Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2898(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0442/2016

Texte depuse :

B8-0442/2016

Dezbateri :

PV 13/04/2016 - 17
CRE 13/04/2016 - 17

Voturi :

PV 14/04/2016 - 7.9
CRE 14/04/2016 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0133

Texte adoptate
PDF 408kWORD 179k
Joi, 14 aprilie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul pe 2015 privind Turcia
P8_TA(2016)0133B8-0442/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Turcia (2015/2898(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind Turcia pe 2015 (SWD(2015)0216),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere și alte concluzii anterioare relevante ale Consiliului și ale Consiliului European,

–  având în vedere Comunicarea Comisei din 10 noiembrie 2015 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611),

–  având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,

–  având în vedere declarația comună formulată în urma summit-ului UE-Turcia la 29 noiembrie 2015 și planul de acțiune UE-Turcia,

–  având în vedere Rezoluția din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean(1),

–  având în vedere conferința interguvernamentală din 14 decembrie 2015, în cursul căreia a fost deschis oficial capitolul 17 despre politica economică și monetară,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, inclusiv Rezoluția din 10 februarie 2010 referitoare la raportul din 2009 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(2), Rezoluția din 9 martie 2011 referitoare la raportul din 2010 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(3), Rezoluția din 29 martie 2012 referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(4), Rezoluția din 18 aprilie 2013 referitoare la raportul din 2012 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(5), Rezoluția din 13 iunie 2013 referitoare la situația din Turcia(6), Rezoluția din 12 martie 2014 referitoare la raportul privind evoluția Turciei în 2013(7), Rezoluția din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului(8), Rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Turcia(9) și Rezoluția din 10 iunie 2015 referitoare la raportul din 2014 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(10),

–  având în vedere solicitarea adresată de Parlamentul European Comisiei Europene în raportul PE privind progresele înregistrate de Turcia în 2014 de a reevalua modul în care negocierile s-au desfășurat până în prezent și modul în care relațiile UE-Turcia și cooperarea dintre acestea ar putea fi îmbunătățite și intensificate,

–  având în vedere cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,

–  având în vedere Declarația Comunității Europene și a statelor sale membre din 21 septembrie 2005, inclusiv dispoziția potrivit căreia recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare, și necesitatea ca Turcia să pună pe deplin în aplicare Protocolul adițional la Acordul de la Ankara prin eliminarea tuturor obstacolelor din calea circulației libere a bunurilor, fără prejudecăți și discriminare,

–  având în vedere faptul că aderarea Turciei la UE impune respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE, în conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din decembrie 2006,

–  având în vedere articolul 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care prevede că părțile contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în toate cauzele în care sunt părți,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere criza din Siria, eforturile în direcția unui armistițiu și a unei soluționări pașnice și obligațiile Turciei de a consolida stabilitatea și de a promova bunele relații de vecinătate prin eforturi intense în sensul rezolvării problemelor bilaterale, disputelor și conflictelor pe care le are cu țările învecinate din cauza teritoriului, a frontierelor maritime și a spațiului aerian, în conformitate cu Carta UE și cu valorile și principiile ce stau la baza UE,

–  având în vedere faptul că respectarea statului de drept, incluzând, în special, separarea puterilor, democrația, libertatea de exprimare, drepturile omului, drepturile minorităților și libertatea religioasă, constituie nucleul central al procesului de negociere,

–  având în vedere aprobarea unui fond de trei miliarde de euro pentru gestionarea crizei refugiaților în Turcia, din care un miliard provin din bugetul comunitar și de la restul statelor membre,

–  având în vedere activitatea lui Kati Piri, ca raportoare permanentă pentru Turcia în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise la 3 octombrie 2005, iar inițierea acestor negocieri a constituit punctul de plecare al unui proces de durată și deschis, bazat pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe angajamentul pe calea reformelor;

B.  întrucât UE ar trebui să sprijine în continuare reformele din Turcia, având în vedere puterea de transformare a negocierilor în vederea aderării și a procesului de extindere;

C.  întrucât, în conformitate cu concluziile reuniunii Consiliului European din decembrie 2006, criteriile de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE ar trebui să fie pe deplin respectate; întrucât Turcia s-a angajat să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, să realizeze reforme adecvate și eficiente și să se alinieze treptat la acquis-ul UE; întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca fiind o oportunitate pentru Turcia de a-și consolida instituțiile și de a-și continua procesul de democratizare și de modernizare;

D.  întrucât respectarea statului de drept este de o importanță esențială în procesul de negociere, îndeosebi în ceea ce privește separarea puterilor în stat, libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, drepturile omului și democrația, combaterea corupției și a criminalității organizate, bunele relații de vecinătate, libertatea religioasă, libertatea de asociere și de protest pașnic, drepturile minorităților, drepturile femeilor, precum și combaterea discriminării împotriva grupurilor vulnerabile precum romii, persoanele cu dizabilități și persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexual (LGBTI);

E.  întrucât, în ceea ce privește criteriile politice, ritmul reformelor s-a încetinit și s-au înregistrat regrese semnificative în domeniul libertății de exprimare și al libertății de întrunire,

F.  întrucât Turcia se află încă printre țările cu cel mai mare număr de jurnaliști aflați în închisoare din lume,

G.  întrucât, potrivit clasamentului realizat de organizația Freedom House cu privire la libertatea presei și a celorlalte mijloace de comunicare în masă, se consideră că Turcia încă nu are o presă liberă și că internetul în această țară se bucură doar de o libertate parțială;

H.  întrucât situația securității din Turcia se deteriorează rapid, atât în interiorul, cât și în exteriorul frontierelor sale;

I.  întrucât Turcia s-a confruntat cu multiple atacuri teroriste, atribuite grupării Statului Islamic în Irak și Levant (ISIL)/Daesh, la Diyarbakir, Suruc, Ankara și Istanbul, în cursul cărora și-au pierdut viața în total 150 de persoane nevinovate;

J.  întrucât bombardamentele efectuate de Rusia în Alep și în alte zone din Siria conduc la creșterea numărului de refugiați suplimentari care caută protecție în Turcia;

