Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208),

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția A/RES/64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de a patra reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 7-8 octombrie 2015,

–  având în vedere rezultatul Conferinței la nivel înalt privind ruta est-mediteraneană și a Balcanilor de Vest care a avut loc la 8 octombrie 2015 la Luxemburg,

–  având în vedere concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind măsurile de gestionare a crizei refugiaților și a migrației, adoptate la 9 noiembrie 2015, și concluziile Consiliului Afaceri Externe privind migrația din 12 octombrie 2015,

–  având în vedere planul în 17 puncte convenit la reuniunea privind ruta migrației din Balcanii de Vest care a avut loc la 25 octombrie 2015 și la care au participat liderii statelor membre ale UE și liderii țărilor care nu sunt membre ale UE, vizate de afluxul de refugiați și de migranți,

–  având în vedere Raportul Comisiei pe 2015 privind progresele înregistrate de Serbia din 10 noiembrie 2015 (SWD(2015)0211),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – sentimentele antițigani în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(3),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere activitatea lui David McAllister în calitate de raportor privind Serbia al Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Consiliul European din 28 iunie 2013 a hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Serbia; întrucât prima conferință interguvernamentală (CIG) a avut loc la 21 ianuarie 2014; întrucât procesul de examinare analitică a fost finalizat în martie 2015; întrucât Serbia și-a constituit echipa completă de negociatori în septembrie 2015;

B.  întrucât, în Raportul său pe 2015 privind Serbia, Comisia prezintă progresele înregistrate de Serbia în procesul de integrare europeană, evaluând eforturile depuse de această țară în vederea respectării criteriilor de la Copenhaga și a condițiilor procesului de stabilizare și de asociere; întrucât Comisia a aplicat o nouă abordare în materie de informare, care oferă țărilor în cauză îndrumări mult mai clare cu privire la chestiunile asupra cărora trebuie să se concentreze;

C.  întrucât Serbia, ca orice altă țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește îndeplinirea, implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât devotamentul țărilor în cauză față de reformele necesare și calitatea acestora determină calendarul aderării;

D.  întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, care au avut ca rezultat primul Acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, din 19 aprilie 2013; întrucât la 25 august 2015 au fost încheiate patru acorduri importante; întrucât negocierile pentru aderarea Serbiei și procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo trebuie să progreseze în paralel, în conformitate cu cadrul de negociere; întrucât este necesar să se depună în continuare eforturi pentru a stabili definitiv relații de pace; întrucât este extrem de important ca toate acordurile să fie puse pe deplin în aplicare de ambele părți;

E.  întrucât, în iulie 2015, Serbia a devenit cel de al 33-lea stat participant la mecanismul de protecție civilă al UE;

F.  întrucât UE a subliniat necesitatea consolidării guvernanței economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice în toate țările din Balcanii de Vest;

G.  întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere;

H.  întrucât, în ianuarie 2015, Serbia a asumat președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),

1.  salută deschiderea negocierilor și deschiderea Capitolelor 32 (Control financiar) și 35 (Alte aspecte – Punctul 1: Procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo) în cadrul Conferinței interguvernamentale organizate la Bruxelles în 14 decembrie 2015; salută angajamentul susținut al Serbiei față de procesul de integrare europeană; invită Serbia să promoveze în mod activ această decizie strategică în rândul opiniei publice din Serbia; ia act cu satisfacție de faptul că Serbia a inițiat un program ambițios de reformă; invită Serbia să abordeze în mod decisiv și direct reformele sistemice și socioeconomice; îndeamnă Serbia ca, la punerea în practică a reformelor, să acorde o atenție deosebită tinerilor;

