Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2257(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0049/2016

Texte depuse :

A8-0049/2016

Dezbateri :

PV 11/04/2016 - 21
CRE 11/04/2016 - 21

Voturi :

PV 12/04/2016 - 5.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0107

Texte adoptate
PDF 389kWORD 166k
Marţi, 12 aprilie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic
P8_TA(2016)0107A8-0049/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic - o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții (2015/2257(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 165 și 166,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Declarația de la Copenhaga din 30 noiembrie 2002 privind cooperarea europeană consolidată în domeniul educației și formării profesionale,

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind instituirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educația și formarea profesională(1),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport(4),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(5),

–  având în vedere Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass)(6),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011, intitulată „Tineretul în mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”(7),

–  având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale pentru învățarea continuă(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(9),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (EQF-LLL)(10),

–  având în vedere diversele instrumente de recunoaștere a competențelor, cum ar fi cadrul european al certificărilor (CEC), Sistemul european de credite transferabile (ECTS), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) și proiectul de clasificare europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune (COM(2012)0669),

–  având în vedere Raportul din 28 ianuarie 2014 al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educația și formarea profesională (COM(2014)0030),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale,

–  având în vedere declarația miniștrilor responsabili cu educația și formarea profesională din 22 iunie 2015 privind stabilirea unui nou set de obiective pe termen mediu în domeniul VET pentru perioada 2015-2020,

–  având în vedere Declarația de la Paris privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din UE din 17 martie 2015 (8496/15),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0049/2016),

A.  întrucât mobilitatea în scop educațional și mobilitatea în scop formativ sunt importante pentru dezvoltarea personală, integrarea socială a tinerilor, dialogul multicultural, toleranța, capacitatea de a lucra într-un mediu internațional și implicarea cetățenilor și și-au demonstrat potențialul de a contribui la educația și angajabilitatea de înaltă calitate;

B.  întrucât mobilitatea în scop educațional și mobilitatea în scop formativ trebuie consolidate și mai mult, atât în contextul programelor actuale, cât și al programelor viitoare ale UE din domeniul educației și formării, al ocupării forței de muncă și al politicii de coeziune;

C.  întrucât miniștrii europeni responsabili cu învățământul profesional și tehnic (VET) au lansat, în 2002, „procesul de la Copenhaga” în vederea consolidării cooperării europene în acest domeniu, cu scopul de a îmbunătăți performanța, calitatea și atractivitatea educației și formării profesionale în Europa;

D.  întrucât procesul de la Copenhaga are la bază priorități stabilite de comun acord care sunt revizuite în mod regulat și vizează, între alte obiective, să faciliteze mobilitatea și să promoveze valorificarea diferitelor forme de formare profesională din cadrul învățării pe tot parcursul vieții;

E.   întrucât, potrivit Eurostat, rata șomajului din UE s-a menținut la nivelul de 10,2 % în 2014, în pofida unei redresării lente; întrucât, pe teritoriul UE, șomajul în rândul tinerilor este în prezent de 22,1 %, în timp ce procentul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani care sunt încadrate în muncă este de doar 51 %, iar disparitatea de gen în cadrul ratei ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă este de 13,6 puncte procentuale;

F.  întrucât educația non-formală, informală și profesională au de adus o contribuție importantă la abordarea provocărilor curente din cadrul învățării pe toată durata vieții, cum ar fi abandonul școlar, numărul inacceptabil de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), precum și lipsa de personal calificat și neconcordanța competențelor;

G.  întrucât persistența necorelării competențelor pe piața forței de muncă este scoasă în evidență de rata ridicată a posturilor vacante înregistrată în previziunile economice de toamna din 2015 ale Comisiei,

H.  întrucât cunoștințele lingvistice sunt mai reduse în cazul VET și trebuie stimulate într-un anumit mod;

I.  întrucât este necesar să se exprime din nou angajamentul politic privind susținerea măsurilor UE în domeniul învățării pe toată durata vieții și al VET, în special prin activități vizând mobilitatea concentrată pe dezvoltarea unor competențe transversale precum capacitatea de adaptare, curiozitatea, metodele de învățare, competențele interpersonale și civice;

J.  întrucât evoluțiile recente din domeniul socio-economic au accentuat nevoia de a crește nu doar eficiența, și ci accesibilitatea și caracterul integrator al sistemelor de învățare pe toată durata vieții și de învățământ profesional și tehnic (VET) în cazul grupurilor dezavantajate și al persoanelor cu nevoi speciale; întrucât accesul mai larg la educație nu trebuie implementat în defavoarea calității educației;

K.  întrucât sprijinul financiar constant pentru măsurile și activitățile privind mobilitatea legate de învățarea pe toată durata vieții și de cunoștințele obținute în cadrul VET, în special în actuala perioadă de criză economică, este esențial;

L.  întrucât nivelurile regional și local sunt esențiale pentru sprijinirea inițiativelor urmărind explorarea unor noi modalități de mobilitate, cu scopul de a asigura eficacitatea, transparența și calitatea fondurilor și programelor dedicate VET; întrucât mobilitatea în cadrul VET a tinerilor și ucenicilor promovată la nivel regional și local trebuie să fie coordonată în cadrul unui proces la scară largă de guvernanță democratică și participativă urmărind abordarea celor mai importante chestiuni socio-economice și ambientale, cu implicarea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate, a comunităților locale și a partenerilor sociali;

