Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2115(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0012/2016

Texte depuse :

A8-0012/2016

Dezbateri :

PV 01/02/2016 - 9
CRE 01/02/2016 - 9

Voturi :

PV 25/02/2016 - 7.12
CRE 25/02/2016 - 7.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0063

Texte adoptate
PDF 280kWORD 106k
Joi, 25 februarie 2016 - Bruxelles Ediţie definitivă
Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2014
P8_TA(2016)0063A8-0012/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2014 (2015/2115(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2014,

–  având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere hotărârea CJUE în cauza C-62/14 din 16 iunie 2015,

–  având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 15,

–  având în vedere articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0012/2016),

A.  întrucât, potrivit ultimelor previziuni din toamnă ale Comisiei, redresarea economică în zona euro ar trebui să se accelereze, anticipându-se o creștere a PIB-ului real cu 1,4 % în 2015, 1,7 % în 2016 și 1,8 % în 2017; întrucât bazele creșterii sunt fragile; întrucât un angajament politic ferm în vederea implementării unor reforme structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social este esențial pentru consolidarea creșterii economice;

B.  întrucât, potrivit acelorași previziuni, se preconizează ca șomajul în zona euro să înregistreze o ușoară scădere, de la 11,6 % la sfârșitul lui 2014 la 10,5 % la sfârșitul lui 2016; întrucât există disparități majore între diferitele state membre în ceea ce privește rata șomajului, cu valori situate între 6,4 % în Germania și 26,6 % în Grecia; întrucât ratele șomajului se situează în continuare la niveluri alarmante în numeroase state membre, afectând în principal tinerii și șomerii de lungă durată;

C.  întrucât, potrivit acelorași previziuni, perspectivele fiscale ale zonei euro ar trebui să prezinte o ameliorare, cu diminuări prevăzute ale deficitului public (de la 2,4 % în 2014 la 1,7 % în 2016) și ale datoriei publice (de la 94 % la sfârșitul lui 2014 la 92,5 % la sfârșitul lui 2016);

D.  întrucât prețurile scăzute la energie, deși au un impact negativ asupra anticipării inflației, ar putea să contribuie la redresarea economică;

E.  întrucât aceste procese sunt sprijinite în principal de consumul privat, exporturi și factori externi, precum prețurile scăzute la energie, în special la țiței, în timp ce investițiile private și publice în zona euro demarează progresiv, înregistrând niveluri semnificativ mai scăzute decât cele de dinaintea crizei, iar ponderea relativă a investițiilor în PIB a scăzut constant în ultimele decenii;

F.  întrucât, potrivit prognozei BCE din septembrie 2015, rata medie a inflației în zona euro, după ce a rămas aproape de zero în prima jumătate a lui 2015, ar trebui să crească până la 1,1% 2016 și 1,7% în 2017;

G.  întrucât articolul 127 alineatul (2) din TFUE prevede „promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți” de către Sistemul European al Băncilor Centrale;

H.  întrucât, în 2014, BCE și-a redus ratele de refinanțare de referință până la limita minimă efectivă și nivelul ratei dobânzii la facilitatea de depozit până la -0.20 %; întrucât ratele reale mai scăzute nu s-au tradus prin credite acordate gospodăriilor sau întreprinderilor, îndeosebi IMM-urilor, fapt care a contribuit la orientarea BCE către adoptarea unor măsuri neconvenționale de politică monetară;

I.  întrucât, până în prezent, în îndeplinirea rolului său de supraveghere, BCE nu a luat întotdeauna suficient în considerare principiul proporționalității;

J.  întrucât IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei europene, iar sistemul bancar are un rol determinant în garantarea competitivității și a creșterii lor; întrucât facilitarea fluxului de credit către microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-uri) este fundamentală, ținând seama de faptul că acestea reprezintă 99 % dintre totalul întreprinderilor și generează 80 % din locurile de muncă din Uniune, având, astfel, un rol-cheie în generarea de creștere economică, crearea de locuri de muncă și reducerea disparităților sociale; întrucât volumul împrumuturilor bancare crește încet;