2.  salută pregătirile Serbiei pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare odată cu încheierea procesului de examinare analitică, precum și pregătirea unor planuri de acțiune cuprinzătoare pentru Capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate); își exprimă speranța că aceste capitole pot fi deschise la începutul anului 2016; subliniază că negocierile aprofundate cu privire la Capitolele 23 și 24 sunt esențiale pentru abordarea reformelor care trebuie întreprinse și puse în aplicare în domenii precum sistemul judiciar și drepturile fundamentale și justiție, libertate și securitate; reamintește faptul că progresele în aceste domenii trebuie să se realizeze în paralel cu evoluția negocierilor în general; subliniază că negocierea Capitolului 35 este deosebit de importantă pentru progresul Serbiei pe calea integrării europene; în acest sens, consideră că normalizarea deplină a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este o condiție importantă pentru aderarea Serbiei la UE;

3.  subliniază că o implementare riguroasă a legislației și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; încurajează liderii politici sârbi să continue reformele necesare pentru alinierea la standardele UE; invită Serbia să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici;

4.  salută progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește mediul de afaceri, reducerea deficitului bugetar și piața forței de muncă, inclusiv în ceea ce privește legislația muncii și politica ocupării forței de muncă; încurajează autoritățile sârbe să amelioreze în continuare climatul de investiții pe teritoriul Serbiei și să reducă disparitățile economice și sociale dintre regiunile acesteia, să asigure protecția investițiilor străine și să soluționeze litigiile de lungă durată privind investițiile și, deși recunoaște progresele înregistrate în restructurarea întreprinderilor publice, subliniază că este important să se realizeze și în continuare progrese semnificative și să se asigure transparența procesului de privatizare; subliniază că este necesar ca Serbia să își alinieze la acquis legislația în materie de ajutoare de stat;

5.  salută progresele realizate în domeniul reformelor economice, care au ameliorat situația bugetară a Serbiei, și invită Comisia să sprijine în continuare guvernul în planurile sale de a realiza reforme suplimentare, în special în abordarea dezechilibrelor fiscale și a reformelor în principalele sectoare economice;

6.  felicită Serbia pentru abordarea sa constructivă în ceea ce privește criza migrației; observă, cu toate acestea, că ar trebui încurajată o abordare constructivă cu țările învecinate; observă că Serbia este un partener esențial și util pentru UE în sfera Balcanilor și de aceea este indispensabil ca UE să asigure resurse și o asistență financiară adecvată; ia act cu satisfacție de eforturile considerabile depuse de Serbia pentru a asigura că resortisanții țărilor terțe primesc adăpost și provizii umanitare cu sprijin internațional și din partea UE; invită Serbia să își mărească cu rapiditate capacitățile de primire; constată că sunt necesare reforme cuprinzătoare pentru raționalizarea întregului sistem de azil și pentru alinierea acestuia la acquis-ul UE și la standardele internaționale; constată că Serbia a luat măsuri suplimentare pentru a rezolva problema cererilor de azil neîntemeiate depuse de resortisanții Serbiei în statele membre ale UE și în țările asociate spațiului Schengen; invită Serbia să contribuie la scăderea în continuare a numărului cererilor neîntemeiate; subliniază că resursele și capacitatea care să permită reintegrarea persoanelor repatriate rămân limitate;

7.  invită Serbia să depună eforturi mai mari și să își alinieze treptat politica externă și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; în acest context, consideră regretabilă desfășurarea unor exerciții militare comune Serbia-Rusia; salută participarea activă a Serbiei la operațiunile internaționale de menținere a păcii;

Statul de drept

8.  subliniază importanța fundamentală a principiilor statului de drept; subliniază importanța fundamentală a unui sistem judiciar independent; constată că, deși s-au înregistrat unele progrese în domeniul sistemului judiciar, în special în ceea ce privește adoptarea unor norme de evaluare a judecătorilor și procurorilor, amestecul politic rămâne la un nivel ridicat; observă că organismele judiciare profesionale solicită să li se pună la dispoziție resursele adecvate; invită autoritățile să pună în aplicare strategia națională de reformă a sistemului judiciar, astfel cum este prevăzut în planul de acțiune privind Capitolul 23, și să asigure independența justiției și absența oricărei influențe politice în activitatea judecătorilor și a procurorilor; invită guvernul să adopte o nouă lege privind asistența judiciară gratuită și să introducă modificări legislative pentru a asigura calitatea și consecvența în practica judiciară și în învățământul din domeniul judiciar; își exprimă preocuparea cu privire la acumularea continuă de cauze pendinte, în pofida programului de reducere adoptat de Curtea Supremă de Casație în această privință, și îndeamnă Serbia să adopte măsuri suplimentare pentru a spori încrederea în sistemul judiciar;

