Index 
Texte adoptate
Miercuri, 3 februarie 2016 - StrasbourgEdiţie definitivă
Acordul de asociere UE-Moldova: clauza de salvgardare și mecanismul de prevenire a eludării ***I
 Acordul de asociere UE-Georgia: mecanismul de prevenire a eludării ***I
 Ratificarea Tratatului de la Marrakech pe baza petițiilor primite, în special a Petiției nr. 924/2011
 Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72
 Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788
 Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788
 Negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)
 Noua strategie pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor post-2015

Acordul de asociere UE-Moldova: clauza de salvgardare și mecanismul de prevenire a eludării ***I
PDF 324kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a clauzei de salvgardare și a mecanismului de prevenire a eludării care permite suspendarea temporară a preferințelor tarifare din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (COM(2015)0154 – C8-0092/2015 – 2015/0079(COD))
P8_TA(2016)0035A8-0364/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0154),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0092/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0364/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 3 februarie 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a clauzei de salvgardare și a mecanismului de prevenire a eludării prevăzute de Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/400.)


Acordul de asociere UE-Georgia: mecanismul de prevenire a eludării ***I
PDF 324kWORD 64k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a mecanismului de prevenire a eludării care permite suspendarea temporară a preferințelor tarifare din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte. (COM(2015)0155 – C8-0091/2015 – 2015/0080(COD))
P8_TA(2016)0036A8-0365/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0155),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0091/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0365/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 3 februarie 2016 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a mecanismului de prevenire a eludării prevăzut în Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2016/401)


Ratificarea Tratatului de la Marrakech pe baza petițiilor primite, în special a Petiției nr. 924/2011
PDF 245kWORD 64k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la ratificarea Tratatului de la Marrakesh, pe baza petițiilor primite, în special a Petiției 924/2011 (2016/2542(RSP))
P8_TA(2016)0037B8-0168/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere petițiile cetățenilor UE cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și în special Petiția nr. 924/2011, adresată de Dan Pescod, de cetățenie britanică, în numele Uniunii Europene a Nevăzătorilor (EBU)/Institutul Național Regal pentru Nevăzători (RNIB), privind accesul nevăzătorilor la cărți și alte produse tipărite,

–  având în vedere Tratatul de la Marrakech pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (Tratatul de la Marrakesh),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD),

–  având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Organizația Mondială a Sănătății a estimat în 2010 că în Europa se înregistrează în total un număr de 2 550 000 de persoane nevăzătoare și 23 800 000 de persoane cu vedere parțială, în total 26 350 000 de persoane cu deficiențe de vedere;

B.  întrucât doar 5 % din totalul cărților publicate în țările dezvoltate și mai puțin de 1 % din cărțile publicate în țările în curs de dezvoltare sunt produse la un moment dat în formate accesibile;

C.  întrucât UE și statele membre sunt părți ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

D.  întrucât UE și statele membre au semnat Tratatul de la Marrakesh în aprilie 2014 și, prin urmare, și-au asumat angajamentul politic de a-l ratifica;

E.  întrucât Comitetul UNCRPD a încurajat Uniunea Europeană, în observațiile finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene privind punerea în aplicare a Convenției, să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a ratifica și a pune în aplicare Tratatul de la Marrakesh cât mai curând posibil;

F.  întrucât Comisia a prezentat o propunere de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Tratatului de la Marrakesh (COM(2014)0638),

1.  reamintește faptul că articolele 24 și 30 din UNCRPD subliniază dreptul persoanelor cu dizabilități la educație, fără discriminare și pe baza egalității de șanse, garantându-se totodată că legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră nerezonabilă sau discriminatorie pentru accesul persoanelor cu dizabilități la materiale culturale;

2.  ia act cu profundă indignare de faptul că șapte state membre ale UE au format un bloc minoritar care împiedică procesul de ratificare a tratatului; invită Consiliul și statele membre să accelereze procesul de ratificare, fără a condiționa ratificarea de revizuirea cadrului juridic al UE sau de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, statelor membre, Comisiei Europene și Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap.


Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72
PDF 263kWORD 77k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D042684 – 2016/2547(RSP))
P8_TA(2016)0038B8-0133/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere faptul că, la 18 noiembrie 2015, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 a votat să nu emită niciun aviz,

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 16 iulie 2015(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la 24 iunie 2011, Bayer CropScience AG. a înaintat autorității competente din Belgia o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia FG72;

B.  întrucât soiul de soia modificat genetic MST-FGØ72-2, astfel cum este descris în cerere, exprimă proteina 2mEPSPS, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat, precum și proteina HPPD W336, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de izoxaflutol; întrucât, la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC - agenția specializată în domeniul cancerului din cadrul OMC) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(5);

C.  întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei a fost votat în comisia permanentă la 18 noiembrie 2015, fără a se emite vreun aviz;

D.  întrucât la 22 aprilie 2015, Comisia a deplâns, în expunerea de motive a propunerii sale legislative de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, faptul că de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie, în conformitate cu legislația aplicabilă, fără sprijinul avizului comitetelor statelor membre și că retrimiterea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional legat de autorizațiile privind produsele alimentare și furajele modificate genetic;

E.  întrucât propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 a fost respinsă de Parlament la 28 octombrie 2015(6) pe motiv că, în timp ce cultivarea se face în mod obligatoriu pe teritoriul unui stat membru, comerțul cu OMG-uri nu ține cont de frontiere, ceea ce înseamnă că o interzicere la nivel național a „vânzării și utilizării”, astfel cum a propus Comisia, ar fi fost imposibil de pus în aplicare fără a reintroduce verificarea la frontieră a importurilor; întrucât, Parlamentul a refuzat propunerea legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o nouă propunere,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și ale Regulamentului (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului(7), care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(8), constau în asigurarea unei baze prin care să se asigure un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor ecologice și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

2.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

3.  invită Comisia să prezinte, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, o nouă propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care să ia în considerare preocupările naționale exprimate frecvent, care nu se referă numai la aspectele siguranței organismelor modificate genetic pentru sănătate sau mediu;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) EFSA GMO Panel (Grupul pentru organisme modificate genetic al EFSA), 2015. Scientific Opinion on application (EFSA-GMO-BE-2011-98) for the placing on the market of herbicide tolerant genetically modified soybean FG72 for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Bayer CropScience AG (Aviz științific privind cererea EFSA-GMO-BE-2011-98 din partea Bayer CropScience AG de introducere pe piață a soiei modificate genetic tolerante la erbicid FG72 în scopul utilizării ca produse alimentare și ca furaje, al importării și prelucrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003)). Jurnalul EFSA 2015; 13(7):4167, 29 pp. doi:10.2903/j.efsa.2015.4167.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0456.
(5) Volumul 112 de monografii ale IARC: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice din 20 martie 2015 http://www.iarc.fr/en/media-centre/iarcnews/pdf/MonographVolume112.pdf
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0379.
(7) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(8) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).


Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788
PDF 262kWORD 78k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (MON-877Ø8-9 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D042682 – 2016/2548(RSP))
P8_TA(2016)0039B8-0134/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (MON-877Ø8-9 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere faptul că, la 18 noiembrie 2015, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 a votat să nu emită niciun aviz,

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 18 iunie 2015(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 23 martie 2012, Monsanto Europe S.A. a adresat autorității competente din Țările de Jos o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia MON 87708 × MON 89788;

B.  întrucât soia modificată genetic MON-877Ø8-9 × MON-89788-1, conform descrierii din cerere, exprimă proteinele DMO, care îi conferă toleranță la erbicidele pe bază de dicamba și proteina CP4 EPSPS, care conferă toleranță la erbicidele conținând glifosat; întrucât, la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (agenția specializată în domeniul cancerului din cadrul OMC) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(5);

C.  întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei a fost votat în comisia permanentă la 18 noiembrie 2015, fără a se emite vreun aviz;

D.  întrucât la 22 aprilie 2015, Comisia a deplâns, în expunerea de motive a propunerii sale legislative de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, faptul că de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie, în conformitate cu legislația aplicabilă, fără sprijinul avizului Comitetului statelor membre și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional relativ la autorizațiile privind produsele alimentare și furajele modificate genetic;

E.  întrucât propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 a fost respinsă de Parlament la 28 octombrie 2015(6) pe motiv că, în timp ce cultivarea se face în mod obligatoriu pe teritoriul unui stat membru, comerțul cu OMG-uri nu ține cont de frontiere, ceea ce înseamnă că o interzicere la nivel național a „vânzării și utilizării”, astfel cum a propus Comisia, ar fi fost imposibil de pus în aplicare fără a reintroduce verificarea la frontieră a importurilor; întrucât Parlamentul a refuzat propunerea legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o nouă propunere,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibil cu obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și ale Regulamentului (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului(7), care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(8), constau în asigurarea unei baze prin care să se asigure un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor ecologice și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