K.  întrucât, în 2014, BCE a introdus o serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) și programe de cumpărare a unor active selectate din sectorul privat cu scopul de a sprijini creditarea economiei reale;

L.  întrucât, la 22 ianuarie 2015, BCE a lansat un program extins de achiziționare de active (PAA) în valoare de 1,1 mii de miliarde EUR planificat să dureze până în septembrie 2016 și, în orice caz, până la o ajustare susținută a evoluției inflației;

M.  întrucât, prin implicarea în programul său de achiziționare de obligațiuni, BCE a atras un nivel de risc considerabil în bilanțul său;

N.  întrucât mecanismul unic de supraveghere (MUS), primul pilon al uniunii bancare, a devenit pe deplin operațional la 4 noiembrie 2014, odată cu transferul către BCE al responsabilității supravegherii directe a celor mai mari 122 de bănci din zona euro; întrucât, în paralel, a fost realizată și finalizată, la 26 octombrie 2014, o evaluare cuprinzătoare a impactului care constă într-o evaluare a calității activelor și un test de rezistență al acestor bănci importante; întrucât mecanismul unic de rezoluție (MUR), al doilea pilon al uniunii bancare, a intrat în vigoare la începutul lui 2015, în timp ce cel de-al treilea pilon, sistemul unic de garantare a depozitelor, nu a fost încă instituit,

1.  reamintește că redresarea modestă și inegală din punct de vedere geografic așteptată în următorii ani în zona euro va trebui consolidată, iar potențiala creștere economică va trebui sporită pentru a reduce ratele ridicate ale șomajului înregistrate în multe state membre din zona euro și pentru a reduce datoriile; subliniază că multe state membre se confruntă cu provocări macroeconomice similare; subliniază necesitatea de a îmbunătăți condițiile atât pentru investiții publice, cât și pentru cele private, care vizează stimularea creșterii și crearea de locuri de muncă și solicită depunerea de eforturi suplimentare pentru a garanta finanțarea economiei reale; consideră că statele membre trebuie să își respecte angajamentul de a pune în aplicare reforme structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social:

2.  regretă că, deși acestea se reduc progresiv, există în continuare discrepanțe între ratele de finanțare acordate IMM-rilor și cele acordate societăților mai mari, între ratele dobânzilor aplicare împrumuturilor mici și cele aplicate împrumuturilor mari, precum și între condițiile de credit propuse IMM-urilor aflate în diferite țări din zona euro, însă recunoaște limitele politicii monetare în acest sens; ia act, în acest sens, de rolul pe care îl joacă casele de economii, cooperativele de credit și băncile mutuale și subliniază că cadrul de reglementare ar trebui să se adapteze la principiile lor de funcționare speciale și să respecte misiunea specifică a acestora, iar autoritățile de control ar trebui să cunoască aceste aspecte și să le ia în considerare în practicile și strategiile lor;

3.  subliniază că, în ciuda faptului că BCE își continuă acțiunile de menținere a unor condiții de finanțare favorabile, investițiile private și publice în zona euro sunt în continuare mult sub nivelurile înregistrate înainte de criză; salută, în această privință, crearea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), precum și planul Comisiei de instituire a unei veritabile uniuni a piețelor de capital, care ar trebui să diversifice sursele de finanțare din economia UE, să stimuleze investițiile transfrontaliere și să sporească accesul la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

4.  ia act de faptul că, ca reacție la situația complexă, marcată de criza datoriei suverane, scăderea inflației, tendința descendentă a activității de creditare și ritmul lent de creștere economică, și cu ratele de referință ale dobânzilor aproape de limita minimă, BCE a recurs la instrumente de politică monetară neconvenționale;