9.  reamintește guvernului sârb să pună în aplicare Legea privind reabilitarea de manieră integrală și nediscriminatorie; sugerează guvernului sârb să aducă modificări suplimentare Legii privind retrocedările, pentru a înlătura toate obstacolele procedurale și impedimentele legale în ceea ce privește retrocedările în natură;

10.  observă că în regiune sunt larg răspândite corupția și crima organizată, acestea reprezentând totodată un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Serbiei; constată că s-au înregistrat unele progrese în combaterea corupției, care rămâne în continuare un motiv de îngrijorare în Serbia, prin continuarea punerii în aplicare a legislației și adoptarea legii privind protecția denunțătorilor; subliniază necesitatea de a obține rezultate în ceea ce privește anchetele și condamnările finale pentru corupție, inclusiv corupția la nivel înalt, și necesitatea de a coordona și monitoriza implementarea deplină a strategiei de combatere a corupției, astfel cum este prevăzut în planul de acțiune pentru Capitolul 23 în toate instituțiile-cheie; invită autoritățile să se asigure că Agenția anticorupție și Consiliul anticorupție sunt în măsură să își îndeplinească mandatul în întregime și în mod eficient și că instituțiile statului dau curs recomandărilor acestora; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru soluționarea mai eficace a acestor probleme; invită instituțiile academice, împreună cu autoritățile statului și cu funcționarii publici, să adopte reglementări în acest domeniu în scopul de a investiga cazurile de plagiat și a preveni viitoare astfel de cazuri;

11.  invită autoritățile sârbe să modifice și să pună în aplicare secțiunea din Codul penal care vizează infracțiunile cu caracter economic și infracțiunile legate de corupție, pentru a asigura un cadru credibil și previzibil de drept penal; își reiterează profunda preocupare cu privire la dispozițiile articolului 234 din Codul penal privind abuzul în poziții de responsabilitate și cu privire la punerea în aplicare a acestora; solicită încă o dată o evaluare independentă și riguroasă a cazurilor reclasate referitoare la abuzul în poziții de responsabilitate, astfel încât urmăririle penale nedrepte de lungă durată să poată înceta imediat;

12.  constată că trebuie depuse mai multe eforturi în lupta împotriva criminalității organizate și că trebuie constituit un istoric al condamnărilor definitive, potrivit prevederilor planului de acțiune pentru Capitolul 24; invită Comisia și statele membre să acorde sprijin la nivel de experți pentru a crea un cadru instituțional, precum și cunoștințele specializate necesare pentru a combate crima organizată în mod eficace; în acest sens, solicită o cooperare directă între autoritățile de aplicare a legii din Serbia și Kosovo și birourile de legătură din Belgrad și Priștina;

Democrația

13.  ia act de eforturile de îmbunătățire a procesului de consultare în Parlament și de intensificare a implicării Parlamentului în procesul de negociere a aderării la UE; este în continuare preocupat de utilizarea pe scară largă a unor proceduri de urgență la adoptarea legislației, inclusiv a legislației legate de procesul de aderare la UE, dat fiind faptul că astfel de proceduri nu permit întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg; subliniază că supravegherea executivului de către Parlament trebuie să fie consolidată în continuare; subliniază importanța unei participări active și constructive a opoziției la procesul decizional și în cadrul instituțiilor democratice; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie transparentă și conformă cu cele mai înalte standarde internaționale;

14.  subliniază importanța activității organizațiilor societății civile într-o societate democratică; constată îmbunătățirea cooperării dintre guvern și organizațiile societății civile; încurajează autoritățile sârbe să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura un dialog transparent între societatea civilă și instituțiile de stat și să sporească implicarea efectivă a reprezentanților societății civile și a minorităților naționale în procesul decizional; invită autoritățile să garanteze un sprijin financiar adecvat pentru funcționarea eficientă a organizațiilor societății civile; solicită o comunicare transparentă și oportună cu cetățenii, organizațiile și publicul larg cu privire la evoluțiile procesului de negociere a aderării și facilitarea participării lor extinse la acest proces;

