Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2256(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0017/2016

Texte depuse :

A8-0017/2016

Dezbateri :

PV 24/02/2016 - 14
CRE 24/02/2016 - 14

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0060

Texte adoptate
PDF 358kWORD 119k
Joi, 25 februarie 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Guvernanţa pieţei unice în cadrul semestrului european 2016
P8_TA(2016)0060A8-0017/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2016 (2015/2256(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2015(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(3) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(5) și răspunsul ulterior al Comisiei adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 21 octombrie 2015 de recomandare a Consiliului privind instituirea de consilii naționale de competitivitate în cadrul zonei euro (COM(2015)0601),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2016 - Consolidarea redresării și stimularea convergenței” (COM(2015)0690),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la provocările la adresa mediilor de investiții din statele membre (SWD(2015)0400),

–  având în vedere documentul strategic al Laboratorului Bruegel privind limitările coordonării politicilor în zona euro în cadrul semestrului european din noiembrie 2015,

–  având în vedere raportul trimestrial al Comisiei privind zona euro (Quarterly Report on the Euro Area - QREA), vol. 14, nr. 2,

–  având în vedere studiul efectuat de Serviciul de cercetare al Parlamentului European privind „Costurile non-Europei pe piața unică” în septembrie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550) și raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre (SWD(2015)0203),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere ediția din 2015 a Tabloului de bord online al pieței interne,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 pe tema implementării directivei privind serviciile (COM(2012)0261), actualizată în octombrie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 27-28 iunie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24-25 octombrie 2013,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0017/2016),

A.  întrucât UE se confruntă cu diferite provocări la nivel intern și internațional, cum ar fi creșterea economică lentă, niveluri ridicate ale șomajului și, în special, o intensă concurență internațională;

B.  întrucât semestrul european vizează ameliorarea coordonării politicilor economice și fiscale în întreaga UE-28 cu scopul de a crește stabilitatea, a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă și a consolida competitivitatea;

C.  întrucât este absolut necesar să se mobilizeze toate modalitățile de stimulare a economiei și competitivității UE;

D.  întrucât piața unică constituie una dintre pietrele de temelie ale UE, precum și una dintre realizările sale majore; întrucât, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economia, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia;

E.  întrucât o piață unică favorabilă incluziunii sociale, cu o guvernanță îmbunătățită, care favorizează o reglementare de calitate și o concurență mai bună, constituie un instrument esențial pentru a îmbunătăți creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea și pentru a menține încrederea sectorului economic și a consumatorilor;

F.  întrucât modificările tehnologice, societale și de comportament au un impact considerabil asupra comportamentului sectorului economic și al consumatorilor, creând numeroase oportunități economice și aspecte problematice la care cadrul pieței unice trebuie să facă față;

G.  întrucât, înainte de toate, respectarea normelor existente în cadrul semestrului european și al pieței unice va oferi o perspectivă reală a caracterului adecvat sau a deficiențelor normelor actuale;

Piața unică - instrument important de stimulare a competitivității UE, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice

1.  reiterează faptul că piața unică constituie una dintre pietrele de temelie ale UE; subliniază că, pentru a stimula eficient creșterea economică și a stabiliza economiile statelor membre, semestrul european trebuie să includă în egală măsură piața unică și politicile care vizează finalizarea acesteia;

2.  subliniază că piața unică este coloana vertebrală a economiilor statelor membre și a proiectului de integrare europeană în ansamblu; subliniază avantajele economice ale pieței unice, cum ar fi standardizarea produselor și integrarea piețelor, economii de scară, o concurență mai intensă și condiții de concurență echitabile pentru 500 de milioane de consumatori din cele 28 de state membre, oferind, îndeosebi, o gamă mai largă de produse și servicii de înaltă calitate, precum și prețuri mai mici pentru consumatori;

3.  subliniază importanța de a aprofunda piața unică pentru a asigura o creștere economică structurală și sustenabilă cu scopul de a atrage și promova investițiile, în contextul normelor în materie de transparență și eficiență, ceea ce va contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea prosperității în rândul cetățenilor din statele membre; îndeamnă Comisia să monitorizeze în mod sistematic punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind piața unică prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări, în special în cazul în care normele respective au o contribuție semnificativă la reformele structurale;

