Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2285(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0030/2016

Texte depuse :

A8-0030/2016

Dezbateri :

PV 24/02/2016 - 14
CRE 24/02/2016 - 14

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.7
CRE 25/02/2016 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0058

Texte adoptate
PDF 445kWORD 143k
Joi, 25 februarie 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016
P8_TA(2016)0058A8-0030/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016 (2015/2285(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolele 136 și 148,

–  având în vedere articolul 9 din TFUE (clauza socială orizontală),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25-26 martie 2010 și 17 iunie 2010, precum și Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene(9),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări(12),

–  având în vedere raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere comunicatul liderilor grupului G20 în urma Summitului de la Antalya din 15-16 noiembrie 2015,

–  având în vedere versiunea actualizată a Evaluărilor de sustenabilitate efectuate de personalul Fondului Monetar Internațional în cadrul procesului de evaluare reciprocă a membrilor grupului G20 în ceea ce privește dezechilibrele și creșterea (octombrie 2015),

–  având în vedere acordul COP 21 adoptat în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, la 12 decembrie 2015,

–  având în vedere previziunile economice europene efectuate de Comisie în toamna lui 2015,

–  având în vedere studiile și analizele aprofundate ale coordonării politicilor economice din zona euro, efectuate în cadrul semestrului european și destinate Comisiei pentru afaceri economice și monetare (noiembrie 2015),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 privind analiza anuală a creșterii pentru 2016 (COM(2015)0690), Raportul privind mecanismul de alertă 2016 (COM(2015)0691) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă (COM(2015)0700),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017­2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (COM(2015)0701),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la finalizarea uniunii economice și monetare a Europei(14),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro,

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european pentru 2016,

–  având în vedere raportul Comisiei din 14 decembrie 2015 privind finanțele publice în UEM pe 2015 (document instituțional 014),

–  având în vedere dezbaterea cu Comisia din cadrul Parlamentului European referitoare la pachetul privind semestrul european - analiza anuală a creșterii pentru 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0030/2016),

A.  întrucât redresarea economică a Uniunii Europene este în curs, dar rămâne slabă și neuniformă de la un stat membru la altul și în interiorul statelor membre și este generată parțial de factori temporari și externi, printre care prețurile scăzute ale petrolului;

B.  întrucât unele state membre se confruntă cu problema persistentă a ratelor de creștere foarte scăzute;

C.  întrucât creșterea economică globală încetinește în contextul turbulențelor economice și financiare din unele economii emergente, ceea ce conduce la apariția de noi provocări strategice la care Uniunea Europeană trebuie să se ajusteze în mod adecvat;

D.  întrucât Europa se confruntă în continuare cu un decalaj de investiții important, care slăbește semnificativ potențialul de creștere pe termen lung al UE, în timp ce excedentul de cont curent din zona euro crește; întrucât datoria publică și privată este în continuare ridicată în multe țări, deși deficitele de cont curent au fost reduse; întrucât mai multe state membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a implementa reforme structurale semnificative;

E.  întrucât, în ciuda faptului că mai multe state membre au înregistrat reduceri semnificative ale deficitelor lor de cont curent și o reducere a costurilor unitare ale muncii, datoria externă netă exprimată în procente din PIB nu a scăzut în majoritatea statelor membre;

F.  întrucât rata ocupării forței de muncă se află în creștere, dar nu în măsură suficientă pentru a reduce semnificativ șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și cel pe termen lung, precum și sărăcia;

G.  întrucât Europa este zona economică cea mai dependentă de importul de resurse, în comparație cu concurenții săi; întrucât crearea unui economii circulare adevărate în Europa este, prin urmare, o condiție prealabilă pentru o viitoare creștere economică;

H.  întrucât criza din 2008 nu a fost doar de natură ciclică, ci și structurală, ceea ce explică efectele sale de durată;

I.  întrucât libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor reprezintă piatra de temelie a creșterii economice sustenabile pe piața unică a Uniunii Europene;

