Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2090(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0044/2016

Texte depuse :

A8-0044/2016

Dezbateri :

PV 11/04/2016 - 23
CRE 11/04/2016 - 23

Voturi :

PV 12/04/2016 - 5.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0109

Texte adoptate
PDF 331kWORD 162k
Marţi, 12 aprilie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Inovarea și diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit
P8_TA(2016)0109A8-0044/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea și diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit (2015/2090(INI))

Parlamentul European,

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului,

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului,

—  având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind măsurile pentru adoptarea cărora este necesar să se țină seama de caracteristicile și constrângerile specifice regiunilor ultraperiferice,

—  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la pescuitul costier la scară mică, pescuitul artizanal și reforma politicii comune în domeniul pescuitului(1),

—  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la cunoașterea mediului marin 2020: „Cartografierea fundului mării în vederea promovării pescuitului sustenabil”(2),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2014 intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă (COM(2014)0254),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 - O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2020-2014) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE,

—  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie 2014 privind comunicarea intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă” (2015/C 012/15),

—  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 21 ianuarie 2015 privind comunicarea intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă (2015/C 019/05),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la exploatarea potențialului cercetării și inovării în economia albastră de a genera locuri de muncă și creștere economică(3),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2013 intitulată „Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic: Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii” (COM(2013)0279),

—  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 august 2012 intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică” (COM(2012)0473),

—  având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la Creșterea albastră: consolidarea creșterii durabile în sectoarele de transport marin, maritim și de turism ale UE(4),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0044/2016),

A.  întrucât pescuitul costier reprezintă 80 % din activitatea flotei europene și, împreună cu pescuitul de crustacee și moluște, garantează un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă în zonele de coastă, insule și regiunile ultraperiferice și în general reprezintă o formă de pescuit sustenabilă din punctul de vedere al mediului și din punct de vedere social care are un potențial considerabil; întrucât influența sa asupra patrimoniului social și caracteristicilor culturale ale zonelor de coastă și insulare este excepțională și diversificată;

B.  întrucât cea mai mare parte a activităților de pescuit care au loc în zona insulelor sau în zonele de coastă constituie o activitate tradițională de pescuit comercial, adică un mod de viață și principala sursă de mijloace de trai și de locuri de muncă create direct sau indirect, în special în zonele care depind de pescuitul costier și care necesită măsuri speciale și un sprijin aparte pentru a facilita creșterea și dezvoltarea;

C.  întrucât pescuitul costier prezintă mari diferențe de la un stat membru la altul și, de asemenea, în cadrul unui stat membru în funcție de diferitele sale regiuni costiere, în ceea ce privește definiția și caracteristicile sale de bază - o situație care va trebui modificată și armonizată în viitor în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului pescuitul; întrucât între statele membre există diferențe semnificative de ordin geografic, climatic, ecosistemic și socio-economic;

D.  întrucât există diferențe în ceea ce privește caracteristicile pescuitului costier în mările Uniunii Europene, cum ar fi Marea Adriatică și Marea Mediterană ca întreg, care diferă de pescuitul în apele deschise ale Oceanului Atlantic, inclusiv de-a lungul coastei Guyanei Franceze, și în bazinul Oceanului Indian;

E.  întrucât Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime definește pescuitul costier la scară mică drept activitatea de pescuit desfășurată de nave de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care nu utilizează unelte de pescuit tractate și întrucât aceasta este singura definiție a pescuitului costier prevăzută de legislația UE;

F.  întrucât una dintre pietrele de temelie ale PCP reformate este regionalizarea, PCP recunoscând că, dată fiind marea diversitate a pescuitului european, gestionarea centralizată nu este adecvată; întrucât, având în vedere natura însăși a pescuitului costier și insular, regionalizarea și o abordare descentralizată este deosebit de importantă în acest sector și în cadrul comunităților pe care le servește;

G.  întrucât operațiunile finanțate din FEPAM pot beneficia de o creștere cu 30 de puncte a intensității ajutoarelor în cazul în care vizează activități de pescuit costier la scară mică;

H.  întrucât Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind FEPAM prevede că în statele membre în care peste 1 000 de nave pot fi considerate nave de pescuit costiere la scară mică, trebuie elaborat un plan de acțiune pentru dezvoltarea, competitivitatea și sustenabilitatea pescuitului costier la scară mică;

I.  întrucât pescuitul costier ar trebui să fie gestionat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, având în vedere diversitatea echipamentelor flotelor, a constrângerilor geografice și climatice, a tehnicilor și a stocurilor de pește din fiecare stat membru și din fiecare zonă de pescuit, aducându-se astfel o contribuție la conservarea tradițiilor locale și a activităților legate de pescuit;

J.  întrucât, având în vedere faptul că fiecare zonă de pescuit are propriile caracteristici specifice, schimbul de informații și de bune practici între diferitele zone poate contribui la îmbunătățirea considerabilă a impactului activităților de pescuit asupra mediului și a ecosistemelor marine și permite, de asemenea, o mai bună interacțiune între toate activitățile umane și economice care se desfășoară în interiorul și în jurul zonelor de coastă;

K.  întrucât veniturile din pescuitul artizanal s-au redus substanțial, ca urmare a creșterii semnificative a cheltuielilor de funcționare, în special a costului combustibililor, precum și din cauza reducerii valorii peștelui la prima vânzare, motiv pentru care adeseori este necesară creșterea efortului de pescuit;