2.  invită Comisia să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

3.  invită Comisia să prezinte, pe baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, o nouă propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care să ia în considerare preocupările naționale exprimate frecvent, care nu se referă numai la aspecte legate de siguranța organismelor modificate genetic pentru sănătate sau mediu;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Scientific Opinion on application (EFSA-GMO-NL-2012-108) for the placing on the market of herbicide tolerant genetically modified soybean MON 87708 × MON 89788 for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Monsanto. (Aviz științific privind cererea EFSA-GMO-NL-2012-108din partea Monsanto de introducere pe piață a soiei modificate genetic tolerante la erbicid MON 87708 × MON 89788 în scopul utilizării ca produse alimentare și ca furaje, al importării și prelucrării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003)). Jurnalul EFSA 2015;13(6):4136, 26 pp. doi: 10.2903/j.efsa.2015.4136.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0456.
(5) Volumul 112 de monografii ale IARC: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice din 20 martie 2015, http://www.iarc.fr/en/media-centre/iarcnews/pdf/MonographVolume112.pdf
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0379
(7) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(8) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).


Produsele care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788
PDF 265kWORD 78k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (MON-877Ø5-6 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D042681 – 2016/2549(RSP))
P8_TA(2016)0040B8-0135/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (MON-877Ø5-6 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere faptul că, la 18 noiembrie 2015, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 a votat să nu emită niciun aviz,

–  având în vedere avizul din 16 iulie 2015 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 11 august 2011, Monsanto Europe S.A. a adresat autorității competente din Țările de Jos o cerere, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de introducere pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia MON 87705 × MON 89788;

B.  întrucât soia modificată genetic MON-877Ø5-6 × MON-89788-1, astfel cum este descrisă în cerere, prezintă o expresie redusă a enzimelor desaturaza acidului gras Δ12 (FAD2) și tioesteraza proteinei purtătoare de palmitoil acil (FATB), ceea ce duce la un profil ridicat al acidului oleic și la un profil scăzut al acidului linoleic și exprimă o proteină CP4 EPSPS care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat; întrucât, la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC - agenția specializată în domeniul cancerului din cadrul OMC) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(5);

C.  întrucât, la 18 noiembrie 2015, proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei a fost supus la vot în cadrul comitetului permanent, fără a se emite vreun aviz;

D.  întrucât la 22 aprilie 2015, Comisia a deplâns, în expunerea de motive a propunerii sale legislative de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie, în conformitate cu legislația aplicabilă, fără sprijinul avizului Comitetului statelor membre, și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care a constituit de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional relativ la autorizațiile privind produsele alimentare și furajele modificate genetic;

E.  întrucât propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 a fost respinsă de Parlament la 28 octombrie 2015(6) pe motiv că, în timp ce cultivarea se face în mod obligatoriu pe teritoriul unui stat membru, comerțul cu OMG-uri nu ține cont de frontiere, ceea ce înseamnă că o interzicere la nivel național a „vânzării și utilizării”, astfel cum a propus Comisia, ar fi fost imposibil de pus în aplicare fără a reintroduce verificarea la frontieră a importurilor; întrucât Parlamentul a respins propunerea legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o propunere nouă,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, mai exact cu scopul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și al Regulamentului (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului(7), și anume, potrivit principiilor generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(8), acela de a furniza baza pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

2.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

3.  solicită Comisiei să prezinte, pe baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, o nouă propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care să ia în considerare preocupările naționale exprimate frecvent, care nu se referă numai la aspectele siguranței organismelor modificate genetic pentru sănătate sau mediu;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Scientific Opinion on application (EFSA-GMO-NL-2011-110) for the placing on the market of the herbicide-tolerant, increased oleic acid genetically modified soybean MON 87705 x MON 89788 for food and feed uses, import and processing under Regulation (EC) No 1829/2003 from Monsanto. (Aviz științific privind cererea (EFSA-GMO-NL-2011-110) depusă de Monsanto pentru introducerea pe piață a plantei de soia modificate genetic MON 87705 x MON 89788, care are un profil ridicat al acidului oleic și este rezistentă la erbicide, pentru utilizarea în alimente și hrana pentru animale, pentru import și pentru prelucrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003). Jurnalul EFSA 2015; 13(7):4178, 30 pp. doi:10.2903/j.efsa.2015.4178.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0456.
(5) Volumul 112 de monografii ale IARC: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice, din 20 martie 2015, http://www.iarc.fr/en/media-centre/iarcnews/pdf/MonographVolume112.pdf
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0379.
(7) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(8) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).


Negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)
PDF 424kWORD 200k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA) (2015/2233(INI))
P8_TA(2016)0041A8-0009/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS)(1), care a intrat în vigoare în ianuarie 1995 ca urmare a negocierilor din Runda Uruguay, care au avut loc în cadrul OMC,

–  având în vedere Raportul din 21 aprilie 2011 al președintelui Consiliului pentru comerțul cu servicii din cadrul OMC, ambasadorul Fernando de Mateo, adresat Comitetului de negocieri comerciale, care vizează sesiunea specială de negocieri privind comerțul cu servicii(2),

–  având în vedere declarația grupului „Really Good Friends of Services” („Adevărații prieteni ai serviciilor” - RGF), prezentată la 5 iulie 2012(3),

–  având în vedere directivele UE pentru negocierile referitoare la Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), adoptate de către Consiliu la 8 martie 2013 și declasificate și făcute publice de către Consiliu la 10 martie 2015(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile(5),

–  având în vedere orientările politice ale Președintelui Juncker din 15 iulie 2014, adresate noii Comisii și intitulate „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice”,

–  avânt în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere raportul definitiv de lansare din 17 iulie 2014, elaborat de ECORYS pentru Comisia Europeană și intitulat „Evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile în sprijinul negocierilor pentru un acord plurilateral privind comerțul cu servicii (TiSA)”(6),

–  având în vedere documentele de negociere depuse de toate părțile la TiSA, în special documentele declasificate și făcute publice de către Comisie la 22 iulie 2014, printre care se numără oferta inițială a UE(7),

–  având în vedere declarația comisarului Malmström din 5 februarie 2015 privind mobilitatea pacienților în cadrul TiSA(8),

–  având în vedere declarația comună UE-SUA din 20 martie 2015 privind serviciile publice(9) în contextul negocierilor pe marginea TiSA și a TTIP,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei,

–  având în vedere articolul 39 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal și articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din TUE și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care promovează egalitatea dintre femei și bărbați ca fiind una dintre valorile de bază ale UE,

–  având în vedere articolele 14 și 106 din TFUE și Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2003 referitoare la Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) din cadrul OMC, inclusiv diversitatea culturală(10),

–  având în vedere articolul 21 din TUE,

–  având în vedere articolele 207 și 218 din TFUE,

–  având în vedere principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare afirmat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Dimensiunea locală și regională a Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)” (CDR 2700/2015),

–  având în vedere articolul 108 alineatul (4) și articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru libertăți civile și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0009/2016),

A.  întrucât negocierile pe marginea TiSA ar trebui să vizeze obținerea unor reglementări internaționale mai bune, nu a unor reglementări interne mai reduse;

B.  întrucât, deși TiSA este un acord multilateral, în forma sa actuală și cu actualii săi participanți implicați în procesul de negociere, obiectivul urmărit ar trebui să fie atingerea, la finalul negocierilor, a unei mase critice care să îi permită să devină un acord multilateral în cadrul OMC;

C.  întrucât orice acord comercial trebuie să ofere mai multe drepturi și prețuri mai scăzute pentru consumatorii europeni, mai multe locuri de muncă și un nivel mai ridicat de protecție pentru lucrători; întrucât aceste acorduri trebuie să contribuie, de asemenea, la promovarea dezvoltării durabile, a responsabilității sociale a întreprinderilor la nivel mondial, precum și a condițiilor echitabile de concurență pentru societățile europene; întrucât politica comercială ar trebui să contribuie la Agenda OIM privind munca decentă și la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și să fie pe deplin coerentă cu acestea;