M.  întrucât antreprenorii, camerele de comerț și industrie și organismele profesionale echivalente pentru meserii și agricultori, ca și sindicatele și alți parteneri sociali relevanți, trebuie să fie implicate în mod activ în activitățile de concepere, organizare, furnizare și finanțare a VET, inclusiv mobilitatea; întrucât, cu privire la activitatea de concepere a VET, trebuie să fie abordată o dimensiune socială, pentru a include domenii ca turismul echitabil, antreprenoriatul social și modelele de afaceri alternative, cum sunt cooperativele, și trebuie să fie organizată cu partenerii relevanți din aceste domenii;

N.  întrucât, deși mobilitatea tinerilor trebuie încurajată, astfel încât să se pentru a mări angajabilitatea, ea nu trebuie să devină singură soluție avută în vedere pentru eliminarea șomajului în rândul tinerilor;

Bilanțul rezultatelor și identificarea provocărilor majore

1.  consideră că educația este un drept fundamental și un bun public care ar trebui să fie la fel de accesibil tuturor; invită UE și statele membre să găsească soluții pentru toate constrângerile de natură socio-economică care împiedică accesul în condiții de egalitate al tuturor la oportunitățile în materie de VET, inclusiv la mobilitate; confirmă faptul că rolul și rezultatele programelor și inițiativelor existente privind mobilitatea în cadrul VET trebuie, cel dintâi extins, iar cele din urmă ameliorate în termeni de accesibilitate, deschidere și capacitate de integrare, cu scopul de a promova o abordare personalizată a educației, de a reduce ratele de abandon școlar și de a garanta accesul în condiții de egalitate la acțiunile de mobilitate în cadrul Erasmus+ destinate grupurilor dezavantajate și celor cu nevoi speciale; subliniază, în consecință, necesitatea unei game flexibile, diversificate și personalizate de opțiuni în materie de mobilitate în scop formativ, inclusiv cu menținerea unei perspective de gen, pentru persoanele provenind din rândul imigranților sau din familii dezavantajate din punct de vedere economic, cursanții din regiunile îndepărtate, persoanele cu dizabilități și cele cu alte nevoi specifice;

2.  afirmă că, atunci când sunt abordate aspecte privind mobilitatea și educația, este necesar să se păstreze o perspectivă de gen și să se țină seama de nevoile persoanelor care suferă de pe urma unor forme multiple de discriminare, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, persoanelor care se declară LGBTI și persoanelor care provin din comunități marginalizate; încurajează, în acest sens, luarea de măsuri suplimentare pentru a facilita accesul persoanelor ce fac parte din grupuri dezavantajate și al celor cu nevoi speciale la acțiunile Erasmus+ din domeniul mobilității;

3.  invită Comisia, statele membre și principalele părți interesate să mărească vizibilității programelor din domeniul VET, pentru a înlătura barierele de ordin cultural și a combate fenomenele de lipsă a motivației, de lipsă a predispoziției proactive și de lipsă a competențelor lingvistice, mai ales în regiunile cele mai afectate de șomaj în rândul tinerilor; consideră că trebuie să se asigure faptul că aceste programe sunt accesibile tuturor cetățenilor fără discriminare; solicită orientarea către grupuri expuse riscului de șomaj, cum ar fi persoanele cu dizabilități; solicită facilitarea accesului la VET și la calificări prin promovarea capacității de adaptare în cadrul filierelor de ucenicie și a posibilității de ajustare a sistemelor, precum și a oportunităților de formare pentru grupurile care nu dispun de competențe de bază suficiente și pentru salariații cu calificare medie sau scăzută; reamintește faptul că trebuie să se țină seama de echilibrul de gen în ceea ce privește accesul la astfel de experiențe, în contextul unei promovări eficiente a programelor de mobilitate în domeniul VET în rândul femeilor; consideră, în acest sens, că trebuie stabilite obiective ambițioase, iar progresele trebuie monitorizate;

4.  subliniază disparitatea de gen în ceea ce privește învățământul, competențele și ocuparea forței de muncă în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) pe teritoriul UE și invită Comisia și statele membre să se angajeze pe deplin față de Erasmus+ și să utilizeze acest mecanism ca pe o oportunitate-cheie pentru dezvoltarea domeniului STIM, astfel încât femeile să beneficieze de mai multe posibilități de a începe o carieră în acest domeniu și să fie reduse astfel lacunele în materie de competențe existente în acest domeniu;

5.  subliniază importanța unui spațiu european comun al educației bazat pe o componentă puternică a mobilității, incluzând nu doar învățământul superior, ci și VET, care va contribui la crearea și dezvoltarea unei identități europene mai puternice și a unei cetățenii consolidate;

6.  invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile în vederea realizării obiectivelor strategiei europene pentru educație și formare 2020; consideră că mobilitatea trebuie să țină seama de aspectele legate de învățământul profesional și tehnic continuu (CVET), deoarece acesta este esențial pentru îmbunătățirea și actualizarea competențelor și cunoștințelor de specialitate; subliniază că învățarea pe toată durata vieții și VET sunt esențiale pentru asigurarea unor perspective mai bune de inserție profesională pentru șomerii de lungă durată;

