să vândă numai clienților aflați în apropierea magazinului său;

36.  subliniază, în plus, importanța anchetei sectoriale în curs în materie de concurență în sectorul comerțului electronic pentru a investiga, printre altele, dacă restricțiile nejustificate de genul blocării geografice, precum discriminarea în funcție de adresa IP, de adresa poștală sau de țara de emitere a cărții de credit încalcă normele legislației UE în materie de concurență; subliniază importanța creșterii încrederii consumatorilor și a întreprinderilor prin luarea în considerare a rezultatelor anchetei sectoriale și printr-o evaluare pentru a vedea dacă sunt necesare modificări specifice ale Regulamentului de exceptare pe categorii, inclusiv ale articolului 4a și articolul 4b, în vederea limitării redirecționării nedorite și a restricțiilor teritoriale;

37.  salută propunerea Comisiei vizând să consolideze portabilitatea și interoperabilitatea pentru a stimula libera circulație a conținuturilor sau serviciilor achiziționate și disponibile în mod legal, ca un prim pas în direcția opririi geoblocării nejustificate, precum și accesibilitatea și funcționalitatea transfrontalieră a abonamentelor, subliniază că nu există nicio contradicție între principiul teritorialității și măsurile de înlăturare a barierelor din calea portabilității conținuturilor;

38.  avertizează că nu trebuie să se promoveze fără discernământ emiterea de licențe paneuropene obligatorii, întrucât acest lucru ar putea duce la o diminuare a conținutului pus la dispoziția utilizatorilor; subliniază că principiul teritorialității este un element esențial al sistemului de drepturi de autor, dată fiind importanța licențelor teritoriale în UE;

2.4.Îmbunătățirea accesului la conținutul digital — un cadru modern , mai european, de reglementare a drepturilor de autor

39.  salută angajamentul Comisiei de a moderniza cadrul actual privind drepturile de autor cu scopul de a-l adapta la era digitală; subliniază că orice modificare ar trebui să fie punctuală și ar trebui să pună a accentul pe remunerarea justă și adecvată a creatorilor și a altor titulari de drepturi, pe creșterea economică, pe competitivitate și pe îmbunătățirea experienței consumatorilor, dar și pe necesitatea de a asigura protecția drepturilor fundamentale;

40.  subliniază că activitățile profesionale sau modelele de afaceri bazate pe încălcarea drepturilor de autor constituie o amenințare serioasă pentru funcționarea pieței unice digitale;

41.  consideră că reforma ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru adecvat între toate interesele implicate; subliniază că sectorul creativ are particularități și provocări diferite, determinate în special de diversele tipuri de conținut și de opere creative, precum și de modelele de afaceri utilizate; întrucât studiul intitulat „Teritorialitatea și efectele sale asupra finanțării operelor audiovizuale” subliniază rolul important al licențelor teritoriale pentru refinanțarea filmelor europene; invită, prin urmare, Comisia să identifice mai bine aceste particularități și să le ia în considerare;

42.  invită Comisia să se asigure că orice reformă a Directivei privind drepturile de autor ține seama de rezultatele evaluării ex-post a impactului și de rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la Directiva 2001/29/CE și se întemeiază pe dovezi solide, inclusiv pe o evaluare a efectelor posibile ale unei modificări asupra creșterii economice și locurilor de muncă, asupra diversității culturale și în special asupra producției, finanțării și distribuției operelor audiovizuale;

43.  evidențiază rolul esențial pe care îl au excepțiile și limitările punctuale în domeniul drepturilor de autor, deoarece ele contribuie la creșterea economică, inovare, crearea de locuri de muncă, încurajează creativitatea în viitor și îmbunătățesc inovarea în Europa, precum și diversitatea creativă și culturală a acesteia; reamintește sprijinul Parlamentului pentru examinarea aplicării unor standarde minime pentru excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor și pentru aplicarea corespunzătoare a excepțiilor și limitărilor stabilite în Directiva 2001/29/CE;

44.  subliniază că abordarea privind excepțiile și limitările în materie de drepturi de autor ar trebui să fie echilibrată, specifică și neutră din punctul de vedere al formatului, ar trebui să se bazeze exclusiv pe nevoi demonstrate și nu ar trebui să aducă atingere diversității culturale a Europei, finanțării sale și remunerării echitabile a autorilor;

45.  subliniază că în timp ce utilizarea extragerii de texte și de date necesită o mai mare certitudine juridică, pentru a le permite cercetătorilor și instituțiilor educaționale să utilizeze la un nivel mai larg materialele protejate de drepturi de autor, inclusiv la nivel transfrontalier, orice excepție la nivel european privind extragerea de texte și de date ar trebui să se aplice numai dacă utilizatorul are acces legal și aceasta ar trebui să fie elaborată în urma consultării tuturor părților interesate, după ce s-a efectuat o evaluare a impactului bazată pe dovezi;

46.  subliniază importanța îmbunătățirii clarității și transparenței regimului drepturilor de autor, în special în ceea ce privește conținutul generat de utilizatori și taxele pentru copierea privată în acele state membre care optează pentru aplicarea lor; remarcă, în acest context, că cetățenii ar trebui să fie informați despre valoarea efectivă a taxei pentru drepturile de autor, scopul acesteia și modul în care va fi utilizată;

2.5.Reducerea impactului TVA-ului și a obstacolelor aferente la vânzările transfrontaliere

47.  subliniază că, respectându-se în mod corespunzător competențele naționale, pentru a împiedica distorsiuni pe piață, evitarea plății impozitelor și evaziunea fiscală, precum și pentru a crea o piață europeană unică digitală veritabilă, este nevoie de mai multă coordonare fiscală, fapt care necesită, printre altele, instituirea unei baze de impozitare comune consolidate pentru întreprinderi la nivel european;

48.  consideră prioritară elaborarea unui sistem de TVA online simplificat, uniform și coerent pentru a reduce cheltuielile cu asigurarea conformității ale societăților mici și inovatoare care își desfășoară activitatea în toată Europa; salută introducerea minighișeului unic pentru TVA, care reprezintă un pas în direcția încheierii regimului TVA temporar al UE; este totuși preocupat de faptul că absența unui prag creează greutăți pentru anumite IMM-uri în a se conforma cu actualul regim; invită, prin urmare, Comisia să revizuiască acest regim, pentru a-l face mai favorabil întreprinderilor;

49.  solicită, de asemenea, să se respecte pe deplin principiul neutralității fiscale pentru bunuri și servicii similare, indiferent că este vorba de formă digitală sau de formă fizică; invită Comisia să prezinte, în conformitate cu angajamentele asumate și într-un termen cât mai scurt, precum și pentru a evita discriminarea în cadrul pieței unice, o propunere care să permită statelor membre să reducă TVA-ul pentru presă, editarea digitală, cărțile și publicațiile electronice;

50.  invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între autoritățile fiscale și părțile interesate, pentru a se elabora soluții adecvate pentru plata impozitelor în cadrul economiei colaborative;

51.  salută adoptarea reexaminării Directivei privind serviciile de plată; subliniază că, pentru ca Uniunea să consolideze comerțul electronic pe întreg teritoriul său, trebuie să se pună în aplicare fără întârziere plățile electronice/mobile paneuropene realizate conform unui standard comun, precum și reexaminarea adecvată a Directivei privind serviciile de plată;

3.CREAREA CONDIȚIILOR ADECVATE ȘI A UNOR CONDIȚII DE CONCURENȚĂ ECHITABILE PENTRU REȚELE DIGITALE AVANSATE ȘI SERVICII INOVATOARE