D.  întrucât orice acord comercial trebuie să conducă la deschiderea piețelor din străinătate pentru societățile noastre și trebuie să reprezinte un dispozitiv de siguranță pentru cetățenii noștri pe plan intern; întrucât TiSA ar trebui să sporească accesul la piețele străine, să promoveze bunele practici și să modeleze globalizarea astfel încât să garanteze că aceasta reflectă valorile, principiile și interesele UE și ajută societățile din UE să prospere în era lanțurilor valorice globale; întrucât drepturile consumatorilor, precum și standardele sociale și de mediu nu sunt bariere comerciale, ci elemente constitutive nenegociabile ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât politica comercială a UE trebuie să respecte obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială, astfel cum prevede articolul 174 din TFUE; întrucât furnizarea de servicii în UE se bazează pe principiile accesului universal, calității, siguranței, accesibilității financiare și tratamentului egal, principii care trebuie garantate permanent în toate orașele și regiunile; întrucât UE ar trebui să promoveze egalitatea de gen la nivel internațional;

E.  întrucât, într-un context marcat de globalizare, în care rolul serviciilor și al digitalizării este tot mai important atât în cadrul economiilor europene, cât și în cadrul comerțului internațional, sunt necesare măsuri politice urgente pentru consolidarea normelor internaționale; întrucât UE are un interes vital în consolidarea normelor comerciale globale care reglementează lanțurile de aprovizionare la nivel mondial; întrucât sistemul comercial multilateral rămâne cel mai eficient cadru pentru realizarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial;

F.  întrucât TiSA reprezintă pentru UE o oportunitate de a-și consolida poziția dobândită de principal exportator mondial de servicii, în condițiile în care cota sa se ridică la 25 % din exporturile mondiale de servicii, ceea ce i-a permis să realizeze un excedent comercial de 170 miliarde EUR în 2013; întrucât volumul exporturilor UE în domeniul serviciilor s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând la o valoare de 728 miliarde EUR în 2014; întrucât serviciile folosesc aproape 70 % din forța de muncă a UE și reprezintă 40 % din valoarea bunurilor exportate din Europa; întrucât 90 % dintre noile locuri de muncă ce vor fi create în UE între 2013 și 2025 vor fi generate de sectorul serviciilor; întrucât acest acord are potențialul de a stimula crearea de locuri de muncă în UE;

G.  întrucât comerțul cu servicii reprezintă un motor esențial pentru crearea de locuri de muncă și pentru creștere în UE, care poate fi consolidat prin TiSA;

H.  întrucât multe piețe importante, nu în ultimul rând în economiile emergente, sunt în continuare inaccesibile societăților europene; întrucât barierele inutile în calea comerțului cu servicii, care, transformate în echivalente tarifare, se ridică la 15 % pentru Canada, 16 % pentru Japonia, 25 % pentru Coreea de Sud, 44 % pentru Turcia și 68 % pentru China, continuă să împiedice societățile europene să obțină maximum de beneficii de pe urma competitivității lor; întrucât UE, unde echivalentul tarifar al restricțiilor pentru servicii este de numai 6 %, este substanțial mai deschisă decât majoritatea partenerilor săi; întrucât UE ar trebui să își folosească poziția de principal importator și exportator de servicii pentru a asigura condiții de concurență echitabile printr-un acces reciproc pe piață și o concurență loială;

I.  întrucât barierele netarifare, care în medie reprezintă peste 50 % din costul serviciilor transfrontaliere, afectează în mod disproporționat întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă o treime dintre exportatorii de servicii din UE și care adesea nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a depăși aceste obstacole; întrucât eliminarea barierelor inutile ar facilita internaționalizarea IMM-urilor, atâta vreme cât aceste bariere pot fi eliminate fără a pune în pericol realizarea obiectivelor de politică publică aflate la baza lor; întrucât măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor legitime de politică publică ar trebui să fie menținute;

J.  întrucât globalizarea lanțurilor valorice sporește nivelul de importuri pe care îl presupun atât producția internă, cât și produsele pentru export; întrucât comerțul cu mărfuri și comerțul cu servicii sunt interconectate și sunt necesare norme globale care să reglementeze aceste lanțuri de aprovizionare; întrucât, în contextul lanțurilor valorice globale, standardele internaționale obligatorii de bază devin și mai necesare pentru a se evita o nouă uniformizare la nivelul inferior, precum și dumpingul social și de mediu;

K.  întrucât încrederea cetățenilor în politica comercială a UE trebuie consolidată nu numai prin garantarea unor rezultate benefice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și crearea de bunăstare pentru cetățeni și societăți, ci și prin asigurarea celui mai înalt nivel de transparență, angajament și responsabilitate, prin menținerea unui dialog constant cu partenerii sociali, societatea civilă, autoritățile locale și regionale și orice altă parte interesată relevantă, precum și prin stabilirea unor orientări clare în cadrul negocierilor;

L.  întrucât cele mai multe dintre angajamentele cuprinse în calendarul UE se referă la legislația națională a statelor membre; întrucât punerea în aplicare a angajamentelor afectează în mod special autoritățile locale și regionale;

M.  întrucât protecția datelor nu este o povară economică, ci o sursă de creștere economică; întrucât restabilirea încrederii în lumea digitală este crucială; întrucât fluxurile de date sunt indispensabile în comerțul cu servicii, dar nu ar trebui să compromită niciodată acquis-ul UE privind protecția datelor și dreptul la viață privată;

N.  întrucât Parlamentul European, în Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la deschiderea negocierilor pentru un acord multilateral privind serviciile a insistat ca „Comisia să dea curs intenției sale de a pregăti o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile”;

O.  întrucât TiSA va atrage după sine circulația persoanelor fizice între țările semnatare ale acordului și întrucât, în acest context, toți cetățenii europeni trebuie să fie tratați în mod egal în ceea ce privește accesul lor pe teritoriile țărilor respective;

P.  întrucât Parlamentul European are ultimul cuvânt, prin intermediul procedurii de aprobare, cu privire la acordurile comerciale, iar deputații săi vor decide dacă aprobă sau resping TiSA numai după încheierea negocierilor; întrucât ratificarea în anumite state membre poate presupune ratificarea de către parlamentele regionale și/sau camerele parlamentare care reprezintă nivelul regional;

Q.  întrucât Parlamentul își rezervă dreptul de a-și exprima opinia după ce va fi consultat toate propunerile și proiectele de text noi cu privire la TiSA,

1.  adresează Comisiei, în contextul negocierilor în curs pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii, următoarele recomandări:

   (a) cu privire la context și domeniul de aplicare:
   (i) să considere că negocierile cu privire la TiSA reprezintă un mijloc de a progresa către noi obiective ambițioase la nivelul OMC, în scopul relansării negocierilor pentru un GATS reformat;
   (ii) să își reafirme sprijinul pentru negocieri ambițioase, atotcuprinzătoare și echilibrate, care să deblocheze potențialul nevalorificat al unei piețe mondiale mai integrate a serviciilor, totodată împiedicând dumpingul social, economic și de mediu și garantând pe deplin respectarea acquis-ului UE; să modeleze și să reglementeze globalizarea și să consolideze standardele internaționale, asigurând totodată prin mijloace juridice dreptul de a reglementa și de a urmări obiective legitime în materie de politici publice, cum ar fi sănătatea publică, siguranța și mediul; să asigure acces sporit pe piață pentru furnizorii de servicii europeni, inclusiv pentru IMM-uri, în sectoarele-cheie de interes, introducând totodată excepții specifice pentru sectoarele sensibile, inclusiv pentru toate serviciile publice; să se asigure că aceste negocieri contribuie în mod echitabil și semnificativ la crearea de locuri de muncă și la o creștere favorabilă incluziunii, instituind standarde ambițioase în domeniul comerțului cu servicii pentru secolul al XXI-lea; să respecte modelele politice, sociale și culturale ale UE și ale statelor membre, precum și principiile fundamentale consacrate în tratatele UE, inclusiv cele stipulate în Carta drepturilor fundamentale a UE, cum ar fi egalitatea de gen; să promoveze și să protejeze în întreaga lume drepturile omului, democrația și statul de drept;
   (iii) să vizeze multilateralizarea acordului și să se opună oricăror dispoziții sau anexe care ar împiedica acest lucru, care ar putea fi incompatibile cu GATS și care ar putea împiedica viitoarea integrare în sistemul OMC; să accepte noi părți cu condiția ca acestea să accepte normele deja convenite și nivelul ambițiilor; să stimuleze o mai mare participare la negocieri; să ia act de faptul că cele mai mari bariere, dar și cel mai mare potențial de creștere în ceea ce privește comerțul cu servicii se regăsesc în țările BRICS și MINT; să recunoască importanța respectivelor țări pentru UE, ca destinații pentru export, deoarece în aceste țări există o clasă de mijloc în creștere, ca surse de intrări intermediare și ca centre-cheie în cadrul lanțurilor valorice mondiale; să deschidă calea pentru participarea economiilor emergente și dinamice angajate și să își reafirme sprijinul în favoarea solicitării Chinei de a participa la negocieri; să asigure faptul că toți participanții la TiSA se angajează în favoarea multilateralizării rezultatului negocierilor; să se asigure că o atenție specială este acordată țărilor în curs de dezvoltare și să includă în TiSA dispozițiile cuprinse la articolul IV din GATS;
   (iv) să ia act de faptul că, conform Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 51 % din PIB în țările în curs de dezvoltare și că exportul de servicii din țările africane este în creștere; să recunoască faptul că, în anumite condiții, comerțul, inclusiv cel cu servicii, ar putea constitui un factor favorizant pentru o creștere incluzivă, pentru dezvoltarea durabilă, pentru reducerea sărăciei și a inegalităților și pentru crearea unor locuri de muncă decente și ar putea încuraja inovarea prin facilitarea schimburilor de know-how, a dezvoltării tehnologiei și a investițiilor în cercetare și dezvoltare, inclusiv prin intermediul investițiilor străine; să susțină, prin urmare, că faptul de a asigura țărilor în curs de dezvoltare un acces echitabil la piețele mondiale de servicii le va crește nivelul de integrare economică și de adaptare la globalizare;
   (v) să recunoască faptul că, întrucât negocierile se efectuează în sistem preferențial, beneficiile acordului se vor limita la părțile TiSA până când acordul va avea caracter multilateral; să respingă aplicarea clauzei națiunii celei mai favorizate (CNF) în cazul părților neincluse în sfera TiSA până ce acordul va căpăta un caracter multilateral; să respingă, la fel ca în cazul GATS, includerea acordurilor de liber schimb (ALS) în domeniul de aplicare a CNF;
   (vi) să revigoreze discuțiile privind serviciile în cadrul Rundei Doha pentru dezvoltare;
   (vii) să asigure sinergii și coerență între acordurile bilaterale, plurilaterale și multilaterale care sunt actualmente negociate, precum și cu progresele pieței unice, mai ales în ceea ce privește piața unică digitală; să asigure coerența între politicile interne și externe ale UE și să promoveze o abordare integrată a afacerilor externe; să respecte principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și să încurajeze implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă adoptate în septembrie 2015;
   (viii) să propună garanții specifice pentru turiști, pentru a asigura, printre altele, transparența tarifelor de roaming internațional și a tarifelor aplicate apelurilor și mesajelor internaționale, pentru a limita tarifele excesive impuse consumatorilor la utilizarea cărților de credit în afara Europei și pentru a conserva dreptul UE și al statelor membre de a emite avertismente de siguranță cu privire la destinațiile turiștilor;
   (ix) să includă o clauză de revizuire care să instituie un mecanism care să permită unei părți posibilitatea de a se retrage din acord sau de a suspenda ori de a-și retrage angajamentele cu privire la liberalizarea unui serviciu, mai ales în caz de încălcare a standardelor sociale și de muncă;
   (x) să publice, fără întârzieri suplimentare, o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile și să o actualizeze în consecință, odată ce negocierile vor fi finalizate, luând în considerare în mod adecvat impactul TiSA asupra cetățenilor, a autorităților locale și regionale și a țărilor în curs de dezvoltare care nu participă la negocieri, precum și asupra situației sociale și a ocupării forței de muncă din UE; să efectueze o evaluare detaliată și neîntârziată a efectelor pe care le-a avut GATS asupra economiei europene, de la intrarea sa în vigoare; să implice pe deplin partenerii sociali și societatea civilă în finalizarea evaluării impactului asupra dezvoltării durabile; să solicite serviciilor de cercetare ale Parlamentului să publice un studiu informativ cuprinzător cu privire la domeniul vizat de negocierile TiSA și la potențialul impact al acestora, incluzând în această analiză și perspectiva de gen și ținând seama de necesitatea de a aborda fenomene precum plafonul de sticlă și disparitatea salarială de gen; să efectueze o verificare a drepturilor fundamentale pentru ca Parlamentul să poată adopta în cunoștință de cauză decizia de a-și da sau nu consimțământul asupra TiSA;
   (xi) să se asigure că mecanismele de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat nu pot fi „importate” din alte tratate bilaterale de investiții (TBI) în temeiul clauzelor națiunii celei mai favorizate;
   (b) în ceea ce privește accesul pe piață:
   (i) să excludă serviciile publice și serviciile audiovizuale din domeniul de aplicare a acordului și să adopte o abordare prudentă cu privire la serviciile culturale, fără a aduce atingere angajamentelor asumate de UE în GATS; să urmărească angajamente ambițioase la nivelul părților, sectoarelor și nivelurilor de guvernare, în special un nivel mai ridicat de deschidere a piețelor străine în domeniul achizițiilor publice, telecomunicațiilor, transportului și serviciilor financiare și profesionale;
   (ii) să asigure reciprocitatea la toate nivelurile; să sprijine utilizarea dispozițiilor orizontale bazate pe angajamente ca mijloc de a stabili un nivel comun al ambițiilor, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele XVI și XVII din GATS și să ia act de faptul că aceste cerințe minime vor stabili parametri clari pentru țările interesate să participe; în conformitate cu articolul IV din GATS, să asigure flexibilitate pentru țările în curs de dezvoltare și cele mai puțin dezvoltate în cazul în care subscriu nivelului de ambiție al acordului; să se asigure că acordul urmărește să creeze condiții de concurență echitabile în sectorul serviciilor și să deschidă noi piețe pentru furnizorii de servicii din UE;
   (iii) să excludă din angajamentele UE furnizarea de servicii noi neclasificate în sistemul de clasificare relevant, păstrând însă capacitatea de a le include într-o etapă ulterioară;
   (iv) să respingă aplicarea clauzei standstill („clauza de înghețare”) și a clauzei ratchet („clauza de clichet”) în cazul tuturor angajamentelor privind accesul pe piață și tratamentul național și să respingă aplicarea acestora în sectoare sensibile, cum ar fi serviciile publice și serviciile culturale, achizițiile publice, „modul 4”, transportul și serviciile financiare; să permită suficientă flexibilitate pentru a readuce serviciile de interes economic general înapoi sub control public; să mențină dreptul UE și al statelor membre de a modifica lista proprie de angajamente în conformitate cu GATS;
   (v) să asume angajamente limitate referitoare la „modul 1”, îndeosebi în domeniul serviciilor digitale, financiare și al transportului rutier, pentru a evita arbitrajul de reglementare și dumpingul social; să își asume totuși angajamente ambițioase și să recunoască interesele ofensive în domeniul serviciilor de telecomunicații prin satelit, al serviciilor maritime și al reasigurărilor; să recunoască faptul că astfel de angajamente nu pot fi fructuoase decât într-un mediu reglementat în mod corespunzător; să se asigure că legislația UE este pe deplin respectată și că se iau măsurile necesare pentru a garanta respectarea acesteia de către prestatorii de servicii străini, în cazurile în care o societate furnizează un serviciu din străinătate consumatorilor din Uniune și să includă dispoziții care să garanteze accesul facil la compensații pentru consumatori; să identifice, în paralel, provocările cu care se confruntă consumatorii în raport cu furnizorii de servicii din țările terțe, să ofere îndrumări consumatorilor cu privire la dreptul lor de recurs în astfel de circumstanțe și să propună măsuri concrete, dacă este necesar;