7.  consideră că cooperarea de mai sus trebuie să aibă ca rezultat revizuirea cerințelor cu scopul de a asigura relevanța lor în termeni de durată, conținut, competențe și rezultate ale învățării, combinând totodată mobilitatea în ceea ce privește atât centrele de formare, cât și locul de muncă și acordând prioritate perioadelor de experiență cu durată mai lungă (de exemplu de șase luni) în raport cu cele echivalente, dar mai scurte;

8.  ia act de faptul că resursele europene alocate programelor Erasmus+ și VET nu sunt proporționale cu numărul sau necesitățile potențialilor beneficiari ai mobilității oferite de aceste sisteme și, prin urmare, invită statele membre să promoveze acorduri bilaterale pentru suplimentarea activităților programelor Erasmus+ și VET european, sporind astfel mobilitatea tinerilor europeni;

9.  recunoaște rolul important și rezultatele programelor și inițiativelor existente în domeniul mobilității, precum măsura-cheie nr. 1 din programul Erasmus+, Europass, Sistemul european de credite pentru VET (ECVET) și Cadrul european al calificărilor (EQF); invită Comisia să creeze un card electronic european pentru studenți, care ar conferi statutul de student UE în contextul mobilității și ar oferi acces la servicii;

10.  invită Comisia, statele membre și agențiile UE, cum ar fi CEDEFOP, să acționeze în vederea îmbunătățirii programelor de mobilitate din cadrul VET, astfel încât acestea să ofere valoare adăugată tuturor participanților în ceea ce privește calificarea, recunoașterea și conținutul și să asigure introducerea unor standarde de calitate privind uceniciile;

11.  subliniază că inițiativele din domeniul mobilității contribuie la îmbunătățirea nu numai a valorilor civice ale cursanților și a sentimentului de apartenență la Europa, ci și a competențelor lor academice și a perspectivelor lor legate de locurile de muncă, mai exact a competențelor legate de capacitatea de soluționare a problemelor, planificare și structurare, de capacitatea de a acționa și a se adapta la situații noi, antreprenoriat, spirit de lider și de capacitatea de a lua decizii, de cunoașterea limbilor străine și de abilitățile de comunicare și de lucru în echipă, precum și a abilităților personale care au impact asupra inserției profesionale, cum ar fi încrederea de sine, motivația, curiozitatea, gândirea critică și creativă, inițiativa și asertivitatea;

12.  insistă asupra necesității de a se facilita implementarea mobilității în cadrul Erasmus+, acționând în vederea majorării ratei de succes a cererilor, simplificând conceperea și utilizarea instrumentelor electronice de gestionare a mobilității, mărind gradul de conștientizare a valorii programelor de mobilitate în toate instituțiile de învățământ general și tehnic din Uniune și oferind informații și formare mai bine orientate beneficiarilor și intermediarilor programelor și acțiunilor, inclusiv personalului din școli și colegii; subliniază importanța, în acest sens, a contribuției aduse de EuropeanSchoolNet; îi solicită Comisiei să reducă poverile administrative actuale, excesive și extrem de complexe, aflate atât în sarcina solicitanților, cât și în aceea a companiilor și instituțiilor care trimit și găzduiesc cursanți implicate în proiecte Erasmus+, facilitând și simplificând formalitățile de solicitare, înregistrare și raportare, precum și proiectele ca atare; subliniază, în plus, că birocrația excesivă din aceste școli și colegii reprezintă un obstacol în calea implementării cu ușurință a programului;

13.  îi solicită Comisiei să transpună în practică sisteme care să reducă barierele lingvistice și culturale din calea organizării programelor de mobilitate; consideră că astfel de sisteme trebuie să permită evaluarea evoluției procesului de implementare; subliniază că programele de acțiune trebuie, în particular, să sprijine învățarea elementelor de bază ale limbii țării gazdă; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să examineze nevoile specifice de studiu ale profesorilor și formatorilor VET, încurajând și sprijinind schimbul de bune practici și oferindu-le mai multe oportunități de dezvoltare profesională; evidențiază importanța conceperii unui model formativ de bază care să poată oferi informații referitoare la caracteristicile principale ale culturii în materie de afaceri și muncă a țării de destinație, precum și să promoveze și să ofere programe specifice pentru formarea personalului didactic în contextul managementului mobilității de către centrele de formare;

14.  subliniază faptul că meseriile legate de (VET) se caracterizează prin flexibilitatea necesară pentru a fi exercitate oriunde și că, prin urmare, mobilitatea în contextul VET reprezintă unul dintre instrumentele importante de combatere a șomajului, deoarece consolidează capacitatea de inserție profesională, concură la reducerea lacunelor în materie de competențe și facilitează corelarea cererii cu oferta pe piața locurilor de muncă, în special în ceea ce privește tinerii, oferind competențe și o experiență unică de felul celei necesare pentru a fi competitiv pe piața actuală a muncii din UE; consideră că Erasmus+ concură la dezvoltarea unor aptitudini profesionale specifice și a unor competențe transversale și transferabile, cum ar fi spiritul antreprenorial, și extinde oportunitățile de implicare a sectorului de producție, reprezentând astfel un instrument eficient pentru piața forței de muncă;

15.  subliniază semnificația și importanța caracterului recognoscibil al numelor de marcă și al logourilor asociate cu Erasmus+ și subprogramele sale; consideră că aceste mărci trebuie folosite în special în publicațiile și broșurile privind Erasmus+;