L.  întrucât gestionarea diverselor stocuri de diferite specii care constituie ținte principale a impus în multe regiuni restricții grave asupra pescuitului și asupra micilor comunități de pescuit;

M.  întrucât în cadrul pescuitului costier se folosesc cu precădere echipamente și tehnici tradiționale, precum sistemul de capturare almadraba, care, în virtutea caracteristicilor lor specifice, definesc identitatea și modul de viață al regiunilor de coastă și întrucât este vital să se conserve utilizarea lor și ca ele să fie protejate în calitate de element de moștenire culturală, istorică și tradițională;

N.  întrucât pescuitul artizanal contribuie la viabilitatea comunităților insulare și de coastă în ceea ce privește controlarea fenomenului de creștere a depopulării, combaterea îmbătrânirii în sectorul pescuitului și a șomajului; întrucât dezvoltarea și inovarea pot juca un rol fundamental în crearea de locuri de muncă în aceste comunități; întrucât, în plus, pescuitul artizanal utilizează, în anumite zone, unelte și tehnici vechi care sunt mai ecologice și au un impact mai redus asupra situației stocurilor pe cale de dispariție;

O.  întrucât pescuitul artizanal costier și tradițional este ecologic și constituie principala piatră de temelie economică pentru întreținerea și dezvoltarea comunităților costiere și insulare și pentru ocuparea forței de muncă în cadrul acestora;

P.  întrucât, potrivit Regulamentului privind Marea Mediterană, conceptul de „echipamente remorcate” include, de asemenea, traulele și seinele, deși în alte clasificări, cum ar fi clasificarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură, seinele sunt considerate un grup separat de echipamente de pescuit; întrucât dispozițiile ce privesc traulele remorcate nu ar trebui să se aplice seinelor tradiționale utilizate în zonele de coastă, care sunt folosite pentru capturarea de specii care nu sunt pe cale de dispariție;

Q.  întrucât, în ciuda discuțiilor privind inovarea și diversificarea sectorului pescuitului, trebuie să se țină seama de faptul că o foarte mare comunitate de pescari este extrem de dependentă de forme tradiționale și vechi de pescuit;

R.  întrucât noua PCP recunoaște importanța regiunilor insulare și de coastă care depind de pescuit; întrucât statele membre au un rol în asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care depind de activitățile de pescuit, contribuind la atingerea unui asemenea nivel de trai în contextul pescuitului costier și promovând pescuitul costier sustenabil și diversificarea activităților din domeniul pescuitului și a veniturilor populației din aceste zone costiere, ținând seama, în același timp, de realitatea socio-economică și factorii ecologici; întrucât aceasta ar trebui să pună accent, de asemenea, pe importanța formării și a sănătății și siguranței pe mare a pescarilor, în conformitate cu protecția specială conferită de articolul 174 din TFUE;

S.  întrucât noul regulament privind politica comună în domeniul pescuitului acordă un acces preferențial pescarilor care practică activități de pescuit artizanal, de coastă și tradițional, într-o zonă care se întinde până la 12 mile nautice, adică în cea mai delicată parte a apelor UE și întrucât, în urma evaluării de către Comisie a vechiului Regulament privind politica comună în domeniul pescuitului, aceasta a constatat că zonele de 12 mile au fost unul dintre cele câteva elemente de succes ale vechiului sistem de gestionare, care a generat numeroase conflicte legate de utilizarea spațiului și a resurselor din cauza suprapunerii cu alte activități umane desfășurate în regiunea de coastă;

T.  întrucât articolul 349 din TFUE dispune că, atunci când se adoptă măsuri, în special în domeniul pescuitului, se ține seama în mod obligatoriu de caracteristicile și constrângerile specifice regiunilor ultraperiferice, acordându-se o atenție deosebită izolării lor geografice, locației îndepărtate sau condițiilor oceanice, într-un context regional adeseori foarte specific unde este nevoie de o autonomie alimentară;

U.  întrucât ar trebui să se ia act de faptul că, date fiind caracteristicile geografice specifice ale regiunilor ultraperiferice și distanța lor deosebit de mare de Europa, pescuitul costier face parte integrantă din dezvoltarea economică a acestor regiuni;

V.  întrucât, pe lângă concurența din partea importurilor din afara UE, care sunt supuse unor cheltuieli de funcționare și unor constrângeri normative, sanitare și ecologice complet diferite, pescuitul costier din regiunile ultraperiferice se confruntă, de asemenea, cu concurență din partea navelor care navighează sub pavilioane din afara UE care pescuiesc în aceleași zone și vizează aceleași specii pentru a vinde pe aceleași piețe; întrucât, în acest context, orice eforturi în vederea dezvoltării endogene și a autonomiei alimentare ar fi compromise dacă nu ar beneficia de sprijin din partea politicilor specifice ale UE în aceste regiuni;

W.  întrucât, în regiunile ultraperiferice, acvacultura marină contribuie, de asemenea, alături de pescuitul costier, la dezvoltarea economică a zonei locale și la aprovizionarea acesteia cu produse proaspete;