K.  întrucât UE și Turcia au convenit să revigoreze procesul de negociere și să coopereze intens în privința migrării;

L.  întrucât populația turcă a manifestat o ospitalitate admirabilă față de numărul mare de refugiați care trăiesc alături de ea; întrucât, potrivit UNHCR, Turcia găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume, cu aproximativ 2,7 milioane de refugiați înregistrați din Siria, Irak și Afganistan;

M.  întrucât autoritățile turce nu au fost de acord cu redeschiderea Seminarului ortodox de pe insula Heybeliada,

I.Stadiul relațiilor UE-Turcia

1.  își manifestă, în lumina regreselor privind respectarea democrației și a statului de drept din Turcia, profunda preocupare legată de ritmul general al reformelor din Turcia, care a încetinit considerabil în ultimii ani, și de faptul că, în unele domenii-cheie, cum sunt independența magistraților, libertatea de întrunire, libertatea de exprimare și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, s-au înregistrat regrese semnificative, însemnând îndepărtarea de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, la care trebuie să adere țările candidate;

2.  subliniază faptul că Turcia este un partener strategic-cheie pentru Uniunea Europeană și că negocierile active și credibile reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru exploatarea întregului potențial al relațiilor dintre UE și Turcia; ia act de revigorarea procesului de negocieri de către UE și speră că deschiderea de capitole se va traduce prin progrese concrete; solicită, în acest sens, progrese concrete și un angajament real din partea Turciei; reiterează solicitarea adresată Comisiei de a reevalua modul în care negocierile s-au desfășurat până în prezent și modul în care relațiile UE-Turcia și cooperarea dintre acestea ar putea fi îmbunătățite și intensificate; sprijină cu fermitate un dialog politic la nivel înalt structurat, mai frecvent și mai deschis, axat pe aspecte tematice esențiale, precum migrația, combaterea terorismului, energia, economia și comerțul;

3.  consideră că amânarea raportului privind progresele înregistrate pe 2015 al Comisiei până la o dată ulterioară alegerilor din Turcia din noiembrie 2015 a fost o decizie greșită, deoarece a lăsat impresia că UE dorește să păstreze tăcerea în ceea ce privește drepturile omului în schimbul cooperării guvernului turc în problema refugiaților; solicită Comisiei să se angajeze să publice rapoartele anuale privind progresele înregistrate conform unui calendar specific și stabilit; invită atât Comisia, cât și Consiliul să nu ignore evoluțiile interne din Turcia și să se pronunțe clar în favoarea respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale în Turcia, conform criteriilor de la Copenhaga și indiferent de alte interese;

4.  ia act de rezultatele alegerilor parlamentare, desfășurate la 1 noiembrie 2015, și de formarea unui nou guvern; își reiterează apelul pentru micșorarea pragului electoral de 10 % și solicită transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; salută participarea activă a voluntarilor societății civile în cursul alegerilor și procentul ridicat de participare la vot; condamnă, însă, intimidarea și hărțuirea presei și discriminarea partidelor de opoziție în ceea ce privește mediatizarea înaintea alegerilor, atmosfera de violență și intimidare, marcată în special de atacurile asupra anumitor candidați și sedii de partid din opoziție, în special asupra Partidului Popular Democratic (HDP), precum și intensa polarizare politică; salută faptul că Marea Adunare Națională din Turcia a devenit mai incluzivă față de grupurile minoritare din Turcia, în urma ultimelor două alegeri și în ciuda pragului de 10 %;

5.  solicită o actualizare a uniunii vamale și extinderea domeniului său de aplicare la noi sectoare, printre care produsele agricole, serviciile și achizițiile publice; ia act de faptul că negocierile în acest sens sunt prevăzute să înceapă în a doua jumătate a anului 2016; reamintește faptul că uniunea vamală își poate atinge pe deplin potențialul doar dacă Turcia pune complet în aplicare Protocolul adițional față de toate statele membre; consideră că interesele Turciei ar trebui luate în considerare în viitoarele acorduri de liber schimb semnate de UE cu țări terțe, în special în cazul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) dintre UE și SUA; solicită ameliorarea liberei circulații a persoanelor și solicită o intensificare a schimburilor interculturale;

6.  ia act cu satisfacție de faptul că dialogul politic dintre UE și Turcia în domeniul politicii externe și de securitate s-a intensificat și că alinierea Turciei la declarațiile UE și la deciziile Consiliului s-a îmbunătățit în 2015; regretă faptul că Turcia nu s-a aliniat deciziei Consiliului în urma anexării ilegale a Crimeii de către Federația Rusă și a evenimentelor din estul Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește măsurile restrictive;

7.  reiterează faptul că Turcia ar trebui să își alinieze mai mult politica externă la cea a UE, conform dispozițiilor cadrului de negociere; consideră că îmbunătățirea schimburilor de informații privind aspectele de politică externă este esențială și îl invită pe ministrul de externe turc să participe la reuniunile Consiliului Afaceri Externe atunci când este cazul; reamintește importanța strategică a Turciei pentru securitatea energetică din UE, ca țară-cheie de tranzit; consideră că dezvoltarea rapidă a cooperării în domeniul energiei și extinderea coridorului de tranzit energetic prin Turcia către Uniunea Europeană sunt esențiale;

8.  reiterează necesitatea consolidării bunelor relații de vecinătate, care constituie o componentă fundamentală a cadrului de negociere și un element esențial al procesului de extindere; invită, în acest context, Turcia să își intensifice eforturile pentru a soluționa chestiunile bilaterale nerezolvate, inclusiv obligațiile juridice neîndeplinite și litigiile cu vecinii săi imediați privind frontierele terestre și marine și spațiul aerian, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu dreptul internațional; invită guvernul turc să semneze și să ratifice Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); solicită insistent guvernului turc să stopeze încălcările repetate ale spațiului aerian și apelor teritoriale elene și să pună capăt zborurilor aeronavelor militare turcești deasupra insulelor elene; regretă faptul că amenințarea de casus belli declarată de Marea Adunare Națională a Turciei la adresa Greciei nu a fost încă retrasă; îndeamnă Turcia și Armenia să normalizeze relațiile dintre ele prin stabilirea relațiilor diplomatice fără condiții prealabile și solicită deschiderea frontierei dintre Turcia și Armenia, ceea ce ar putea conduce la îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări, având în vedere mai ales cooperarea transfrontalieră și integrarea economică;