5.  ia act de impactul pozitiv, dar modest, al programului de achiziționare de active (PAA) asupra dinamicii masei monetare și a creditului, cu împrumuturi încă reduse pentru întreprinderi, dar favorizate de o relaxare graduală a standardelor de creditare, o relaxare continuă a termenilor și condițiilor pentru noile împrumuturi, o scădere a numărului de cereri respinse, o creștere a cererii de împrumuturi și o relansare progresivă a investițiilor private în cursul primelor trei trimestre ale anului 2015, deși persistă diferențe semnificative între economiile zonei euro; constată, de asemenea, că de la lansarea PAA, anticipațiile privind inflația pe termen mediu au început să crească și să conveargă progresiv către obiectivul de 2 %, în timp ce riscurile de a cădea într-o capcană deflaționistă este posibil să fi scăzut; solicită BCE, atunci când este posibil, să aplice PAA în toate statele membre, fără discriminare, respectând totodată normele cărora BCE trebuie să se conformeze;

6.  se așteaptă ca BCE să contribuie la politicile economice generale ale Uniunii și la realizarea obiectivelor lor, în conformitate cu articolul 282 din TFUE, cu condiția ca principala sa sarcină, care constă în garantarea stabilității prețurilor, să nu fie compromisă;

7.  subliniază că contribuția BCE include depunerea de eforturi în vederea creșterii numărului de împrumuturi la costuri reduse către economia reală și facilitarea redresării economice axate pe crearea de locuri de muncă, creștere și stabilitate;

8.  este preocupat de posibilele consecințe nedorite și de efectele pe termen lung ale instrumentelor de politică monetară neconvenționale ale BCE; este conștient că ieșirea din cadrul acestor măsuri va fi un demers complex, care va trebui planificat cu grijă pentru a preveni distorsiunile nedorite ale pieței, mai ales în ceea ce privește gestionarea corespunzătoare, prudentă și la timp a acestei ieșiri; solicită BCE să monitorizeze cu atenție riscurile asociate programelor sale de achiziționare; insistă asupra faptului că politica monetară nu poate rezolva problemele fiscale și economice din multe state membre și nu poate fi un substitut pentru reformele structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social necesare, consolidarea fiscală și investițiile cu obiective precise;

9.  rămâne precaut în ceea ce privește riscurile potențiale pe care le implică ratele scăzute îndelungate ale dobânzilor pentru stabilitatea financiară în anumite state membre, care ar putea avea un efect negativ asupra asigurărilor de viață și al sistemelor de pensii; recunoaște că ratele pe termen lung ale dobânzii reflectă condițiile macroeconomice subiacente și alegerile în materie de politică monetară;

10.  solicită Comisiei să prezinte propuneri de îmbunătățire a supravegherii macroprudențiale și a instrumentelor de politică disponibile pentru reducerea riscurilor din sistemul bancar paralel, având în vedere că BCE a avertizat în raportul său anual că, având în vedere expansiunea constantă din ultimul deceniu – la active în valoare de 22 de mii de miliarde EUR – a activității de creditare desfășurate de instituții financiare nebancare, sunt necesare inițiative suplimentare de monitorizare și evaluare a vulnerabilităților sectorului bancar paralel aflat în expansiune;

11.  salută faptul că BCE a afirmat cu fermitate în august 2012 că „va face tot posibilul” să apere moneda euro;

12.  concluzionează că programul de achiziționare de titluri de creanță publice și private pe piețele secundare ar putea fi mai eficace;

13.  evidențiază preocupările exprimate în hotărârea CEJ din 16 iunie 2015 în cauza C-62/14, care menționează că, atunci când BCE achiziționează obligațiuni de stat pe piețele secundare, este posibil să se expună unui risc considerabil de pierderi, precum și riscului de reducere a datoriei; ia act de faptul că aceeași hotărâre precizează că acest lucru nu afectează concluzia potrivit căreia BCE este autorizată să achiziționeze obligațiuni de stat pe piețele secundare și că aceste achiziții nu sunt incompatibile cu interzicerea finanțării monetare a statelor membre;

14.  subliniază că nivelurile înalte și divergente de îndatorare publică și privată în unele state membre, pe lângă punctele slabe structurale de acum remediate din sectorul bancar, sunt obstacole în calea transmiterii corecte a politicii monetare, iar politica monetară neconvențională aplicată de BCE nu poate schimba, ea singură, această situație;