X.  întrucât majoritatea regiunilor de coastă, în special cele din țările și regiunile insulare sud-europene, se confruntă cu un declin economic semnificativ, care conduce la depopulare și la exodul locuitorilor din zonă, în căutare de oportunități în zonele care oferă șanse mai bune pentru angajare și educație;

Y.  întrucât criza europeană a demonstrat că este nevoie ca Europa să își diversifice activitățile economice și că este important să se analizeze noi modele de inovare și cunoaștere care pot crea noi locuri de muncă la nivel local;

Z.  întrucât anumite regiuni unde se practică pescuitul costier sunt situate în apropierea unor regiuni dezvoltate din punct de vedere economic și a unor destinații turistice dar nu reușesc, în ciuda acestui fapt, să obțină o dezvoltare economică adecvată; întrucât presiunea de a folosi resursele mării este deja în creștere în aceste regiuni, iar sectorul pescuitului este din ce în ce mai marginalizat în favoarea turismului, chiar dacă cele două sectoare sunt compatibile și complementare;

AA.  întrucât jurnalele de bord reprezintă deseori o sarcină administrativă pentru micile întreprinderi din domeniul pescuitului costier și ar fi de dorit o mai mare flexibilitate;

AB.  întrucât această presiune exercitată de sectorul turismului asupra zonelor costiere are la bază în principal anumite activități specifice, precum pescuitul recreativ necontrolat, care, în anumite zone, afectează resursele mării și oportunitățile de afaceri ale populației din zonele de pescuit tradiționale;

AC.  întrucât finanțarea grupurilor locale de acțiune în domeniul pescuitului în zonele care depind de pescuit este vitală, dat fiind că sunt recunoscute drept un instrument folositor care oferă oportunități și posibilități de diversificare a activităților în domeniul pescuitului, lucru care conduce, în cele din urmă, la dezvoltarea generală a regiunilor de coastă și a celor insulare și la o coeziune socială în aceste regiuni; prin urmare, este necesar să se sporească într-o mai mare măsură resursele economice pentru a facilita formarea unor astfel de grupuri care să acționeze în zonele relevante;

AD.  întrucât activitatea culegătoarelor de crustacee și moluște este în continuare invizibilă, iar femeile sunt, în general, subreprezentate în sectorul pescuitului;

AE.  întrucât femeile care lucrează în sectorul maritim în confecționarea de plase de pescuit, furnizare, descărcare și ambalare nu sunt vizibile ca și grup;

AF.  întrucât criza economică se resimte și în sectorul pescuitului, în special pentru grupurile de populație care au fost cele mai afectate de situația șomajului, precum tinerii și femeile, și, prin urmare, este nevoie de diversificare și de inovare pentru a îmbunătăți ocuparea forței de muncă, pentru a profita de noile posibilități cum ar fi dezvoltarea albastră și cea ecologică, precum și pentru a preveni și a combate marginalizarea pescuitului în regiunile în curs de dezvoltare și în regiunile periferice; întrucât ar trebui să se acorde o atenție specială formării profesionale;

AG.  întrucât diversificarea în cadrul regiunilor de coastă și al celor insulare se poate realiza prin activități legate de comercializarea și promovarea produselor piscicole, a gastronomiei, a turismului, a patrimoniului cultural, istoric și tradițional, a mediului și a creșterii ecologice;

AH.  întrucât conceptul de economie albastră este în dezvoltare și ar putea da un impuls puternic creșterii și dezvoltării economice, precum și creării de locuri de muncă, în special în țările și regiunile de coastă și insulare și în regiunile ultraperiferice;

AI.  întrucât pentru comunitățile de coastă și cele insulare este fundamental să se materializeze conceptul de economie albastră;

AJ.  întrucât inițiativa UE „O Uniune a inovării” a recunoscut și identificat lacune care limitează și împiedică dezvoltarea cercetării și inovării, cum ar fi caracterul inadecvat al investițiilor în domeniul științei, lipsa de date adecvate cu privire la mări și oceane, insuficiența fondurilor și lipsa cooperării dintre sectorul public și cel privat;

AK.  întrucât dezvoltarea economiei albastre ar contribui la creșterea economică în general - în special în regiunile de coastă, cele insulare și cele ultraperiferice - și înseși regiunile care depind de pescuit sunt cele care au de jucat un rol-cheie în domeniul dezvoltării inovațiilor și care ar trebui să fie implicate în fiecare etapă a dezvoltării economiei albastre;

AL.  întrucât în sectorul piscicol, la fel ca în alte sectoare, mediul și economia sunt indisolubil legate; întrucât dezvoltarea economiei albastre ar trebui să se focalizeze pe economia socială și proiecte și activități sustenabile și favorabile mediului, care să urmărească introducerea activităților de dezvoltare în zonele costiere și conservarea mediului marin și a biodiversității ca întreg, acordând un sprijin specific activităților de pescuit artizanal favorabile mediului care încurajează biodiversitatea; întrucât aceste proiecte și activități trebuie să fie și sustenabile din punct de vedere social și economic pentru a garanta că pescuitul artizanal rămâne viabil;

AM.  întrucât economia albastră poate contribui și la îmbunătățirea siguranței la bordul navelor de pescuit și a condițiilor de muncă ale pescarilor, precum și a bunăstării lor de zi cu zi;