II.Respectarea statului de drept, democrației, drepturilor omului și a libertăților fundamentale

9.  consideră că, în conformitate cu angajamentul UE față de respectarea statului de drept și a valorilor fundamentale, în Turcia sunt necesare de urgență reforme în domeniul sistemului judiciar și al drepturilor fundamentale, respectiv în ceea ce privește justiția, libertatea și securitatea; solicită Consiliului, fără a aduce atingere pozițiilor statelor membre și de îndată ce criteriile oficiale pentru deschidere sunt îndeplinite, să propună deschiderea capitolelor 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) și să se asigure că procesul de reformă în Turcia este bazat pe valorile și standardele UE; solicită Turciei să colaboreze pe deplin cu Consiliul Europei și cu Comisia de la Veneția în domeniul reformei judiciare;

10.  deplânge regresul grav, în ultimii doi ani, al libertății de exprimare și de opinie, online și offline, din Turcia, această țară ocupând locul 149 din 180 de țări în cel mai recent clasament al libertății presei mondiale publicat de organizația Reporteri fără frontiere; reamintește că, potrivit chiar cifrelor autorităților turcești, Turcia este țara care deține cel mai mare număr de jurnaliști care se află în spatele gratiilor; reiterează că libertatea de opinie și de exprimare, inclusiv o presă independentă, reprezintă un element central în cadrul valorilor UE; salută hotărârea Curții Constituționale conform căreia drepturilor lui Can Dündar și ale lui Erdem Gül au fost încălcate; reamintește că aceste două persoane așteaptă în continuare procesul și că procurorii solicită multiple sentințe cu închisoare pe viață, este îngrijorat de decizia de a exclude publicul pe întreaga durată a procesului și solicită o anchetă detaliată și obiectivă privind acuzațiile ziariștilor referitoare la transportul de arme către Siria; condamnă declarațiile recente ale președintelui Turciei împotriva Curții Constituționale; solicită eliberarea imediată a tuturor ziariștilor aflați în închisoare și încurajează diplomații europeni să monitorizeze în continuare îndeaproape toate cazurile penale împotriva ziariștilor; deplânge atacurile personale ale funcționarilor guvernamentali de rang înalt împotriva jurnaliștilor și a opozanților, precum și tendințele tot mai autoritare de guvernare a liderilor turci; îndeamnă Turcia să ia măsuri împotriva tuturor formelor de intimidare a jurnaliștilor și în special să ancheteze toate atacurile fizice și amenințările la adresa jurnaliștilor și să prevină în mod activ atacurile asupra agențiilor de presă, dar și să detensioneze actualul climatic politic încordat, care creează un mediu ce restricționează libertatea de exprimare în presă și pe internet

11.  remarcă indicele de percepție a corupției pentru 2015, publicat de organizația Transparency International la 27 ianuarie 2016, ce reflectă o creștere a corupției în Turcia pe parcursul ultimului an și unde Turcia ocupă în prezent locul 66; subliniază necesitatea ca guvernul Turciei să transmită semnale clare și consecvente privind intenția sa de a combate cu adevărat corupția la toate nivelurile puterii;

12.  reamintește că lupta împotriva corupției ar trebui să fie una dintre prioritățile Turciei; solicită, prin urmare, Turciei să își actualizeze strategia anticorupție și planul de acțiune, să înființeze un organism anticorupție independent și să obțină rezultate credibile în domeniul anchetelor, urmăririlor și condamnărilor, inclusiv în ceea ce privește cazurile la nivel înalt;

13.  solicită restabilirea independenței presei din Koza İpek Holding și a grupului de presă Feza și îndepărtarea tuturor reprezentanților guvernului din comitetele directoare, reangajarea zecilor de angajați concediați care și-au exprimat nemulțumirea față de preluarea de către guvern, precum și retragerea acuzațiilor de terorism;

14.  condamnă preluarea violentă și ilegală a mai multor ziare turce, printre care cel mai recent a ziarului Zaman, și își exprimă preocuparea cu privire la decizia Digiturk de a înceta transmiterea anumitor posturi de televiziune, sub pretextul unor motive politice; invită guvernul turc să înceteze presiunile politice și economice exercitate asupra presei independente; condamnă ferm atacurile verbale și fizice, ca și recurgerea în mai mare măsură la calomnie și la legislația anti-terorism împotriva jurnaliștilor; ia act de interzicerea unor conținuturi ale reportajelor online și offline, precum și blocarea site-urilor, în special a rețelelor sociale, care au condus la autocenzură în rândul jurnaliștilor, aceștia temându-se de intensificarea represaliilor în cazul criticării autorităților; se arată foarte îngrijorat de blocarea a zeci de mii de site-uri web, de amendamentele la Legea privind reglementarea activității mass-mediei pe internet aprobate în martie 2015 și de autoritatea Direcției de Telecomunicații (TIB), care permite blocarea site-urilor web în decurs de patru ore pentru un număr mare de motive vagi; este preocupat de faptul că furnizorul turc de servicii prin satelit Turksat a întrerupt transmisiile IMC TV vineri, 26 februarie 2016, la cererea unui procuror din Ankara care anchetează dacă acest canal sprijină un grup „terorist”; își exprimă preocuparea privind amenzile extrem de ridicate impuse organizațiilor de presă; solicită revizuirea legislației privind internetul, în vederea sprijinirii unui mediu care să conducă la libertatea de exprimare pe internet și la protecția confidențialității și a drepturilor personale; condamnă încercările unor funcționari guvernamentali turci de a intimida și, în anumite cazuri, de a expulza mai mulți jurnaliști internaționali; solicită anchetarea independentă a asasinatelor jurnaliștilor Naji Jerf, Ibrahim Abdel Qadar și a lui Fares Hammadi, proprietarul blogului despre Siria „Raqqa is Being Slaughtered Silently”, care au avut loc pe teritoriul Turciei; deplânge, de asemenea, cercetările, arestarea, condamnările la închisoare și amenzile punitive aplicate pentru presupuse insulte la adresa șefului statului în temeiul articolului 299 din Codul penal; solicită guvernului turc să abordeze de urgență și în mod prioritar aceste probleme, în vederea protejării pluralismului conform standardelor internaționale; consideră că o dezbatere publică deschisă este un element central al oricărei democrații sănătoase;

