Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2894(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0309/2016

Texte depuse :

B8-0309/2016

Dezbateri :

PV 09/03/2016 - 19
CRE 09/03/2016 - 19

Voturi :

PV 10/03/2016 - 7.10
CRE 10/03/2016 - 7.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0092

Texte adoptate
PDF 302kWORD 139k
Joi, 10 martie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul pe 2015 privind Muntenegru
P8_TA(2016)0092B8-0309/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Muntenegru (2015/2894(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 referitoare la Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, adoptat la 29 martie 2010(1),

–  având în vedere rezultatul celei de a șaptea reuniuni a Conferinței de aderare la nivel ministerial UE-Muntenegru din 21 decembrie 2015,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a 11-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Muntenegru, organizată la Strasbourg, în perioada 16-17 decembrie 2015,

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22 mai 2012 privind progresele înregistrate de Muntenegru în implementarea reformelor (COM(2012)0222) și concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2015 privind Muntenegru” (SWD(2015)0210),

–  având în vedere declarația finală a președinției summit-ului UE-Balcanii de Vest organizat la Viena la 27 august 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 15 decembrie 2015 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere decizia luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul NATO din 2 decembrie 2015,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,

–  având în vedere activitatea deputatului Charles Tannock, ca raportor permanent pentru Muntenegru în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât s-au înregistrat și alte progrese în cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru, iar la conferința interguvernamentală de la Bruxelles, din 21 decembrie 2015, au fost deschise alte două capitole privind transporturile și energia; întrucât Muntenegru este țara candidată cea mai avansată în procesul de negociere;

B.  întrucât, pentru continuarea procesului de aderare, dialogul sustenabil și cooperarea constructivă dintre coaliția aflată la guvernare și opoziție au un rol esențial;

C.  întrucât este esențial pentru viitorul democratic al Muntenegrului ca următoarele alegeri parlamentare să fie libere, corecte și transparente;

D.  întrucât Muntenegru ar trebui să obțină în continuare rezultate bune în ceea ce privește statul de drept, condiție fundamentală pentru aderarea la UE;

E.  întrucât o societate civilă solidă consolidează răspunderea politică, întărește solidaritatea internă și promovează o mai bună înțelegere și asumare a reformelor legate de UE;

F.  întrucât corupția continuă să fie o problemă gravă, iar criminalitatea organizată și libertatea de exprimare rămân problematice;

G.  întrucât sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea șomajului, a discriminării sociale și a sărăciei, precum și pentru consolidarea drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sindicale în conformitate cu standardele UE,

1.  salută progresele constante înregistrate în cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru și ia act de faptul că au fost deschise până acum 22 de capitole de negociere, inclusiv capitolele 23 și 24, iar două au fost închise provizoriu; încurajează realizarea unor progrese concrete în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor pentru închiderea capitolelor care se află deja în curs de negociere și pentru deschiderea unor capitole noi; subliniază că progresele în cadrul negocierilor trebuie însoțite de o aplicare strictă a planurilor de acțiune și a strategiilor relevante; reiterează că progresul general al negocierilor depinde de înregistrarea unor progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a statului de drept și de rezultatele vizibile obținute în acest sens;

2.  recomandă să se exercite un control parlamentar mai susținut asupra procesului de aderare; salută adoptarea planului de acțiune pentru 2015 vizând întărirea controlului parlamentar, dar subliniază necesitatea de a consolida resursele parlamentului din Muntenegru și de a îmbunătăți accesul la informațiile despre aderare; salută Codul etic adoptat recent și cere luarea unor măsuri suplimentare pentru a crește încrederea cetățenilor în parlamentul din Muntenegru;

3.  este profund preocupat de climatul intern polarizat și de boicotarea activităților parlamentare de o parte a opoziției; îndeamnă toate forțele politice, aflate la guvernare sau în opoziție, să restabilească un dialog viabil și o cooperare constructivă în parlamentul din Muntenegru; ia act de eșecul votului de neîncredere din parlamentul muntenegrean din 27 ianuarie 2016 și de dialogul parlamentar ulterior privind crearea de condiții pentru alegeri libere și corecte; reamintește că dialogul și compromisul reprezintă pietrele de temelie ale oricărui proces decizional democratic; salută în acest sens planul prezentat vizând depășirea crizei politice; invită toate partidele de opoziție să ia în considerare invitația de a intra la guvernare până la alegerile din octombrie 2016 pentru a asigura, fără întârziere, că sunt garantate condițiile pentru alegeri libere și corecte, inclusiv pentru încheierea procesului de modificare a legilor electorale, precum și faptul că niciun fond public nu este folosit în scopuri de partid; consideră că pentru o democrație funcțională este esențial ca orice formă de protest să se desfășoare pașnic și cu respectarea legilor în vigoare; se așteaptă ca autoritățile competente să investigheze atent și în timp util toate actele de violență comise în timpul protestelor, inclusiv toate acuzațiile de utilizare excesivă a forței de către unii membri ai forțelor de poliție; ia act de modificările adoptate în luna decembrie 2015 cu privire la legea privind adunările publice;