AN.  întrucât obiectivele privind mediul și selectivitatea se aplică în mod egal în toate cazurile, dar în cazul navelor mici va fi greu să respecte obligația de debarcare a capturilor care se aruncă înapoi în mare;

AO.  întrucât influențele antropogene - adică activitățile umane - din regiunile de coastă au fost subestimate în contextul chestiunilor legate de protecția mediului; întrucât efectele cumulate ale diverselor activități asupra regiunilor de coastă nu au fost recunoscute sau evaluate cum se cuvine; întrucât activitățile care au loc în unele regiuni, cum ar fi transportul maritim, turismul, pescuitul de agrement necontrolat până la epuizarea resurselor de pește în unele zone, vânzarea de specii capturate în urma acestor activități, braconajul, apele reziduale din industrie și așezări umane etc. afectează în mod deosebit sectorul pescuitului;

AP.  întrucât cunoașterea mediului maritim, în mod specific a stării ecosistemului maritim, este de importanță vitală pentru a evalua impactul diverselor activități asupra mediului, asemenea stabilirii unor măsuri de protecție și a unor programe de monitorizare potrivite care să urmărească promovarea refacerii stocurilor de pește, folosirea sustenabilă a resurselor și dezvoltarea inovației; întrucât datele referitoare la mediul marin sunt inadecvate și insuficient de bine sistematizate,

AQ.  întrucât în anumite regiuni pescuitul ilegal reprezintă o amenințare reală la adresa supraviețuirii pescuitului de coastă artizanal și pune în pericol conservarea resurselor piscicole și a biodiversității;

AR.  întrucât politica maritimă integrată urmărește să ofere răspunsuri pentru noile provocări cu care se confruntă mările, industria și pescarii în întreaga Europă, de la protecția mediului la dezvoltarea zonelor costiere, prin acvacultură, turism nautic sau alte activități economice legate de creșterea albastră;

1.  solicită Comisiei să adapteze definiția pescuitului costier artizanal și tradițional la caracteristicile socio-economice și specifice ale diverselor regiuni, în loc de a ține cont doar de dimensiunile și puterea motoarelor vaselor de pescuit, având în vedere că actualele reglementări ale UE nu sunt satisfăcătoare; propune să se folosească regionalizarea pentru a adapta definiția pescuitului costier, de la caz la caz, în conformitate cu caracteristicile specifice fiecărei activități de pescuit; propune să se țină seama de un număr de criterii indicative cum ar fi dimensiunea navelor, echipamentele de pescuit folosite, lungimea ieșirilor la pescuit și dacă pescarul proprietar se află la bord, formulele tradiționale de antreprenoriat și structurile comerciale și antreprenoriale care operează în mod tradițional în aceste domenii, implicarea sectorului de capturare a resurselor piscicole în activitățile de procesare și în vânzări, adevărata natură și amploare a activităților de capturare a resurselor piscicole și alți factori legați de activitățile tradiționale; sprijinul acordat de întreprinderi sau influența asupra comunităților locale;

2.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea pescuitului costier la scară mică în comunitățile insulare care depind în mod tradițional de pescuitul de subzistență și care desfășoară activități de pescuit de-a lungul întregului an;

3.  solicită Comisiei și statelor membre să crească treptat cotele alocate pescuitului artizanal pentru a da un impuls acestei forme de pescuit sustenabile din punct de vedere social și ecologic;

4.  solicită Comisiei să sprijine proiectele inovatoare și dispozițiile legislative care facilitează dezvoltarea regiunilor de coastă, a celor insulare și a celor ultraperiferice, având în vedere diversitatea activităților socio-economice ca mijloc de a da un impuls externalităților pozitive ale pescuitului artizanal în ceea ce privește atât coeziunea economică și socială, cât și protecția mediului, prin noi forme de sprijin în contextul finanțării europene existente; subliniază faptul că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor care pun accentul pe crearea și menținerea sustenabilă de locuri de muncă, implicarea din ce în ce mai mare a sectorului de capturare a resurselor piscicole în activitățile de procesare și în vânzări, promovarea formulelor de antreprenoriat legate de economia socială, promovarea lanțurilor de distribuție scurte, introducerea de noi tehnologii în promovarea și vânzarea de bunuri și servicii piscicole, inovația în contextul dezvoltării de noi bunuri și servicii, precum și menținerea și protejarea rolurilor tradiționale;

5.  consideră că revizuirea cadrului de măsuri tehnice trebuie să țină seama de caracteristicile specifice ale pescuitului costier și să permită anumite derogări, cu condiția ca acestea să fie justificate, în contextul regionalizării;

6.  solicită Comisiei să coordoneze o anchetă la nivel european pentru a evalua impactul pescuitului costier de agrement asupra activităților de pescuit tradiționale și, de asemenea, pentru a defini parametrii necesari pentru a reduce pescuitul costier de agrement în unele zone; solicită monitorizarea crescută a acestei activități pentru a preveni interferențele între sectorul de capturare a resurselor piscicole și aceste practici, care reprezintă deja un motiv de preocupare în regiunile ultraperiferice cu sectoare turistice importante;

7.  solicită statelor membre să acorde prioritate pescuitului costier artizanal atunci când acordă finanțare din FEPAM și să simplifice procedurile pentru operatorii acestui tip de activități de pescuit;