4.  consideră că este necesar să se faciliteze un mediu propice de inițiativă economică și de dezvoltare a afacerilor, care să încurajeze competitivitatea și cooperarea intre IMM-uri și să valorifice astfel potențialul industrial al inovării, cercetării și tehnologiei;

5.  ia act de efortul recent al serviciilor Comisiei de a identifica și defini provocările la adresa investițiilor și de a elabora profilurile de investiții specifice fiecărei țări;

6.  se declară preocupat că gradul de aplicare a recomandărilor emise în cadrul semestrului european pentru 2011-2014 a fost mai slab decât se aștepta; prin urmare, invită Comisia să propună un mecanism care să încurajeze țările să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări;

7.  salută faptul că noul proces al semestrului european a fost simplificat de Comisie și înțelege că numărul de recomandări specifice fiecărei țări a scăzut, cu scopul de a propune recomandări axate mai mult pe prioritățile țărilor; constată că analiza anuală a creșterii acordă o atenție mai mare aspectelor legate de piața unică decât celor legate de recomandările specifice fiecărei țări;

8.  își reiterează apelul de a include pilonul pieței unice în semestrul european, printr-un sistem de monitorizare periodică, de identificare a obstacolelor specifice fiecărei țări în calea pieței unice și de evaluare a integrării pieței unice și a competitivității, axat pe un set de priorități în care măsurile luate ar genera impactul maxim pentru creștere și locuri de muncă, cum ar fi dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor; consideră că acest sistem ar trebui să prevadă o importantă bază de date, un set de indicatori calitativi și cantitativi, care să vizeze, printre altele, măsurarea efectelor economice a aplicării normelor pieței unice, analize comparative și evaluări inter pares, precum și schimburi de bune practici;

9.  salută raportul 2015 privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele sale membre; constată că acest raport, care înlocuiește atât raportul privind integrarea pieței unice inclus anterior în analiza anuală a creșterii, precum și raportul privind situația industriei europene, a fost publicat ca document însoțitor al Comunicării privind strategia pieței unice și nu cum s-a procedat anterior, ca anexă la analiza anuală a creșterii; solicită ca raportul să fie dezvoltat în continuare și integrat în pilonul de guvernanță a pieței unice, ca bază pentru evaluarea anuală a progreselor înregistrate de piața unică; consideră că raportul ar trebui să fie integrat în secțiunea specifică referitoare la piața unică din analiza anuală a creșterii, din recomandările specifice fiecărei țări și din dialogul structurat și periodic cu statele membre privind conformitatea cu piața unică;

10.  salută intenția Comisiei de a analiza în continuare provocările identificate specifice fiecărei țări în ceea ce privește investițiile, în cadrul semestrului european, în special în rapoartele de țară și prin dezbateri tematice în cadrul Consiliului;

11.  atrage atenția asupra faptului că multe dintre aspectele problematice identificate în domeniul investițiilor au legătură cu funcționarea pieței unice și cu transpunerea și punerea în aplicare a legislației privind piața unică; solicită Comisiei să monitorizeze cu rigurozitate măsurile ulterioare luate de către statele membre privind problemele și obstacolele identificate în calea investițiilor, să se implice într-un dialog structurat periodic pe tema conformității cu statele membre și să își utilizeze competențele pentru a lua măsuri atunci când este cazul, în scopul de a elimina obstacolele nejustificate și disproporționate din calea pieței unice;

12.  subliniază că orice proces de revizuire a semestrului european trebuie să permită implicarea adecvată a Parlamentului European, precum și a parlamentelor naționale și regionale și a tuturor părților interesate, inclusiv a organizațiilor patronale și a sindicatelor, nu doar pentru a crește gradul de asumare a semestrului european, ci și pentru a crește nivelul de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

13.  subliniază importanța unei abordări favorabile incluziunii, transparente și generatoare de reforme relevante și necesare prin intermediul semestrului european;