4.  invită guvernul să aplice integral noua legislație electorală înaintea organizării de noi alegeri și să consolideze și mai mult Comisia electorală națională, care trebuie să-și îndeplinească mandatul în mod eficient; recunoaște progresele înregistrate cu privire la urmărirea judiciară a așa-numitei „afaceri a ascultărilor ilegale”, dar subliniază, încă o dată, necesitatea de a se acorda cuvenita atenție politică acestei chestiuni;

5.  remarcă o serie de progrese în reforma administrației publice făcute de guvern în perioada 2011-2016 și cere adoptarea la timp a unei strategii pentru perioada 2016-2020; încurajează continuarea depolitizării administrației publice; consideră esențială respectarea principiilor meritului, depolitizării, responsabilității și transparenței în administrația publică, precum și asigurarea dreptului cetățenilor la o bună administrare, lipsită de corupție; salută modificările aduse Legii privind Avocatul Poporului; își exprimă preocuparea cu privire la capacitatea Avocatului Poporului de a gestiona în mod eficient plângerile, care este în continuare limitată; subliniază necesitatea creării mai multor agenții de stat independente specializate;

6.  salută progresele însemnate înregistrate cu privire la întărirea cadrului legislativ pentru consolidarea independenței, răspunderii și profesionalismului sistemului judiciar și așteaptă cu interes punerea în practică integrală a normelor relevante; constată cu satisfacție reducerea întârzierilor acumulate pentru anumite tipuri de cazuri nesoluționate; solicită garantarea independenței sistemului judiciar și salută creșterea eficienței acestuia; continuă să fie preocupat de influențele nejustificate asupra sistemului judiciar, în special în ceea ce privește numirea judecătorilor; subliniază necesitatea de a consolida capacitatea Consiliului magistraturii și al procurorilor, de a îmbunătăți și mai mult eficiența Curții Constituționale, de a consolida executarea hotărârilor civile și administrative și de a pune pe deplin în aplicare noile sisteme de recrutare și de evaluare și promovare profesională;

7.  solicită îmbunătățirea capacității legislative și administrative în domeniul azilului și al migrației și îndeamnă Comisia să ofere sprijin în acest sens; salută guvernul Muntenegrului pentru măsurile pe care le-a adoptat pentru a reglementa statutul apatrizilor de pe teritoriul său; încurajează Muntenegru să continue să depună eforturi în acest domeniu, în special în ceea ce privește copiii, inclusiv să faciliteze în continuare înregistrarea nașterilor și înregistrarea ulterioară sau reînregistrarea în registrele civile;

8.  invită guvernul și procuratura să își intensifice eforturile de combatere a impunității în cazul crimelor de război și să dea dovadă că adoptă o abordare mai proactivă în examinarea acuzațiilor de crime de război rămase nerezolvate, în special în ceea ce privește funcționarii responsabili din fruntea lanțului de comandă, pentru a asigura, în conformitate cu standardele internaționale, faptul că hotărârile judecătorești sunt puse în aplicare, garantându-se acordarea unor despăgubiri echitabile și corecte, precum și accesul victimelor la justiție și dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite; solicită protecția deplină a martorilor; reiterează că trebuie soluționate toate problemele care nu sunt în conformitate cu poziția comună a UE privind integritatea Statutului de la Roma sau cu principiile directoare ale UE în privința acordurilor bilaterale privind imunitatea;

9.  salută recenta evaluare inter pares a UE referitoare la drepturile copilului și solicită ca politicile și legile privind copiii să fie puse în aplicare și monitorizate pe deplin la toate nivelurile; subliniază necesitatea de a aloca resurse corespunzătoare la nivel național și local pentru politicile și serviciile privind copiii și de a consolida capacitățile de a produce și de a utiliza date de calitate, defalcate, care vizează copiii, pentru programarea și elaborarea unor politici bazate pe elemente concrete;