15.  reiterează apelul adresat guvernului Serbiei de a urma integral recomandările misiunilor OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, în special cele care asigură transparența finanțării campaniilor și a procesului electoral; invită autoritățile să cerceteze în mod corespunzător cazurile survenite în timpul alegerilor municipale și al altor evenimente de pe parcursul campaniilor electorale care au fost marcate de violență și de acuzații de intimidare și nereguli;

16.  reiterează importanța unor organisme de reglementare independente, inclusiv a Avocatului Poporului, pentru a asigura supravegherea și tragerea la răspundere a executivului; invită autoritățile să ofere Avocatului Poporului sprijin politic și administrativ deplin în activitatea sa și să se abțină de la a-l expune unor critici nejustificate;

17.  salută adoptarea unui plan de acțiune cuprinzător de reformă a administrației publice, a legii privind supravegherea inspecției, a strategiei naționale de formare pentru administrațiile locale și a legii privind numărul maxim de angajați din sectorul public și solicită implementarea imediată a acestora; evidențiază necesitatea de a depolitiza și a profesionaliza administrația publică și a insufla mai multă transparență în procedurile de recrutare și de concediere cu scopul de a asigura profesionalismul, neutralitatea și continuitatea administrației publice;

Drepturile omului

18.  salută faptul că Serbia are un cadru juridic și instituțional adecvat pentru protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; observă, totuși, că există în continuare lacune în aplicarea sa, în special în ceea ce privește prevenirea discriminării grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap, a persoanelor cu HIV/SIDA și a persoanelor LGBTI; salută desfășurarea cu succes a Paradei Mândriei („Pride March”) la 20 septembrie 2015; subliniază, cu toate acestea, că discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBTI rămân în continuare un motiv de preocupare; în acest sens, încurajează guvernul să dea curs Recomandării CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresate statelor membre; își exprimă preocuparea cu privire la numărul de atacuri comise asupra membrilor grupurilor vulnerabile, care nu au fost încă pe deplin anchetate; își exprimă, în plus, preocuparea față de problema persistentă a violenței domestice; invită autoritățile să promoveze în mod activ respectarea drepturilor omului pentru toți;

19.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește îmbunătățirea situației libertății de exprimare și libertății mass-mediei; observă cu preocupare presiunea politică persistentă care subminează independența presei, conducând la o autocenzură tot mai accentuată a organelor de presă; este preocupat de faptul că ziariștii se confruntă cu presiuni politice, intimidări, acte de violență și amenințări atunci când își exercită profesia; invită autoritățile să ancheteze toate cazurile de atacuri împotriva ziariștilor și a organelor de presă, care au generat proteste puternice din partea Asociației Internaționale a Jurnaliștilor; reiterează faptul că noile legi privind mass-media trebuie aplicate integral; subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia, precum și necesitatea nediscriminării în ceea ce privește publicitatea comandată de instituții ale statului;

20.  este extrem de preocupat de scurgerile repetate în mass-media a unor informații legate de anchetele penale în curs, ceea ce încalcă prezumția de nevinovăție; invită autoritățile sârbe să cerceteze cu atenție o serie de cazuri intens mediatizate, în care presa a prezentat dovezi ale unor presupuse delicte;