8.  îndeamnă autoritățile implicate în promovarea acestor activități să se asigure că toate părțile interesate locale, asociațiile de antreprenori, institutele de cercetare în domeniul pisciculturii și oceanografiei, universitățile, centrele pentru tehnologie și instituțiile locale și regionale participă la procesul de inovare pentru a ajuta proiectele să introducă măsuri cuprinzătoare, pentru a le îmbunătăți perspectivele de finanțare și pentru a le acorda un sprijin suficient pentru ca ele să întrunească condițiile stabilite de Fondul european pentru pescuit;

9.  solicită Comisiei să răspundă în fața Parlamentului cu privire la planurile de acțiune pentru dezvoltarea și asigurarea competitivității și a sustenabilității pescuitului costier artizanal elaborate de statele membre pentru FEPAM;

10.  solicită Comisiei să pună în aplicare măsurile necesare pentru a sprijini diversele grupuri de femei din sectorul maritim pentru a le încuraja participarea și pentru a garanta reprezentarea lor în toate domeniile, atât în rândul factorilor de decizie, cât și în cadrul activităților de pescuit;

11.  solicită Comisiei să introducă măsuri specifice pentru a recunoaște și a îmbunătăți condițiile de muncă ale femeilor care confecționează plase de pescuit sau asigură aprovizionarea, descărcarea sau împachetarea produselor;

12.  solicită Comisiei să consolideze, în strânsă coordonare cu statele membre, rolul rețelei europene a zonelor de pescuit (FARNET), care sprijină în mod semnificativ grupurile locale de acțiune în domeniul pescuitului;

13.  solicită Comisiei să promoveze și să impulsioneze finanțarea și activitatea grupurilor locale de acțiune în domeniul pescuitului prin creșterea resurselor economice, dat fiind că aceste grupuri asigură consilierea și sprijinirea directă permanentă a sectorului piscuitului, promovând, astfel, un model de dezvoltare sustenabilă favorabil incluziunii sociale în zonele de pescuit, inspirând tinerii și femeile să se implice în noi proiecte comerciale și să contribuie la inovare, refacerea infrastructurilor, investițiile economice și diversificare, precum și la planuri locale de gestionare create de înseși întreprinderile din domeniul pescuitului; solicită Comisiei să consolideze rolul și competențele autorităților în ceea ce privește dezvoltarea de noi activități inovatoare și să colaboreze îndeaproape cu diverșii operatori din sector;

14.  solicită Comisiei să ajute la consolidarea rolului comunităților din sectorul pescuitului în ceea ce privește dezvoltarea locală și guvernanța resurselor locale de pescuit și a activităților maritime.

15.  solicită Comisiei să analizeze rolul specific al femeii în economia zonelor costiere și să acționeze de o manieră coerentă cu această analiză, așa cum a făcut deja în sectorul agricol; solicită recunoașterea măsurii în care femeile ce dețin roluri auxiliare contribuie la PIB și a importanței deosebite a contribuției lor în gospodăriile în care, în mod tradițional, diviziunea muncii în funcție de sexe a determinat ca activitatea de capturare a resurselor piscicole să fie efectuată exclusiv de bărbați; solicită recunoașterea profesională la toate nivelurile a rolurilor feminine tradiționale din sector și instituirea unor programe dedicate sprijinirii antreprenoriatului femeilor în aceste domenii;

16.  solicită Comisiei să promoveze și să sprijine investițiile în diversificarea sectorului pescuitului prin dezvoltarea unor activități complementare și în asigurarea caracterului polivalent al carierelor în sectorul pescuitului, inclusiv prin investiții în nave, echipamente de siguranță, formare, servicii de mediu în sectorul pescuitului și activități culturale și educaționale, cu un accent deosebit pe protejarea mediului și promovarea creșterii sustenabile; subliniază că obiectivul-cheie trebuie să fie finanțarea activităților viabile din punct de vedere social, economic și de mediu și care pot crea locuri de muncă, în special pentru tineri și femei; subliniază că acvacultura marină este complementară și compatibilă cu pescuitul costier în zonele ultraperiferice și solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea unor tehnici de exploatare și de selecție varietală în apele calde ale zonelor tropicale sau subtropicale; solicită Comisiei să evidențieze rolul jucat de femei în cadrul pescuitului costier artizanal și al tuturor activităților conexe;

17.  solicită Comisiei să impulsioneze crearea și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, cu scopul de a aplica o strategie comercială diferențiată care să fie adaptată potențialului acestui segment și care să poată răspunde de o manieră mai eficace nevoilor sale, depunând eforturi în vederea creării unei noi forme de turism în care chestiunile esențiale să fie, printre alte aspecte, calitatea, flexibilitatea, inovarea și conservarea patrimoniului istoric și cultural al zonelor de pescuit, precum și mediul și sănătatea; de asemenea, solicită Comisiei să promoveze și să sprijine investițiile legate de pescuit în sectorul turistic pentru a crea capacități diferențiate în sectorul turismului prin promovarea unei gastronomii legate de produsele piscicole artizanale, a activităților turistice din domeniul pescuitului cu undița, a turismului centrat pe activități de scufundare etc., profitând, astfel, în mod sustenabil de patrimoniul din domeniul pescuitului și de caracteristicile recognoscibile ale unei regiuni de pescuit specifice;