J.  întrucât eludarea fiscală, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă au cauzat înregistrarea de către finanțele publice din mai multe state membre a unor pierderi de potențiale venituri în valoare de miliarde, în beneficiul marilor corporații, subminând astfel fundamentul solidarității între țări și al concurenței loiale între întreprinderi;

Mixul de politici

1.  salută pachetul privind analiza anuală a creșterii pe 2016 și mixul de politici propus, ce conține investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară, care are scopul de a promova în continuare niveluri mai ridicate de creștere economică și de a consolida redresarea europeană și convergența înspre niveluri superioare; subliniază că, pentru a realiza o redresare economică mai solidă și o prosperitate sustenabilă și larg răspândită, sunt necesare eforturi naționale majore în ceea ce privește implementarea efectivă de reforme structurale, precum și o coordonare mai puternică la nivel european;

2.  salută îmbunătățirea situației din domeniul finanțelor publice, în special reducerea treptată a raportului datorie/PIB în UE și zona euro, precum și scăderea deficitelor bugetare globale; ia act, cu toate acestea, de faptul că ponderea datoriei publice în PIB continuă să crească în unele state membre, înregistrându-se o creștere slabă a PIB-ului nominal și un nivel scăzut al inflației, și că procedura de deficit excesiv este în continuare în curs pentru nouă state membre; subliniază că multe state membre au limitat marja fiscală pentru a putea face față posibilelor noi șocuri economice și că, prin urmare, ar trebui să se aibă în vedere un nivel mai ridicat de coordonare europeană pentru a sprijini consolidarea fiscală fără a afecta creșterea;

3.  observă că, pentru Uniunea Europeană, competitivitatea sa la nivel mondial este în continuare un obiectiv important și subliniază importanța reformelor structurale, a investițiilor în cercetare și dezvoltare, a eficienței resurselor, a inovării care sporește productivitatea și a reducerii dezechilibrelor macroeconomice; consideră, totodată, că previziunile tot mai pesimiste privind perspectiva de la nivel mondial impun creșterea cererii interne, pentru a crește rezistența economiei europene; este preocupat, în special, de o posibilă reducere a cererii la nivel mondial;

4.  consideră că dezechilibrele macroeconomice ar trebui abordate prin intermediul unui efort coordonat care să implice toate statele membre, pe baza reformelor și a investițiilor relevante; subliniază că fiecare stat membru trebuie să își asume responsabilitățile individuale în acest context; ia act de faptul că excedentele importante de cont curent implică posibilitatea unei cereri interne mai ridicate; subliniază că nivelurile ridicate ale datoriei publice și private reprezintă o vulnerabilitate importantă și că sunt necesare politici fiscale responsabile și niveluri de creștere mai mari pentru reducerea mai rapidă a datoriei;

5.  solicită eforturi suplimentare pentru a sprijini redresarea, pentru a stimula convergența spre țările cu cele mai bune rezultate și pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice, inclusiv prin creșterea productivității și prin stimularea investițiilor;

6.  este încurajat de îmbunătățirea ușoară a indicatorilor privind piața muncii, recunoscând, în același timp, că diferențele dintre statele membre sunt în continuare importante, iar șomajul se află în continuare la niveluri inacceptabil de ridicate; remarcă necesitatea de a valorifica progresele obținute recent, sporind, de asemenea, calitatea locurilor de muncă create și productivitatea acestora; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a crește investițiile în competențe, pentru a face ca piața muncii să devină mai favorabilă incluziunii, pentru a crea locuri de muncă de calitate și pentru a reduce sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile din ce în ce mai mari în ceea ce privește veniturile și bogăția, păstrând totodată disciplina bugetară; subliniază că indicatorii în materie de ocupare a forței de muncă ar trebui să aibă același statut ca și indicatorii existenți, pentru a putea realiza o analiză aprofundată și a evita dubla măsură; subliniază că acești indicatori ar trebui să fie luați în considerare în mod adecvat în cadrul politicii UE și al orientărilor destinate statelor membre;