16.  își exprimă îngrijorarea că Erasmus+ este considerat de către tineri în principal un program pentru studenții din învățământul superior; prin urmare, recomandă să se acorde o importanță sporită măririi vizibilității la nivel european, național și regional, a diferitelor domenii și subprograme asociate cu fiecare dintre acestea, incluzând învățământul preuniversitar (Comenius), învățământul superior (Erasmus), învățământul superior internațional (Erasmus Mundus), învățământul profesional și tehnic (Leonardo da Vinci) și educația pentru adulți (Grundtvig), precum și tineretul (Tineret în acțiune) și sporturile;

17.  le solicită Comisiei, statelor membre și organismelor publice de ocupare a forței de muncă să facă cunoscute programul Erasmus+ și alte instrumente menite să promoveze mobilitatea în domeniul VET, în special în rândul IMM-urilor, precum și să sensibilizeze opinia publică cu privire la acestea; consideră că eficientizarea la maximum a acestor instrumente va permite unui număr mai mare de persoane să profite de aceste oportunități, astfel încât să poată fi atins obiectivul privind mobilitatea;

18.  subliniază nevoia urgentă ca sectoarele industriei și serviciilor, atât cele private, cât și cele publice, inclusiv sectorul producției (în special IMM-urile și microîntreprinderile), să fie consultate și/sau implicate în conceperea, elaborarea, punerea în aplicare și sprijinirea unor programe de mobilitate de calitate în domeniul VET; consideră că la selecția programelor ar trebui să se țină seama de oportunitățile de angajare în întreprinderile și organizațiile gazdă; consideră că un parteneriat flexibil și constructiv bazat pe dialog, cooperare și bune practici implicând toate părțile interesate va asigura succesul și valoarea adăugată a VET; consideră că schimbul de cunoștințe și de bune practici între centrele de formare profesională și întreprinderi este, de asemenea, necesar; invită Comisia să urmărească evoluția cererii și ofertei de pe piața forței de muncă din UE, precum și mobilitatea geografică și profesională, pentru a se adapta nevoilor de pe piața forței de muncă; consideră că acest lucru ar reduce decalajele dintre, pe de o parte, oferta de cursuri de formare și ce îi așteaptă de fapt pe tineri în mediul de afaceri, și, pe de altă parte, nevoile de pe piață în sectoarele cu valoare adăugată (de exemplu, economia digitală și economia ecologică, energia, apărarea, sectorul serviciilor de îngrijire și reabilitarea locuințelor);

19.  subliniază aspectele-cheie de care trebuie să se țină seama la planificarea acțiunilor legate de mobilitate și la evaluarea implementării lor, și anume: capacitatea economică a cursanților de a participa la acestea; recunoașterea studiilor, a competențelor și a calificărilor, precum și a conținutului formativ de către diverse țări, fie prin credite, fie prin certificate; nivelul de cunoaștere a limbilor; organizarea programelor de învățământ sau a studiilor; valoarea practică a creditelor și examenelor studenților după întoarcerea lor la universitățile de origine; aspecte juridice; informarea sau motivația pentru finalizarea studiilor; activități de orientare și consiliere pe toată durata mobilității și situația personală a studenților; invită, în consecință, Comisia să îmbunătățească indicatorii și criteriile de evaluare, astfel încât să permită monitorizarea cu o mai mare regularitate a eficacității programelor UE și introducerea oricăror îmbunătățiri necesare;

20.  subliniază faptul că, în prezent, numai 1 % din tinerii care participă la programe de formare profesională la locul de muncă, inclusiv cele de ucenicie, sunt implicați în programe de mobilitate pe durata formării; subliniază nevoia esențială de a crea condițiile necesare pentru o mai mare mobilitate a ucenicilor în UE, astfel încât aceștia să beneficieze de aceleași oportunități ca studenții din învățământul superior; încurajează, prin urmare, Uniunea Europeană să definească un statut al „ucenicului european”; le solicită UE și statelor membre să garanteze că stagiile de ucenicie și cele de practică rămân oportunități formative care nu sunt utilizate ca sursă de muncă în condiții de precaritate, nu se substituie posturilor cu caracter profesional cu normă întreagă și să garanteze condiții de muncă demne și drepturi ale cursanților, inclusiv drepturi financiare și legate de remunerație; încurajează, de asemenea, Comisia să analizeze implicațiile statutului menționat mai sus, să monitorizeze implementarea măsurilor asociate, să îndemne toate părțile interesate, inclusiv pe cele din Alianța europeană pentru ucenicii, să-i urmeze recomandările, în vederea ameliorării condițiilor, a calității și a disponibilității stagiilor de ucenicie din UE și să considere că această chestiune este o prioritate strategică;

21.  invită Comisia să prezinte o propunere privind un sistem de ucenicie al UE care să garanteze o serie de drepturi pentru ucenici și cursanții din domeniul VET și invită statele membre să aprobe o astfel de propunere; subliniază rolul pozitiv pe care îl pot juca persoanele în vârstă în educația și formarea profesională a tinerilor, cu scopul de a optimiza schimbul între generații prin stagii și mentorat, precum și de a facilita învățarea bazată pe experiență în echipe formate din persoane din generații diferite; încurajează Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete pentru a se asigura că uceniciile și stagiile din cadrul programului Erasmus+ nu sunt utilizate în mod abuziv, fiind transformate într-un instrument de reducere a costului forței de muncă;