3.1.Adaptarea normelor privind telecomunicațiile la scopul pentru care au fost instituite

52.   subliniază că investițiile private în rețele de comunicații rapide și foarte rapide constituie o cerință pentru înregistrarea de progrese în domeniul digital, cerință care trebuie să fie stimulată printr-un cadru de reglementare al UE care să permită tuturor actorilor să investească, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate; consideră că o concurență sporită a fost asociată cu niveluri mai ridicate de investiții în infrastructură, inovare, opțiuni și cu prețuri mai scăzute pentru consumatori și întreprinderi; consideră că există puține dovezi cu privire la o legătură între consolidarea operatorilor și creșterea investițiilor în rețele; consideră că aceasta ar trebui să fie evaluată cu atenție, iar normele de concurență să fie puse în aplicare, pentru a se evita concentrarea excesivă a pieței, crearea unor oligopoluri la nivel european și un impact negativ pentru consumatori;

53.  subliniază importanța unei puneri în aplicare cu succes a FEIS pentru a maximiza investițiile prin orientarea către proiecte cu profiluri de risc mai ridicat, sprijinirea redresării economice și stimularea creșterii economice, precum și stimularea investițiilor private, printre altele, microfinanțarea și capitalul de risc, pentru a sprijini finanțarea întreprinderilor inovatoare în diferitele stadii ale dezvoltării lor; subliniază, în cazurile de disfuncționalitate a pieței, importanța exploatării pe deplin a fondurilor publice deja disponibile pentru investițiile digitale, care să permită realizarea de sinergii între programe ale UE, cum ar fi Orizont 2020, MCE, alte fonduri structurale relevante și alte instrumente, inclusiv proiectele comunitare și ajutoarele de stat ce respectă orientările privind ajutoarele de stat, printre altele, în vederea promovării rețelelor WLAN publice în localitățile mai mari și mai mici, întrucât acest lucru s-a dovedit a fi indispensabil pentru integrarea regională, socială și culturală, precum și pentru educație;

54.  reamintește statelor membre angajamentul luat de a realiza până în 2020 implementarea integrală a unor viteze de cel puțin 30 Mbps pentru banda largă; invită Comisia să evalueze dacă actuala strategie de comunicații în bandă largă pentru rețelele mobile și fixe, inclusiv obiectivele, este adaptată viitorului, și îndeplinește condițiile pentru un nivel ridicat al conectivității pentru toți pentru a se evita decalajul digital pentru nevoile economiei bazate pe date, precum și pentru desfășurarea rapidă a tehnologiei 5G și a serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid;

55.  subliniază că, dezvoltarea serviciilor digitale, inclusiv a celor OTT (over-the-top) a dus la creșterea cererii și a concurenței, în beneficiul consumatorilor, precum și la creșterea cererii de investiții în infrastructura digitală; consideră că modernizarea cadrului telecomunicațiilor nu ar trebui să genereze noi sarcini de reglementare, ci ar trebui să garanteze accesul nediscriminatoriu la rețele și să pună în aplicare soluții adaptate viitorului, întemeiate, acolo unde este posibil, pe norme similare pentru servicii similare care încurajează inovarea și concurența loială și asigură protecția consumatorilor;

56.  subliniază necesitatea de a se asigura că drepturile utilizatorilor finali prevăzute în cadrul de telecomunicații sunt coerente, proporționale și adaptate viitorului și, în urma adoptării pachetului privind continentul conectat, includ facilitarea schimbării furnizorului și transparența contractelor pentru utilizatorii finali; salută viitoarea reexaminare a Directivei privind serviciul universal, precum și reexaminarea cadrului telecomunicațiilor, pentru a asigura că cerințele pentru accesul la internet de înaltă viteză în bandă largă sunt adecvate scopului avut în vedere, pentru a reduce decalajul digital și a a examina disponibilitatea serviciului 112;

57.  subliniază că piața unică digitală ar trebui să facă mai ușoară viața de zi cu zi a consumatorilor finali; invită, prin urmare, Comisia să rezolve problema transferurilor transfrontaliere a apelurilor telefonice, astfel încât consumatorii să poată efectua apeluri neîntrerupte atunci când trec granițele în interiorul Uniunii;

58.  salută diferitele consultări publice în curs lansate recent de DG Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie cu privire la agenda digitală pentru Europa, în special la revizuirea normelor UE din domeniul telecomunicațiilor, la nevoia de viteză și calitate a internetului după 2020 și la platformele online, informatica dematerializată („cloud”) și date, răspunderea intermediarilor și economia colaborativă, dar îndeamnă Comisia să asigure coerența acestor inițiative paralele;

59.  subliniază că spectrul radio este o resursă critică pentru piața internă a comunicațiilor mobile în bandă largă fără fir („wireless”) precum și pentru teleradiodifuziune, și o resursă vitală pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene; solicită o strategie pe termen lung privind utilizările viitoare ale diferitelor benzi de frecvențe care sunt necesare în special pentru desfășurarea rețelelor bazate pe tehnologia 5G, ca o prioritate pentru un cadru armonizat și procompetitiv pentru alocarea spectrului de frecvențe, gestionarea eficientă pentru a preveni întârzierile în alocarea acestora, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață, și având în vedere Raportul Lamy(41);

60.  subliniază faptul că implementarea la timp și asigurarea uniformă și transparentă a respectării normelor UE privind telecomunicațiile cum ar fi „pachetul privind continentul conectat” constituie un pilon central pentru crearea unei piețe unice digitale, pentru a asigura aplicarea riguroasă a principiului neutralității rețelei și, îndeosebi cu o reexaminare globală în timp util, a asigura eliminarea taxelor de roaming pentru toți consumatorii europeni până la data de 15 iunie 2017;

61.  invită Comisia, în vederea integrării în continuare a pieței unice digitale, să asigure crearea unui cadru instituțional eficient prin întărirea rolului, capacității și deciziilor OAREC pentru a realiza aplicarea coerentă a cadrului de reglementare, a asigura supravegherea dezvoltării pieței unice și a soluționa litigiile transfrontaliere; subliniază, în acest sens, necesitatea îmbunătățirii resurselor financiare și umane și consolidarea în continuare, în consecință, a structurii de guvernare a OAREC;

3.2.Un cadru media pentru secolul 21

62.  subliniază caracterul dual al mediilor audiovizuale ca bunuri sociale, culturale și economice; constată că necesitatea unei reglementări viitoare a mass-media la nivel european se datorează nevoii de a asigura și a promova diversitatea mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă precum și de a stabili standarde înalte pentru protecția minorilor, a consumatorilor și a datelor cu caracter personal, condiții echitabile de concurență și mai multă flexibilitate în ceea ce privește normele cantitative și comerciale de comunicare;

63.  subliniază că principiul țării de origine din Directiva SMAV continuă să fie o precondiție esențială pentru furnizarea de conținuturi audiovizuale dincolo de granițele teritoriale în vederea realizării unei piețe comune a serviciilor; subliniază că acest lucru nu împiedică realizarea obiectivelor sociale și culturale și că nu exclude necesitatea de a adapta legislația UE în afară de Directiva SMAV; subliniază că pentru a combate practica „căutării instanței celei mai favorabile”, țara de origine a profiturilor din publicitate, limba serviciului și publicul vizat de publicitate și de conținut ar trebui să facă parte din criteriile necesare pentru a determina sau contesta „țara de origine” a unui serviciu media audiovizual;