   (vi) să aibă o abordare ambițioasă în ceea ce privește „modul 3”, vizând îndepărtarea barierelor din țările terțe pentru prezența comercială și stabilirea societăților, cum ar fi plafoanele la capitalurile străine și cerințele privind societățile mixte, aspect cu o relevanță crucială în ceea ce privește stimularea îmbunătățirii serviciilor furnizate prin „modurile 1 și 4”, păstrând totodată nivelul actual al rezervelor aplicabile în cadrul UE;
   (vii) să țină seama de faptul că UE are un interes ofensiv în ceea ce privește mobilitatea spre exterior a profesioniștilor cu înaltă calificare; să se abțină de la asumarea de noi angajamente dincolo de GATS în ceea ce privește mobilitatea spre interior până când celelalte părți își îmbunătățesc substanțial ofertele; să confirme faptul că prin clauza privind munca se menține obligația legală a furnizorilor străini de servicii de a respecta legislația socială și de muncă a UE și a statelor membre, precum și contractele colective; să încheie angajamente ambițioase în cadrul „modului 4” pentru acele cazuri care susțin angajamentele din „modul 3”; să păstreze capacitatea de a efectua teste privind nevoile economice și piața muncii, care să vizeze furnizorii de servicii contractuale și lucrătorii independenți;
   (viii) să respecte dreptul suveran al statelor membre de a stabili ce sectoare vor deschide concurenței străine și în ce măsură, prin limitări și derogări; să se abțină de la impunerea unor presiuni asupra statelor membre, pentru a le împiedica să își exercite pe deplin acest drept;
   (ix) să excludă din domeniul de aplicare al acordului, în conformitate cu articolele 14 și 106 din TFUE și cu protocolul 26, serviciile actuale și viitoare considerate a fi de interes general și de interes economic general (printre care se numără apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, gestionarea deșeurilor și transportul public, dar fără a se limita la aceste servicii); să se asigure că autoritățile UE, precum și autoritățile naționale și locale își păstrează dreptul deplin de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsură privind darea în exploatare, organizarea, finanțarea și furnizarea serviciilor publice; să aplice această restricție indiferent de modul în care sunt furnizate și finanțate serviciile publice; să garanteze că sistemele de securitate socială sunt excluse din domeniul de aplicare a acordului; să respingă propunerea referitoare la o anexă privind mobilitatea pacienților, contestată de majoritatea participanților la TiSA; să recunoască atașamentul profund al cetățenilor europeni față de serviciile publice de calitate, care reprezintă vectori de coeziune socială și teritorială;
   (x) să se opună restricțiilor aplicate subvenționării încrucișate a societăților care se află în subordinea aceleiași autorități locale, atunci când acestea depășesc cadrul restricțiilor aplicate în temeiul legislației UE și al legislației naționale;
   (xi) să urmărească, fără a aduce atingere GATS, introducerea unei clauze neechivoce, care să reprezinte un „etalon de aur” și care să poată fi inclusă în toate acordurile comerciale, asigurând faptul că clauza privind utilitățile publice li se aplică tuturor modurilor de furnizare și tuturor serviciilor considerate drept servicii publice de autoritățile europene, naționale sau regionale, din orice sector și indiferent de statutul de monopol al serviciului;
   (xii) să garanteze, printr-o clauză orizontală cu caracter juridic obligatoriu aplicabilă întregului acord, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, că părțile își păstrează dreptul de a adopta sau menține orice măsură cu privire la protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice, indiferent de tehnologia sau platforma de distribuție folosită, atât online, cât și offline;
   (c) cu privire la normele privind economia digitală:
   (i) să se asigure că fluxurile transfrontaliere de date respectă dreptul universal la viață privată;
   (ii) să adopte o abordare prudentă în cadrul negocierilor privind capitolele referitoare la protecția datelor și a vieții private;
   (iii) să recunoască faptul că protecția datelor și dreptul la viață privată nu sunt bariere în calea comerțului, ci drepturi fundamentale, consacrate la articolul 39 din TUE și la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la articolul 12 din Declarația universală a drepturilor omului; să recunoască faptul că asigurarea unui nivel ridicat de încredere este esențială pentru dezvoltarea unei economii bazate pe date; să garanteze respectarea absolută a acestui drept fundamental, ținând seama în mod corespunzător de evoluțiile recente din economia digitală și respectând pe deplin hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește „sfera de siguranță”; să includă o dispoziție orizontală de sine stătătoare cuprinzătoare, clară și cu caracter juridic obligatoriu, bazată pe articolul XIV din GATS, care să excludă total din domeniul de aplicare al acestui acord normele UE actuale și viitoare privind protecția datelor cu caracter personal, fără a fi condiționată de concordanța cu alte părți ale TiSA; să aplice aceste dispoziții tuturor celorlalte anexe la TiSA; să se opună imediat și în mod oficial unor asemenea propuneri în anexa la TiSA privind comerțul electronic; să sprijine propunerile menite să asigure aplicarea nediscriminatorie a cadrelor juridice interne pentru protecția informațiilor cu caracter personal ale utilizatorilor; să aplice dispozițiile incluse în anexa la TiSA privind comerțul electronic tuturor celorlalte anexe la TiSA, inclusiv anexei privind serviciile financiare;
   (iv) să se asigure că circulația la nivel mondial a datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni respectă pe deplin normele privind protecția datelor și securitatea, în vigoare în Europa; să se asigure că cetățenii păstrează controlul asupra propriilor date; să respingă, prin urmare, orice dispoziții „universale” privitoare la fluxurile de date, dacă acestea nu sunt conectate cu referiri la obligația de respectare a standardelor privind protecția datelor;
   (v) să se opună imediat și în mod oficial propunerilor SUA referitoare la mutarea informațiilor;
   (vi) să aibă în vedere faptul că un cadru juridic clar definit și convenit de comun acord garantează schimburi rapide de informații, dacă este necesar, pentru a răspunde amenințărilor la adresa securității; să se asigure că articolul XIVa din GATS este preluat în textul de bază al TiSA; să se asigure că clauzele privind securitatea națională se bazează pe criterii de necesitate adecvate; să respingă însă cu fermitate orice extindere a domeniului de aplicare al derogărilor în materie de securitate națională, consacrate la articolul XIVa din GATS, precum și orice acces secret la tehnologii; să se opună imediat și în mod oficial includerii unor asemenea propuneri în TiSA;
   (vii) să recunoască faptul că inovarea digitală este un motor al creșterii economice și al productivității în întreaga economie; să recunoască faptul că fluxurile de date sunt un motor esențial al economiei serviciilor, un element esențial al lanțului valoric global al întreprinderilor de producție tradiționale și că sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței unice digitale; să urmărească, prin urmare, o interdicție globală a cerințelor de localizare forțată a datelor și să se asigure că TiSA conține norme adaptate exigențelor viitoare și că previne fragmentarea mediului digital; să aibă în vedere faptul că cerințele de localizare forțată, care impun prestatorilor de servicii, ca o condiție de furnizare a serviciilor, să utilizeze infrastructura locală sau să constituie o prezență locală, împiedică investițiile străine directe de la și către o anumită parte; să depună, prin urmare, toate eforturile pentru a pune capăt acestor practici, în măsura posibilului în interiorul și în afara Europei, permițând, totodată, exceptări necesare în scopuri publice legitime, cum ar fi protecția consumatorilor și protecția drepturilor fundamentale;
   (viii) să se asigure că dispozițiile acordului final sunt compatibile cu legislația UE actuală și viitoare, inclusiv cu Regulamentul UE privind o piață unică europeană a comunicațiilor electronice, cu Regulamentul general privind protecția datelor, cu Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (E-Privacy Directive) și cu cele 16 măsuri prevăzute în comunicarea privind piața unică digitală; să protejeze neutralitatea rețelei și un internet deschis; să se asigure că datele cu caracter personal pot fi transferate în afara Uniunii doar dacă sunt respectate dispozițiile referitoare la transferurile de date către țări terțe din legislația UE privind protecția datelor; să garanteze, în special, faptul că UE își păstrează capacitatea de a suspenda transferul de date cu caracter personal dinspre UE spre țări terțe în cazul în care normele terței părți nu respectă standardele de adecvare UE, precum și în cazul în care societățile comerciale nu utilizează căi alternative, cum ar fi reguli corporatiste obligatorii sau clauze contractuale standardizate, și dacă derogările enumerate la articolul 26 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE nu se aplică; să împiedice practicile de geoblocare și să respecte principiul guvernanței deschise a internetului; să coopereze cu părțile, în condiții adecvate, pentru a adopta standarde suficient de ridicate de protecție a datelor;