10.  salută angajamentul guvernului de a extinde educația de bună calitate a copiilor preșcolari și salută creșterea numărului de copii preșcolari înmatriculați în urma desfășurării unei campanii speciale; salută eforturile depuse pentru îmbunătățirea calității educației în general și în învățământul preșcolar în special, prin stabilirea unor standarde, consolidarea capacităților furnizorilor de educație și stabilirea unor mecanisme de supraveghere și de asigurare a calității; salută activitățile de pionierat desfășurate pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și a altor competențe netehnice ale elevilor din școlile primare;

11.  recunoaște angajamentul guvernului și rezultatele obținute în cadrul reformei sistemului social și de îngrijire a copiilor și subliniază faptul că aceste reforme trebuie să fie puse în aplicare în mod eficace de centrele de servicii sociale prin gestionarea cazurilor individuale și coordonarea serviciilor; subliniază că modificarea juridică recentă, care le permite adulților să utilizeze serviciile oferite de centrele de zi împreună cu copiii cu handicap, nu respectă standardele internaționale; salută angajamentul guvernului de a se asigura faptul că niciun copil cu vârsta sub trei ani nu este plasat într-o instituție rezidențială de stat până în 2017; salută modificările propuse la Legea privind familia pentru a interzice pedeapsa corporală în cadrul familiei; solicită intensificarea eforturilor de a include principiul interesului superior al copilului în toate procedurile civile și administrative, în paralel cu promovarea unui acces mai larg la justiție;

12.  constată că, în pofida modificărilor legislative pozitive, corupția rămâne o problemă gravă, mai ales în domeniile achizițiilor publice, sănătății, educației, amenajării teritoriului, privatizării și construcțiilor; reamintește că este necesară eliminarea corupției la toate nivelurile, deoarece aceasta subminează principiile democratice și afectează în mod negativ dezvoltarea socială și economică; invită guvernul să facă din combaterea corupției una dintre prioritățile sale, prin alocarea de resurse umane și bugetare suficiente în acest sens; salută crearea unui birou al procurorului special, ale cărui sarcini includ combaterea infracțiunilor de corupție, și solicită ca biroul să devină pe deplin operațional în cel mai scurt timp posibil; salută înființarea Agenției de combatere a corupției la 1 ianuarie 2016; solicită să se asigure independența și capacitatea acesteia de a desfășura anchete administrative; subliniază rolul important al celor care denunță nereguli; invită autoritățile să faciliteze și să extindă accesul la informațiile despre proprietarii societăților și bunurile imobile, precum și la detaliile despre cheltuielile publice, în special în cazul achizițiilor publice și al proceselor de privatizare;

13.  invită guvernul să consolideze și mai mult cadrul legislativ și instituțional al combaterii corupției și să asigure protecția efectivă a celor care semnalează nereguli; solicită o participare mai activă și o cooperare efectivă din partea guvernului, a tuturor sectoarelor vieții publice și a societății civile în prevenirea corupției; reiterează necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește anchetările, urmăririle penale și condamnările la toate nivelurile, de a consolida capacitatea instituțională și operațională a procurorilor, a judecătorilor și a poliției, precum și de a recurge sistematic la anchete financiare, la punerea sub sechestru și la confiscarea averilor; solicită incriminarea îmbogățirii ilicite;

14.  ia act de urmărirea penală declanșată de parchetele din anumite municipalități muntenegrene împotriva mai multor funcționari cu privire la cazurile de corupție la nivel înalt; consideră că acesta este un semnal pozitiv, creându-se astfel un precedent în eradicarea corupției la nivel înalt, și încurajează Muntenegru să continue această practică; reiterează necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește anchetarea și aducerea în fața justiției a cazurilor de corupție la nivel înalt; salută performanțele bune înregistrate de Înalta Curte din Podgorica cu privire la pronunțarea de condamnări pentru infracțiuni legate de corupție;