Respectarea și protecția minorităților

21.  subliniază importanța Consiliilor Naționale ale Minorităților, dat fiind rolul lor în promovarea drepturilor minorităților naționale și natura lor democratică, și încurajează totodată finanțarea corespunzătoare și verificabilă a acestora; salută angajamentul Serbiei de a concepe un plan de acțiune specific pentru minoritățile naționale, care va îmbunătăți în continuare transpunerea în practică și elaborarea unor practici și a cadrului juridic privind minoritățile naționale; solicită din nou Serbiei să asigure că nivelul drepturilor și competențelor obținute este păstrat în procesul alinierii juridice a acestora la decizia Curții Constituționale a Serbiei și îndeamnă să se adopte cât mai curând Legea privind Consiliile Naționale ale Minorităților, pentru a clarifica statutul juridic al acestora și securitatea jurisdicției lor; își exprimă preocuparea profundă cu privire la întreruperea transmiterii de emisiuni în limbile minorităților ca urmare a privatizării anunțate a mass-mediei; invită Serbia să își intensifice eforturile în ceea ce privește implementarea consecventă și eficace în întreaga țară a legislației privind protecția minorităților, tratamentul nediscriminatoriu al minorităților naționale la nivelul Serbiei, inclusiv în ceea ce privește educația, îndeosebi finanțarea la timp și traducerea manualelor școlare redactate în limbile minorităților naționale, utilizarea limbilor minorităților, reprezentarea în administrația publică și în organismele reprezentative la nivel local, regional și național, precum și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților; invită guvernul sârb să pună în aplicare toate tratatele internaționale și acordurile bilaterale privind drepturile minorităților;

22.  observă că diversitatea culturală a Voivodinei contribuie și ea, la rândul ei, la identitatea Serbiei; subliniază că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și că legea privind resursele din Voivodina ar trebui adoptată fără întârziere, așa cum se prevede în Constituție;

23.  invită autoritățile sârbe să pună în aplicare măsuri concrete și să îmbunătățească situația romilor, îndeosebi în ceea ce privește eliberarea documentelor de identitate, educația, locuințele, asistența medicală și încadrarea în muncă; invită, de asemenea, autoritățile sârbe să asigure reprezentarea echitabilă a persoanelor rome în instituțiile publice și în viața publică, inclusiv acordând o atenție specială incluziunii femeilor rome; subliniază că politica de integrare a romilor trebuie consolidată în continuare și că, ținând cont de actele de violență la care au fost supuși reprezentanți ai unor ONG-uri ale minorităților, discriminarea trebuie combătută în mod eficace; așteaptă cu nerăbdare să vadă măsurile din viitoarea strategie și din viitorul plan de acțiune pentru incluziunea romilor; salută, în acest context, „Declarația de la Priștina”, care invită guvernele și organizațiile internaționale, interguvernamentale și ale societății civile să aplice cu rigurozitate principiile nediscriminării și egalității la elaborarea și adoptarea hotărârilor privind promovarea și respectarea drepturilor romilor;

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate

24.  apreciază abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a permis un progres substanțial atât în domeniul cooperării regionale, cât și al unor relații mai strânse cu UE, și îndeamnă Serbia să își consolideze în continuare bunele relații de vecinătate; invită Serbia să promoveze bunele relații de vecinătate și soluționarea pașnică a conflictelor, ceea ce include promovarea unui climat de toleranță și condamnarea tuturor formelor de discurs de instigare la ură sau a retoricii din perioadele de război, precum și abținerea de la unele gesturi cum ar fi întâmpinarea persoanelor condamnate pentru crime de război care se întorc în țară; observă că litigiile și chestiunile restante, în special chestiunile legate de delimitarea frontierelor, succesiune, restituirea bunurilor culturale și deschiderea arhivelor iugoslave, ar trebui soluționate în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile consacrate, inclusiv prin punerea în aplicare a unor acorduri cu caracter juridic obligatoriu, printre care și acordul privind chestiunile legate de succesiune; observă, de asemenea, că disputele bilaterale ar trebui soluționate în etapele timpurii ale procesului de aderare, în conformitate cu dreptul internațional; subliniază rolul constructiv al Serbiei în cadrul „Procesului de la Berlin”, al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest și al agendei conectivității a acesteia; salută alte inițiative axate pe viitorul Balcanilor de Vest, în special Procesul de la Brdo, care se dovedește a fi un cadru important de cooperare atât în domeniul politic, cât și în cel tehnic, și este de părere că o cooperare concretă în domenii de interes reciproc poate contribui la stabilizarea Balcanilor de Vest; în acest sens, salută prima reuniune ministerială comună Serbia-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 4 noiembrie 2015 la Sarajevo; invită Serbia să promoveze în continuare stabilizarea și consolidarea instituțională a Bosniei și Herțegovinei prin contactele sale actuale și prin bunele relații de vecinătate cu această țară; reiterează apelul adresat autorităților sârbe de a iniția măsuri suplimentare pentru cooperarea transfrontalieră cu statele membre ale UE învecinate, inclusiv prin programele de cooperare transfrontalieră și transnațională 2014-2020 și Strategia UE pentru regiunea Dunării; salută ideea începerii negocierilor pentru semnarea unui tratat de bună vecinătate cu țările învecinate și speră că acest lucru va duce la o evoluție pozitivă în contextul regional; salută întâlnirea dintre prim-miniștrii bulgar, român și sârb pe tema cooperării în ceea ce privește infrastructura energetică și de transport;