18.  subliniază importanța crescândă a activităților sportive nautice pentru consolidarea comunităților locale, în special în afara sezonului turistic, prin noi activități subacvatice sau de scufundare sau prin alte sporturi nautice, cum ar fi surfingul sau bodyboarding-ul;

19.  solicită Comisiei ca, pentru a impulsiona crearea și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, să promoveze și să sprijine activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului ce aparțin domeniului culturii și al artei ca parte a patrimoniului tradițional (artizanat, muzică și dans) și să sprijine investițiile în promovarea tradiției, a istoriei și a patrimoniului din domeniul pescuitului în general (echipamente de pescuit, tehnici, documente istorice etc.) prin deschiderea de muzee și organizarea unor expoziții strâns legate de pescuitul costier;

20.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a permite utilizări multiple ale navelor destinate activităților de pescuit, astfel încât, menținându-și această utilizare, să poată realiza și alte tipuri de activități, legate de sectorul turismului și al activităților de agrement, cum ar fi organizarea unor zile de informare în domeniul nautic sau a unor activități legate de procesare, activități educaționale sau gastronomice etc., după modelul sistemului care se aplică în sectorul rural și care implică ferme pedagogice sau agroturism;

21.  invită Comisia și statele membre ca, prin intermediul agențiilor lor guvernamentale, să se asigure că activitățile de pescuit costier artizanal beneficiază în mod echitabil de finanțare din FEPAM, în special având în vedere constrângerile de ordin administrativ care le sunt impuse;

22.  invită Comisia să elaboreze măsuri care să încurajeze și să promoveze mobilitatea între profesiile legate de mediul marin;

23.  solicită să se pună la dispoziția publicului, în anumite condiții, rezultatele cercetărilor și ale proiectelor finanțate din bugetul public, să se asigure o divulgare și un acces mai eficace la datele existente privind mările și oceanele și solicită îndepărtarea obstacolelor administrative existente care pun piedici creșterii economice și dezvoltării de inovații;

24.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească reglementările prin intermediul introducerii unor mecanisme pentru supravegherea alocării echitabile a cotelor în cazul pescuitului artizanal în ceea ce privește speciile comune;

25.  subliniază faptul că principalul produs al sectorului pescuitului este peștele în sine și că este esențial să fie consolidate diferitele modalități de utilizare a peștelui, inclusiv în ceea ce privește conservele și utilizarea produselor derivate din pește; solicită Comisiei să promoveze și să sprijine activ investițiile în diversificarea activităților din sectorul pescuitului în contextul comercializării și procesării produselor pescărești locale și să stimuleze dezvoltarea canalelor de distribuție locale, promovarea acestor produse prin intermediul creării unor semne distinctive și/sau mărci locale pentru produsele proaspete și sprijinul pentru elaborarea de proiecte de afaceri locale care să vizeze realizarea acestor activități; subliniază faptul că promovarea inovărilor în acest fel trebuie să implice în special dezvoltarea unor etichete și marcaje care să garanteze calitatea produselor din pește locale;

26.  solicită o mai mare flexibilitate în ceea ce privește jurnalele de bord ale navelor cu lungime mai mică de 12 metri, în special referitor la cerința ca documentele să fie trimise în termen de 48 de ore, întrucât aceasta reprezintă o sarcină administrativă considerabilă; propune, în acest context, să li se permită navelor care vând integral capturile de pește pe piața de licitație să beneficieze de o derogare de la această obligație, fapt care ar permite obținerea informațiilor solicitate fără a impune o sarcină administrativă inutilă;

27.  încurajează instituirea de zone marine protejate, fapt care ar promova resursele de pescuit sustenabile și ar facilita controlul și combaterea pescuitului INN (ilegal, nedeclarat și nereglementat); subliniază faptul că este necesar ca UE să ofere statelor membre îndrumare, coordonare și sprijin adecvat în această privință;

28.  solicită sprijin ferm pentru munca realizată de femei, întrucât acestea joacă un rol esențial în cadrul activității de pescuit artizanal; subliniază, în special sarcinile esențiale realizate de femei în cadrul lanțului de prelucrare și rolul lor fundamental în activitatea de pescuit de crustacee;

29.  ia act de faptul că pescuitul costier din regiunile ultraperiferice este eligibil pentru a beneficia de o schemă de compensare recunoscută în cadrul FEPAM datorită costurilor suplimentare semnificative pe care le implică; invită Comisia să extindă această schemă adăugând un mecanism specific pentru regiunile ultraperiferice, similar sistemului POSEI din sectorul agricol;

30.  invită Comisia să sprijine introducerea produselor proaspete obținute prin intermediul pescuitului artizanal, al pescuitului de crustacee și al acvaculturii la scară mică, sustenabile și extensive în unitățile de alimentație publică (instituții de învățământ, spitale, restaurante, etc.);

31.  subliniază faptul că regiunile ultraperiferice au caracteristici specifice ca urmare a îndepărtării geografice și a caracterului insular al acestora; subliniază faptul că aceste caracteristici specifice implică costuri suplimentare pentru pescuitul costier din aceste regiuni și că aceste costuri suplimentare ar trebui compensate integral prin intermediul FEPAM;