   (ix) să promoveze concurența bazată pe norme în sectorul telecomunicațiilor, în beneficiul prestatorilor de servicii și al consumatorilor; să abordeze asimetriile de reglementare persistente din sectorul telecomunicațiilor, prin împiedicarea impunerii de către părți a unor plafoane la capitalurile străine, prin stabilirea de norme de acces angro favorabile concurenței pentru rețelele de operatori tradiționali, prin stabilirea de norme clare și nediscriminatorii pentru eliberarea licențelor, prin protejarea accesului real la nivelul „ultimului kilometru” al infrastructurii pe piețele de export pentru furnizorii de telecomunicații din UE, prin garantarea independenței organelor de reglementare și prin susținerea unei definiții extinse a serviciilor de telecomunicații, care să acopere toate tipurile de rețele; să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii și faptul că societățile din afara UE de pe piețele oligopoliste nu profită de fragmentarea de pe piața UE; să garanteze că părțile la TiSA respectă principiul accesului deschis și nediscriminatoriu la internet pentru furnizorii de servicii și consumatori; să garanteze că operatorii din UE din țările semnatare ale TiSA se bucură de un acces echitabil și simetric la piață în sectorul serviciilor de telecomunicații, fără bariere netarifare și pur interne, printre care se numără cerințele de reglementare, asimetria standardelor, impunerile sau restricțiile tehnologice;
   (x) să susțină ferm prevederile referitoare la roamingul internațional pentru telefonia mobilă și să le extindă la apelurile și mesajele internaționale; să pună la dispoziția populației mai multe informații cu privire la tarifele cu amănuntul pe termen scurt și să sprijine stabilirea unor plafoane pe termen lung, în vederea scăderii prețurilor; să garanteze că TiSA nu creează niciun obstacol în calea acordurilor bilaterale în acest domeniu; să insiste asupra protecției consumatorilor în mediul online, în special față de mesaje electronice comerciale nesolicitate;
   (xi) să faciliteze o cooperare efectivă în ceea ce privește impozitarea în economia digitală, după modelul activităților Platformei pentru buna guvernanță fiscală a Comisiei Europene, și să asigure, în special, legătura dintre impozitare și activitatea economică reală a societăților din acest sector;
   (d) cu privire la normele privind mobilitatea:
   (i) să se asigure că nimic din TiSA nu va împiedica UE și statele sale membre să mențină, să îmbunătățească și să aplice norme în domeniul social și al muncii, acorduri colective și legislație referitoare la intrarea sau la șederea temporară pe teritoriul UE sau al statelor membre, inclusiv măsuri necesare pentru a asigura circulația în ordine a persoanelor fizice peste granițele sale, cum ar fi, printre altele, admiterea sau condițiile de admitere pentru intrare; să se asigure, în conformitate cu Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor, că termenii și condițiile minime de angajare din țara-gazdă sunt aplicabile pentru orice furnizor de servicii care are acces pe piața din UE, în prezent și în viitor; să se asigure că toți lucrătorii care vin în Europa, indiferent de țara lor de origine, beneficiază de aceleași drepturi de muncă precum resortisanții țării-gazdă și că se respectă principiul egalității de remunerare pentru muncă egală; să se asigure că cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) sunt ratificate și aplicate efectiv de către părțile la TiSA; să invite toate părțile să ratifice și să pună în aplicare principalele standarde OIM și să promoveze alte convenții OIM și rezoluții ONU relevante; să se asigure că legislația UE și a statelor membre în domeniul muncii și acordurile colective sunt respectate pe teritoriul UE; să consolideze mecanismul de monitorizare și de executare al UE, pentru a preveni încălcările; să îndemne statele membre să suplimenteze resursele disponibile pentru inspectoratele de muncă; să întocmească și să prezinte urgent informații detaliate cu privire la numărul și tipul furnizorilor de servicii care operează în prezent în UE în temeiul „modului 4”, inclusiv durata șederii lor; să asigure o eficiență mult mai mare a accesului transfrontalier la date în cadrul UE, în viitor; să includă o clauză de siguranță care să interzică societăților să evite sau să submineze dreptul la acțiuni sindicale, prin utilizarea de lucrători din țări terțe în timpul negocierii contractelor colective și a litigiilor în dreptul muncii, și să permită participanților la TiSA aplicarea oricărei garanții necesare, în cazul unei presiuni asupra salariilor la nivel național, al periclitării drepturilor lucrătorilor naționali sau al încălcării altor standarde convenite, în conformitate cu limitările prevăzute la articolul X din GATS; să încurajeze toate părțile contractante să respecte Orientările OCDE privind companiile multinaționale;
   (ii) să reamintească faptul că angajamentele incluse în „modul 4” se aplică numai circulației forței de muncă cu înalte calificări, cum ar fi persoane cu diplome universitare sau de master echivalente sau cu funcții importante de conducere, cu un scop specific, pentru o perioadă limitată și în condiții precise, prevăzute de legislația națională a țării în care este furnizat serviciul și de un contract care respectă această legislație națională; solicită, în acest context, respectarea și punerea în aplicare a articolului 16 din Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE); să respingă modificările substanțiale aduse la prevederile din „modul 4” definite în GATS și să aibă în vedere o revizuire a Directivei 2014/66/UE privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii;
   (iii) să recunoască anexa privind „modul 4” ca interes ofensiv al Europei, având în vedere că forța de muncă din UE dispune de o bună pregătire și de mobilitate, iar societățile din UE solicită tot mai mult competențe specifice de la forța de muncă străină aflată în Europa și de la personalul lor din afara Europei, pentru a sprijini demararea de noi activități economice; să se asigure că această mobilitate este avantajoasă nu doar pentru societățile europene, ci și pentru lucrătorii europeni;
   (iv) să se opună oricăror dispoziții referitoare la vize și la alte proceduri de intrare, cu excepția celor care urmăresc creșterea transparenței și fluidizarea procedurilor administrative; să garanteze faptul că TiSA nu se aplică măsurilor care vizează persoanele fizice care doresc să intre pe piața forței de muncă a uneia dintre părți, nici măsurilor privind cetățenia, reședința și angajarea cu un contract de muncă permanent; să prevadă sisteme de protecție adecvate care să garanteze faptul că furnizorii de servicii temporare se întorc acasă;
   (v) să urmărească interzicerea orizontală a cerințelor de stabilire a unei prezențe comerciale sau a rezidenței, ca o condiție pentru furnizarea de servicii profesionale; să limiteze domeniul de aplicare al anexei privind serviciile profesionale la lista angajamentelor asumate de fiecare parte;
   (vi) să depună eforturi pentru crearea unui cadru pentru recunoașterea reciprocă a pregătirii, a diplomelor universitare și a calificărilor profesionale, în special în domeniul arhitecturii, contabilității și dreptului, garantând, în același timp, competențele furnizorului și, prin urmare, calitatea serviciilor oferite, în conformitate cu directivele UE privind calificările profesionale, și evitând recunoașterea automată și cantitativă a diplomelor universitare;
   (vii) solicită o definiție clară a lucrătorilor în anexa privind „modul 4”;
   (e) cu privire la normele privind serviciile financiare:
   (i) să obțină un acord care conține o anexă ambițioasă, dar echilibrată, privind furnizarea tuturor tipurilor de servicii financiare, în special servicii bancare și de asigurări, care să depășească sfera anexei la acordul GATS cu privire la serviciile financiare și care să favorizeze creșterea economică pe termen lung, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020; să urmărească consolidarea stabilității sistemului financiar și a instituțiilor financiare individuale, asigurarea coerenței depline cu cadrul de reglementare de după criză și a unei concurențe loiale între furnizorii de servicii financiare; să obțină un acord care să aducă valoare adăugată și protecție consumatorilor europeni sub formă de convergență ascendentă a reglementării financiare și o ofertă mai variată de servicii financiare; să vizeze asigurarea unei protecții adecvate a consumatorilor, inclusiv protecția datelor și dreptul la viață privată, precum și furnizarea de informații corecte și ușor de înțeles, care sunt indispensabile pentru reducerea asimetriei informațiilor;
   (ii) să angajeze părțile la TiSA în implementarea și aplicarea standardelor internaționale privind reglementarea și supravegherea sectorului financiar, așa cum au fost adoptate de G20, de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, de Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare și de Asociația Internațională a Supraveghetorilor în Asigurări; să ia măsuri astfel încât elementele esențiale ale înțelegerii, cum ar fi Acordul OMC referitor la serviciile financiare, să fie preluate în TiSA, îmbunătățind, în același timp, textul acordului pentru a-l alinia la liniile actuale exacte ale politicilor UE din aceste domenii; să se asigure că TiSA contribuie la atenuarea dublei impuneri și că nu facilitează în vreun fel frauda fiscală sau nu deschide breșe pentru evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă sau spălarea banilor; să urmărească angajamente aprofundate, mai ales cu privire la accesul la piață, din partea țărilor care nu au încheiat până în prezent acorduri comerciale bilaterale cu UE, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă, Hong Kong și Taiwan, sau angajamente foarte limitate la nivelul OMC, cum ar fi Chile și Turcia, sau angajamente bilaterale foarte limitate în materie de servicii financiare, cum ar fi Mexic;