64.  consideră că toată lumea, inclusiv furnizorii de platforme de media audiovizuale online și interfețe cu utilizatorii, ar trebui să se supună Directivei SMAV în măsura în care se referă la un serviciu media audiovizual; subliniază importanța unor norme care să urmărească o mai bună accesibilitate a conținutului și informațiilor legale pentru a consolida libertatea media, pluralismul acesteia și cercetarea independentă, precum și pentru a garanta respectarea principiului nediscriminării, menținând diversitatea lingvistică și culturală; subliniază că pentru a găsi mai ușor conținutul audiovizual de interes public, statele membre pot introduce norme specifice menite să păstreze diversitatea culturală și lingvistică și varietatea informațiilor, opiniilor și mediilor, protecția copiilor, tinerilor și minorităților și protecția consumatorilor în general; solicită luarea de măsuri pentru ca serviciile media audiovizuale să devină accesibile pentru persoanele vulnerabile; invită insistent Comisia să stimuleze oferta legală de conținuturi media audiovizuale, prin favorizarea operelor europene independente;

65.  îndeamnă Comisiei să țină seama de schimbările în preferințele telespectatorilor și de noile modalități de accesare a conținutului audiovizual prin alinierea serviciilor liniare și neliniare și prin stabilirea unor cerințe minime la nivel european pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, pentru a asigura aplicarea lor consecventă, cu excepția cazului în care un asemenea conținut este o completare indispensabilă a unor conținuturi sau servicii care nu sunt de natură audiovizuală; invită Comisia și statelor membre să dezvolte conceptul de serviciu mass-media definit la articolul 1 din Directiva SMAV în așa fel încât, pe lângă menținerea unei marje adecvate de flexibilitate la nivelul statelor membre, acesta să fie asociat mai mult cu specificul și potențialul de influență sociopolitică al serviciilor și, în special, cu importanța acestora pentru formarea și diversitatea opiniilor și cu responsabilitatea editorială;

66.  invită Comisia și statele membre să implementeze, totodată, și să trateze cu eficiență interzicerea oricărui serviciu media audiovizual în UE în caz de încălcare a demnității umane, incitare la ură sau rasism;

67.  subliniază că o adaptare a Directivei SMAV ar trebui să reducă reglementările și să întărească coreglementarea și autoreglementarea punând în balanță drepturile și obligațiile posturilor de radiodifuziune printr-o abordare normativă orizontală și inter-media cu cele ale altor participanți la piață; consideră că ar trebui să se acorde prioritate principiului recognoscibilității și diferențierii clare între publicitate și conținut, în fața principiului separării publicității și conținutului programelor în toate formele de media; invită Comisiei să verifice în ce măsură este util și pertinent să se mențină punctul 6.7 din comunicarea acesteia cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune;

68.  consideră că conceptul juridic stabilit în Directiva 93/83/CEE ar putea, după efectuarea unei noi evaluări, să amelioreze accesul transfrontalier la conținut și la servicii legale online pe piața unică digitală, fără a pune în discuție principiile libertății contractuale, remunerării corespunzătoare a autorilor și artiștilor și caracterul teritorial al drepturilor exclusive;

3.3.Un mediu de reglementare pentru platforme și intermediari adecvat scopului

3.3.1.Rolul platformelor online

69.  îndeamnă Comisia să examineze dacă eventualele probleme legate de platformele online ar putea fi soluționate prin punerea în aplicare deplină și corectă a legislației existente și o punere în aplicare eficace a legislației UE în materie de concurență, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile și o concurență loială și efectivă între platformele online și a se evita crearea de monopoluri; invită Comisia să mențină o politică favorabilă inovării față de platformele online, care să faciliteze intrarea pe piață și să încurajeze inovarea; consideră că prioritățile ar trebui să fie transparența, nediscriminarea, facilitarea migrării între platforme și servicii online care lasă consumatorului libertatea de a alege, accesul la platforme, precum și identificarea și eliminarea barierelor din calea apariției și dezvoltării de platforme;

70.  remarcă, de asemenea, că dispozițiile Directivei privind comerțul electronic au fost ulterior consolidate prin Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și alte componente ale acquis-ului referitor la consumatori, precum și că aceste directive trebuie să fie respectate cum se cuvine și să se aplice în egală măsură comercianților care utilizează platformele online și celor care operează pe piețele tradiționale; invită Comisia să colaboreze cu toate părțile interesate și Parlamentul European pentru a introduce orientări clare cu privire la aplicabilitatea acquis-ului privind consumatorii la comercianții care utilizează platformele online și, dacă este cazul, să acorde asistență autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre în vederea aplicării adecvate a legislației în materie;

71.  salută inițiativa Comisiei de a analiza rolul platformelor online în economia digitală în cadrul strategiei privind piața unică digitală, dat fiind faptul că aceasta va afecta mai multe propuneri legislative viitoare; consideră că analiza ar trebui să identifice problemele confirmate și bine definite în domenii de activitate specifice, precum și eventualele lacune în ceea ce privește protecția consumatorilor, și să facă o distincție între serviciile online și furnizorii de servicii online; subliniază faptul că platformele care se ocupă de bunuri culturale, în special media audiovizuală, trebuie să fie tratate într-un mod specific care să respecte Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale;

72.  invită Comisia să prezinte un raport Parlamentului în primul trimestru din 2016 cu privire la rezultatele consultărilor relevante și să asigure o abordare consecventă în revizuirile legislative următoare; atrage atenția asupra riscului de a crea denaturări ale pieței sau obstacole la intrarea pe piață pentru servicii online, prin introducerea de noi obligații de a subvenționa încrucișat anumite modele de afaceri tradiționale;

73.  subliniază că răspunderea limitată a intermediarilor este esențială pentru protejarea caracterului deschis al internetului, drepturilor fundamentale, a siguranței juridice și a inovării; recunoaște în acest sens că prevederile Directivei privind comerțul electronic referitoare la răspunderea intermediarilor sunt adaptate viitorului și neutre din punct de vedere tehnologic;

74.  atrage atenția asupra faptului că pentru a beneficia de o limitare a răspunderii, furnizorul unui serviciu al societății informaționale, la obținerea unor informații reale sau atunci când ia cunoștință despre activități ilegale, trebuie să acționeze fără întârziere pentru a înlătura sau a dezactiva accesul la informațiile în cauză; solicită Comisiei să asigure punerea în aplicare uniformă a prezentei dispoziții în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, pentru a evita orice privatizare a asigurării respectării legii și a se asigura că sunt luate măsuri rezonabile și adecvate împotriva conținutului și bunurilor ilicite;

75.  consideră că, având în vedere evoluția rapidă a piețelor și diversitatea platformelor, care variază de la platforme fără scop lucrativ la platforme B2B și cuprind diferite servicii, sectoare și o largă varietate de actori, nu există nicio definiție clară a platformelor, iar o abordare de tipul „soluție universală” ar putea să împiedice în mod grav inovarea și să prezinte un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile europene în economia mondială;

76.  opinează că unii intermediari și unele platforme online obțin venituri de pe urma operelor și conținuturilor culturale, dar este posibil ca aceste venituri să nu fie întotdeauna împărțite cu creatorii; invită Comisia să aibă în vedere opțiuni bazate pe dovezi în vederea abordării eventualei lipse de transparență și a eventualului transfer de valoare dinspre conținut către servicii, astfel încât să fie posibilă remunerarea justă a autorilor, interpreților și titularilor de drepturi pentru utilizarea operelor lor pe internet, fără a împiedica însă inovarea;