32.  subliniază faptul că flotele de pescuit costier din regiunile ultraperiferice sunt formate adesea din nave învechite, fapt care pune probleme din punctul de vedere al siguranței la bord; invită Comisia să propună o revizuire a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind FEPAM, în vederea autorizării ajutoarelor pentru reînnoirea navelor de pescuit la scară mică din regiunile ultraperiferice, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la creșterea capacității;

33.  solicită Comisiei și statelor membre să ofere acces la datele marine și ecologice în vederea promovării transparenței, inovației și a dezvoltării, precum și să asigure accesul tuturor părților interesate la informațiile științifice elaborate cu ajutorul cofinanțării publice;

34.  subliniază faptul că oceanele și zonele aflate de-a lungul țărmurilor și lângă acestea au un potențial care este în continuare în mare parte neexploatat, în ceea ce privește dezvoltarea, crearea de locuri de muncă, autonomia energetică, inovarea și dezvoltarea sustenabilă; consideră că recunoașterea de către UE a acestui potențial și a rolului pe care îl au aceste zone ar face ca aceste regiuni costiere, insulare și ultraperiferice să devină mai atractive și le-ar stimula dezvoltarea;

35.  își exprimă preocuparea cu privire la aplicarea programului Orizont 2020 în domeniul economiei albastre, întrucât acesta este principalul program din domeniul cercetării și dezvoltării de inovații la nivel european; sprijină crearea unei comunități de cunoaștere și inovare (CCI) în domeniul economiei albastre în cadrul programului Orizont 2020, care să contribuie la consolidarea activităților din regiunile costiere prin intermediul unor parteneriate transnaționale de tip public-privat;

36.  sprijină utilizarea fondurilor destinate inovării și creșterii albastre pentru finanțarea cercetării de bază, a C&D, a organizării de cursuri de formare, a înființării de societăți, a protecției mediului și a lansării de produse și procese inovatoare pe piață;

37.  solicită Comisiei să furnizeze sprijin inițiativelor pentru gestionarea directă a finanțării proiectelor, în care să se pună accentul pe activitățile de pescuit costier și pe dezvoltarea regiunilor de coastă;

38.  subliniază importanța instrumentelor de protecție a mediului, cum ar fi evaluările impactului asupra mediului al proiectelor individuale și evaluările strategice de mediu din contextul strategiilor, planurilor și programelor, care contribuie la asigurarea unui pescuit sustenabil;

39.  subliniază importanța politicii maritime integrate pentru viitorul regiunilor care depind de pescuit și consideră că trebuie să existe un angajament din ce în ce mai ferm în ceea ce privește strategia pentru creșterea albastră; obiectivul este acela de a oferi sprijin pe termen lung pentru dezvoltarea sustenabilă în toate sectoarele marine și maritime, recunoscând importanța mărilor și oceanelor ca motoare ale generării de locuri de muncă și ale creării de locuri de muncă în regiunile costiere;

40.  subliniază că regiunile de coastă și insulare, precum și regiunile ultraperiferice sunt actorii principali din domeniul dezvoltării inovației și că acestea trebuie implicate în fiecare etapă de dezvoltare a economiei albastre;

41.  subliniază importanța FEPAM, care pune un accent special pe diversificarea și pe inovarea din sectorul pescuitului, în vederea sprijinirii unor activități de pescuit sustenabile din punct de vedere ecologic și socio-economic, inovatoare, competitive, eficace și bazate pe cunoaștere; susține nevoia de a consolida finanțarea celei de-a patra axe a Fondului european pentru pescuit în vederea sprijinirii membrilor comunităților de pescuit și îmbunătățirii condițiilor de viață ale acestora prin intermediul dezvoltării de noi activități; invită Comisia să valideze în cel mai scurt timp variantele regionale ale FEPAM;

42.  subliniază importanța consolidării relației dintre comunitățile locale și universități/centre tehnologice, care va contribui în mod decisiv la crearea de noi incubatoare de afaceri, care permit generarea de noi idei de afaceri în sectorul maritim;

43.  solicită Comisiei să promoveze activ proiecte care oferă sprijin pentru consolidarea inovației și a dezvoltării tehnologice, al căror obiectiv este dezvoltarea sau introducerea unor produse, echipamente sau tehnici noi, precum și a unor sisteme noi sau îmbunătățite de management și de organizare; invită Comisia să promoveze și să încurajeze schimbul de informații și de bune practici între diferite zone de pescuit, pentru a stimula dezvoltarea de metode de pescuit inovatoare și sustenabile; consideră că este esențial, în această privință, să fie incluse module de formare a antreprenorilor și module care vizează diversificarea în cadrul școlilor de navigație și de pescuit;

44.  invită Comisia să încurajeze crearea de întreprinderi noi inovatoare în regiunile care depind de pescuit, oferind stimulente pentru inițiative antreprenoriale și crearea de noi întreprinderi cu șanse mari de a avea succes în sectorul maritim, care vor contribui la diversificarea activităților de pescuit costier tradițional, vor crea locuri de muncă și vor atrage sau vor stabiliza populația;