15.  îndeamnă statele membre din zona euro care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică să ia măsuri în conformitate cu articolul 7 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 pentru a realiza un audit complet al propriilor finanțe publice menit, printre altele, să evalueze motivele care au dus la acumularea unor niveluri excesive ale datoriei, precum și să detecteze orice eventuale nereguli; subliniază că scopul acestui audit ar trebui să fie acela de a înțelege mai bine greșelile din trecut, și nu de a începe un proces ad-hoc de restructurare a datoriei, care ar risca să declanșeze din nou o criză a datoriei în unele state membre;

16.  subliniază că normele actualului cadru de guvernanță economică ar trebui respectate și aplicate în mod corespunzător, fără a face diferența între statele membre mici și cele mari; reiterează faptul că respectarea obiectivului pe termen mediu al unor poziții bugetare care sunt aproape de sold sau în excedent bugetar, în termeni ajustați ciclic și în afara măsurilor punctuale și temporare, va permite statelor membre să facă față fluctuațiilor ciclice normale, menținând în același timp deficitul public în limitele a 3 % din valoarea de referință a PIB; consideră că toate instrumentele existente în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere consolidat ar trebui aplicate pentru a sprijini mai bine stabilitatea și creșterea;

17.  afirmă angajamentul său de a respecta independența BCE în coordonarea politicii monetare, consacrată în tratate; consideră că independența băncii centrale este esențială pentru atingerea obiectivului de a menține stabilitatea prețurilor; subliniază că toate guvernele și autoritățile publice naționale ar trebui, prin urmare, să se abțină să solicite BCE să ia măsuri specifice;

18.  reamintește că articolul 127 din TFUE prevede că, fără a aduce atingere obiectivului său principal de a menține stabilitatea prețurilor, BCE susține politicile economice generale din Uniune, acest lucru fiind, de asemenea, specificat la articolul 282 din TFUE;

19.  atrage atenția asupra articolului 123 din TFUE, a articolului 21 din statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și asupra articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului din 13 decembrie 1993, care interzice achiziționarea directă de către băncile centrale naționale sau BCE a unor titluri de creanță emise de UE sau de autoritățile sau organismele publice naționale; reamintește totuși că aceste achiziții sunt permise pe piețele secundare;

20.  salută eforturile BCE de a crește inflația până la un procent cu puțin sub 2 %, deoarece acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la succesul altor politici ale UE și ar putea consolida competitivitatea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa, dacă sunt însoțite de investiții specifice, de reforme structurale ambițioase și echilibrate din punct de vedere social și de o consolidare fiscală;

21.  salută pasul înainte făcut de BCE prin publicarea rezumatelor proceselor-verbale ale reuniunilor sale și așteaptă cu interes anunțarea altor măsuri care să vizeze creșterea transparenței canalelor sale de comunicare; consideră că se mai pot face și alte progrese, mai ales în cadrul MUS;

22.  salută tendința de acum generalizată a băncilor centrale importante de a explica public deciziile monetare imediat după ce au fost luate, practică ce a fost promovată de BCE; salută, de asemenea, publicarea mai clară și mai transparentă a procedurilor legate de aportul urgent de lichidități (emergency liquidity assistance - ELA) în favoarea instituțiilor financiare solvabile (în special băncile naționale) care se confruntă cu probleme temporare legate de lichidități;

23.  reiterează solicitarea ca raportul anual al BCE să includă feedback privind contribuțiile prezentate în raportul anual al Parlamentului; consideră că ar fi util ca, pe lângă evaluarea condițiilor monetare și financiare, BCE să prezinte, în declarația publicată în urma reuniunii lunare a Consiliului guvernatorilor BCE, propria evaluare a amplorii diferențelor de producție din zona euro;

24.  reamintește că dialogul monetar trimestrial este important pentru a asigura transparența politicii monetare față de Parlament și de publicul larg; salută practica prin care reprezentanții BCE oferă răspunsuri precise și detaliate la întrebările adresate de deputați; salută, de asemenea, practica BCE de a oferi informații suplimentare în scris atunci când răspunsurile oferite în timpul discuțiilor nu sunt pe deplin satisfăcătoare și/sau complete;