Potențialul neexploatat al pieței unice

14.  reamintește necesitatea de a realiza reforme economice și sociale adecvate și echitabile și de a combate birocrația și protecționismul, pentru a îmbunătăți productivitatea și competitivitatea economiei europene;

15.  subliniază că, în pofida lipsei unor bariere tarifare clare pe piața unică, există încă un număr foarte mare de bariere netarifare diferite; încurajează instituțiile europene, statele membre și toate părțile interesate relevante să lanseze o dezbatere constructivă pe această temă pentru a depăși barierele netarifare în cadrul UE;

16.  regretă că în anumite state membre există deficiențe considerabile în ceea ce privește transpunerea Directivei privind serviciile, acoperind activități ce depășesc 45 % din PIB-ul și locurile de muncă din UE, printre altele din cauza unui număr considerabil de norme și reglementări naționale, care nu sunt întotdeauna în favoarea interesului general;regretă, de asemenea, că procedura de notificare nu este întotdeauna respectată;

17.  salută modernizarea Directivei privind calificările profesionale, ce propune un sistem mai eficient de recunoaștere a calificărilor în sprijinul mobilității forței de muncă; observă că legislația privind profesiile reglementate, precum și rezervele de activități variază între statele membre;

18.  salută intenția Comisiei de a analiza o inițiativă de introducere a unui pașaport privind serviciile și a unui modul de notificare armonizat, cu condiția ca această inițiativă să conducă la mai multă transparență în ceea ce privește capacitățile de acțiune a furnizorilor de servicii transfrontaliere și la reducerea birocrației și a poverii administrative; subliniază că o eventuală inițiativă nu ar trebui să conducă la introducerea principiului țării de origine; cu toate acestea, ar fi necesar să se clarifice mai mult profilul acestei propuneri; consideră că pașaportul privind serviciile reprezintă o soluție temporară până la realizarea unei piețe unice complet integrate;

19.  subliniază că piața achizițiilor publice constituie o parte semnificativă a pieței unice în întregul ei și contribuie în mod considerabil la creșterea economică a statelor membre și a întreprinderilor, precum și la crearea de locuri de muncă și la competitivitate; solicită Comisiei să sprijine transparența achizițiilor publice în sectorul public, concurența transfrontalieră și o mai bună utilizare a resurselor publice, precum și standardele sociale și de mediu;

20.  reamintește că, în 2014, UE a adoptat o revizuire majoră a cadrului UE privind achizițiile, simplificând procedurile, făcând normele mai flexibile și adaptându-le pentru a servi mai bine alte politici din sectorul public;

21.  subliniază că există încă ineficiențe semnificative în domeniul achizițiilor publice în statele membre care limitează expansiunea transfrontalieră și creșterea economică a piețelor interne; subliniază necesitatea ca statele membre să transpună și să pună în aplicare în mod adecvat și la timp legislația privind achizițiile publice și concesiunile; consideră că punerea corectă în aplicare a procedurii din 2007 privind măsurile reparatorii ar asigura că achizițiile publice sunt mai eficiente, mai eficace și mai transparente;

22.  salută al doilea program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA²), care a început la 1 ianuarie 2016 și care va sprijini dezvoltarea unor soluții digitale interoperabile, disponibile gratuit în Europa pentru toate administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii interesați;

23.  subliniază că dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a guvernării electronice în statele membre va constitui un instrument vital pentru ca întreprinzătorii să poată opera cu mai multă facilitate pe piața unică, iar consumatorii să își poată exercita drepturile; solicită, prin urmare, Comisiei să se angajeze în favoarea dezvoltării guvernării electronice, aceasta fiind o prioritate fundamentală și urgentă;

24.  subliniază că sectorul privat constituie un motor esențial pentru o creștere durabilă și pentru crearea de locuri de muncă; subliniază că reglementările și practicile naționale, cuplate cu o transpunere inadecvată a principiului recunoașterii reciproce, pot crea bariere inutile și dăunătoare pentru mediul de afaceri și consumatori; invită Comisia și statele membre să asigure respectarea corectă și o mai bună aplicare a principiului recunoașterii reciproce, precum și instrumente eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru reglementarea diferendelor;