7.  salută revizuirea orientărilor integrate cu privire la Europa 2020 și solicită ca Strategiei Europa 2020 să i se confere un rol mai pronunțat în ghidarea semestrului european, în conformitate cu obiectivele din tratat și cu legislația aplicabilă, precum și în prevenirea reapariției unei crize a datoriei suverane; subliniază importanța unor politici și a unor instrumente ambițioase care să garanteze faptul că Europa fructifică pe deplin tranziția energetică și cea digitală, de asemenea mulțumită unor investiții adecvate în cercetare, dezvoltare, inovare și competențe, reducând decalajul Europei în raport cu principalii săi concurenți de la nivel mondial în ceea ce privește productivitatea totală a factorilor; consideră extrem de important să se abordeze inegalitățile economice care reprezintă un obstacol în calea creșterii economice pe termen lung; cere Comisiei să abordeze problema reformelor în materie de fiscalitate a mediului în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, inclusiv în contextul responsabilității fiscale; cere să existe o monitorizare consistentă și globală a convergenței în direcția statelor membre cu cele mai bune rezultate în materie de obiective ale Strategiei Europa 2020;

Investițiile

8.  solicită ca Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) să fie utilizat în mod cât mai eficace pentru sprijinirea proiectelor strategice care nu pot fi finanțate din alte surse, conform mandatului acestui fond; cere statelor membre și vehiculelor FEIS să implice îndeaproape autorităților locale și regionale în dezvoltarea portalurilor de proiecte și a platformelor de investiți, cu ajutorul Platformei europene de consiliere în materie de investiții și al Portalului european de proiecte de investiții; subliniază, de asemenea, importanța realizării sinergiilor dintre FEIS și fondurile structurale și de investiții europene;

9.  invită Comisia și statele membre să utilizeze pe deplin potențialul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în conformitate cu Strategia Europa 2020, pentru a îmbunătăți coeziunea și a reduce divergențele din cadrul pieței unice, ajutând toate regiunile să-și dezvolte avantajele competitive și facilitând investițiile private suplimentare; consideră că aceste investiții ar trebui să servească unei politici industriale consistente și ar trebui să acorde o atenție deosebită creării de locuri de muncă de calitate, în special pentru tineri; subliniază necesitatea unei capacități administrative adecvate, a rolului activ jucat de regiuni și a unei mai bune coordonări la toate nivelurile guvernamentale și între acestea; cere să se aibă în vedere continuarea acțiunilor politice destinate să reducă decalajul în materie de investiții din UE;

10.  este conștient de procesul actual de reducere a efectului de levier din sectorul privat; subliniază că rata de investiții din Europa se află cu mult sub nivelul înregistrat înainte de criză; subliniază, în acest context, importanța implementării rapide a uniunii bancare și a reformei bancare structurale, precum și importanța stimulării investițiilor în capitalul social al IMM-urilor, grație uniunii piețelor de capital; solicită utilizarea la maximum a FEIS și a COSME pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare; consideră că un grad mai ridicat de previzibilitate pe piața unică ar crește încrederea investitorilor;

11.  subliniază necesitatea creșterii investițiilor în capitalul uman, în special în educație și inovare, de asemenea în contextul reformelor de pe piața muncii; subliniază necesitatea de a îmbunătăți sistemele naționale de educație, de învățământ profesional și de învățare pe tot parcursul vieții și de a le adapta noilor cerințe în materie de competențe și cunoștințe de pe piața muncii din UE; subliniază că toate acestea vor face posibilă inovarea, care constituie una dintre forțele motrice cheie ale creșterii, productivității și competitivității; cere, în acest context, statelor membre să îmbunătățească productivitatea investițiilor publice;

12.  salută profilurile de investiții specifice țărilor, în care se identifică unele dintre principalele provocări în materie de investiții din statele membre la nivel individual; invită Comisia și statele membre să implice toate nivelurile guvernamentale și părțile interesate vizate în identificarea obstacolelor din calea investițiilor, axându-se în special pe piața internă, pe cererea internă deficitară, pe reformele structurale și pe crearea de instrumente adecvate care să combine finanțarea publică și cea privată; subliniază importanța unui nivel ridicat de investiții productive pentru un proces de recuperare economică susținută între statele membre; subliniază că în fiecare țară trebuie găsit un echilibru adecvat între cheltuielile curente, sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și a investițiilor în potențialul de creștere economică și că piața unică și instrumentele europene precum FEIS și fondurile ESI au un rol important în sprijinirea unui nivel solid al investițiilor; subliniază că investițiile publice reduse în cercetare și inovare din unele țări ar putea să ancoreze și mai mult aceste țări în capcana veniturilor medii;