25.  subliniază că rolul de supraveghere al BCE și funcția sa de elaborate și aplicare a politicii monetare trebuie diferențiate clar, iar combinarea acestor funcții nu ar trebui să genereze niciun conflict de interese pentru BCE; reamintește, în acest sens, principiul director potrivit căruia instrumentul utilizat pentru elaborarea politicilor, monetare sau de supraveghere, ar trebui să fie ales în funcție de obiectivul urmărit și de problema în cauză;

26.  subliniază necesitatea unei responsabilități democratice în perspectiva noilor responsabilități conferite BCE în ceea ce privește sarcinile de supraveghere, precum și rolul său consultativ în programele troicii și cvadripartidei;

27.  subliniază importanța independenței organizatorice a Comitetului european pentru risc sistemic și invită BCE să aibă în vedere modalități de consolidare a independenței acestui comitet;

28.  invită BCE să reformuleze complet propunerea de stabilire a unui set complet de date analitice privind creditele (AnaCredit), ținând seama în special de principiul proporționalității, și să se axeze, pentru a realiza acest lucru, pe stabilirea unor praguri corespunzătoare în efortul de a minimiza costurile administrative, în special pentru instituțiile financiare mai mici;

29.  salută voința exprimată de Mario Draghi în cursul dialogului monetar din 23 septembrie 2015 „de a informa Parlamentul European cu privire la pozițiile luate de BCE” în cadrul organismelor precum Consiliul pentru Stabilitate Financiară sau Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară;

30.  reamintește că rolul BCE include protecția stabilității financiare și, prin urmare, necesitatea de a asigura suficiente lichidități pentru a evita recurgerea la băncile publice solvabile conectate la rețeaua Eurosistemului;

31.  reamintește că rolul BCE în cadrul troicii și al cvadripartidei a fost codificat în pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare (articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013); ia act de hotărârea CEJ din 16 iunie 2015 în cauza C-62/14 și invită BCE să țină seama de aceasta în acțiunile sale; îndeamnă BCE să reevalueze și, dacă este necesar, să își consolideze independența față de deciziile politice;

32.  solicită o evaluare aprofundată a modului de funcționare a troicii și a participării BCE la troică și la cvadripartidă, pentru a clarifica domeniul de competență și a garanta o mai mare responsabilitate democratică în adoptarea și punerea în aplicare a programelor de asistență;

33.  reamintește raportul Parlamentului din 28 februarie 2014 referitor la investigarea rolului și operațiunilor troicii, care solicită viitorului Parlament să continue munca la acest raport, să aprofundeze principalele sale concluzii și să investigheze în continuare;

34.  invită statele membre, Consiliul și BCE să depună toate eforturile pentru a garanta echilibrul de gen în cadrul organelor de decizie ale BCE și să acorde o atenție deosebită acestui factor în momentul reînnoirii componenței acestor organe, în special în cazul Consiliului guvernatorilor și al Comitetului executiv;

35.  ia act de faptul că Comisia a propus la 24 noiembrie 2015 crearea, la nivelul întregii zone euro, a unui sistem european de garantare a depozitelor pentru depozitele bancare;

36.  salută proiectul uniunii piețelor de capital și capacitatea sa de a reechilibra canalele de finanțare, nu prin reducerea mijloacelor de finanțare sau menținerea lor la nivelurile actuale, ci mai degrabă prin creșterea și diversificarea lor, contribuind astfel la reducerea dependenței excesive a economiilor din zona euro de sistemul bancar și la crearea unui amortizor esențial pentru uniunea monetară; avertizează totuși că uniunea piețelor de capital nu ar trebui să descurajeze serviciile bancare personalizate axate pe economia reală, deoarece aceasta este cea mai potrivită formă de finanțare a întreprinderilor mai mici;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Băncii Centrale Europene.

Notă juridică