25.  invită Comisia să consulte părțile interesate pentru a identifica sectoarele și piețele în care aplicarea principiului recunoașterii reciproce este insuficientă sau problematică;

26.  consideră că consolidarea rolului actualelor puncte de informare despre produse ca puncte unice de acces pentru aspecte ținând de piața unică, relevante pentru agenții economici, va permite o mai bună înțelegere și cunoaștere a legislației aplicabile;

27.  subliniază că aplicarea unor măsuri mai favorabile pentru lansarea de noi întreprinderi și IMM-uri poate avea ca rezultat intensificarea inovării și a creării de locuri de muncă și genera o creștere sustenabilă; reamintește că există numeroase obstacole, unele de natură birocratică, care împiedică dezvoltarea IMM-urilor la nivel național și internațional; solicită identificarea și eliminarea obstacolelor care împiedică creșterea la nivel național și internațional;

28.  subliniază că acumularea de capitaluri tangibile și intangibile în UE a fost mai puțin intensă în perioada de după criză în comparație cu concurenții, ceea ce este în detrimentul dezvoltării economice și sociale; subliniază că investițiile, inclusiv în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor, sunt extrem de importante pentru a restabili productivitatea și creșterea pe termen lung în UE; consideră că, pentru a schimba această tendință negativă, este necesar să se aprofundeze piața unică și să se elimine obstacolele din calea investițiilor; solicită ca investițiile să fie orientate către finanțarea economiei reale și să se ia măsuri susținute în continuare pentru a atinge acest obiectiv;

29.  solicită abolirea imediată a restricțiilor teritoriale nejustificate cunoscute ca blocare geografică, în special prin aplicarea integrală a articolului 20 din Directiva privind serviciile, punând astfel capăt discriminărilor privind accesul la bunuri și servicii, precum și discriminărilor nejustificate de preț bazate pe localizarea geografică sau pe naționalitate;

30.  solicită actualizarea imediată a sistemului european de standardizare pentru sprijinirea politicilor UE în domeniul inovării digitale, al protecției ciberneticii și al unei interoperabilități îmbunătățite;

31.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare în mod adecvat și la timp normele pieței unice și să asigure respectarea acestora; subliniază importanța de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări – inclusiv reformele piețelor naționale de produse și servicii – în deblocarea potențialului de creștere al statelor membre;

32.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și moderniza administrațiile publice, oferind servicii digitale mai multe și mai accesibile pentru cetățeni și întreprinderi și pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și interoperabilitatea administrațiilor publice;

O piață unică pentru secolul XXI

33.  subliniază că noțiunea de economie modernă evoluează rapid din cauza progreselor tehnologice și digitale, a concurenței internaționale mai acerbe și a tendințelor în comportamentul actorilor economici și al consumatorilor;

34.  observă estomparea delimitării dintre produse și servicii; subliniază importanța crescândă a serviciilor dedicate întreprinderilor și a sistemelor cu produse și servicii integrate; consideră că cadrul juridic al pieței unice trebuie să se adapteze acestor transformări;

35.  salută noile modele de afaceri ale economiei colaborative și recunoaște potențialul lor enorm de inovare, care ar trebui exploatat în conformitate cu standardele juridice și de protecție a consumatorilor existente, precum și respectând condițiile concurențiale echitabile; subliniază importanța de a asigura cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea și prosperitatea economiei colaborative; invită Comisia să adopte o abordare strategică care să le permită întreprinderilor de consum colaborativ să concureze cu întreprinderile tradiționale într-un mediu echitabil;

36.  subliniază că modelele de investiții ale întreprinderilor au cunoscut modificări importante, investițiile în active intangibile au crescut ca volum și importanță în comparație cu investițiile în active tangibile; subliniază că, față de activele intangibile, doar 17% din investițiile întreprinderilor sunt în beneficiul cercetării și dezvoltării științifice; solicită factorilor politici să depună eforturi pentru a înlătura barierele de reglementare care împiedică realizarea întregului potențial al acestui nou vector de inovare;