Reformele structurale

13.  consideră că, după o perioadă îndelungată de ajustare macroeconomică, ar trebui să se pună accentul pe realizarea de reforme structurale și de investiții care să vizeze consolidarea potențialului de creștere pe baza locurilor de muncă de calitate și a productivității, promovarea unor sisteme de protecție socială echitabile, robuste, eficiente și sustenabile din punct de vedere bugetar, precum și promovarea unei tranziții sustenabile a economiilor statelor membre către o mai mare eficiență a resurselor;

14.  solicită reformarea durabilă a piețelor de produse și servicii, a pieței muncii și a sistemului de pensii, precum și o mai bună reglementare, care să promoveze inovarea, crearea de locuri de muncă, creșterea gradului de bunăstare și concurența loială, fără însă a reduce gradul de protecție a consumatorilor;

15.  subliniază importanța îmbunătățirii eficienței în utilizarea resurselor și a energiei, inclusiv prin dezvoltarea economiei circulare; subliniază importanța dezvoltării în continuare a unei adevărate uniuni energetice bazate pe solidaritate, eficiență și diversitate, însă fără a ignora sursele de energie interne, inclusiv energia regenerabilă; cere Comisiei să includă aceste preocupări în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, atunci când acestea sunt relevante pentru competitivitate și creștere durabilă;

16.  solicită să se întreprindă noi măsuri pentru a se stimula crearea de locuri de muncă de calitate și crearea de piețe ale muncii solide, care să fie mai puțin segmentate; subliniază importanța unor sisteme de securitate socială sustenabile și eficace; reamintește că un factor important pentru a menține sustenabilitatea sistemelor de pensii este asigurarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă;

17.  subliniază că sunt necesare o administrație publică modernă, eficientă, democratică și orientată către cetățeni la toate nivelurile guvernamentale, precum și norme eficiente și transparente în materie de achiziții publice; subliniază importanța întreprinderii unor noi măsuri pentru a realiza o adevărată e-administrație în cadrul statelor membre și între acestea; cere Comisiei și statelor membre să identifice și să corecteze deficiențele din administrațiile lor, care s-ar putea dovedi dăunătoare în situații de criză;

18.  cere să se decidă la nivel național reducerea impozitării muncii, asigurându-se totodată sustenabilitatea sistemelor de protecție socială;

19.  ia act de propunerea privind programul de sprijin pentru reforme structurale, conceput pentru a consolida implementarea de reforme în sprijinul creșterii economice în statele membre, care urmează să fie decisă în cadrul procedurii legislative ordinare; reamintește faptul că este de datoria statelor membre să implementeze reformele structurale;

Responsabilitatea bugetară

20.  reiterează faptul că sunt necesare politici bugetare responsabile, care să favorizeze creșterea, să asigure sustenabilitatea datoriei și să țină seama de ciclul economic și de deficitul de investiții și, totodată, să respecte drepturile sociale ale cetățenilor; reamintește că nivelul foarte ridicat de îndatorare al unora dintre statele membre constituie un risc substanțial în caz de eventuale șocuri în cadrul zonei euro; subliniază că în țările cu un raport ridicat datorie/PIB se impune intensificarea eforturilor de sporire a rezilienței finanțelor publice și de stimulare a creșterii, pentru a determina reducerea constantă și sustenabilă a acestui raport;

21.  insistă să se pună în aplicare Pactul de stabilitate și de creștere, valorificându-se totodată complet clauza de flexibilitate a acestuia, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0012), inclusiv pentru a încuraja investiții mai consistente și reforme structurale și pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității și fluxurilor de refugiați;