15.  solicită guvernului Turciei să adopte o lege viabilă privind protecția datelor și să înființeze o autoritate independentă de protecție a datelor, în conformitate cu standardele europene, creând condițiile necesare pentru o cooperare polițienească și judiciară și o partajare a informațiilor la nivel internațional într-o manieră eficientă și eficace, contribuind totodată la îndeplinirea criteriilor de liberalizare a vizelor; solicită autorităților din Turcia să definească în mod clar excepțiile de la dispozițiile legii, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor referitoare la starea de sănătate, și să adopte o procedură de selecție care să garanteze independența membrilor autorității de protecție a datelor;

16.  își reiterează preocuparea în legătură cu legislația anti-terorism, în special în ceea ce privește definiția extinsă și mult prea vagă a terorismului, a criminalității organizate și a propagandei, făcând în mod evident imposibil să se determine natura exactă a acestor infracțiuni; insistă asupra faptului că legislația penală și anti-terorism trebuie să fie aliniată la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care trebuie să fie respectată și pusă în aplicare pe deplin de către Turcia; solicită Turciei să instituie un mediu politic și juridic care să permită sistemului judiciar să își desfășoare activitatea într-o manieră independentă și imparțială, pentru a garanta că aceasta nu va deveni un instrument de represiune a disidenței interne; solicită Turciei să pună în aplicare toate hotărârile instanțelor europene; își exprimă preocuparea în legătură cu numeroasele numiri în alte funcții, transferuri nedorite și destituiri ale judecătorilor și procurorilor care subminează independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar, precum și respectarea principiilor respectării garanțiilor procedurale și a separației puterilor; solicită restabilirea de urgență a separării puterilor și măsuri semnificative pentru asigurarea independenței depline a sistemului judiciar; deplânge deturnarea cursului justiției în beneficiul anumitor politicieni, situație ce a devenit frecventă în Turcia după scandalul de corupție din anul 2013; subliniază că rolul și influența puterii executive la nivelul Înaltului consiliu al judecătorilor și procurorilor trebuie să fie limitate și că sunt necesare suficiente garanții împotriva transferului judecătorilor împotriva voinței acestora;

17.  reamintește că creșterea economică extraordinară din ultimul deceniu a Turciei a generat o expansiune fără precedent în materie de locuințe și infrastructură, deseori în dauna preocupărilor ecologice și de conservare; își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la mai multe megaproiecte din țară și solicită de urgență guvernului să efectueze evaluări ale impactului ecologic și social și să implice în mod corespunzător populația locală în conceperea proiectelor, astfel încât să fie evitate pe cât posibil efectele negative pe termen lung ale urbanizării, consumului de spațiu și degradării mediului înconjurător;

18.  consideră că procesul de reformă constituțională ar trebui să aibă ca rezultat o societate seculară, pluralistă, incluzivă și tolerantă; subliniază faptul că o constituție nouă ar trebui să se bazeze pe un consens larg la nivelul spectrului politic și al societății în ansamblul ei cu respectarea deplină a drepturilor minorităților, indiferent de cultura și religia lor, și să prevadă o bază solidă pentru libertățile fundamentale și statul de drept; îndeamnă Turcia să respecte pe deplin statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, în special libertatea de exprimare și minoritățile etnice; subliniază necesitatea punerii în aplicare a unei legislații cuprinzătoare de combatere a discriminării, vizând inclusiv interzicerea discriminării și a discursului de incitare la ură pe motive de origine etnică, orientare sexuală, gen și identitate de gen, precum și să includă interdicția acestor discriminări în noua constituție; subliniază că aceasta nu ar trebui să împiedice Turcia să garanteze cetățenilor drepturi specifice pe baza originii etnice, a identității lingvistice și religioase, astfel încât aceștia să își poată păstra identitatea; observă, în acest context, că sunt necesare și alte acțiuni pentru a soluționa problemele cu care se confruntă membrii minorității elene, în special în privința educației și a drepturilor de proprietate; îndeamnă autoritățile turce să ia măsuri judiciare împotriva persoanelor și a organismelor responsabile pentru comiterea oricărui fel de infracțiuni bazate pe ură, precum antisemitismul, astfel cum s-a declarat în pachetul legislativ privind democratizarea propus de guvern în anul 2013; condamnă atitudinea pasivă a guvernului turc față de amenințările grave împotriva creștinilor și a liderilor religioși ai acestora pe rețelele sociale; își exprimă speranța că guvernul turc va trata toți cetățenii turci în mod egal, fără a aduce atingere convingerilor religioase; invită autoritățile turce, dat fiind faptul că Turcia găzduiește cea mai mare populație minoritară romă din lume, să ia măsuri concrete și eficace pentru obținerea unor drepturi egale de facto pentru romi în societatea turcă și pentru îmbunătățirea situației romilor, acordând o atenție specială copiilor romi și incluziunii femeilor rome;

19.  solicită Turciei să colaboreze în continuare îndeaproape cu Comisia privind noua legislație în curs de elaborare și aplicarea legislației existente, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu acquis-ul UE;

20.  subliniază necesitatea respectării depline, în concordanță cu valorile europene, a dreptului la stiluri de viață diferite, fie că sunt seculare sau bazate pe credință, și nevoia menținerii separării statului de religie;

21.  subliniază importanța continuării procesului de reformă în ceea ce privește libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, permițând comunităților religioase să obțină personalitate juridică, eliminând toate restricțiile privind formarea, numirea și succesiunea clericilor, respectând hotărârile relevante ale CEDO și recomandările Comisiei de la Veneția și eliminând toate formele de discriminare sau barierele pe motive religioase; solicită Turciei să respecte caracterul distinct și importanța patriarhatului ecumenic și să îi recunoască personalitatea juridică; reiterează necesitatea de a permite redeschiderea Seminarului din Halki și de a elimina toate obstacolele din calea funcționării sale corecte, precum și de a permite utilizarea publică a titlului ecleziastic de Patriarh ecumenic;