37.  salută strategia privind piața unică care schițează modul în care diverse acțiuni ale Comisiei (uniunea piețelor de capital, piața unică digitală, uniunea energetică etc.) vizează un obiectiv principal – valorificarea potențialului pieței unice a UE; subliniază că în Comunicarea referitoare la strategia privind piața unică se prevede că piața unică ar trebui să reprezinte un aspect căruia să i se acorde o atenție mai mare în cadrul procesului semestrului european;

38.  salută strategia pentru piața unică digitală ca fiind abordarea corectă pentru adaptarea UE la era digitală; solicită prezentarea și implementarea rapidă a acestei strategii pentru a asigura că UE recâștigă terenul pierdut prin adoptarea lentă a tehnologiilor digitale în trecut; consideră, în acest sens, că este nevoie de o alocare a resurselor de la nivel național și european pentru a asigura infrastructura necesară, cu precădere în zonele rurale; ia act de faptul că este, de asemenea, important să se promoveze inovarea digitală și îmbunătățirea interoperabilității și că o atenție deosebită ar trebui să se acorde problemei securității cibernetice;

39.  subliniază că un serviciu de coletărie mai accesibil, mai convenabil, mai eficient și cu o calitate mai ridicată constituie o condiție preliminară esențială pentru un comerț electronic transfrontalier prosper în beneficiul IMM-urilor și al consumatorilor în special;

40.  reamintește că integrarea pieței unice pentru bunuri și servicii este aproape întotdeauna susținută de date, interoperabilitatea fiind catalizatorul ce facilitează comunicarea de-a lungul lanțului de aprovizionare și asigură o comunicare eficientă între componentele digitale; solicită Comisiei să inițieze fără întârziere actualizarea cadrului european de interoperabilitate, împreună cu un plan de standardizare integrată care să identifice și să definească prioritățile-cheie;

41.  subliniază că investițiile publice și private în rețele de comunicații rapide și ultrarapide constituie o cerință pentru orice progres digital și trebuie încurajat printr-un cadru de reglementare european stabil care să le permită tuturor actorilor să facă investiții, inclusiv în zone rurale și îndepărtate;

42.  subliniază importanța de a pune în aplicare cu succes Fondul european de investiții strategice pentru a maximiza investițiile și a sprijini întreprinderile inovatoare în diferite etape de finanțare a dezvoltării lor; subliniază, în cazurile de disfuncționalitate a pieței, că este important să se exploateze pe deplin fondurile publice disponibile deja pentru investiții digitale și să se faciliteze sinergiile între programele UE, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, alte fonduri structurale relevante și alte instrumente;

43.  invită Comisia să evalueze dacă actuala strategie privind banda largă pentru rețele fixe și mobile, inclusiv obiectivele, are un viitor sigur și îndeplinește condițiile de înaltă conectivitate pentru toți, pentru a evita diviziunea digitală, și garantează satisfacerea necesităților economiei bazate pe date, precum și dezvoltarea rapidă a tehnologiei 5G;

44.  subliniază că UE ar trebui să-și consolideze avantajul concurențial prin crearea unei pepiniere perfecte pentru întreprinderi inovatoare, însă acest lucru necesită o politică industrială modernă și o infrastructură mai bine integrată care să pună accentul prioritar pe adoptarea tehnologiei și pe un mediu de reglementare favorabil inovațiilor și întreprinzătorilor; solicită ca orice viitor cadru digital propus să fie accesibil, favorabil incluziunii și să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

Guvernanța pieței unice

45.  subliniază că, pentru o mai bună guvernanță a pieței unice și asumarea la toate nivelurile, este necesar să se clarifice împărțirea sarcinilor între diferitele niveluri și să se prevadă cadre care să ofere stimulente mai bune și să asigure o responsabilitate clară pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației privind piața unică, cu scopul de a da acesteia un nou impuls;

46.  subliniază că responsabilitatea pe multiple niveluri a unei guvernanțe eficiente a pieței interne s-ar putea realiza în mod eficace, pe de o parte, printr-o mai bună reglementare și, pe de altă parte, prin îmbunătățirea culturii aplicării dispozițiilor; solicită dezvoltarea capitalului uman, printre altele, printr-o mai mare disponibilitate a informațiilor și o instruire adecvată, pentru a crește nivelul de cunoștințe și de conștientizare;