22.  apreciază în mod pozitiv lansarea de proiecte-pilot, precum și proiectul aprobat recent, intitulat „Un cadru european pentru mobilitatea ucenicilor”, ca punct de plecare pentru îmbunătățirea programului Erasmus+ care vizează facilitarea unei mai mari și mai bune mobilități de lungă durată în domeniul VET; solicită crearea unui cadru pentru inițiative pe termen lung în opoziție cu acțiunile care se axează doar pe proiecte, pentru a institui un sistem permanent și sustenabil care să fie pe deplin operațional și predictibil și care să încurajeze libera circulație a competențelor pe teritoriul Europei;

23.  ia act de faptul că abandonul școlar timpuriu reprezintă una dintre cele mai clare probleme cu care se confruntă grupurile vizate de mobilitate, iar existența unor opțiuni mai bune de formare profesională ar conduce la reducerea numărului de persoane care abandonează studiile sau formarea profesională; subliniază, prin urmare, cât de importante pot fi rezultatele sistemelor educaționale pentru reducerea abandonului școlar și pentru dotarea mai bună a elevilor cu competențe transversale care îi vor ajuta, în cele din urmă, să-și coreleze calificările cu cerințele pieței muncii;

24.  subliniază necesitatea ca tinerii care urmează cursuri de formare profesională să fie ajutați să-și depășească greutățile prin anumite măsuri complementare și de însoțire, cum ar fi întărirea caracterului de grup al mecanismelor de mobilitate, o mai bună activitate de mentorat și de acompaniament a instituțiilor de proveniență și de găzduire înainte și în cursul perioadei de mobilitate, îmbunătățirea accesului la informații de bună calitate referitoare la oportunitățile oferite în materie de VET, oferirea unei orientări specializate, a unor activități și instrumente de consiliere și prin finanțarea sprijinului lingvistic pentru toți participanții, fără restricții legate de limbă;

25.  subliniază că se pot identifica un număr de factori care au un impact asupra așteptărilor tinerilor care sunt formați în sistemele VET, în special factori socio-economici, diversele tipuri de familii și lipsa de instrumente de orientare (și de ajutor pedagogic) după terminarea învățământului secundar obligatoriu sau în timpul cursurilor de formare profesională;

26.  evidențiază rolul esențial al mobilității în cadrul procesului de învățare și formare pentru abordarea provocărilor sociale și culturale, în perspectiva maximizării oportunităților oferite tinerilor pentru a-și dezvolta propriul model de a acționa în societate; reamintește faptul că UE și-a concentrat eforturile, în special prin strategia Europa 2020, asupra măririi competitivității economiei sale, a creării locurilor de muncă și, mai nou, asupra întăririi capacității sale de a concura la scară mondială în cea de a treia decadă a secolului; subliniază, în acest context, rolul important al cercetării, inovării, societății digitale și sustenabilității energetice, ca instrumente de asigurare a unei valori adăugate mai ridicate;

27.  subliniază rolul UE și al statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea și încurajarea unui sistem VET de înaltă calitate și bine organizat prin implementarea unei abordări holistice, care echilibrează educația teoretică axată pe profesia în cauză, pregătirea practică și educația generală formală, informală și non-formală; le solicită statelor membre să introducă o abordare de tipul "învățământului dual" în cadrul liceelor lor sau să consolideze sistemele existente prin stagii de ucenicie și plasament, facilitând astfel integrarea sustenabilă a cursanților VET pe piața muncii și participarea lor în mai mare măsură la programele de mobilitate transnațională; reamintește faptul că, în general, îmbunătățirea calității VET în cooperare cu partenerii sociali și serviciile publice de plasament constituie un mijloc de abordare a integrării sociale, de lărgire a participării la niveluri educaționale mai înalte, de promovare a reușitei cursanților și de facilitare a integrării pe piața muncii, care trebuie să faciliteze mobilitatea în cadrul procesului de învățare pe toată durata vieții;

28.  solicită ca problemele legate de Serviciul european de voluntariat (SEV) în ceea ce privește asigurarea pentru participanți, aprobarea, gestionarea bazei de date și sprijinirea voluntarilor să fie abordate într-o manieră specifică, astfel încât să se prevină o scădere a participării;

29.  deplânge faptul că învățarea non-formală a pierdut din vizibilitate și din bugetul alocat în cadrul actualului program Erasmus+; subliniază importanța învățării non-formale la nivel european, în special prin intermediul activităților pentru tineret și al voluntariatului persoanelor în vârstă; solicită ca învățării non-formale și informale să i se acorde un loc clar și vizibil în programul Erasmus+; consideră, în plus, că ar trebui să existe posibilitatea de depunere a candidaturii pentru proiecte la scară largă de educație pentru adulți, care să fie guvernate de aceleași principii ca alianțele de competențe sectoriale sau alianțele de cunoștințe;

30.  sprijină dezvoltarea tehnologiilor și a infrastructurilor moderne pentru a consolida și moderniza sistemele naționale de formare profesională, astfel încât să fie îmbunătățit accesul la mobilitate și calitatea acesteia; consideră că, pentru a soluționa necorelarea competențelor, trebuie pus un accent mai mare asupra inovării și dezvoltării de noi competențe academice și profesionale, asupra platformelor de învățare și predare digitale, a tehnologiilor vieții, tehnologiilor inovatoare pentru consolidarea patrimoniului cultural și a tehnologiilor din domeniul informațiilor și al comunicării; își exprimă convingerea fermă că UE și statele membre trebuie să elaboreze o strategie eficace urmărind corelarea oportunităților actuale și viitoare de angajare din economia circulară cu sistemele VET;