22.  atrage atenția asupra necesității de a îmbunătăți colectarea impozitelor, de a combate frauda fiscală și evitarea plății impozitelor, precum și de a îmbunătăți coordonarea politicilor fiscale la nivelul UE; solicită introducerea de sisteme fiscale eficace și transparente pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, a preveni evitarea plății impozitelor și a combate criminalitatea organizată; consideră, prin urmare, că autoritățile fiscale și vamale ar trebui să dispună de suficiente resurse umane, materiale și financiare;

23.  sprijină eforturile raționale și specifice depuse de fiecare țară pentru îmbunătățirea calității și eficienței cheltuielilor publice și întărirea caracterului favorabil creșterii al acestora, mai ales prin redirecționarea cheltuielilor neproductive către investiții de stimulare a creșterii, fără însă a pune în pericol asigurarea serviciilor publice și sociale esențiale;

Observații specifice pentru zona euro

24.  salută recomandarea privind politica economică din zona euro, propusă de Comisie cu șase luni înainte de recomandările specifice pentru fiecare țară, ca o modalitate de îmbunătățire a coordonării politicilor în urma Raportului celor cinci președinți și a rezoluțiilor pertinente ale Parlamentului European;

25.  subliniază că, având în vedere gradul ridicat al dependenței reciproce și caracterul unitar al politicii sale monetare, zona euro reprezintă o entitate economică în care convergența în direcția statelor membre cu cele mai bune rezultate trebuie promovată și susținută prin intermediul unei coordonări mai strânse a politicilor naționale; subliniază importanța unor eforturi mai susținute din partea tuturor guvernelor naționale în vederea executării în statele membre a reformelor economice și a investițiilor necesare pentru reducerea dezechilibrelor macroeconomice și prevenirea efectelor negative de contaminare ale politicilor naționale din alte state membre; solicită, așadar, să se efectueze o evaluare aprofundată a acestor dezechilibre macroeconomice și efecte de contaminare pentru a completa evaluarea aspectelor vulnerabile specifice fiecărei țări în parte și dialogul macroeconomic; insistă asupra faptului că trebuie să existe o coerență deplină între recomandarea pentru zona euro și recomandările specifice fiecărei țări;

26.  salută faptul că se acordă o atenție mai mare poziției bugetare agregate a zonei euro, ceea ce nu distrage atenția de la responsabilitățile individuale ale fiecărui stat membru; reamintește că un deficit bugetar într-un stat membru nu poate fi compensat de existența unui excedent bugetar în alt stat membru în cadrul procedurii de deficit excesiv; solicită monitorizarea regulată a faptului dacă poziția bugetară agregată este adecvată, având în vedere deficitul de investiții existent;

27.  sprijină recomandarea privind diferențierea efortului bugetar în funcție de fiecare stat membru în parte, ținându-se seama de situația fiecărui stat în raport cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere și de nevoile sale de stabilizare, precum și de efectele de contaminare; observă că, pentru multe state membre, acest lucru înseamnă realizarea unei consolidări bugetare favorabile creșterii; constată, în același timp, că unele țări dispun de o marjă de manevră bugetară tot mai mare în raport cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, care ar putea fi folosită în situația actuală pentru a sprijini economia internă;

28.  constată că, deși excedentul important de cont curent înregistrat în prezent în zona euro constituie un semn pozitiv al competitivității externe a zonei euro, nivelul său actual reflectă, de asemenea, insuficiența de investiții interne, ceea ce influențează negativ creșterea și ocuparea forței de muncă; consideră că o cerere internă mai susținută ar fi mai bună pentru creșterea sustenabilă a zonei euro, precum și dintr-o perspectivă globală; este conștient de faptul că excedentul de cont curent al unor state membre atrage după sine efecte de propagare pozitive în tot lanțul valoric, aducând beneficii și altor state membre, sub diferite forme; constată, de asemenea, rolul monedei unice în sprijinirea țărilor competitive în menținerea unor excedente ridicate în raport cu restul țărilor din lume; salută constatarea din previziunile Comisiei pentru iarna 2016 potrivit căreia creșterea economică din unele state membre în 2015 a fost alimentată în principal de cererea internă; consideră că este important ca statele membre care au excedente de cont curent mai ridicate să amplifice în continuare cererea internă spre binele lor și al tuturor; invită, totodată, statele membre mai puțin competitive să realizeze efectiv reforme structurale și investiții de înaltă calitate pentru a-și moderniza economiile și a crea un mediu de afaceri sustenabil, favorabil investițiilor pe termen lung, în conformitate cu Strategia Europa 2020; consideră că aceasta este cea mai bună modalitate de a reduce dezechilibrele macroeconomice în statele membre, spre deosebire de deprecierea internă, care reduce cererea și încetinește creșterea economică în toată zona euro;