15.  este preocupat de continuarea raportării unui număr foarte mic de condamnări definitive în cazurile de criminalitate organizată, de punere sub sechestru și de confiscare a averilor provenite din săvârșirea de infracțiuni; încurajează o cooperare mai strânsă și mai bună între autoritățile judiciare și cele de control al aplicării legii; salută relațiile de bună cooperare dintre Muntenegru și țările învecinate într-o gamă largă de aspecte; salută încheierea Acordului de cooperare dintre Eurojust și Muntenegru; ia act de faptul că, la scară largă, cadrul juridic privind spălarea banilor este în vigoare, dar cere consolidarea puternică a cadrului de supraveghere corespunzător, precum și creșterea numărului de anchete, de urmăriri penale și de condamnări în cazurile de spălare de bani;

16.  încurajează luarea unor măsuri suplimentare împotriva traficului de persoane care să completeze aspectele juridice și instituționale relevante, inclusiv înființarea unei echipe de coordonare multidisciplinare; invită autoritățile competente să crească numărul de anchete financiare și de sechestrare și confiscare a averilor și, de asemenea, să fie mai eficiente în identificarea și protejarea victimelor și în urmăririle penale;

17.  observă că poliția din Muntenegru și-a intensificat controalele în întreaga țară pentru a preveni posibile atacuri teroriste și recrutarea muntenegrenilor de organizații jihadiste; salută adoptarea strategiei de combatere a terorismului pentru perioada 2016-2018 și crearea unui grup interministerial de monitorizare a situației și de evaluare a amenințărilor teroriste; invită autoritățile competente să aplice în mod corespunzător dispozițiile juridice relevante pentru a preveni și monitoriza orice potențială amenințare la adresa securității cetățenilor muntenegreni; încurajează autoritățile competente să consolideze cooperarea regională și internațională, inclusiv prin intermediul schimbului de informații și de bune practici, ca măsuri de prevenire a radicalizării și de reacție la activități teroriste; este de părere că toate măsurile adoptate în acest sens ar trebui să asigure respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu standardele și instrumentele internaționale; consideră că stabilitatea politică în regiune, promovarea toleranței și a dialogului interetnic și interreligios, precum și înregistrarea de progrese suplimentare în direcția aderării la UE au un rol esențial pentru consolidarea coeziunii și a securității în Balcanii de Vest;

18.  salută eforturile depuse recent de guvernul muntenegrean pentru a intensifica lupta împotriva traficului ilicit de arme și de materiale explozive; solicită o coordonare strânsă între inițiativele în acest domeniu din Muntenegru și din întreaga regiune și Comisie și efectuarea de schimburi de bune practici în acest sens;

19.  salută eforturile de îmbunătățire a mecanismelor de consultare cu organizațiile societății civile și de creștere a transparenței în elaborarea de politici și de legi, inclusiv prin implicarea lor în procesul de reformare a statului de drept și în activitățile legate de monitorizarea procesului electoral și de punerea în aplicare a reformelor; salută determinarea organizațiilor societății civile și eforturile depuse de acestea, care s-au dovedit a fi vehemente și eficace în multe domenii; subliniază că trebuie în continuare îmbunătățite accesul organizațiilor societății civile la informațiile despre aderare și colaborarea între administrațiile locale autonome și organizațiile societății civile; invită autoritățile competente să dezvolte în continuare un sistem sustenabil de finanțare publică a organizațiilor societății civile și să creeze condiții favorabile pentru activitățile de voluntariat și pentru antreprenoriatul social;

20.  reiterează importanța libertății și pluralismului mass-mediei, precum și a libertății de exprimare în general, valori fundamentale ale UE și pietre de temelie ale democrației; este în continuare preocupat de situația libertății presei în Muntenegru, care ocupă abia locul al 114-lea în clasamentul anual al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere; încurajează realizarea de progrese cu privire la libertatea de exprimare, precum și alinierea hotărârilor la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare; solicită adoptarea de măsuri care să garanteze independența serviciului public de radiodifuziune RTCG; solicită acces echitabil și egal la mass-media pentru toate partidele care participă la alegeri; subliniază importanța autoreglementării mijloacelor de comunicare în masă; salută eforturile depuse în sectorul societății informaționale și al tehnologiei informației;