   (iii) să includă în TiSA o excepție prudențială bazată pe cea cuprinsă în Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) din UE și Canada, păstrând dreptul suveran al unei părți de a se abate de la propriile angajamente comerciale și de a adopta orice măsură pe care o consideră necesară pentru a-și reglementa sectoarele financiar-bancare în scopuri prudențiale și de supraveghere, pentru a asigura stabilitatea și integritatea sistemului financiar al unei părți;
   (iv) să se asigure că, în domeniul serviciilor financiare, nu se asumă niciun nou angajament care ar putea să pună în pericol reglementările financiare ale UE, forțând UE să relaxeze propriul cadru de reglementare consolidat pentru sectorul financiar sau împiedicând-o să folosească legislația pentru a combate riscurile excesive asumate de instituțiile financiare; să se asigure că nicio prevedere din acest acord nu va limita capacitatea organelor de reglementare ale UE de a autoriza sau refuza un produs financiar existent sau nou, în conformitate cu cadrul său de reglementare;
   (v) să sublinieze necesitatea creșterii accesului la serviciile financiare în întreaga lume, dată fiind importanța acestora pentru creștere și pentru economie și să excludă, în același timp, serviciile financiare transfrontaliere din angajamentele UE, inclusiv administrarea portofoliului, până la obținerea unei convergențe în reglementările financiare la cele mai înalte niveluri, cu excepția unor cazuri corespunzător justificate, foarte limitate, cum ar fi cazul serviciilor de reasigurare furnizate în contextul unei relații între societăți; să aibă în vedere mai ales faptul că existența unor reguli și proceduri clare și solide pentru autorizarea societăților cu sediul în țări terțe pentru furnizarea acestor servicii în UE și, după caz, recunoașterea explicită de către UE a faptului că țările de origine ale acestor societăți au un cadru de reglementare și de supraveghere aplicabil și echivalent cu cel al UE, este indispensabilă pentru a garanta faptul că nicio entitate nesupervizată nu poate acționa în Uniune și că se asigură condiții de concurență egale între societățile europene și cele străine, indiferent de jurisdicția țării în care acestea își au sediul; să ia, în paralel cu TiSA, măsuri imediate pentru a apropia modurile diferite în care țările recunosc în prezent echivalența regimurilor de reglementare și supraveghere din alte jurisdicții, lucru care provoacă în prezent fragmentarea piețelor mondiale ale serviciilor financiare, prin obținerea unei înțelegeri comune cu privire la faptul că o decizie de echivalență ar trebui să fie rezultatul unei evaluări transparente care să stabilească dacă normele fiecărei jurisdicții ating aceleași obiective și că, deși o astfel de decizie ar trebui să vină în continuarea unor dialoguri bilaterale timpurii și frecvente, aceasta poate fi unilaterală în cazurile în care recunoașterea reciprocă nu este posibilă;
   (vi) să solicite o evaluare de impact ex-ante independentă pentru a analiza efectele economice și sociale ale unei continuări a liberalizării financiare în cadrul TiSA;
   (vii) să recunoască faptul că reforma reglementărilor care a urmat crizei financiare nu s-a încheiat și include cerințe legate de anumite forme juridice, scindări (de exemplu separarea băncilor), modificări ale companiilor sau reducerea dimensiunilor acestora;
   (f) cu privire la normele privind logistica:
   (i) să urmărească rezultate ambițioase, dar echilibrate, pentru sectorul transporturilor, care este esențial pentru dezvoltarea durabilă a lanțurilor valorice globale; să crească viteza, fiabilitatea, securitatea și interoperabilitatea serviciilor de transport, în beneficiul întreprinderilor, al utilizatorilor individuali și al lucrătorilor; să asigure coerența cu politica UE în domeniul climei; să țină seama de importanța serviciilor de transport și de curierat pentru ocuparea forței de muncă și economia europeană, în condițiile în care armatorii europeni controlează 40 % din flota comercială a lumii, industria aviatică asigură peste 5 milioane de locuri de muncă, industria feroviară europeană furnizează mai mult de jumătate din producția mondială de echipamente și servicii feroviare, iar transportul rutier rămâne la fel de important pentru logistica UE; să recunoască, prin urmare, potențialul serviciilor de transport de a reduce nivelul șomajului din Europa; să se asigure că negocierile țin cont de evoluția rapidă a sectorului transporturilor și de importanța din ce în ce mai mare a modurilor de transport bazate pe o economie colaborativă pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni; să impună întreprinderilor străine să respecte pe deplin standardele de reglementare existente ale UE atunci când prestează servicii de transport sau de curierat pe teritoriul UE;
   (ii) să urmărească îmbunătățirea accesului pe piețele străine și reducerea practicilor de reglementare anticoncurențiale, în special a celor care sunt dăunătoare pentru mediu și reduc eficiența serviciilor de transport, și să abordeze restricțiile impuse de țările terțe în ceea ce privește proprietatea străină, asigurând, totodată, dreptul autorităților publice de a reglementa transporturile și de a garanta transportul public; să abordeze restricțiile din sectorul cabotajului și să evite întoarcerea din țara-gazdă fără încărcătură a transportatorilor, în special în anexele referitoare la transportul maritim și aerian;
   (iii) să prezinte dispoziții care să vizeze consolidarea drepturilor pasagerilor, în special în anexa privind transportul aerian și în legătură cu toate mijloacele de transport, astfel încât acordul să aducă beneficii și consumatorilor;
   (iv) să mențină drepturile statelor membre în ceea ce privește reglementările naționale actuale sau viitoare și acordurile bilaterale sau multilaterale de transport rutier, inclusiv cerințele privind autorizațiile de tranzit; să excludă orice dispoziție care facilitează intrarea și șederea șoferilor profesioniști din domeniul de aplicare al anexei referitoare la transportul rutier; să respingă orice solicitare de asumare a unor angajamente în cadrul „modului 4” în sectorul transportului rutier;
   (v) să asigure coerența cu standardele internaționale, precum cele adoptate de Organizația Maritimă Internațională și de Organizația Aviației Civile Internaționale, să le considere standarde minime și să se opună oricărei forme de reducere a acestor referințe internaționale; să urmărească stabilirea, ca obiectiv pe termen lung, a unor norme comerciale internaționale obligatorii pentru sectorul transportului maritim și aerian; să asigure aplicarea tuturor convențiilor OIM relevante pentru sectorul logisticii și al transporturilor, cum ar fi Convenția privind munca din domeniul maritim; să sublinieze faptul că legislația UE și a statelor membre asigură beneficii lucrătorilor, printre care siguranță și securitate, precum și consumatorilor și mediului; să sublinieze că toți prestatorii de servicii - atât străini, cât și naționali - care furnizează servicii în cadrul UE trebuie să respecte această legislație; să recunoască faptul că, la baza calității serviciilor, stau calitatea locurilor de muncă și cadrele de reglementare în vigoare;
   (vi) să găsească echilibrul corect între liberalizarea unui sector poștal performant, esențial pentru continuarea dezvoltării serviciilor și economiei digitale, și protecția serviciilor poștale universale, care joacă un rol vital în promovarea coeziunii sociale, economice și teritoriale; să prevină, prin urmare, subvențiile încrucișate anticoncurențiale și să sporească accesul pe piețele țărilor terțe, asigurând îndeplinirea obligațiilor de serviciu universal, astfel cum sunt definite de fiecare parte;
   (vii) să reamintească rolul crucial pe care transportul maritim îl joacă în cadrul economiei mondiale, atât în calitatea sa de sector economic de sine stătător, cât și în calitate de intermediar al comerțului internațional; să propună un text clar, care să includă angajamente solide privind asigurarea accesului la porturi și a accesului la piețe, precum și a tratamentului național al serviciilor de transport maritim internațional;
   (g) cu privire la normele privind legislația națională și transparența:
   (i) să asigure din punct de vedere juridic dreptul autorităților europene, naționale și locale de a reglementa în interes public într-un mod care să nu fie mai restrictiv decât GATS și fără a face obiectul unor teste de necesitate; să se asigure că dispozițiile anexelor nu sunt mai restrictive decât principiile consacrate la articolul VI din GATS sau în dreptul UE;
   (ii) să recunoască faptul că părțile la negociere respectă statul de drept și au sisteme judiciare independente, asigurând posibilități de recurs care să garanteze drepturile investitorilor și ale cetățenilor;
   (iii) să promoveze buna guvernanță și transparența și să încurajeze bunele practici în procesele administrative, normative și legislative, prin încurajarea adoptării la scară largă a măsurilor care consolidează independența factorilor de decizie, măresc transparența și responsabilitatea democratică cu privire la decizii și reduc birocrația; să sublinieze faptul că protecția consumatorilor, a sănătății și a mediului, precum și siguranța și drepturile de muncă trebuie să se afle în centrul demersurilor de reglementare; să se asigure că orice modificare a nivelurilor UE de protecție în materie de reglementare nu poate fi decât în sens ascendent, niciodată descendent;
   (iv) să garanteze că serviciul universal este protejat, astfel încât, de exemplu, persoanele care trăiesc în regiuni periferice, zone de frontieră, zone muntoase sau pe insule să se bucure de același standard al serviciilor și să nu plătească mai mult decât persoanele din zonele urbane;