29.  subliniază că este necesar să se stimuleze convergența economică și socială reală în baza îmbunătățirii productivității și a factorilor care nu au legătură cu costurile; subliniază că este important ca toate statele membre să realizeze efectiv reforme structurale, să îmbunătățească calitatea cheltuielilor publice și să aibă o capacitate de investiții suficientă, care să permită realizarea unei creșteri sustenabile și echilibrate, crucială și pentru reducerea raportului datorie/PIB; recunoaște că o datorie publică și privată mare reduce semnificativ capacitatea de a investi, încetinind, astfel, creșterea economică;

30.  reamintește că stabilirea salariilor se efectuează prin procese autonome de negociere colectivă și invită actorii vizați să asigure o evoluție a salariilor care să fie atât responsabilă, cât și favorabilă creșterii și care să reflecte creșterea productivității; în special, invită actorii vizați din țările al căror cont curent înregistrează un deficit sau o situație apropiată de echilibru să-și continue eforturile de îmbunătățire a productivității și de menținere a competitivității; invită, totodată, actorii vizați din țările care înregistrează un excedent important să utilizeze economiile excedentare pentru a sprijini cererea și investițiile la nivel intern;

31.  solicită să se întreprindă măsuri care să prevină uniformizarea la un nivel inferior a politicilor fiscale și a standardelor sociale, ceea ce duce la accentuarea inegalităților; reamintește necesitatea menținerii competitivității internaționale bazate pe productivitate și pe convergența ascendentă; salută atenția sporită acordată celor trei indicatori legați de ocuparea forței de muncă din datele statistice privind dezechilibrele macroeconomice și invită Comisia să-i plaseze la un nivel egal cu ceilalți indicatori; consideră, de asemenea, că în orientările de politică ar trebui luată în considerare în mod adecvat analiza datelor statistice existente privind principalii indicatori sociali și în materie de ocupare a forței de muncă și indicatorii pertinenți în materie de eficiență în utilizarea resurselor;

32.  ia act de concluziile Consiliului European din decembrie 2015 privind uniunea economică și monetară și solicită Comisiei să înceapă cât mai curând posibil pregătirea unor măsuri pe termen mai lung;

Sporirea eficacității semestrului european și a răspunderii democratice

33.  regretă implementarea deficitară a recomandărilor pe țară și consideră că pentru îmbunătățirea implementării lor este necesar să se identifice mai bine priorități clar definite la nivel european și să se intensifice dezbaterile publice autentice, să se sporească voința politică și angajamentul la nivel național, ceea ce va duce la creșterea pertinenței și la o mai mare aderare la nivel național; salută, în această privință, vizitele întreprinse de membrii Comisiei în statele membre pentru a discuta procesul semestrului european și documentele sale;

34.  solicită să se găsească un echilibru just între axarea recomandărilor pe țară pe principalele priorități și asigurarea faptului că acestea vizează toate provocările principale, inclusiv nevoia de a evita reizbucnirea unei crize a datoriei suverane, precum și nevoia de a îmbunătăți competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă, având în vedere obiectivele Strategiei Europa 2020;

35.  apreciază dezbaterea în plen cu președintele Comisiei și președintele Eurogrupului cu privire la proiectul de recomandare pentru zona euro din 15 decembrie 2015 și cere ca acest tip de dezbateri în plen să capete un caracter periodic în cadrul semestrului european; consideră că astfel de dezbateri întăresc și completează dialogul democratic existent, în special dialogul economic, contribuind astfel la sporirea gradului de răspundere a executivului;