3.3.2.Noi posibilități oferite de economia colaborativă

77.  salută creșterea concurenței și a opțiunilor consumatorilor care decurg din economia colaborativă, precum și oportunitățile pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, competitivitate, pentru o piață a locurilor de muncă favorabilă includerii și o economie mai circulară a UE prin utilizarea mai eficientă a resurselor, competențelor și a altor active; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea în continuare a economiei colaborative prin identificarea barierelor artificiale și a legislației pertinente care împiedică dezvoltarea acesteia;

78.  încurajează Comisia să analizeze, în cadrul economiei colaborative, modalitatea de a găsi un echilibru între capacitarea și protejarea consumatorilor și, în cazurile în care este nevoie de mai multă claritate, să asigure adecvarea cadrului legislativ privind consumatorii în domeniul digital, inclusiv în cazurile de posibile abuzuri, precum și să stabilească cazurile în care măsurile reparatorii ex-post sunt suficiente sau mai eficiente;

79.  ia act de faptul că este în interesul întreprinderilor care utilizează aceste noi modele de afaceri bazate pe reputație și încredere să adopte măsuri de descurajare a activităților ilegale, oferind totodată noi elemente de siguranță pentru consumatori;

80.  încurajează Comisia să instituie un grup al părților interesate responsabil pentru promovarea bunelor practici în sectorul economiei colaborative;

81.  invită statele membre să se asigure că politicile în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social sunt adecvate scopului în ceea ce privește inovarea digitală, spiritul de întreprinzător, creșterea economiei colaborative și potențialul acesteia pentru forme mai flexibile de muncă, prin identificarea unor noi forme de ocupare a forței de muncă și evaluarea necesității modernizării legislației sociale și a celei din domeniul ocupării forței de muncă, astfel încât actualele drepturi privind ocuparea forței de muncă și sisteme de protecție socială să poată fi, de asemenea, păstrate în mediul profesional digital; subliniază faptul că asigurarea securității sociale este de competența statelor membre; solicită Comisie să identifice și să faciliteze schimburile de bune practici în aceste domenii, în cadrul UE și la nivel internațional;

3.3.3.Combaterea conținutului ilegal de pe internet

82.  invită Comisia să propună politici și un cadru juridic pentru combaterea criminalității cibernetice și a conținutului și materialelor ilegale pe internet, printre care și cele de instigare la violență, politici care să respecte pe deplin drepturile fundamentale astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, îndeosebi dreptul la libertatea de exprimare și informare, legislațiile europene și naționale în vigoare și principiilor necesității, al proporționalității, al unui proces echitabil și al statului de drept; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, este necesar:

   să se asigure instrumente judiciare eficiente și eficace pentru uzul agențiilor de poliție europene și naționale, precum și al autorităților judiciare;
   să se prevadă orientări clare pentru combaterea conținuturilor online ilegale, inclusiv a discursului de incitare la ură;
   să se sprijine parteneriatele public-privat și dialogul între entitățile publice și private, în conformitate cu legislația UE în vigoare;
   să se clarifice rolul intermediarilor și al platformelor online cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
   să se asigure instituirea în cadrul Europol a Unității UE de semnalare a conținutului online (EU IRU), în baza unui temei juridic conform cu activitățile sale;
   să se asigure măsuri speciale de combatere a exploatării sexuale a copiilor în mediul online și de cooperare efectivă între toți participanții, pentru a garanta respectarea drepturilor și protecția copiilor pe internet și pentru încurajarea inițiativelor ce vizează un mediu online sigur pentru copii și
   să se coopereze cu participanții relevanți în promovarea campaniilor de educare și informare;

83.  salută planul de acțiune al Comisiei de a moderniza asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală online în cazul încălcărilor la scară comercială; consideră că este extrem de important să se asigure respectarea drepturilor de autor astfel cum se prevede în Directiva 2004/48/CE și că eficacitatea drepturilor de autor este direct proporțională cu eficacitatea măsurilor menite să le protejeze;

84.  subliniază că UE se confruntă cu un număr semnificativ de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală; subliniază rolul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală de a furniza date fiabile și o analiză obiectivă în ceea ce privește impactul real al încălcărilor asupra actorilor economici; solicită o abordare eficace, sustenabilă, proporțională și modernizată în ceea ce privește asigurarea respectării, punerea în aplicare și protecția drepturilor de proprietate intelectuală online, în special în ceea ce privește încălcările la scară comercială;

85.  remarcă faptul că, în unele cazuri, încălcările drepturilor de autor sunt rezultatul dificultății de a găsi conținutul dorit într-o versiune disponibilă legal; solicită, prin urmare, elaborarea unor oferte legale mai ample și ușor de utilizat și promovarea acestor oferte către public;

86.  salută abordarea „urmăririi traseului banilor” și încurajează actorii din lanțul de aprovizionare să întreprindă acțiuni coordonate și proporționale vizând combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la scară comercială, pornind de la practica acordurilor voluntare; subliniază că Comisia, împreună cu statele membre, ar trebui să promoveze conștientizarea și obligația de diligență de-a lungul lanțului de aprovizionare și să încurajeze schimbul de informații și de bune practici, precum și o mai bună cooperare între sectorul public și cel privat; insistă că măsurile ar trebui să fie justificate, coordonate, proporționale și să includă posibilitatea unor căi de atac eficace și simple pentru părțile afectate negativ; consideră că este necesar să se sensibilizeze consumatorii cu privire la consecințele încălcării drepturilor de autor și a drepturilor conexe;

3.4.Consolidarea încrederii și a securității în rețelele, sectoarele, serviciile și infrastructurile digitale, precum și în prelucrarea datelor cu caracter personal

87.  consideră că, pentru a asigura un climat de încredere și securitate în serviciile digitale, tehnologiile bazate pe date, sistemele de TI și de plată, infrastructurile critice și rețelele online, sunt necesare resurse sporite, precum și cooperarea dintre sectorul european al securității cibernetice, sectorul public și cel privat, în special prin intermediul cooperării în domeniul cercetării, inclusiv programul Orizont 2020, precum și prin intermediul parteneriatelor public-private; este în favoarea împărtășirii bunelor practici ale statelor membre parteneriatelor public-private din acest domeniu;

88.  solicită să se depună eforturi pentru îmbunătățirea capacității de rezistență împotriva atacurilor cibernetice, cu un rol sporit îndeosebi pentru ENISA, pentru creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază în rândul utilizatorilor, în special a IMM-urilor, pentru a se asigura că întreprinderile au niveluri de securitate de bază, cum ar fi criptarea terminal-terminal a datelor, a comunicațiilor și a actualizărilor de software și să încurajeze utilizarea conceptului de „securitate din faza de proiectare”;

89.  consideră că furnizorii de software ar trebui să promoveze mai bine în fața utilizatorilor avantajele în materie de securitate ale programelor cu sursă deschisă („Open Source software”) și ale actualizărilor programelor informatice legate de securitate; invită Comisia să studieze un program de informare la nivelul UE privind vulnerabilitatea coordonată, inclusiv repararea vulnerabilităților cunoscute ale programelor informatice ca remediu împotriva abuzării de vulnerabilitățile programelor informatice și a încălcărilor privind securitatea și datele cu caracter personal;