25.  încurajează Serbia să coopereze în continuare cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), în spiritul reconcilierii și al bunelor relații de vecinătate; subliniază importanța unei strategii naționale cuprinzătoare pentru gestionarea internă a crimelor de război; îndeamnă autoritățile să își continue eforturile legate de soarta persoanelor dispărute și să pregătească un sistem de despăgubiri pentru victime și pentru familiile lor, ca o condiție prealabilă importantă pentru reconciliere, garantând dreptul familiilor victimelor de a cunoaște soarta rudelor lor dispărute; arată că ar trebui adoptată fără întârziere o lege privind victimele civile, dat fiind faptul că legislația existentă nu recunoaște mai multe grupuri de victime ale crimelor de război; observă că există în continuare controverse, în special în contextul unor interpretări diferite ale istoriei recente; își reiterează sprijinul pentru inițiativa RECOM – Comisia regională pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie;

26.  salută publicarea unui proiect de strategie națională privind crimele de război, care prevede planuri pentru procedurile de urmărire penală a crimelor comise în Fosta Iugoslavie în anii 1990; subliniază necesitatea consolidării și depolitizării instituțiilor sârbe care se ocupă de crimele de război; invită Serbia să instituie un sistem eficace de protecție a martorilor și a victimelor, precum și să asigure dreptul la despăgubiri pentru victime și familiile acestora; solicită îmbunătățirea cooperării regionale în cazurile de crime de război; reiterează solicitarea adresată Serbiei de a-și reexamina legislația referitoare la jurisdicție în procedurile judiciare privind crimele de război, în spiritul reconcilierii și al bunelor relații de vecinătate, împreună cu Comisia și cu țările cu care se învecinează;

27.  salută angajamentul continuu al Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo, precum și finalizarea, la 25 august 2015, a unor acorduri importante, și anume cu privire la înființarea Asociației/Comunității comunelor cu majoritate sârbă din Kosovo, cu privire la energie, la telecomunicații, cât și cu privire la podul de la Mitrovica; îndeamnă Serbia să pună rapid în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul acestor acorduri și să colaboreze în mod constructiv cu Kosovo la elaborarea și punerea în aplicare a viitoarelor acorduri; constată că au fost înregistrate progrese în domenii cum sunt poliția și protecția civilă, asigurările pentru vehicule, vama, mecanismele de legătură și cadastru; reiterează faptul că aplicarea concretă a rezultatelor dialogului dintre cele două țări ar trebui să constituie indicatorul evoluției acestui dialog; invită Serbia și Kosovo să se abțină de la retorica negativă și să continue implementarea integrală a tuturor acordurilor deja încheiate, cu bună-credință și la timp, și să continue cu hotărâre procesul de normalizare; solicită ca ambele guverne, precum și instituțiile UE, să depună în continuare eforturi pentru a comunica și a explica dispozițiile acordurilor încheiate, în scopul de a apropia și mai mult comunitățile albaneze și sârbe din Kosovo; laudă eforturile comunității de afaceri, conduse de camerele de comerț, de a contribui la normalizarea relațiilor prin implicarea în dialogul dintre Camerele de Comerț din Serbia și Kosovo, în vederea eliminării obstacolelor care îngrădesc cooperarea economică și comercială dintre cele două părți și a facilitării contactului și cooperării dintre întreprinderi; invită Comisia să sprijine menținerea și dezvoltarea acestor activități pe viitor; încurajează Serbia și Kosovo să identifice noi domenii de discuție pentru un dialog care să aibă ca scop îmbunătățirea vieții oamenilor și normalizarea globală a relațiilor; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să efectueze o evaluare a rezultatelor obținute de cele două părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin; îndeamnă Serbia să acționeze în spiritul relațiilor de bună vecinătate și își exprimă speranța că chestiunea cererii eșuate a Kosovo de aderare la UNESCO nu va constitui o piedică în calea dialogului și a integrării în continuare a Kosovo în organizațiile regionale și internaționale; își exprimă, de asemenea, speranța că vor continua eforturile și cooperarea în vederea protejării patrimoniului cultural; invită Belgradul și Priștina să mențină relații de bună vecinătate; salută reluarea, la 27 ianuarie 2016, a discuțiilor dintre prim-ministrul sârb Vučić și prim-ministrul kosovar Mustafa; constată că printre subiectele discutate s-au numărat și recunoașterea reciprocă a diplomelor universitare și profesionale și îmbunătățirea conexiunilor rutiere și feroviare; subliniază că progresele la fața locului vor avea un efect pozitiv pentru întreaga regiune;