36.  subliniază că reuniunile Consiliului European din primăvară ar trebui să fie în continuare elementul principal în cadrul căruia se stabilesc prioritățile de politică; salută discuția în plen cu participarea Comisiei cu privire la prioritățile analizei anuale a creșterii, înainte și după adoptarea acesteia; reamintește că stabilirea politicii economice în urma recomandării adresate de Consiliu statelor membre reprezintă un act executiv care trebuie supus dezbaterilor și controlului democratic din partea Parlamentului European; de aceea, solicită Consiliului să adopte recomandările pentru zona euro și concluziile referitoare la pachetul privind analiza anuală a creșterii după ce Parlamentul are posibilitatea să își facă auzită poziția în privința lor; își afirmă hotărârea de a analiza aceste documente cu promptitudine și de a adopta o poziție cu mult timp înainte de Consiliul European din primăvară; salută invitația adresată președintelui Parlamentului European de a prezenta poziția Parlamentului în fața Consiliul European de primăvară; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că, potrivit tratatului, Parlamentul European trebuie să fie informat după ce Consiliul adoptă recomandările și, de asemenea, cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale;

37.  subliniază importanța dezbaterii în parlamentele naționale a rapoartelor pe țări și a recomandărilor pe țări, precum și a votului acestora privind programele naționale de reformă, precum și programele naționale de convergență sau stabilitate; invită statele membre să implice partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și alte părți interesate vizate de o manieră structurată, profitând de publicarea din timp a rapoartelor pe țări; subliniază rolul indispensabil al partenerilor sociali în stabilirea salariilor și rolul vital pe care ei ar trebui să îl joace în cadrul unor dezbateri economice mai largi, mai ales când se pune problema promovării productivității; solicită, de asemenea, o cooperare mai strânsă între parlamentele naționale și Parlamentul European;

38.  îndeamnă Comisia să inițieze negocieri în vederea unui acord interinstituțional privind guvernanța economică; insistă asupra faptului ca AII să asigure, în cadrul stabilit de tratate, capacitatea structurii semestrului european de a exercita un control parlamentar semnificativ și regulat al acestui proces, în special în ceea ce privește prioritățile analizei anuale a creșterii și recomandările pentru zona euro;

Politicile bugetare

39.  regretă lipsa unei pârghii satisfăcătoare, ca urmare a dimensiunii reduse a bugetului UE, în condițiile în care este imposibil să se modifice sistemul de resurse proprii, iar cadrul actual nu asigură sub nicio formă coerența dintre previziunile economice, prioritățile politicilor economice și procesul de elaborare a bugetelor anuale și multianuale;

40.  subliniază că bugetul UE contribuie în mod direct la realizarea a două dintre cele trei obiective ale Analizei creșterii economice pentru 2016 (relansarea investițiilor, realizarea de reforme structurale și implementarea unor politici bugetare responsabile, sincere și la înălțimea angajamentelor politice anunțate); salută propunerea Comisiei privind utilizarea finanțării UE pentru furnizarea de asistență tehnică în procesul de susținere a reformelor structurale;

41.  consideră că bugetul UE ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale și însoți eforturile de consolidare bugetară prin utilizarea de resurse proprii și raționalizarea cheltuielilor; își exprimă convingerea că o gamă mai variată de metode de gestiune a fondurilor publice la nivelul UE ar permite realizarea de economii de scară și, prin urmare, reducerea cheltuielilor, spre exemplu în domeniul diplomatic și militar, fără a pune însă la îndoială principiul gestiunii partajate, în special pentru fondurile structurale;

42.  subliniază că realizarea unui deficit de către bugetul UE constituie o ilegalitate; constată că statele membre transformă bugetul UE într-o variabilă pentru ajustarea bugetelor naționale;

43.  subliniază că un grad mai ridicat de integrare în cadrul zonei euro este indispensabil pentru finalizarea uniunii economice și monetare (UEM) și că uniunea bugetară este una dintre pietrele de temelie necesare pentru buna funcționare a monedei euro;