31.  constată că, în contextul unei tranziții către o economie mai digitalizată, are loc o redefinire a locurilor de muncă și a competențelor; invită, prin urmare, statele membre și Comisia să acționeze împreună cu sectorul privat în vederea elaborării unor strategii privind competențele și a unor programe VET pentru recalificarea lucrătorilor;

Acces: îmbunătățirea opțiunilor de mobilitate pentru tineri în cadrul formării profesionale

32.  încurajează crearea unui cadru similar programului anterior Leonardo da Vinci, la care să se facă referire în ofertele specifice de mobilități Erasmus+, care să identifice cât se poate de clar și de exact opțiunile în materie de mobilitate de care dispun tinerii în VET, în special prin campanii care să se desfășoare simultan pe mai multe platforme, lansate de autoritățile publice, la care să participe în mod coordonat toate părțile interesate care joacă un rol activ în VET și-l pot influența;

33.  încurajează Comisia și statele membre să asigure suficiente resurse financiare pentru a sprijini programele de mobilitate, ținând seama de eventualele obstacole de ordin financiar; pledează pentru analizarea chestiunii unei mai mari vizibilități cu privire la modul în care întreprinderile suplimentează bursa alocată sau posibilitatea de a acorda alte tipuri de ajutor; consideră că ar trebui asigurată și monitorizată complementaritatea dintre Fondul social european (FSE) și programul Erasmus+, în vederea obținerii unor rezultate de succes;

34.  solicită crearea unor mai bune sinergii între politicile și instrumentele UE care au un impact asupra mobilității și educației, în special introducerea unor măsuri complementare între FSE și Erasmus+, precum și asigurarea unei mai mari coordonări a tuturor acțiunilor la toate nivelurile - planificare la nivel național, regional și local;

35.  reiterează necesitatea unor măsuri menite să asigure coordonarea, complementaritatea și consecvența fondurilor structurale, printre care FSE în raport cu programele, ca Erasmus+, la nivel național, regional și local;

36.  subliniază nevoia de a compensa obstacolele determinate de statutul socio-economic mai puțin dezvoltat al cursanților din cadrul VET prin măsuri cum ar fi posibila creștere a sumelor la care se ridică granturile individuale din partea Comisiei sau creșterea contribuțiilor statelor membre și ale administrațiilor regionale și locale, ale instituțiilor intermediare sau ale ONG-urilor, finanțate fie din bugetele proprii, fie din parteneriate ce implică întreprinderi, fundații și organizații care colaborează în sistemul de calificare și formare profesională în regiunea sau teritoriul în cauză;

De la mobilitate la capacitatea de inserție profesională: validarea și recunoașterea rezultatelor învățării, precum și a abilităților și competențelor de învățare

37.  subliniază că ideile noi diverse și creatoare dobândite în străinătate ar putea motiva și impulsiona spiritul antreprenorial și creativitatea; subliniază că oportunitățile pe care le oferă mobilitatea pentru studii și formare, cum ar fi crearea unor rețele internaționale, pot avea efecte pozitive și asupra capacității de inserție profesională, cooperării transnaționale și competitivității Europei;

38.  consideră că măsurile actuale și viitoare pentru combaterea neconcordanței competențelor cu realitatea de pe teren ar trebui să faciliteze implicarea lucrătorilor, a întreprinderilor și a comunităților locale și ar trebui să fie mai bine conectate cu previziunile privind evoluția pieței muncii și viitoarele nevoi în materie de abilități;

39.  subliniază că există o legătură pozitivă între mobilitatea în scop educațional și mobilitatea și câștigurile viitoare, deoarece programele de mobilitate ale UE și internaționale măresc capacitatea de inserție profesională a participanților în străinătate, după cum a constatat Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în 2013; subliniază că, potrivit Eurobarometrului 2013 (11), uceniciile și stagiile în străinătate îmbunătățesc competențele lingvistice ale participanților cu 79 %;

40.  subliniază importanța programelor de mobilitate pentru recalificarea șomerilor de toate vârstele sau a persoanelor amenințate de măsuri de restructurare;

41.  atrage atenția asupra diversității și a dezvoltării inegale a sistemelor de validare și recunoaștere ale statelor membre, în ciuda tendinței mai pronunțate spre convergență din ultimii zece ani; subliniază că este necesar să se mărească compatibilitatea dintre sisteme de învățământ și de formare profesională diferite și de a facilita validarea și recunoașterea abilităților și competențelor dobândite în întreprinderi sau centre de formare din state membre diferite, ; invită statele membre să îmbunătățească transpunerea în practică a CEC (12)și să elimine barierele; încurajează definirea unui standard european care să fie acceptabil și să poată fi aplicat la toate nivelurile (național, regional și local);

42.  încurajează luarea de măsuri suplimentare pentru a promova recunoașterea și validarea rezultatelor învățării, inclusiv a celor dezvoltate prin educația informală și non-formală, în special prin folosirea mai bună a instrumentelor existente, cum ar fi Europass și ECVET;

43.  reamintește faptul că s-au adus îmbunătățiri importante datorită CEC, în ceea ce privește recunoașterea diplomelor, creditelor, certificatelor profesionale, acreditării competențelor și experienței dobândite în contextul VET; solicită stabilirea unor obiective specifice, printre care se numără punerea în aplicare a unui sistem pe deplin operațional de transfer și recunoaștere a creditelor, care să se bazeze pe sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP); încurajează dezvoltarea unor calificări comune în domeniul VET, care să se poată asigura recunoașterea internațională a calificărilor;