21.  remarcă cu satisfacție faptul că, în perioada de raportare, nu a avut loc niciun atac nou la adresa jurnaliștilor; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la deficiențele constatate în ceea ce privește anchetarea cazurilor precedente de intimidare a jurnaliștilor și de violență împotriva acestora; îndeamnă autoritățile competente să soluționeze cauzele pendinte de violență și amenințări la adresa jurnaliștilor, inclusiv asasinarea lui Duško Jovanović în 2004, îmbunătățind anchetele, identificându-i și aducându-i în fața justiției atât pe autorii atacurilor, cât și pe cei care le-au comandat, și punând în practică recomandările comisiei ad hoc pentru monitorizarea investigațiilor în cazurile de violență împotriva jurnaliștilor; pune sub semnul întrebării alcătuirea actuală a comisiei, ai cărei membri provin în proporție de peste jumătate din rândurile serviciilor de securitate, ceea ce le permite să blocheze progresele și adoptarea rapoartelor dacă acționează la unison; invită guvernul să prelungească mandatul acestei comisii, să îi pună la dispoziție mult mai multe informații și să îi confere mult mai multe competențe; este preocupat de faptul că actele de intimidare a jurnaliștilor și a mijloacelor de informare în masă pot încuraja considerabil autocenzura și pot limita sfera de acțiune a jurnalismului de investigație; condamnă actualele campanii de defăimare, desfășurate în cea mai mare parte de un ziar tabloid, campanii de atac la persoană îndreptate împotriva unor activiști proeminenți ai societății civile și a unor politicieni; reamintește că toate mijloacele de comunicare în masă trebuie să respecte pe deplin normele stabilite cu privire la jurnalismul profesionist; subliniază că există numeroase presiuni politice și diviziuni profunde în cadrul comunității mass-media, că standardele profesionale și etice sunt scăzute, precum și că jurnaliștii sunt prost plătiți, iar locurile lor de muncă sunt nesigure; consideră că este esențial ca jurnaliștii să fie pe deplin independenți și neafectați de intervenții, nici măcar din partea proprietarilor grupurilor media; salută acordul la care au ajuns profesioniștii din mass-media de a îmbunătăți actualul cod de etică, pentru a încuraja un jurnalism de calitate; cere continuarea dialogului mediat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa privind îmbunătățirea standardelor etice și profesionale din mass-media;

22.  salută îmbunătățirea cadrului juridic privind drepturile persoanelor cu dizabilități; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida angajamentelor guvernului de a schimba această situație până la 31 august 2013, majoritatea clădirilor publice, inclusiv cele 13 tipuri de clădiri importante, printre care se numără parlamentul, școlile, spitalele, centrele de ajutor social și instanțele, sunt în continuare inaccesibile persoanelor cu dizabilități; solicită utilizarea integrală a Fondului pentru reabilitarea profesională și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;

23.  invită autoritățile competente să încurajeze o mai bună reprezentare a minorităților etnice în rândul persoanelor angajate în sectorul public, inclusiv în poliție și în sistemului judiciar; de asemenea, îndeamnă autoritățile să adopte o nouă lege privind minoritățile și o lege privind statutul juridic al comunităților religioase în conformitate cu standardele europene și după consultarea tuturor părților interesate, să depună în continuare eforturi pentru protejarea identității multietnice a regiunii Boka Kotorska, precum și să abordeze problema lipsei de transparență a fondurilor destinate problemelor legate de minorități; salută politicile Muntenegrului vizând crearea unui climat de toleranță și incluziune pentru toate minoritățile naționale;

24.  constată o participare tot mai mare a studenților romi la toate nivelurile de educație, dar solicită încă o dată luarea de măsuri suplimentare care să faciliteze accesul minorităților rome, egiptene și ashkali la asistență medicală, locuințe și locuri de muncă; îndeamnă atât actorii politici, cât și reprezentanții societății civile să combată ostilitatea, discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva comunității LGBTI, în special prin eforturi de educare și informare a publicului care să contribuie la schimbarea atitudinilor, precum și prin cursuri de pregătire pentru poliție, procurori și judecători; solicită aducerea în fața justiției a autorilor unor astfel de acte de discriminare și de violență; încurajează autoritățile să își continue și să își intensifice eforturile pentru a proteja drepturile persoanelor LGBTI și pentru a garanta libertatea de întrunire; salută faptul că cea de a treia „Pride parade”, care a avut loc în Muntenegru la 13 decembrie 2015, a beneficiat de o protecție adecvată și s-a desfășurat fără incidente majore; regretă totuși interzicerea marșului „Pride” la Nikšić;