44.  solicită, în ceea ce privește poziția Parlamentului European cu privire la zona euro și capacitatea sa bugetară, să se ia în considerare concluziile raportului din proprie inițiativă privind capacitatea bugetară a zonei euro, care va fi elaborat în cursul anului 2016;

45.  solicită Comisiei să procedeze la revizuirea cadrului financiar multianual (CFM), astfel cum s-a convenit în iunie 2013 în contextul unui acord politic încheiat între Parlament, Comisie și Consiliu; subliniază faptul că crizele financiare și umanitare care au lovit Uniunea Europeană între 2009 și 2014 au fost cele care au scos la iveală caracterul neadecvat al actualului CFM; reamintește, de asemenea, necesitatea de a se efectua o reformă substanțială a programării financiare a UE, care să ia în considerare în mod corespunzător obiectivele, finanțarea și durata instrumentelor disponibile;

Politicile privind mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

46.  subliniază că, pentru ca reformarea legislației în materie de deșeuri și ca planul de acțiune privind economia circulară să permită transformarea economiei europene într-un model economic circular, este esențial să se integreze în cadrul procesului semestrului european o serie de recomandări în acest sens pentru a stimula competitivitatea, a crea locuri de muncă și a genera o creștere economică durabilă; recomandă să se includă principiile economiei circulare în recomandările specifice fiecărei țări;

47.  reiterează că este necesar să se adopte un cadru fiscal care să recompenseze dezvoltarea unor politici durabile, să fie în acord cu principiul „poluatorul plătește” și care să transmită semnalele corespunzătoare privind investițiile în utilizarea eficientă a resurselor, modernizarea proceselor de producție și fabricarea de produse mai durabile ce pot fi reparate mai ușor; reiterează necesitatea de a se elimina treptat subvențiile cu efect negativ asupra mediului, inclusiv cele pentru combustibilii fosili, și de a se transfera presiunea fiscală de la veniturile salariale spre poluarea mediului;

48.  consideră că este important să se evalueze funcționarea și durabilitatea sistemelor de sănătate în cadrul semestrului european și susține trecerea la o abordare bazată pe rezultate, precum și axarea pe profilaxia afecțiunilor și pe întreținerea sănătății; invită Comisia ca, împreună cu toate părțile interesate, să elaboreze instrumente, să monitorizeze rezultatele în domeniul sănătății, să evalueze accesul la asistență medicală de înaltă calitate și să încurajeze transparența cheltuielilor pentru cercetarea în domeniul medical cu scopul de a reduce diferențele sociale și inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora; invită Comisia să ia în considerare, în recomandările specifice fiecărei țări, implicațiile bugetare și în materie de sănătate pe termen lung ale măsurilor care vizează programele de prevenire;

49.  subliniază importanța sustenabilității sectorului de sănătate, care joacă un rol important în economia generală, deoarece acesta constituie 8% din forța de muncă europeană totală și 10% din PIB-ul UE, precum și a capacității sale de a oferi un acces egal la serviciile de sănătate tuturor cetățenilor, deoarece sănătatea este un factor esențial de stabilitate, sustenabilitate și dezvoltare ulterioară a statelor membre și a economiilor acestora;

Politicile regionale

50.  indică importanța investițiilor UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate și importanța asigurării capacității acestora de a atrage investiții suplimentare, promovând astfel coeziunea economică, socială și teritorială;

51.  ia act de legăturile dintre obiectivele procesului semestrului european și programarea fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020, care se reflectă în acordurile de parteneriat; consideră, de aceea, că, în urma reformei 2014-2020, instrumentele politicii de coeziune ar putea avea un rol foarte important în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, sprijinind astfel reformele structurale și contribuind la îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE, precum și la punerea în aplicare efectivă a acordurilor de parteneriat; subliniază totuși caracterul multianual și îndelungat al programelor și al obiectivelor aferente fondurilor ESI, care este contrar ciclului anual specific semestrului european, precum și necesitatea coordonării priorităților Uniunii Europene, nevoilor naționale, nevoilor regionale și nevoilor locale;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) JO L 192, 18.7.2015, p. 27.
(10) JO L 268, 15.10.2015, p. 28.
(11) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2015)0238.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0469.

Notă juridică