22.  solicită guvernului turc să stopeze planurile de construcție a centralei nucleare Akkuyu; subliniază că amplasamentul avut în vedere este situat într-o regiune predispusă la cutremure grave, prezentând astfel o amenințare majoră nu numai pentru Turcia, ci și pentru întreaga regiune mediteraneană; solicită, în consecință, ca guvernul Turciei să adere la Convenția de la Espoo, care angajează părțile să se notifice și să se consulte reciproc cu privire la proiecte majore aflate în examinare care sunt susceptibile să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului dincolo de frontiere; solicită guvernului turc să implice sau cel puțin să consulte guvernele țărilor vecine, cum ar fi Grecia și Cipru, în timpul evoluțiilor legate de proiectul de la Akkuyu;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile ridicate de violență împotriva femeilor și la neaplicarea legislației interne pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și protejarea acestora; insistă, totodată, ca autoritățile să pună în mod eficace în aplicare legislația existentă privind violența împotriva femeilor și abuzurile domestice, o problemă larg răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, să abordeze chestiunea subraportării violenței bazate pe gen, să ofere servicii de asistență și adăpost victimelor unei astfel de violențe și să impună sancțiuni făptașilor, să îmbunătățească sensibilizarea socială și să abordeze problema acceptării violenței bazate pe gen în societate; recomandă guvernului să promoveze egalitatea de gen în domeniile politic, economic, social, cultural, civic sau în orice alt domeniu;

24.  solicită Turciei să depună eforturi semnificative pentru protejarea drepturilor comunității LGBTI; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la lipsa de protecție a persoanelor LGBTI împotriva actelor de violență; își evidențiază, în acest sens, dezamăgirea cu privire la neincluderea în legea privind infracțiunile bazate pe ură a infracțiunilor pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen; regretă faptul că infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI rămân adesea nepedepsite sau că sentințele autorilor sunt reduse pe motivul „provocării nejustificate” din partea victimei;

III.Procesul de pace cu kurzii și situația din sud-estul Turciei

25.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu deteriorarea situației din sud-estul Turciei; reamintește că guvernul turc are responsabilitatea de a proteja toate persoanele care trăiesc pe teritoriul său, indiferent de originea lor culturală sau religioasă; recunoaște dreptul legitim al Turciei de a lupta împotriva terorismului, cu respectarea dreptului internațional; subliniază însă că măsurile de securitate trebuie să fie aplicate cu respectarea statului de drept și a drepturilor omului; subliniază că toate operațiunile forțelor de securitate trebuie să aibă o amploare adecvată și să nu îmbrace forma unei pedepse colective; condamnă comportamentul necorespunzător al forțelor speciale de securitate și solicită traducerea făptuitorilor în justiție; solicită aplicarea dreptului umanitar, astfel încât toți răniții să poată beneficia de îngrijirile la care au dreptul;

26.  condamnă și nu consideră justificată revenirea la violență a PKK, care se află pe lista UE de organizații teroriste; subliniază că nu există o soluție violentă pentru problema kurdă și îndeamnă Guvernul Turciei să își asume responsabilitatea de a relua negocierile în vederea identificării unei soluții exhaustive și sustenabile pentru aceasta; solicită PKK să depună armele, să abandoneze tacticile teroriste și să își exprime așteptările recurgând la mijloace pașnice și legale; condamnă ferm atacurile asupra forțelor de securitate și a cetățenilor; își exprimă, în acest sens, profunda îngrijorare cu privire la ridicarea de baricade și la săparea unor tranșee de către militanții YDG-H; insistă însă asupra faptului că protestele pașnice trebuie să fie permise;

27.  solicită autorităților turce să ridice fără întârziere starea de asediu, ale cărei condiții de punere în aplicare încalcă Constituția Turciei; trage un grav semnal de alarmă cu privire la situația din Cizre și Sur/Diyarbakır și condamnă faptul că civilii sunt uciși, răniți și lăsați fără apă, alimente și îngrijiri medicale; solicită Turciei să îi permită organizației Semiluna Roșie Internațională să atenueze criza umanitară din Cizre și Diyarbakır; îndeamnă guvernul să permită ducerea răniților la spitale, respectând măsurile provizorii ale CEDO, și să asigure părăsirea în siguranță de către civili a orașelor în care a fost decretată interdicția de a circula; este profund îngrijorat de creșterea numărului de vătămări și decese în rândul civililor, fenomen care trebuie să fie investigat sub toate aspectele, precum și de faptul că au fost strămutate intern 400 000 persoane; subliniază că, în spiritul demnității umane, familiile trebuie să fie lăsate să ia corpurile neînsuflețite de pe străzi și să le înmormânteze; subliniază că Guvernul Turciei este răspunzător de garantarea drepturilor omului și de asigurarea securității și a accesului la bunuri și servicii a întregii populații civile din regiunile preponderent kurde ale Turciei afectate de lupte; solicită Guvernului Turciei să instituie un mecanism formal de ajutorare urgentă și de compensații pentru cei care au fost nevoiți să-și părăsească casele, au devenit șomeri și și-au pierdut mijloacele de subzistență; regretă distrugerea patrimoniului istoric;

28.  ia act cu îngrijorare de proiectele de transformare și relocare urbană din zonele afectate de conflicte, dezvăluite recent de guvernul turc și regretă decizia privind exproprierea pe scară largă din cartierul Sur din Diyarbakir, care include proprietăți care aparțin municipalității și bisericii, ceea ce ar însemna o încălcare a drepturilor minorităților religioase; solicită guvernului turc să respecte specificul cultural al regiunii și să se abțină de la acordarea unor puteri suplimentare structurii guvernamentale centralizate locale; solicită revizuirea deciziei privind exproprierea și planurile de reconstrucție prin inițierea unei faze de dialog și cooperare cu administrația cartierului și cea metropolitană, respectând drepturile rezidenților și a proprietarilor;