47.  solicită Comisiei să se asigure că statele membre pun cu consecvență în aplicare normele pieței unice, făcând uz de toate informațiile, datele și instrumentele aflate la dispoziția sa și impunând consecințele prevăzute în tratate în cazurile în care statele membre nu respectă politicile și legislația UE;

48.  subliniază importanța monitorizării și a colectării de date, precum și necesitatea unui sistem integrat și robust; este preocupat de faptul că informațiile privind consultarea publică în majoritatea cazurilor sunt disponibile într-o singură limbă, fapt care nu permite tuturor părților interesate să facă observații asupra chestiunilor importante și a propunerilor; consideră că ar trebui să se aibă în vedere datele și dovezile acumulate la luarea de decizii strategice vitale pentru finalizarea pieței unice, reducerea decalajelor dintre statele membre și consolidarea guvernanței pieței unice, de exemplu atunci când se stabilesc prioritățile de acțiune și de aplicare, când se evaluează integrarea și competitivitatea pieței unice, precum și în cadrul dialogului structurat cu statele membre privind conformitatea cu piața unică ;

49.  invită Comisia să elaboreze un raport anual privind barierele existente în calea pieței unice din diferite state membre și UE în ansamblu și să emită recomandări, în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, care să vizeze înlăturarea acestora; subliniază că piața unică ar trebui să joace un rol mai important în recomandările specifice fiecărei țări;

50.  solicită Comisiei să utilizeze toate măsurile disponibile, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz, pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației pieței unice; își manifestă îngrijorarea cu privire la durata excesivă a recursurilor introduse în urma procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în cazul în care se examinează sau se solicită reparații privind încălcarea normelor pieței unice, și își exprimă preocuparea cu privire la numărul extrem de ridicat al cazurilor pendinte;

51.  ia act de beneficiile oferite de SOLVIT; solicită ca SOLVIT să fie consolidat și conectat mai bine cu serviciile Comisiei și cu baze de date și proiecte deja existente, cum ar fi CHAP și EU Pilot, pentru a crea sinergii informaționale și a schimba bune practici; solicită Comisiei să urmărească în mod consecvent cauzele nesoluționate; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure sprijinul și expertiza necesare pentru ca SOLVIT să soluționeze în mod eficient cazurile primite;

52.  este de părere că autoritățile de supraveghere a pieței din cadrul pieței unice trebuie consolidate, conectate mai bine și dotate cu personalul necesar pentru a face față provocărilor actuale, în special cele din concurența globală; îndeamnă autoritățile naționale de supraveghere a pieței să coopereze mai îndeaproape și să procedeze la schimburi de informații și de bune practici pentru a soluționa diferitele forme de concurență neloială de pe piața unică, printre care numărul ridicat de produse ilegale și neconforme ce cauzează pierderi considerabile întreprinderilor ce respectă legislația și prezintă riscuri ridicate pentru consumatori, îndeosebi pentru cei mai vulnerabili; este extrem de preocupat de întârzierea înregistrată de Consiliul Uniunii Europene în adoptarea pachetului de acte legislative privind siguranța produselor și supravegherea pieței, ceea ce este în detrimentul siguranței produselor din UE; invită Consiliul să îl adopte imediat;

53.  salută inițiativa Comisiei de a crea un portal general accesibil care să raționalizeze și să simplifice accesul la informații și să promoveze platformele pentru utilizatori deja existente; subliniază rolul autorităților naționale și regionale în promovarea acestor platforme, facilitând accesul la acestea și contribuind la informarea utilizatorilor; solicită Comisiei să consolideze și să simplifice în continuare instrumentele online ale pieței unice;

54.  recunoaște importanța principiilor privind o mai bună reglementare și a inițiativei REFIT, precum și necesitatea asigurării unui cadru juridic stabil și predictibil în elaborarea de noi inițiative legislative; subliniază faptul că principiul unei mai bune legiferări nu ar trebui să aducă atingere dreptului Uniunii și al statelor membre de a legifera în domenii esențiale, de interes general, cum ar fi sănătatea și mediul;

o
o   o

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0067.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0069.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0038.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0054.

Notă juridică