90.  consideră că adoptarea rapidă a unei Directive privind securitatea rețelelor și a informației (NIS) adecvate scopului urmărit este necesară pentru a asigura o abordare coordonată a UE privind securitatea cibernetică; consideră că un nivel mai ambițios de cooperare între statele membre și instituțiile și organele competente din UE, precum și schimbul de bune practici, este esențial pentru continuarea digitalizării sectorului, asigurând în același timp protecția drepturilor fundamentale recunoscute la nivelul UE, în special în ceea ce privește protecția datelor;

91.  subliniază faptul că numărul în creștere rapidă de atacuri asupra rețelelor și de infracțiuni cibernetice impun un răspuns armonizat din partea UE și a statelor sale membre în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate a informațiilor și a rețelelor; consideră că asigurarea unui mediu sigur pe internet cuprinde protejarea rețelelor și a infrastructurilor critice, capacitarea autorităților judiciare în combaterea criminalității, inclusiv a terorismului, a actelor de radicalizare violentă și a abuzului și exploatării sexuale a copiilor, precum și utilizarea datelor strict necesare pentru combaterea criminalității pe internet și în afara acestuia; subliniază că securitatea, astfel definită, împreună cu protecția drepturilor fundamentale în spațiul cibernetic este esențială pentru consolidarea încrederii în serviciile digitale și reprezintă prin urmare o bază necesară pentru realizarea unei piețe unice digitale competitive;

92.  reamintește utilitatea instrumentelor de criptare pentru cetățeni și întreprinderi, pentru garantarea confidențialității și ca nivel primordial de securitate a comunicațiilor; condamnă utilizarea criptării în scopuri contrare legii;

93.  salută Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, care contribuie la reacții mai prompte în eventualitatea unor atacuri informatice; solicită prezentarea unei propuneri legislative de consolidare a mandatului EC3 și cere transpunerea cu celeritate a Directivei 2013/40/UE din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice;

94.  constată că dezvăluirile privind acțiunile de supraveghere electronică în masă denotă necesitatea recâștigării încrederii cetățenilor în ceea ce privește caracterul confidențial, siguranța și securitatea serviciilor digitale și subliniază, în acest sens, necesitatea respectării stricte a legislației în vigoare în materie de protecție a datelor și de drepturi fundamentale atunci când sunt procesate date cu caracter personal pentru uz comercial sau judiciar; reamintește, în acest context, importanța instrumentelor existente, cum ar fi tratatele privind asistența judiciară reciprocă, care asigură respectarea statului de drept și contribuie la diminuarea riscului de accesare necuvenită a datelor stocate în altă țară;

95.  reamintește că, în temeiul articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic, statele membre nu pot impune furnizorilor, pentru serviciile de transmitere, stocare și găzduire puse la dispoziție, o obligație generală de supraveghere a informațiilor pe care le transmit sau le stochează, sau o obligație generală de căutare activă de fapte sau de circumstanțe care să indice activități ilicite; reamintește că, în special, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în cauzele C-360/10 și C-70/10 a respins măsurile de „supraveghere activă” a cvasitotalității utilizatorilor serviciilor vizate (furnizorii de acces la internet, pe de o parte, și rețele sociale, pe de altă parte) și a precizat că orice ordin care impune furnizorului de servicii de găzduire o supraveghere generală ar trebui interzis;

4.VALORIFICAREA LA MAXIMUM A POTENȚIALULUI DE CREȘTERE AL ECONOMIEI DIGITALE

96.  consideră că, având în vedere importanța centrală a industriei europene și a economiei digitale, care se dezvoltă mult mai rapid decât restul economiei, transformarea digitală a industriei este esențială pentru competitivitatea economiei europene și a tranziției energetice, dar poate avea succes numai dacă întreprinderile europene înțeleg semnificația sa în ceea ce privește creșterea eficienței și îmbunătățirea accesului la potențialul neexploatat, cu mai multe lanțuri valorice integrate și conectate, în măsură să reacționeze rapid și flexibil la cererile consumatorilor;

97.  invită Comisia să elaboreze fără întârziere un plan de transformare digitală, inclusiv prin modernizarea legislației și utilizarea unor instrumente adecvate pentru investiții în C&D și infrastructuri, pentru a sprijini digitalizarea în toate sectoarele industriale, cum ar fi prelucrarea, energia, transporturile și comerțul cu amănuntul, încurajând începerea folosirii tehnologiilor digitale și a conectivității între utilizatorii finali (end-to-end) în lanțurile valorice, precum și a serviciilor inovatoare și a modelelor de afaceri;

98.  consideră că acest cadru de reglementare ar trebui să permită industriilor să adopte și să anticipeze modificările respective cu scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă, creștere și convergență regională;

99.  solicită, de asemenea, să se acorde o atenție specială IMM-urilor și să se realizeze în special o eventuală revizuire a Small Business Act, întrucât transformarea digitală a acestora este esențială pentru competitivitate și crearea de locuri de muncă în cadrul economiei și pentru o cooperare mai strânsă între întreprinderile existente și societățile nou înființate, putând duce la un model industrial mai sustenabil și mai competitiv și la apariția unor lideri mondiali;

100.  reiterează importanța sistemelor europene de radionavigație prin satelit, în special Galileo și EGNOS, pentru dezvoltarea pieței unice digitale în ceea ce privește poziția datelor și marcarea temporală pentru aplicațiile legate de volumele mari de date și de internetul obiectelor;

4.1.Construirea unei economii bazate pe date

101.  consideră că o economie bazată pe date este esențială pentru dezvoltarea economică; evidențiază oportunitățile pe care le pot oferi economiei și societății noile tehnologii TIC, de exemplu, volumele mari de date, cloud computingul, internetul obiectelor, imprimarea 3D și alte tehnologii, în special dacă sunt integrate cu alte sectoare, cum ar fi energia, transporturile și logistica, serviciile financiare, educația, comerțul cu amănuntul, industria prelucrătoare, cercetarea sau sănătatea și serviciile de urgență, și dacă sunt utilizate de autoritățile publice pentru a dezvolta orașe inteligente, pentru a gestiona resursele mai bine și pentru a îmbunătăți protecția mediului; subliniază în special oportunitățile oferite de digitalizarea sectorului energetic, și anume apariția contoarelor inteligente, a rețelelor inteligente și a platformelor de date, în ceea ce privește producerea mai eficientă și mai flexibilă a energiei; subliniază importanța parteneriatelor public-privat și salută inițiativele Comisiei în acest sens;

102.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a oferi acces la întreaga cercetare științifică finanțată în proporție de cel puțin 50 % din fonduri publice și a o pune la dispoziție gratuit sub formă digitală într-un termen rezonabil, care să nu pericliteze câștigurile de natură economică și socială, inclusiv recurgerea la edituri specializate;

103.  invită Comisia ca, până în martie 2016, să realizeze, împreună cu toți specialiștii în domeniu, inclusiv cu cercetătorii, societatea civilă și sectorul public și privat, o revizuire cuprinzătoare și transparentă legată de volumele mari de date, cu scopul de a anticipa nevoile de tehnologii cu volume mari de date și de infrastructuri informatice, inclusiv de supercalculatoare europene, și de crearea unor condiții mai bune în ceea ce privește cadrul fără caracter normativ și cadrul de reglementare existent pentru creștere și inovare în acest sector, pentru valorificarea la maximum a oportunităților și pentru contracararea eventualelor riscuri și obstacole în calea consolidării încrederii privind, de exemplu, accesul la date, securitatea și protecția datelor;