29.  este siderat de acțiunile forțelor speciale de poliție cunoscute sub denumirea de „echipele Esedullah”, care par să fie răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv de uciderea deliberată a civililor în sud-estul Turciei; solicită efectuarea unei anchete complete de către autoritățile turce cu privire la acțiunile „echipelor Esedullah” și tragerea la răspundere și pedepsirea celor vinovați de încălcarea drepturilor omului;

30.  solicită încetarea imediată a focului și reluarea procesului de pace, pentru a ajunge prin negocieri la o soluție pentru problema kurdă; subliniază că realizarea unor progrese în direcția democratizării și reconcilierii constituie o prioritate; solicită, în acest sens, înființarea unei comisii speciale în cadrul Marii Adunări Naționale din Turcia pentru soluționarea problemei kurde și pentru a contribui la asigurarea unei păci durabile prin reinstaurarea unui sentiment de dreptate și prin vindecarea traumelor vulnerabile la abuzul politic; îndeamnă UE să-și asume fără întârziere un rol activ în procesul de pace; subliniază importanța prioritizării procesului de consolidare a drepturilor sociale, culturale și politice și a tratamentului în condiții de egalitate a persoanelor de origine kurdă; își reiterează apelul adresat Turciei, ca membru al Consiliului Europei, de a-și ridica rezervele la Carta Europeană a Autonomiei Locale, pentru a asigura aplicarea deplină a acesteia în toate aspectele sale;

31.  deplânge profund intimidarea și urmărirea în justiție a peste 1 000 de cadre didactice din mediul academic care au semnat o petiție pentru pace; condamnă concedierea sau suspendarea a aproximativ 50 de semnatari ai petiției, precum și detenția altor patru; subliniază că cei răspunzători de uciderea avocatului Tahir Elçi, care și-a dedicat viața păcii și drepturilor omului, trebuie să fie aduși în fața justiției; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cercetările judiciare îndreptate în principal împotriva membrilor HDP, precum și la trimiterea în închisoare și demiterea aleșilor locali, care se petrec în prezent, dintre care 25 de co-primari, și la amenințările la adresa a numeroși politicieni kurzi;

32.  condamnă ferm atacurile teroriste de la Diyarbakir, Suruc, Ankara și Istanbul, atribuite grupării ISIL/Daesh; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora, precum și cu cetățenii turci de pe linia frontului de luptă împotriva extremismului; condamnă cu aceeași fermitate exploziile provocate de bombe de la Ankara din 17 februarie 2016, revendicate de grupul militant TAK (Șoimii Libertății din Kurdistan), precum și atacul de la Ankara din 13 martie 2016 și exprimă condoleanțe familiilor victimelor și celor aflați în doliu; subliniază importanța desfășurării unor cercetări complete în legătură cu aceste atacuri, pentru a-i aduce pe făptuitori în fața justiției; consideră că o cooperare mai strânsă între Europol și autoritățile turce de impunere a ordinii de drept este esențială pentru a combate cu eficacitate terorismul;

33.  salută participarea Turciei la coaliția globală împotriva ISIL/Daesh și deschiderea bazelor sale pentru forțele Statelor Unite și ale coaliției; îndeamnă Turcia să acționeze cu reținerea necesară și în condițiile unei depline colaborări cu aliații occidentali;

34.  îndeamnă Turcia să își intensifice în continuare eforturile menite să împiedice tranzitarea teritoriului său de către fondurile și echipamentele destinate grupării ISIL/Daesh și altor grupări teroriste, precum și de către luptătorii străini care au drept scop să se alăture unor astfel de grupări; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca autoritățile turce să nu fi pus în aplicare toate măsurile posibile pentru a bloca și a împiedica activitățile ISIL/Daesh și, în special, pentru a combate traficul transfrontalier ilegal de petrol; solicită UE să-și mărească capacitatea de schimb de informații și să colaboreze îndeaproape cu autoritățile turce în această privință, pentru a oferi un sprijin suplimentar în vederea combaterii rețelelor de traficanți; ia act de lacunele în arestarea combatanților străini și în controlul frontierelor cu Irakul și cu Siria;

35.  salută sprijinul și contribuția Turciei la acordul încheiat între marile puteri în vederea încetării ostilităților din Siria și a furnizării ajutoarelor umanitare persoanelor în nevoie; consideră acordul drept un pas important în direcția soluționării crizei siriene; ia act de faptul că încetarea ostilităților ar trebui să se aplice tuturor părților angajate în conflict, cu excepția grupărilor desemnate ca organizații teroriste de către Consiliul de Securitate al ONU; solicită tuturor părților să pună în aplicare rapid și integral aceste angajamente; își reiterează convingerea că nu există o soluție militară pentru conflictul sirian și insistă asupra necesității de a se ajunge la o soluție politică; condamnă intervenția militară a Turciei împotriva forțelor kurde din nordul Siriei, care subminează lupta împotriva ISIL/Daesh și periclitează eforturile de pace și de securitate;

IV.Cooperarea UE-Turcia privind criza refugiaților / migrației

36.  sprijină reînnoirea angajamentului politic dintre UE și Turcia în ceea ce privește provocările geopolitice, în special, criza refugiaților și a migrației; recunoaște marea contribuție umanitară a Turciei, care găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume; îndeamnă UE și Turcia să-și unească forțele în vederea ameliorării și a asigurării unor condiții de trai decente și a unor capacități de bază în taberele de refugiați, precum și pentru a facilita activitatea Agenției Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), cu scopul de a se evita exodul în masă al migranților; îndeamnă UE să continue să conlucreze cu reprezentanții guvernului turc pentru a asigura documentarea corectă a migranților; reamintește că Turcia este una dintre principalele țări de tranzit pentru migranții și refugiații care se deplasează spre UE, nu numai din Siria, ci și din numeroase alte țări; subliniază importanța cooperării cu Turcia în ceea ce privește gestionarea crizei refugiaților și prevenirea pierderii de vieți omenești pe mare; salută misiunea de monitorizare a NATO în Marea Egee;