25.  este în continuare preocupat de problema violenței domestice și sexuale față de femei și fete, de semnalarea insuficientă a unor astfel de acte, de absența urmăririlor penale, de sprijinul și de protecția ineficiente acordate victimelor, precum și de faptul că se dă dovadă fie de clemență excesivă în ceea ce privește sentințele celor vinovați de astfel de violențe, fie chiar de impunitate; îndeamnă autoritățile competente să trateze cu seriozitate violența domestică și, în consecință, să înființeze servicii de protecție, să îmbunătățească coordonarea dintre instituțiile publice și să aplice efectiv Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; îndeamnă autoritățile competente să formeze angajații din instituțiile de stat (asistenții sociali, ofițerii de poliție etc.) pentru a lucra cu victimele; subliniază importanța creșterii reprezentării femeilor în politică în cadrul următoarelor alegeri, precum și a accesului femeilor la piața muncii;

26.  solicită guvernului să consolideze în continuare instituțiile pentru drepturile omului, cum ar fi instituția Avocatului Poporului și Ministerul Drepturilor Omului și al Minorităților, precum și să aloce resurse adecvate aplicării drepturilor omului;

27.  salută stabilitatea macroeconomică și evoluțiile favorabile din economie; constată, de asemenea, că, potrivit raportului „Doing Business” al Băncii Mondiale pe anul 2016, care măsoară ușurința cu care pot fi desfășurate activități economice într-o țară, Muntenegrul ocupă locul 46 în lume, situându-se pe locul al doilea în Balcanii de Vest; remarcă însă că Muntenegrul se situează pe locul 136 din 188 de țări în ceea ce privește respectarea contractelor, ceea ce conduce la insecuritate juridică; ia act de eforturile depuse pentru a crește competitivitatea a produselor industriale și agricole; îndeamnă guvernul să lanseze noi reforme structurale, să asigure un cadru de reglementare favorabil afacerilor, protejând, în același timp, drepturile sociale și ale consumatorilor, să își continue eforturile de reducere a corupției în economie, să pună în aplicare reforme economice care să conducă la crearea de locuri de muncă și la creștere, să ia măsuri în ceea ce privește deficitul mare al balanței de plăți a țării, deficitul bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice și să pună în aplicare politici care vor contribui la diversificarea economiei;

28.  subliniază importanța consolidării sectorului IMM-urilor și a acordării de sprijin printr-o mai bună legiferare, finanțare, punere în aplicare a politicii industriale, prin reducerea economiei subterane, precum și prin accelerarea înregistrării electronice a societăților la nivel național;

29.  constată cu îngrijorare că Muntenegrul nu respectă cel de al treilea pachet privind energia și că nu înregistrează progrese în ceea ce privește dezvoltarea pieței gazelor; subliniază că trebuie alocate resurse suficiente pentru realizarea obiectivelor și că trebuie creată o agenție specializată privind eficiența energetică;

30.  remarcă faptul că ajutoarele de stat constituie în continuare un motiv de îngrijorare, în special în ceea ce privește independența Comisiei pentru controlul ajutoarelor de stat și a Unității pentru controlul ajutoarelor de stat, notificarea și compatibilitatea noilor legi, precum și ajutoarele pentru marile proiecte de investiții și uzina de aluminiu KAP; este în continuare preocupat de amânarea soluționării procedurii de faliment al KAP, deoarece aceasta încalcă obligațiile țării stabilite în acordul de stabilizare și de asociere; își reiterează apelul către guvern și părțile implicate să ajungă la o soluție negociată și viabilă în ceea ce privește procedura falimentului uzinei KAP, respectând normele privind ajutoarele de stat și prevederile acordului de stabilizare și de asociere și garantând transparența și statul de drept; încurajează efectuarea unui audit complet și independent al situației financiare a uzinei KAP, de la achiziționarea sa de către CEAC în 2005 până în prezent; solicită să se acorde o atenție specială planurilor de construire a unei noi autostrăzi, care va deveni cel mai mare proiect public și va presupune cele mai mari cheltuieli din istoria Muntenegrului; invită autoritățile să asigure utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice și respectarea legilor relevante;

31.  își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, în unele părți ale țării, există multe persoane care trăiesc într-o relativă sărăcie, iar șomajul în rândul tinerilor și pe termen lung se menține constant la un nivel ridicat; subliniază importanța implicării organizațiilor societății civile și a Consiliului social în elaborarea politicilor în domeniul muncii; solicită îmbunătățirea dialogului social; observă că sistemul de învățământ nu răspunde necesităților în ceea ce privește competențele adecvate pe piața muncii și constată că decalajul socioeconomic între nordul și sudul țării este tot mai mare; solicită măsuri mai active pe piața muncii pentru creșterea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor; ia act de necesitatea de a combate în mod mai eficace frauda fiscală și de a stabili o impozitare mai echitabilă din punct de vedere social; încurajează guvernul să își accelereze eforturile în vederea soluționării principalelor probleme cu care se confruntă Muntenegrul în ceea ce privește incluziunea socială, reducerea sărăciei și combaterea economiei subterane; salută adoptarea planului de acțiune pe 2016 privind incluziunea socială; salută memorandumul de înțelegere încheiat cu Organizația Internațională a Muncii;