104.  solicită dezvoltarea unei abordări europene adaptate viitorului și neutre din punct de vedere tehnologic și integrarea în continuare a pieței unice referitoare la internetul obiectelor și la internetul industrial, prin implementarea unei strategii de standardizare și interoperabilitate și consolidarea încrederii în aceste tehnologii, asigurând securitatea, transparența și confidențialitatea prin definiție și pin concepție; salută inițiativa privind „libera circulație a datelor” care ar trebui, în urma unei evaluări cuprinzătoare, să clarifice normele privind utilizarea datelor, accesul la date și dreptul de proprietate asupra lor, ținând seama de preocupările legate de impactul cerințelor de localizare a datelor asupra funcționării pieței unice, și să faciliteze trecerea de la un furnizor de servicii de date la altul, pentru a preveni riscul de la deveni clienți captivi și distorsiunile pieței;

105.  consideră că administrațiile publice ar trebui să lucreze în mod implicit cu date guvernamentale deschise; îndeamnă să se realizeze progrese în ceea ce privește amploarea și ritmul furnizării de informații sub formă de date deschise, identificarea unor seturi-cheie de date care să fie puse la dispoziție și promovarea reutilizării datelor deschise în format deschis, dată fiind valoarea lor pentru dezvoltarea unor servicii inovatoare, inclusiv soluții transfrontaliere, precum și transparența acestora și beneficiile lor pentru economie și societate;

106.  ia act de preocupările tot mai mari ale consumatorilor din UE cu privire la utilizarea și protecția datelor cu caracter personal de către furnizorii de servicii online, întrucât acest aspect este esențial pentru consolidarea încrederii consumatorilor în economia digitală; subliniază rolul important pe care îl au consumatorii activi în stimularea concurenței; subliniază prin urmare că este important ca consumatorii să fie mai bine informați privind utilizarea datelor lor, în special în cazul serviciilor furnizate în schimbul datelor, și privind dreptul lor la portabilitatea datelor; îndeamnă Comisia să clarifice normele privind controlul datelor și portabilitatea datelor, în conformitate cu principiul fundamental conform căruia cetățenii ar trebui să dețină controlul asupra datelor lor;

107.  consideră că respectarea legislației în materie de protecție a datelor și măsurile eficiente de protecție a confidențialității și de asigurare a securității, prevăzute în Regulamentul general privind protecția datelor, inclusiv dispozițiile speciale privind caracterul vulnerabil al copiilor în calitate de consumatori, sunt esențiale pentru consolidarea încrederii cetățenilor și a consumatorilor în economia bazată pe date; subliniază necesitatea de a sensibiliza publicul cu privire la rolul datelor și la importanța schimbului de date pentru consumatori în ceea ce privește drepturile lor fundamentale în cadrul economiei și de a elabora norme cu privire la dreptul de proprietate asupra datelor și la controlul cetățenilor asupra datelor lor cu caracter personal; subliniază rolul personalizării serviciilor și produselor, care ar trebui dezvoltate cu respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor; solicită promovarea confidențialității prin definiție și prin concepție, lucru ce ar putea avea efecte pozitive asupra inovării și creșterii economice; subliniază necesitatea de a asigura o abordare nediscriminatorie în toate cazurile de procesare a datelor; subliniază importanța unei abordări bazate pe riscuri, care să permită evitarea birocrației inutile și să asigure atât securitatea juridică, îndeosebi pentru IMM-uri și întreprinderile noi, cât și controlul democratic și monitorizarea permanentă de către autoritățile publice; subliniază că datele personale necesită o protecție specială și recunoaște că introducerea de măsuri specifice suplimentare, precum anonimizarea sau pseudoanonimizarea, poate îmbunătăți protecția datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt procesate de aplicațiile pentru volumele mari de date sau de furnizorii de servicii online;

108.  ia act de faptul că, în evaluarea sa, Comisia consideră Directiva privind protecția juridică a bazelor de date ca un impediment în calea dezvoltării unei economii europene bazate pe date; invită Comisia să analizeze opțiunile de politică în vederea abolirii Directivei 96/9/CE;

4.2.Stimularea competitivității prin interoperabilitate și standardizare

109.  consideră că planul european de standardizare a TIC și revizuirea cadrului de interoperabilitate, inclusiv mandatele Comisiei în cadrul organizațiilor europene de standardizare, ar trebui să facă parte dintr-o strategie digitală europeană menită să creeze economii de scară, să ducă la economii la buget și să îmbunătățească competitivitatea întreprinderilor europene, sporind interoperabilitatea transectorială și transfrontalieră a bunurilor și serviciilor prin definirea mai rapidă, într-o manieră deschisă și competitivă, a standardelor voluntare, bazate pe piață și globale, ușor de implementat de către IMM-uri; încurajează Comisia să se asigure că procesele de standardizare vizează toate părțile interesate relevante, atrag cele mai bune tehnologii și evită riscul de crearea a monopolurilor sau a unor lanțuri valorice închise, în special în ceea ce privește IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, și promovează în mod activ standardele europene la nivel internațional, având în vedere caracterul global al inițiativelor de standardizare a TIC;

110.  îndeamnă Comisia și Consiliul să crească numărul de software-uri gratuite și cu sursă deschisă și rata de utilizare a acestora atât în cadrul administrațiilor publice, cât și între acestea, ca soluție pentru creșterea interoperabilității;

111.  ia act de faptul că Comisia se consultă în prezent cu părțile interesate relevante cu privire la crearea unei platforme interoperabile, standardizate, sigure și cu acces deschis la bordul vehiculelor pentru posibilele viitoare aplicații sau servicii, așa cum solicită Parlamentul în Regulamentul privind eCall; invită Comisia să se asigure că această platformă nu va limita inovația, libera concurență și posibilitatea de a alege a consumatorilor;

112.  invită Comisia, ținând cont de inovarea rapidă în sectorul transporturilor, să dezvolte o strategie coordonată privind conectivitatea în sectorul transporturilor și, în special, să instituie un cadru de reglementare pentru vehiculele conectate pentru a asigura interoperabilitatea cu diferite servicii, inclusiv cu metodele de diagnostic și întreținere la distanță, și aplicații, cu scopul de a garanta concurența loială și de a satisface cererea semnificativă de produse care sunt conforme cu cerințele privind securitatea cibernetică și protecția datelor, precum și de a asigura securitatea fizică a pasagerilor; consideră că sunt necesare parteneriate între industria automobilelor și industria telecomunicațiilor pentru a face în așa fel încât vehiculele conectate și infrastructura pentru vehiculele conectate să fie dezvoltate pe baza unor standarde comune în întreaga Europă;

4.3.O e-societate favorabilă incluziunii

113.  ia act de faptul că internetul și TIC au un impact foarte mare asupra emancipării femeilor și a fetelor; recunoaște că participarea femeilor la sectorul digital al UE are un impact pozitiv asupra PIB-ului european; recunoaște potențialul imens al femeilor inovatoare și al antreprenoarelor și rolul pe care acestea îl pot juca în transformarea digitală; subliniază necesitatea de a depăși stereotipurile de gen și sprijină și încurajează pe deplin o cultură antreprenorială digitală pentru femei, precum și integrarea și participarea lor la societatea informațională