37.  salută activarea, la 29 noiembrie 2015, a Planului comun de acțiune UE-Turcia privind refugiații și gestionarea migrației, ca parte a unei agende exhaustive privind cooperarea, pe baza răspunderii comune, a angajamentelor reciproce și a îndeplinirii reciproce a acestora, și insistă asupra nevoii de a-l pune imediat în aplicare; subliniază că cooperarea UE-Turcia pe probleme de migrație nu ar trebui asociată cu calendarul, conținutul și condițiile procesului de negociere; consideră că externalizarea crizei refugiaților în Turcia nu constituie o soluție credibilă pe termen lung a problemei; face apel la solidaritatea statelor membre ale UE, pentru a crește numărul de țări care vor accepta refugiați în vederea relocării, într-un spirit de asumare în comun a poverilor și responsabilității;

38.  subliniază faptul că cele 3 miliarde de euro și finanțările suplimentare din cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia vor trebui utilizate în mod adecvat în beneficiul direct și rapid al refugiaților și al comunităților-gazdă, prin implementarea de proiecte care să răspundă nevoilor imediate de hrană, îngrijiri medicale, salubritate și educație; solicită implicarea deplină a Parlamentului în procesul decizional în calitatea sa de colegiuitor și de autoritate bugetară; îndeamnă ca fondurile promise să se aloce mai rapid; solicită Comisiei și statelor membre să garanteze, în colaborare cu Turcia, instituirea unui mecanism cu ajutorul căruia să se verifice dacă fondurile sunt utilizate în mod corespunzător în acest scop, să asigure că acesta este monitorizat cu strictețe și că Parlamentul European este informat cu regularitate de către Comisie în privința utilizării fondurilor; subliniază că este necesar să se acorde o atenție specială grupurilor vulnerabile, cum sunt femeile și copiii, îndeosebi orfanii, precum și minorităților religioase, cum sunt creștinii și yazidiții; evidențiază că este necesară abordarea urgentă a violenței de gen și a abuzurilor comise împotriva femeilor și fetelor pe rutele migranților ce străbat Turcia;

39.  felicită recenta decizie a guvernului turc de a deschide piața muncii pentru refugiații sirieni; încurajează desfășurarea cu mai multă urgență a unor acțiuni care să asigure încadrarea în sistemul de învățământ a unui număr de 700 000 de copii sirieni; își exprimă aprecierea față de guvernul turc pentru că le-a oferit refugiaților sirieni servicii gratuite de sănătate și în materie de educație; deplânge că apelul UNHCR de mărire a finanțării nu și-a atins obiectivul și că Programul Alimentar Mondial a trebuit să reducă rata de nutriție cu 80 % din cauza fondurilor reduse; își exprimă aprecierea față de Turcia pentru completarea unilaterală a acestei carențe financiare și le solicită statelor membre și UE să majoreze fondurile destinate agențiilor UE și ONG-urilor partenere ale acestora din Turcia;

40.  salută faptul că Turcia și-a menținut, până de curând, frontierele deschise pentru refugiații sirieni; felicită intrarea în vigoare a noilor reglementări din cadrul regimului de vize din Turcia, care au înlesnit deja reducerea semnificativă a numărului de treceri neregulamentare; subliniază totuși că trebuie aplicată o politică mult mai strictă în materie de vize, în conformitate cu politica UE în materie de vize, în raport cu țările care constituie o sursă majoră de migrație ilegală, pentru a reduce influxul de migranți care nu au nevoie de protecție internațională și care intră prin Turcia către Europa; subliniază că Turcia are nevoie de asistență sub toate aspectele în ceea ce privește consolidarea securității la frontiere și intensificarea luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți; solicită Turciei să manifeste o toleranță zero și să ia măsuri eficace pentru stoparea activității traficanților de ființe omenești și a fluxului de refugiați care se îndreaptă spre insulele grecești, care generează dificultăți grave de ordin umanitar, politic, social și în materie de securitate în interiorul UE; încurajează o mai mare cooperare între Turcia, Bulgaria și Grecia în domeniul operațiunilor de căutare și salvare din Marea Egee și îi solicită Frontex să-și ofere sprijinul gărzii de coastă turce și să consolideze schimbul bilateral de informații; recunoaște că măsurile îndreptate împotriva introducerii ilicite a migranților nu pot fi eficace decât dacă sunt însoțite de crearea unor rute sigure și legale pentru refugiați și solicitanții de azil care intră în Uniunea Europeană;

41.  subliniază faptul că limitarea migrației în UE nu ar trebui să ducă la respingerea refugiaților sau la detenția ilegală a acestora; invită Comisia ca, având în vedere prevederile Planului comun de acțiune UE-Turcia, să realizeze o anchetă în care să examineze afirmațiile organizației Amnesty International, incluse în raportul său din 1 aprilie 2016, cu privire la faptul că Turcia desfășoară operațiuni de returnare forțată a refugiaților sirieni; insistă asupra faptului că toate procedurile de returnare forțată a refugiaților aflați pe teritoriul Greciei în Turcia trebuie să fie în deplină conformitate cu legislația internațională și a UE privind accesul la azil și la regimul de protecție internațională și să respecte drepturile fundamentale și garanțiile procedurale; invită, în acest context, Comisia să monitorizeze îndeaproape modul în care autoritățile turce pun în aplicare acordul și să verifice dacă principiul nereturnării este respectat în cazul persoanelor care au fost returnate în Turcia; își reiterează apelul adresat guvernului Turciei de a ridica rezerva geografică la Convenția de la Geneva din 1951; insistă asupra faptului că este esențial să se instituie rute legale și sigure pentru refugiați și îndeamnă statele membre să-și mărească substanțial eforturile în materie de relocare; consideră că este absolut necesar să se găsească o soluție politică la criza siriană; îndeamnă Turcia să-și intensifice substanțial eforturile pentru găsirea unei soluții politice, mai exact să treacă peste rezervele sale cu privire la o participare a kurzilor la procesul de pace de la Geneva;

42.  salută faptul că autoritățile turce și UNHCR din Turcia își armonizează bazele de date pentru înregistrarea refugiaților într-un sistem de înregistrare unic; consideră că trebuie căutate urgent modalități tehnice pentru ca această bază de date și baza de date europeană pentru înregistrarea solicitanților de azil, Eurodac, să fie interoperabile și compatibile; subliniază faptul că este, de asemenea, important ca, atunci când refugiații părăsesc Turcia pentru a ajunge în Europa, aceștia să fie șterși din baza de date din Turcia;