45.  invită Comisia să recurgă la o abordare selectivă atunci când elaborează propuneri legislative privind utilizarea echipamentelor și tehnicilor, astfel încât să țină seama de impactul real pe care aceste echipamente și tehnici îl au asupra resurselor de pescuit artizanal în fiecare din zonele relevante; invită Comisia Europeană să se asigure că orice inițiativă legislativă face obiectul unei evaluări prealabile riguroase a impactului, care ține seama de factorii specifici care se aplică în fiecare zonă de pescuit; consideră că folosirea unei abordări neselective în privința folosirii echipamentelor și tehnicilor de pescuit are un impact semnificativ asupra viabilității comunităților de coastă și insulare, care sunt deja marginalizate, conduce la o depopulare și mai accentuată și împiedică dezvoltarea și inovarea; consideră că ar trebui aplicată o discriminare pozitivă în cazul pescuitului costier artizanal; consideră că această abordare, la fel ca și propunerea de interzicere a setcilor în derivă, sugerează faptul că Comisia continuă procesul de adaptare la PCP reformată și descentralizată pe care colegiuitorii au ales să o adopte; îi reamintește Comisiei datoria pe care o are de a acționa în cadrul regionalizării, astfel cum a fost stabilit în noul Regulament privind PCP;

46.  ia act de faptul că ecosistemele litorale marine sunt sensibile și îndeamnă statele membre și Comisia să evalueze impactul asupra mediului al oricăror activități care ar putea afecta sustenabilitatea resurselor halieutice, precum transportul maritim, deșeurile, transporturile, poluarea straturilor acvifere, activitățile de forare sau construirea de noi infrastructuri turistice de-a lungul țărmului, în conformitate cu principiul precauției;

47.  recomandă Comisiei să acorde cea mai mare importanță relevanței socio-economice a pescuitului costier artizanal și a pescuitului la scară mică în UE, adoptării unor metode alternative de definire a segmentelor flotei și importanței diversificării activităților în regiunile costiere puternic dependente de pescuit; ia act de importanța culegerii unui corpus de informații științifice care să contribuie la o mai bună gestionare a activităților de pescuit artizanal, pentru ca acestea să devină sustenabile din punct de vedere biologic, social, economic și ecologic;

48.  invită Comisia să accelereze procesul transpunerii acordului partenerilor sociali privind punerea în aplicare a Convenției din 2007 privind munca în domeniul pescuitului a Organizației Internaționale a Muncii într-un instrument legislativ adecvat al UE;

49.  solicită Comisiei ca, în conformitate cu clasificarea specializată a echipamentelor de pescuit din Regulamentul privind Marea Mediterană, să țină seama de diferențele dintre traule și seine, pentru a stabili cele mai potrivite prevederi în vederea unei utilizări mai sustenabile a fiecăruia din aceste echipamente de pescuit, luând în considerare cele mai recente avize științifice;

50.  solicită Comisiei să garanteze că se va revizui evaluarea situației stocurilor de pește relevante în contextul activităților de pescuit costier și subliniază că este necesar să se analizeze impactul pescuitului artizanal asupra stocurilor de pește, fără a neglija tehnicile mai sustenabile, cum ar fi pescuitul de ton, dat fiind că speciile pescuite în cadrul activităților de pescuit costier au o valoare socio-economică foarte mare, chiar dacă reprezintă doar o proporție redusă din capturile totale, dar sunt, cu toate acestea, foarte importante pentru supraviețuirea pescarilor care se bazează pe ele pentru a-și asigura venitul zilnic;

51.  își exprimă preocuparea cu privire la pierderea tehnicilor și abilităților tradiționale de pescuit din cauza reglementărilor nefavorabile care afectează comunitățile de coastă;

52.  invită Comisia să modifice prevederea privind specificațiile tehnice referitoare la plasele de pescuit, cum ar fi dimensiunea minimă a ochiurilor plasei, înălțimea plasei, distanța față de țărm și adâncimea la care pot fi folosite plasele pentru a asigura o recoltare mai echilibrată a stocurilor de pește și a conserva biodiversitatea;

53.  invită Comisia să modifice prevederile regulamentului în vigoare care stabilesc distanța necesară față de țărm și adâncimea la care pot fi folosite echipamentele de pescuit pentru se a ține seama de caracteristicile specifice de ordin geografic ale zonelor de frontieră ale statelor membre;

54.  subliniază necesitatea modificării Regulamentului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, cunoscut și sub numele de „Regulamentul privind Marea Mediterană”, care a fost adoptat în 2006 și care instituie norme privind caracteristicile tehnice ale echipamentelor de pescuit și modalitățile de folosire a acestora; consideră că acest regulament trebuie aliniat la noua PCP, ținând seama totodată de faptul că bazinul este gestionat în comun cu țări din afara UE, în special în ceea ce privește obiectivul legat de producția maximă durabilă;

55.  subliniază nevoia de coordonare eficientă între statele membre, pentru a asigura faptul că pescarilor le sunt furnizate la timp informații cuprinzătoare privind punerea în aplicare a reglementărilor existente și a oricăror modificări ale acestora;

56.  solicită Comisiei să promoveze, în contextul politicii de coeziune, proiecte care să contribuie la protejarea regiunilor de coastă și a celor insulare în calitate de zone de patrimoniu maritim și pescăresc tradițional, cultural și istoric;

57.  solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze fondurile europene pentru subvenționarea certificării în materie de sustenabilitate a sistemului de capturare almadraba, pentru a promova recunoașterea și contribuția acestei metode de pescuit;

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 419, 16.12.2015, p. 167.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0438.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0291.
(4) JO C 75, 26.2.2016, p. 24.

Notă juridică