114.  recunoaște potențialul pieței unice digitale de a asigura participarea și accesul tuturor cetățenilor, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, a persoanelor în vârstă, a minorităților și a altor cetățeni care aparțin grupurilor vulnerabile, la toate aspectele economiei digitale, inclusiv la produsele și serviciile protejate de drepturile de autor și drepturile conexe, în special prin dezvoltarea unei e-societăți favorabile incluziunii, precum și prin asigurarea faptului că toate programele de e-guvernare și e-administrație sunt pe deplin accesibile este profund îngrijorat de lipsa progreselor în ceea ce privește ratificarea Tratatului de la Marrakesh și îndeamnă la ratificarea sa cât mai curând posibil; în acest context, subliniază că este esențial să se adopte cât mai rapid propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor organismelor din sectorul public;

4.3.1.Expertiza și competențele digitale

115.  atrage atenția asupra faptului că lipsa de corelare între oferta și cererea de competențe reprezintă o problemă pentru dezvoltarea economiei digitale, pentru crearea de locuri de muncă și pentru competitivitatea Uniunii și invită Comisia să dezvolte de urgență o strategie privind competențele care să poată elimina acest deficit de competențe; invită Comisia să utilizeze creditele alocate inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pentru a susține asociațiile (mișcările populare) care învață tinerii dezavantajați cum să obțină competențe digitale; invită statele membre să susțină aceste inițiative punând la dispoziție spațiile necesare;

116.  invită Comisia și statele membre să promoveze educația în domeniul mass-media și competențele de utilizare a internetului pentru toți cetățenii UE, în special pentru persoanele vulnerabile, prin inițiative și acțiuni coordonate și prin investiții în crearea de rețele europene pentru predarea educației în domeniul mass-media; subliniază că abilitatea de a utiliza mass-media în mod independent și cu spirit critic și procesarea avalanșei de informații se învață de către toate generațiile de-a lungul întregii vieți, fiind în permanentă schimbare, pentru a permite tuturor generațiilor să gestioneze în mod adecvat și autonom avalanșa de informații disponibile; subliniază că, pe măsură ce profilurile profesionale și competențele necesare devin tot mai complexe, apar noi cerințe – în special cu privire la competențele în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) – legate de formare, precum și de învățământul complementar și învățarea pe tot parcursul vieții;

117.  încurajează statele membre să integreze dobândirea de competențe digitale în programa școlară, să modernizeze echipamentele tehnice necesare și să promoveze cooperarea între universități și colegiile tehnice cu scopul de a dezvolta o programă comună de e-learning, recunoscută în cadrul sistemului de credite ECTS; subliniază că programele de educație și formare trebuie să vizeze dezvoltarea unei abordări bazate pe gândirea critică cu privire la utilizarea și înțelegerea aprofundată a noilor dispozitive și interfețe mass media, digitale și de informații, astfel încât oamenii să poată deveni utilizatori activi ai acestor tehnologii noi și nu simpli utilizatori finali; subliniază importanța unei instruiri adecvate a cadrelor didactice în privința competențelor digitale, a modului de a le preda în mod eficient, făcând trimitere inclusiv la succesul învățării digitale pe bază de jocuri, și a modalităților de a utiliza aceste competențe pentru a facilita procesul de învățare în general, suscitând totodată interesul pentru matematică, IT, științe și tehnologie; solicită Comisiei și statelor membre să extindă cercetările legate de efectele mass-mediei digitale asupra competențelor cognitive;

118.  constată că sunt necesare investiții publice și private și noi oportunități de finanțare în formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru ca lucrătorii, inclusiv cei mai puțin calificați, să aibă competențele necesare pentru economia digitală; invită Comisia și statele membre să dezvolte, împreună cu sectorul privat, cursuri online ușor accesibile, standardizate și certificate și programe de formare de competențe digitale inovatoare și accesibile pentru a preda participanților un minim de competențe digitale; încurajează statele membre să introducă aceste cursuri online în programul Garanția pentru tineret; încurajează Comisia și statele membre să creeze o bază de recunoaștere reciprocă a competențelor și calificărilor digitale prin înființarea unui certificat european sau a unui sistem de clasificare, urmând exemplul cadrului comun european de referință pentru învățarea și predarea limbilor; subliniază faptul că diversitatea culturală în Europa, precum și multilingvismul, beneficiază de pe urma accesului transfrontalier la conținut;

119.  salută înființarea marii coaliții pentru locuri de muncă în domeniul digital la nivel european, încurajează întreprinderile să se alăture acesteia și îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze participarea activă a IMM-urilor la această coaliție; salută reflecțiile Comisiei în ceea ce privește construirea unui rezervor modern de cunoștințe în sectorul public prin tehnologii de cloud și extragerea textelor și datelor care să fie certificate și protejate de legislația în domeniul protecției datelor; consideră că utilizarea unor astfel de tehnologii în meseriile de bibliotecar, arhivar și documentarist necesită eforturi de formare specifice; solicită ca formele digitale de muncă și comunicare în cooperare, cu utilizarea și dezvoltarea licențelor CC, să fie predate, utilizate și promovate în cadrul procedurilor de achiziții dincolo de frontierele naționale și lingvistice în domeniul educației și formării, precum și în institutele de cercetare. subliniază rolul esențial al formării duale;

120.  constată că trebuie promovate investițiile publice și private în formarea profesională și în învățarea pe tot parcursul vieții pentru ca forța de muncă din UE, inclusiv forța de muncă din domeniul digital, care lucrează în forme nestandardizate de încadrare în muncă, să aibă competențele necesare pentru economia digitală; observă că unele state membre au introdus drepturi care le garantează lucrătorilor prestații minime pentru concedii de studiu plătite ca măsură de îmbunătățire a accesului lucrătorilor la educație și formare;

4.3.2.E-guvernarea

121.  consideră că dezvoltarea e-administrației reprezintă o prioritate pentru inovare, deoarece are un efect de pârghie asupra tuturor sectoarelor economiei și mărește eficiența, interoperabilitatea și transparența, reduce costurile și sarcina administrativă, permite o mai bună cooperare între administrațiile publice și oferă servicii mai bune, mai ușor de utilizat și personalizate pentru toți cetățenii și întreprinderile, pentru ca aceștia să poată beneficia de oportunitățile în domeniul inovațiilor sociale digitale; invită Comisia să preia conducerea, prin puterea exemplului, în domeniul e-guvernării și, împreună cu statele membre, să elaboreze un plan de acțiune ambițios și cuprinzător privind e-guvernarea; consideră că acest plan de acțiune ar trebui să se bazeze pe nevoile utilizatorilor și pe bunele practici, utilizând criterii de referință pentru măsurarea progreselor, o abordare sectorială treptată pentru aplicarea principiului „o singură dată” în administrațiile publice, conform căruia cetățenii și întreprinderile nu ar trebui să fie invitați să furnizeze informații care au fost deja furnizate unei autorități publice, asigurând, în același timp, respectarea vieții private a cetățenilor și un nivel ridicat de protecție a datelor, în conformitate cu cerințele și principiile prevăzute în pachetul UE privind reforma în materie de protecție a datelor și în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, și asigurând un nivel ridicat de securitate cu privire la aceste inițiative; consideră că ar trebui, de asemenea, să se asigure introducerea transfrontalieră integrală a cărților electronice de identitate (e-ID) și a semnăturii electronice cu un nivel ridicat de criptare, în special având în vedere punerea în aplicare rapidă a Regulamentului eIDAS și disponibilitatea tot mai mare a serviciilor publice online; subliniază că este foarte important ca cetățenii și întreprinderile să aibă acces la registre comerciale interconectate;