43.  subliniază că punerea în aplicare a acordului de readmisie în raport cu toate statele membre este esențială pentru UE, deoarece aceasta ar permite îmbunătățirea eficacității politicii în materie de returnare a migranților care nu au nevoie de protecție internațională; salută acordul politic la care au ajuns cele două părți în cadrul summit-ului UE-Turcia care a avut loc la 29 noiembrie 2015, urmând ca acordul de readmisie UE-Turcia să devină pe deplin aplicabil din iunie 2016; solicită tuturor părților să pună în aplicare complet și efectiv actualele acorduri bilaterale de readmisie și să garanteze respectarea deplină a drepturilor fundamentale a migranților returnați;

44.  încurajează guvernul în sensul îndeplinirii pe deplin și în mod nediscriminatoriu a criteriilor identificate în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor, în raport cu toate statele membre; reamintește că liberalizarea vizelor este un proces bazat pe merit și că cetățenii turci vor avea posibilitatea de a călători fără viză numai atunci când standardele vor fi fost îndeplinite; îi solicită Comisiei să ofere o asistență tehnică mai amplă pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor;

V.Progrese în cadrul tratativelor privind reunificarea Ciprului

45.  salută progresele considerabile înregistrate în cadrul tratativelor privind reunificarea Ciprului, desfășurate sub auspiciile ONU; salută declarația comună făcută de cei doi lideri la 11 februarie 2014 pentru a contura bazele unei înțelegeri; sprijină transformarea Republicii Cipru într-o federație bicomunală și bizonală cu suveranitate unică, o singură personalitate internațională și o singură cetățenie, cele două comunități fiind în situație de egalitate politică, toți cetățenii lor beneficiind de oportunități egale, fără a aduce atingere unui acord final și în acord cu rezoluțiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU și cu legislația internațională; își exprimă aprecierea pentru abordarea constructivă a liderilor ambelor comunități cipriote de pe insulă, cea greacă și cea turcă, și pentru eforturile lor hotărâte și neobosite pentru a se ajunge la o soluție echitabilă, deplină și viabilă cât mai curând posibil; subliniază importanța pentru întreaga regiune și pentru Europa/Uniunea Europeană a unei soluții pentru problema Ciprului, care durează de decenii; salută, prin urmare, eventualitatea unui nou referendum privind reunificarea și cheamă toate părțile să contribuie la obținerea unui deznodământ pozitiv;

46.  subliniază că nesoluționarea problemei Ciprului afectează dezvoltarea relațiilor UE-Turcia și, prin urmare, le solicită tuturor părților interesate să depună eforturi în vederea rezolvării sale;

47.  solicită Turciei să-și îndeplinească obligația de a pune în aplicare pe deplin și în mod nediscriminatoriu, față de toate statele membre, inclusiv Republica Cipru, Protocolul adițional la Acordul de asociere CE-Turcia care, dacă ar fi respectat, ar putea impulsiona în mod semnificativ procesul de negociere;

48.  regretă politica Turciei de colonizare ilegală și îi solicită acesteia să se abțină de la noi acțiuni de colonizare cu cetățeni turci în zonele ocupate ale Ciprului, fapte care contravin Convenției de la Geneva și principiilor de drept internațional; îndeamnă Turcia să înceteze toate acțiunile care modifică echilibrul demografic al insulei și care împiedică astfel o soluție viitoare;

49.  îi solicită Turciei să se abțină de la orice acțiuni în zona economică exclusivă (ZEE) a Ciprului care ar putea conduce la fricțiuni și criză într-o regiune foarte sensibilă și ar putea avea efecte negative asupra negocierilor pentru o soluție democratică care ar pune capăt status quo-ului dihotomic inacceptabil existent; recunoaște dreptul statelor sale membre de a semna acorduri bilaterale și alte acorduri în contextul drepturilor lor suverane, în vederea exploatării resurselor lor naționale în interiorul zonei lor de exclusivitate economică;

50.  salută acordul la care au ajuns cei doi lideri cu privire la o serie de măsuri de edificare a încrederii, printre care deschiderea a două noi puncte de trecere și interconectarea rețelelor electrice; constată, totuși, că aproape că nu s-au înregistrat progrese cu privire la interoperabilitatea rețelelor de telefonie mobilă; prin urmare, îndeamnă ambele părți să pună în aplicare toate măsurile convenite fără întârzieri suplimentare; în solicită UE să sprijine integral înțelegerea, atât politic, cât și financiar; îi solicită Turciei să sprijine activ procesul de negociere și obținerea unei soluții pozitive; îi solicită Turciei să înceapă să-și retragă trupele din Cipru și să transfere către ONU zona blocată a orașului Famagusta, în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU; salută faptul că s-a acordat acces Comisiei pentru persoane dispărute (care se ocupă de persoanele dispărute aparținând atât comunității cipriote turce, cât și celei cipriote grecești) la toate siturile relevante, inclusiv în zonele militare; îndeamnă, însă, Turcia, să acorde acces la arhivele relevante, lucru care ar maximiza eficacitatea comisiei;

51.  salută inițiativa dlui Nicos Anastasiades, președintele Republicii Cipru, de a se conferi limbii turce statutul de limbă oficială a UE și îndeamnă părțile să accelereze acest proces; ia act de faptul că punerea în aplicare a acquis-ului UE în cadrul viitorului stat constitutiv cipriot turc la intrarea în vigoare a acordului de soluționare trebuie să fie deja bine pregătită anterior; salută, în această privință, înființarea unui comitet bicomunal ad hoc de pregătire pentru UE; încurajează atât Parlamentul European, cât și Comisia să își intensifice eforturile depuse pentru a colabora cu ciprioții turci în vederea pregătirii unei integrări depline în UE; îl încurajează pe Președintele Parlamentului European să ia măsurile necesare în cazul în care se ajunge la o înțelegere;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0094.
(2) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 59.
(3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 98.
(4) JO C 257 E, 6.9.2013, p. 38.
(5) JO C 45, 5.2.2016, p. 48.
(6) JO C 65, 19.2.2016, p. 117.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0235.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2014)0052.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0014.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0228.

Notă juridică