44.  susține elaborarea unei Cărți verzi privind învățământul profesional, formarea profesională, mobilitatea și recunoașterea aptitudinilor și competențelor în Europa, care să fie întocmită în strânsă cooperare cu toate părțile interesate principale; reamintește faptul că recomandările actuale privind VET trebuie să fie pe deplin puse în aplicare; atrage atenția asupra faptului că nerecunoașterea competențelor are un impact negativ asupra obiectivelor privind ratele de ocupare a forței de muncă din cadrul Strategiei Europa 2020 și împiedică libera circulație astfel cum este consacrată în tratate;

45.  se declară favorabil unei mai mari mobilități legate de ocuparea locurilor de muncă, educație, ucenicie și stagii de pregătire în contextul programelor naționale „Garanția europeană pentru tineret”, în vederea îmbunătățirii abilităților tinerilor, precum și a reducerii diferențelor geografice între competențele dobândite și oferta de lucru în UE;

46.  subliniază importanța Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru sprijinirea uceniciilor, a stagiilor, a VET, a plasamentelor și a continuării educației pentru obținerea unei calificări; invită Comisia și statele membre să se asigure că sunt alocate fonduri adecvate acestor programe pentru întreaga perioadă de programare 2014-2020;

47.  solicită traducerea în toate limbile oficiale ale Uniunii a paginii web Panorama competențelor în UE, pentru ca aceasta să devină o sursă de informații accesibilă tuturor despre competențele cerute în Europa;

48.  ia act de progresele care au fost realizate în sensul asigurării unui VET de mai bună calitate în numeroase state membre, cu ajutorul Cadrului european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și încurajează acele state membre care se află actualmente în curs de a elabora o abordare națională privind asigurarea calității în acord cu EQAVET; subliniază că statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că acordurile de garantare a calității iau în considerare într-o măsură mai mare rezultatele învățării și să aprecieze și să sprijine învățarea non-formală și învățarea la locul de muncă, în contexte formale sau non-formale, în funcție de contextul național;

49.  subliniază faptul că programele de ucenicie ar trebui să se desfășoare sub îndrumarea unei autorități de supraveghere competente;

Spre programe de mobilitate mai eficiente, mai accesibile și mai favorabile incluziunii

50.  le solicită Comisiei și statelor membre ca, tot în colaborare cu Cedefop, să definească și să consolideze rolul instituțiilor intermediare - atât teritoriale, cât și sectoriale - implicate în pregătirea, gestionarea și monitorizarea post factum a mobilității, precum și să își aducă contribuția la crearea unor asemenea instituții la nivel național, regional și local;

51.  subliniază că este necesar ca aceste instituții intermediare să dispună de resurse bugetare și umane adecvate pentru a le permite organizațiilor și structurilor de management din domeniul mobilității să garanteze implicarea rețelei instituțiilor de învățământ profesional și, de asemenea, să aibă puterea și capacitatea de a crea alianțe și acorduri operaționale cu parteneri potențiali atât la nivel național, cât și din rândul statelor care participă la programele de mobilitate;

52.  subliniază necesitatea unei protecții juridice a minorilor în străinătate;

53.  evidențiază faptul că acțiunile legate de mobilitate și/sau serviciile adaptate nevoilor formatorilor, tutorilor și antreprenorilor trebuie încurajate și evidențiate în cadrul ERASMUS+;

54.  relevă faptul că sunt necesare programe de cofinanțare coerente, complementare și bine coordonate la nivel european, național, regional și local, pentru ca centrele de formare să-și poată acoperi toate cheltuielile și să planifice și să pună în aplicare măsuri permanente;

55.  salută faptul că Erasmus+ a majorat în mod semnificativ numărul de beneficiari ai programelor VET în rândul tinerilor care nu frecventează cursurile universităților sau ale colegiilor;

56.  sprijină toate măsurile de acompaniament necesare, în primul rând pentru a-i susține și încuraja pe ucenicii care doresc să participe la programe de mobilitate și, mai apoi, pentru a-i ajuta să-și transmită mai bine aptitudinile dobândite prin intermediul mobilității și să-și dezvolte încrederea de sine pentru a-și pune în evidență și a-și valorifica know-how-ul și bogăția experienței dobândite;

57.  consideră că rezultatele formative ale uceniciei trebuie concepute și discutate cu ucenicul în conformitate cu principiile ECVET înainte ca ucenicul să înceapă formarea și acestea trebuie enumerate în suplimentul la certificatul profesional emis la sfârșitul formării;

58.  subliniază importanța unei formări de bună calitate a profesorilor și a monitorizării, evaluării și asigurării calității în acest domeniu, precum și nevoia de a încuraja integrarea și toleranța în cadrul programelor de mobilitate;

59.  subliniază necesitatea unor plasamente de calitate, care să le permită cursanților să dobândească competențele profesionale dorite, și evidențiază, totodată, că este nevoie, la toate nivelurile, de o bună comunicare cu antreprenorii, pentru a-i implica în recunoașterea ulterioară a experienței dobândite de tinerii care beneficiază de programe de mobilitate;