32.  cere depunerea unor eforturi suplimentare pentru conservarea biodiversității câmpiei de sare de la Ulcinj, aceasta fiind cel mai important sit de pe coasta de est a Mării Adriatice pentru înmulțirea și iernarea păsărilor; invită guvernul să continue și să intensifice eforturile naționale și internaționale pentru protecția durabilă a acestui ecosistem unic, considerând că funcționarea câmpiei de sare este unul dintre cele mai bune exemple de sinergii între dezvoltarea economică și protecția mediului, deoarece numai o câmpie de sare funcțională poate asigura mediul necesar pentru împerecherea naturală a milioane de păsări în fiecare an; încurajează dezvoltarea durabilă a litoralului și protejarea mediului natural și a biodiversității, în conformitate cu standardele europene; reiterează că, alături de necesitatea de a evalua impactul asupra mediului și de a consolida capacitățile administrative și de coordonare relevante, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru adoptarea unei noi legi privind mediul; salută adoptarea strategiei privind schimbările climatice în septembrie 2015; ia act de intenția guvernului Muntenegrului de a construi noi hidrocentrale; reamintește că este necesar să se efectueze o evaluare eficace a impactului asupra mediului în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele internaționale;

33.  felicită Muntenegrul pentru participarea sa activă și rolul constructiv jucat în cooperarea regională și internațională, inclusiv în procesul de reconciliere regională, și pentru contribuția sa la operațiunile de gestionare a crizelor în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC); subliniază rolul constructiv pe care îl joacă Muntenegrul în cadrul „Procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest; felicită Muntenegrul pentru alinierea sa completă la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE și încurajează guvernul să continue această aliniere, care, în prezent, este de 100 %; salută adoptarea Legii privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale, inclusiv în contextul anexării ilegale a Crimeii de către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei; încurajează celelalte țări din regiune să coopereze cu UE privind alinierea politicii externe și să urmeze exemplul Muntenegrului; invită autoritățile din Muntenegru să pună rapid în aplicare „măsurile fără caracter normativ” convenite în cadrul reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest din 2015 de la Viena (de exemplu, simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a frontierelor, reformele privind căile ferate, sistemele informatice) înainte de următoarea reuniune la nivel înalt a Balcanilor de Vest, care va avea loc în 2016 în Franța;

34.  salută decizia NATO de a invita Muntenegrul să adere la NATO și încurajează desfășurarea unui proces rapid și eficient de negociere în vederea aderării; încurajează, în acest context, continuarea reformei sectorului securității; salută participarea Muntenegrului la misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) desfășurate de UE; amintește că negocierile de aderare la UE sunt independente de procesul de aderare la NATO;

35.  salută acordurile privind frontierele cu Bosnia și Herțegovina și cu Kosovo și încurajează Muntenegrul să se folosească de acest precedent și să își intensifice eforturile în vederea soluționării problemelor legate de frontierele cu Croația și Serbia, iar, în cazul în care nu se poate ajunge la o soluție convenită de comun acord, solicită ca litigiile să fie soluționate în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga, în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional; reiterează solicitarea adresată autorităților de a sprijini soluționarea problemelor de succesiune legate de patrimoniul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, inclusiv de patrimoniul militar și naval; încurajează Muntenegrul să trateze în continuare în mod constructiv și într-un spirit de bună vecinătate, cât mai devreme posibil în procesul de aderare, problemele bilaterale nerezolvate cu vecinii săi; invită, de asemenea, autoritățile din Muntenegru să extindă cooperarea cu țările învecinate prin schimbul de informații privind desfășurarea negocierilor de preaderare; solicită autorităților din Muntenegru să respecte pe deplin dispozițiile privind succesiunea fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, în special în ceea ce privește patrimoniul militar;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Muntenegrului.

(1) JO L 108, 29.4.2010, p. 1.

Notă juridică