122.  solicită dezvoltarea, pe baza inițiativelor și rețelelor deja existente, a unui portal digital unic cuprinzător și pe deplin accesibil, ca un singur proces digital între utilizatorii finali și întreprinderi, creat și funcțional la nivelul UE, care să cuprindă de la înființarea online a unei întreprinderi la nume de domenii, schimbul de informații cu privire la conformitate, recunoașterea facturilor electronice, depunerea declarațiilor fiscale, un sistem simplificat și online de TVA, informații online cu privire la conformitatea produselor, resursele de angajare și detașarea lucrătorilor, drepturile consumatorilor, accesul la rețele de întreprinderi și de consumatori, proceduri de notificare și mecanisme de soluționare a litigiilor;

123.  invită de asemenea Comisia și statele membre să asigure implementarea deplină a ghișeelor unice, astfel cum se prevede în Directiva privind serviciile, și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea lor eficientă, descătușându-le astfel întregul potențial;

124.  este preocupat de faptul că infrastructurile de tip cloud pentru cercetători și universități sunt în continuare fragmentate; invită Comisia ca, în cooperare cu toate părțile interesate relevante, să elaboreze, până la sfârșitul lui 2016, un plan de acțiune care să ducă la crearea Cloudului european deschis în domeniul științei, care ar trebui să integreze perfect rețelele, datele și sistemele informatice extrem de performante existente și serviciile legate de infrastructură din diferite domenii științifice într-un cadru de politici, standarde și investiții comune; consideră că acesta ar trebui să stimuleze dezvoltarea de clouduri și în alte domenii decât știința, să contribuie la o mai bună interconectare a centrelor de inovare și a ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate, precum și să îmbunătățească cooperarea între universități și industrie în vederea comercializării tehnologiei, în conformitate cu normele relevante privind confidențialitatea, și a facilitării coordonării și cooperării internaționale în domeniu;

125.  invită Comisia și statele membre să își reînnoiască angajamentul față de obiectivele în materie de cercetare și inovare ale Strategiei UE 2020, ca elemente de bază ale unei piețe unice digitale competitive, ale creșterii economice și creării de locuri de muncă, cu o abordare cuprinzătoare față de știința deschisă, inovarea deschisă, datele deschise și transferul de cunoștințe; consideră că aceasta ar trebui să includă un cadru juridic revizuit pentru extragerea textului și a datelor în scopul cercetării științifice, utilizarea sporită a programelor informatice gratuite și cu sursă deschisă, în special în instituțiile de învățământ și administrațiile publice, precum și accesul mai facil pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate la fondurile Orizont 2020, adaptate la ciclurile scurte de inovare ale sectorului TIC; subliniază, în acest sens, importanța tuturor inițiativelor relevante, de la parteneriatele de tip public-privat și clusterele de inovare la parcurile tehnologice și științifice europene, mai ales în regiunile europene mai puțin industrializate, la programele de accelerare pentru întreprinderile digitale nou-înființate și platformele tehnologice comune, precum și la posibilitatea de licențe eficace privind brevete esențiale pentru standarde, în limitele legislației UE privind concurența și în temeiul condițiilor de licență FRAND, cu scopul de a menține stimulentele pentru C&D și standardizare și de a încuraja inovarea;

126.  îndeamnă Comisia să se concentreze asupra punerii în aplicare a dispozițiilor privind achizițiile publice electronice, precum și a documentului unic european pentru achiziții publice (pașaport pentru achiziții publice), pentru a facilita beneficiile economice în general și accesul pe piața UE al tuturor operatorilor economici care îndeplinesc toate criteriile de selecție, de excludere și de atribuire; subliniază obligația impusă autorităților de achiziții de a menționa principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu împărți contractele pe loturi în conformitate cu legislația în vigoare cu scopul de a îmbunătăți accesul întreprinderilor inovatoare și al IMM-urilor la piețele de achiziții publice;

4.4.Dimensiunea internațională

127.  subliniază importanța unei structuri de guvernanță a internetului pe deplin independentă pentru menținerea internetului ca un model transparent și favorabil incluziunii al guvernanței cu participarea mai multor părți, pe baza principiului internetului ca platformă unică, deschisă, gratuită și stabilă; consideră esențial să se utilizeze întârzierile legate de tranziția gestionării ICAAN pentru a servi acestui scop; este ferm convins că trebuie să se țină seama de dimensiunea mondială a internetului în cadrul tuturor politicilor relevante ale UE și îi cere SEAE să utilizeze pe deplin oportunitățile oferite de digitalizare la dezvoltarea unei politici externe coerente, să se asigura că UE este reprezentată în cadrul platformelor de guvernanță a internetului și să-și facă auzită vocea în mai mare măsură în forurile mondiale, în special în privința normalizării, a pregătirilor pentru introducerea 5G și a securității cibernetice;

128.  recunoaște caracterul mondial al economiei datelor; reamintește că crearea unei piețe unice digitale depinde de fluxul liber de date în interiorul și în afara Uniunii Europene; solicită prin urmare ca UE și statele sale membre să ia măsuri în cooperare cu state terțe pentru a asigura standarde ridicate de protecție a datelor și securitatea transferurilor internaționale de date, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor și jurisprudența UE existentă, atunci când se vizează cooperarea cu țări terțe în cadrul strategiei privind piața unică digitală.

o
o   o

129.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 318, 4.12.2015, p. 1.
(2) JO L 123, 19.5.2015, p. 77.
(3) JO L 257, 28.8.2014, p. 73.
(4) JO L 86, 21.3.2014, p. 14.
(5) JO L 84, 20.3.2014, p. 72.
(6) JO L 348, 20.12.2013, p. 129.
(7) JO L 175, 27.6.2013, p. 1.
(8) JO L 165, 18.6.2013, p. 1.
(9) JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
(10) JO L 81, 21.3.2012, p. 7.
(11) JO L 304, 22.11.2011, p. 64.
(12) JO L 337, 18.12.2009, p. 1.
(13) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
(14) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
(15) JO L 77, 27.3.1996, p. 20.
(16) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(17) Texte adoptate, P8_TA(2015)0273.
(18) Texte adoptate, P8_TA(2015)0220.
(19) Texte adoptate, P8_TA(2015)0051.
(20) Texte adoptate, P8_TA(2014)0071.
(21) Texte adoptate, P7_TA(2014)0179.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2014)0067.
(23) Texte adoptate, P7_TA(2014)0032.
(24) Texte adoptate, P7_TA(2013)0535.
(25) Texte adoptate, P7_TA(2013)0536.
(26) Texte adoptate, P7_TA(2013)0454.
(27) Texte adoptate, P7_TA(2013)0436.
(28) Texte adoptate, P7_TA(2013)0377.
(29) Texte adoptate, P7_TA(2013)0327.
(30) Texte adoptate, P7_TA(2013)0239.
(31) Texte adoptate, P7_TA(2013)0215.
(32) JO C 434, 23.12.2015, p. 2.
(33) JO C 353 E, 3.12.2013, p. 64.
(34) JO C 332 E, 15.11.2013, p. 22.
(35) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 64.
(36) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 1.
(37) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 33.
(38) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 45.
(39) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 24.
(40) Eurostat, 2014. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Information_society_statistics_at_regional_level#People_who_never_used_the_internet
(41) Raport privind rezultatele înregistrate de Grupul la nivel înalt privind utilizarea în viitor a benzii UHF.

Notă juridică