60.  sprijină toate măsurile luate de antreprenori, ONG-uri sau societatea civilă în concordanță cu obiectivele Erasmus+ pentru a dezvolta programe de mobilitate pentru angajați sau ucenici tineri, fie pe domenii de activitate, fie în interacțiune cu organisme care reprezintă industriile, cum ar fi camerele de comerț și industrie, pe lângă rețelele europene, cum este Eurochambers, și sindicatele relevante; solicită recunoașterea rolului camerelor pentru meserii și al centrelor lor de formare în susținerea mobilității și a întreprinderilor foarte mici; este încredințat că toate măsurile luate pentru îmbunătățirea programelor VET trebuie să se axeze și asupra unor domenii care promovează energia fără emisii de carbon și mobilitatea sustenabilă;

61.  recomandă ca toate părțile interesate principale să încerce să găsească strategii comune urmărind fie mărirea numărului de stagiari și ucenici care se întorc acasă, fie mobilitatea lor în alte părți ale Europei, respectându-li-se totodată preferințele, obiectivul fiind acela de a canaliza cunoștințele și experiența dobândite „în străinătate” către reducerea dezechilibrelor și creșterea coeziunii în regiunile lor de origine unde există un deficit de competențe sau în altă parte în Europa;

62.  invită Comisia și statele membre să stabilească și să implementeze efectiv o rețea europeană de ateliere și incubatoare, acestea fiind esențiale pentru încurajarea crearea de alianțe ale cunoașterii la nivel de școli, universități și întreprinderi și pentru promovarea accesului la formare, la experiență, la cursurile de perfecționare pentru profesori și lectori, la ucenicii și la întreprinderi nou înființate;

63.  invită Comisia și statele membre să sprijine și să consolideze rețeaua europeană de centre științifice (ECSITE), care reunește centrele științifice ca spații de acces la cultura științifică;

64.  solicită instituirea unui mecanism de tip „ghișeu unic” pentru a comasa datele și instrumentele de comunicare, cu scopul de a oferi servicii convenabile și eficiente persoanelor care caută informații și sprijin cu privire la diversele programe din domeniul mobilității existente la nivel național, regional și local, precum și la nivelul UE;

65.  invită Comisia să furnizeze statistici actualizate și să realizeze evaluări și/sau studii privind programul Erasmus + și alte programe de mobilitate în domeniul VET, acolo unde acest lucru este fezabil, pentru a măsura impactul acestora referitor la corelarea experienței profesionale cu locurile de muncă în ceea ce privește rata de angajare și, de asemenea, să analizeze motivele pentru care din unele state membre provin mai multe candidaturi pentru experiențe de muncă și învățare în cadrul VET în străinătate, precum și să elaboreze un plan în vederea unei implicări sporite a acestora; consideră că statisticile și evaluările rezultate trebuie incluse și luate în considerare revizuirea la jumătatea perioadei a programului Erasmus +;

66.  întâmpină favorabil concluziile convenite de miniștrii răspunzători de învățământ profesional și tehnic la Riga, la 22 iunie 2015, care propun un nou set de obiective pe termen mediu în domeniul VET pentru perioada 2015-2020 și solicită implementarea lor la timp și integrală;

67.  subliniază importanța promovării avantajelor obținute prin mobilitate, mai ales în ceea ce privește inserția profesională și competențele dobândite, pentru a demonstra utilitatea sa reală și pentru a reduce impresia de „timp pierdut” pentru formările care țin, a priori, de competențe pur naționale;

68.  încurajează îmbunătățirea promovării și vizibilității față de tineri și întreprinderi ale unor platforme ca Drop'pin@EURES, care urmăresc facilitarea mobilității tinerilor în termeni de ucenicii, stagii practice, programe de formare și cursuri online de limbi străine;

69.  încurajează statele membre să promoveze întreaga gamă de oportunități oferite de noul program Erasmus+, care asigură tinerilor nu doar posibilități de studiu în străinătate, ci și de ucenicie și stagii;

70.  încurajează introducerea unui nivel minim al burselor, ajustat în conformitate cu diferențele în ceea ce privește condițiile de viață, prețurile și costurile între statele membre; sprijină ideea că statele membre ar trebui să introducă măsuri pentru a permite sprijinul necesar și benefic, acolo unde este relevant, de exemplu, pentru cazare și transport, acordând o atenție specială nevoilor minorilor și pregătind studenții înaintea experienței lor internaționale, de exemplu prin intermediul orientării profesionale, al predării limbilor străine și al comunicării interculturale;

71.  solicită o reexaminare/revizuire a cadrului financiar multianual (CFM), bazată pe criterii care să includă evaluarea prealabilă a eficacității măsurilor de combatere a șomajului, fiind reduse fondurile pentru măsurile mai puțin eficiente; consideră că o astfel de abordare este deosebit de importantă în perioade de criză, cum ar fi cea din prezent, care sunt marcate de dezechilibre inacceptabile;

o
o   o

72.  îi încredințează Președintelui sarcina de a le transmite prezenta rezoluție Comisiei și statelor membre.

(1) JO C 155, 8.7.2009, p. 1.
(2) JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
(3) JO C 311, 19.12.2009, p. 1.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 50.
(5) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(6) JO L 390, 31.12.2004, p. 6.
(7) JO C 199, 7.7.2011, p. 1.
(8) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
(9) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29.
(10) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
(11) http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_378_en.pdf
(12) A se vedea: Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții.

Notă juridică