28.  sprijină, în contextul Procesului de la Berlin, înființarea Forumului societății civile din Balcanii de Vest, care le oferă reprezentanților societății civile din regiune oportunitatea de a face schimb de idei, de a-și exprima preocupările și de a formula recomandări concrete în atenția factorilor de decizie, și solicită continuarea acestui proces la următoarea reuniune la nivel înalt care va avea loc la Paris în 2016, precum și organizarea unor ateliere pregătitoare destinate organizațiile societății civile din regiune;

Energia, mediul și transporturile

29.  subliniază că Serbia, în calitate de parte contractantă la Comunitatea Energiei, ar trebui să rămână activă în activitatea instituțiilor Comunității Energiei și să continue să pună în aplicare acquis-ul pentru a construi sisteme de energie sustenabile și sigure; invită autoritățile să demareze transpunerea în practică a obiectivelor stabilite în strategia de dezvoltare a sectorului energiei, deoarece nu există nicio investiție semnificativă în sectorul energiei regenerabile; încurajează Serbia să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și să adopte măsuri pentru a îmbunătăți alinierea la acquis în domeniile energiilor regenerabile și al eficienței energetice și invită, de asemenea, Serbia să se concentreze în mai mare măsură pe energia din surse regenerabile; invită Comisia să sprijine guvernul sârb în eforturile sale care vizează reducerea dependenței țării față de importurile de energie și diversificarea aprovizionării cu gaze a Serbiei; constată că pachetul IPA II 2015, adoptat recent, include în special un program de 155 de milioane EUR pentru contribuția la finanțarea proiectelor majore de infrastructură regională în sectoarele energiei și transporturilor din Balcanii de Vest; încurajează Serbia să se alinieze la angajamentele medii ale UE privind schimbările climatice și la acordul încheiat la Paris în cadrul COP 21;

30.  invită guvernul sârb, dată fiind importanța Grupării europene de cooperare teritorială (GECT) pentru dezvoltarea ulterioară a cooperării transfrontaliere dintre statele membre ale UE și vecinii lor, să asigure cadrul legal necesar care să permită participarea Serbiei la GECT;

31.  își exprimă preocuparea în ceea ce privește nepunerea în aplicare a legislației în domeniul deșeurilor și invită autoritățile sârbe să își intensifice eforturile de închidere și de curățare a gropilor de gunoi ilegale și să elaboreze o politică credibilă de reducere a deșeurilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile;

32.  salută planul de reconstruire, de îmbunătățire și de modernizare a unor tronsoane din rețeaua feroviară și încurajează autoritățile sârbe să îmbunătățească în continuare transportul public, în cooperare cu țările învecinate;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Guvernului și Parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46. (2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0065. (3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0095.