   (v) să recunoască, în conformitate cu dispozițiile GATS, faptul că o anexă privind reglementarea națională ar trebui să împiedice părțile să pună în aplicare obstacole ascunse în calea comerțului și să impună sarcini inutile întreprinderilor străine, în special când acestea solicită diferite tipuri de autorizații; să se asigure că reglementarea națională continuă să urmărească realizarea obiectivelor de politici publice;
   (vi) să se asigure că normele convenite se aplică numai măsurilor legate de comerț, precum cerințele și procedurile privind calificarea și licența, și numai în sectoare în care o parte și-a asumat angajamente;
   (vii) să solicite și să publice un aviz juridic, înainte de votul Parlamentului privind acordul final, în scopul evaluării temeinice a celor două anexe referitoare la legislația națională și la transparență din perspectiva dreptului UE, și să verifice dacă obligațiile legale prevăzute în aceste anexe sunt deja respectate în UE;
   (viii) să definească în mod clar principiile de legiferare ale transparenței și obiectivității, pentru a se asigura că aceste concepte nu se transformă în dispoziții generice;
   (ix) să facă publice, online, informații cu privire la reglementările legate de comerț, inclusiv cele aplicabile la nivel subfederal, și la modul în care acestea sunt administrate; să pună accent pe normele care se aplică licențelor și autorizațiilor; să insiste în mod special pentru crearea unui mecanism de informare de tip „ghișeu unic” pe internet pentru IMM-uri și să includă IMM-urile în conceperea acestuia;
   (x) să se asigure că taxele administrative percepute de la întreprinderile străine sunt corecte și nediscriminatorii, că există căi de atac suficiente, egal accesibile furnizorilor naționali și străini, în fața instanțelor naționale și că hotărârile sunt luate într-un interval rezonabil de timp;
   (xi) să mențină practica UE de organizare de consultări publice înaintea prezentării propunerilor legislative; să se asigure că rezultatele acestor consultări vor fi respectate cu strictețe în timpul negocierilor;
   (xii) să se opună oricărei propuneri care solicită prezentarea obligatorie a propunerilor legislative unor terțe părți înainte de publicarea acestora; să aibă în vedere faptul că părțile interesate au niveluri diferite de acces la resurse și cunoștințe de specialitate și să se asigure că introducerea unui proces voluntar de consultare a părților interesate în TiSA nu favorizează organizațiile mai bine finanțate;
   (h) cu privire la normele din alte domenii de reglementare:
   (i) să admită faptul că TiSA reprezintă o ocazie de a asigura existența concurenței prin norme și nu pentru norme;
   (ii) să se asigure că angajamentele reciproc asumate vor fi respectate în practică, pentru a permite demersuri de retorsiune eficiente, și să prevadă măsuri de descurajare în cazul încălcării angajamentelor; să includă, prin urmare, în acord un mecanism de soluționare a litigiilor, care să fie utilizat până când acordul va avea un caracter multilateral și mecanismul de soluționare a litigiilor al OMC va fi disponibil; să revizuiască Regulamentul (UE) nr. 654/2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional pentru a se asigura că UE poate impune măsuri de retorsiune în sectorul serviciilor;
   (iii) să pledeze pentru includerea unei anexe normative privind achizițiile publice, în scopul maximizării participării societăților europene la licitații străine, păstrând, totodată, criteriile UE, inclusiv criteriile sociale și de mediu, și procedurile specifice licitațiilor europene, mai ales în ceea ce privește accesul IMM-urilor la contractele publice, criteriile de eligibilitate bazate pe cel mai bun raport calitate-preț și pragurile sub care nu se mai aplică angajamentele; să depășească lipsa de transparență și barierele din calea intrării pe piață în ceea ce privește procedurile de ofertare non-europene și să denunțe lipsa de reciprocitate în acest domeniu, la toate nivelurile de guvernare, dovedită de tratamentul preferențial aplicat societăților naționale în mai multe țări, acordând însă posibilitatea de a opta pentru angajamente privind accesul pe piață și tratamentul național, în beneficiul multilateralizării; să încurajeze ratificarea și punerea în aplicare a Acordului OMC privind achizițiile publice și a modificărilor sale din 2011 de către părțile care nu au făcut încă acest lucru; să invite Uniunea Europeană să introducă un „European Business Act” după modelul „American Business Act”, care să încurajeze dezvoltarea economică a IMM-urilor și a industriei europene;
   (iv) să asigure protecția furnizorilor de servicii mici și mijlocii din UE în fața practicilor comerciale neloiale ale furnizorilor din afara UE;
   (v) să reducă barierele inutile din calea comerțului pentru serviciile legate de energie și de mediu, în special pentru cele legate de dezvoltarea și promovarea energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor ecologice, fără a renunța la posibilitatea de a restricționa accesul la piață și tratamentul național pentru toate modurile de furnizare din acest domeniu, având în vedere că tot mai multe servicii, precum instalarea, gestionarea și reparațiile, sunt vândute împreună cu produsele în aceste două domenii; să exprime recunoașterea explicită a suveranității fiecărei părți asupra resurselor energetice, în conformitate cu dispozițiile din tratate, și să asigure din punct de vedere juridic, printr-o îmbunătățire a dispozițiilor echivalente cu GATS, dreptul UE de a reglementa, în special pentru a atinge obiectivele europene legate de durabilitate, politica privind clima, securitate și accesibilitate;
   (vi) să se asigure că angajamentele viitoare în materie de achiziții nu ignoră legislația locală sau națională a niciunei părți;
   (i) cu privire la informarea publicului și a factorilor politici:
   (i) să asigure cel mai înalt nivel de transparență, dialog și responsabilizare;
   (ii) să informeze pe deplin și imediat Parlamentul European în toate etapele negocierilor; să se asigure că toți deputații în Parlamentul European primesc toate documentele de negociere referitoare la TiSA, precum și documentele interne ale Comisiei Europene, inclusiv rezumatele detaliate ale rundelor de negocieri și evaluările aprofundate ale ofertelor părților la TiSA, cu condiția asigurării confidențialității necesare; în conformitate cu politica OMC, cu jurisprudența CEJ în materie de documente clasificate și cu limitările consacrate în acquis-ul UE, îndeosebi în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul la documente, să asigure accesul public la documentele de negociere, cu excepția celor care urmează să fie clasificate pe baza unui justificări clare, de la caz la caz;
   (iii) să salute promovarea insistentă, după alegerile europene din 2014, a transparenței față de populație, inclusiv publicarea ofertelor de acces pe piața UE și mandatul acordat de Consiliu; să continue aceste eforturi, prin elaborarea de fișe informative care să explice fiecare parte a acordului într-un mod clar și ușor de înțeles și prin publicarea de raporturi informative după fiecare rundă pe site-ul de internet „Europa”; să încurajeze partenerii noștri de negocieri să crească transparența, astfel încât TiSA să nu fie negociat în condiții mai opace decât cele organizate sub egida OMC;
   (iv) să asigure angajamentul serios și continuu al instituțiilor UE față de toate părțile interesate relevante pe toată durata procesului de negociere; să solicite ca acest angajament să fie intensificat pe măsură ce negocierile avansează, pentru ca așteptările societății civile europene, ale partenerilor sociali și ale altor părți interesate să fie luate în considerare în mod adecvat, inclusiv în cadrul dialogului cu societatea civilă; să sublinieze că statele membre, care au stabilit directivele de negociere, joacă un rol fundamental în acest sens;
   (v) să încurajeze statele membre să implice și să consulte parlamentele naționale, precum și autoritățile locale și regionale, și să le informeze în permanență cu privire la derularea negocierilor;
   (vi) să invite reprezentanții autorităților locale și regionale, care sunt reprezentante la nivelul UE prin Comitetul Regiunilor, la dialogurile organizate de Comisia Europeană la începutul și la finalul fiecărei runde de negocieri;

2.  solicită Comisiei să țină seama în totalitate de prezenta rezoluție și să ofere un răspuns în termen de șase luni de la adoptarea acesteia;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, conținând recomandările Parlamentului European, Comisiei și, spre informare, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre,precum și administrației și parlamentelor tuturor părților la TiSA.

(1) https://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats_01_e.htm
(2) TN/S/36
(3) http://eeas.europa.eu/delegations/wto/press_corner/all_news/news/2012/20120705_advancing_negotiations_services.htm
(4) http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/03/150310-trade-services-agreement-negotiating-mandate-made-public/
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0325.
(6) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152702.pdf
(7) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/july/tradoc_152702.pdf
(8) http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1254
(9) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/march/tradoc_153264.pdf
(10) JO C 61 E, 10.3.2004, p. 289.


Noua strategie pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor post-2015
PDF 258kWORD 78k
Rezoluţia Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la noua Strategie pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen în Europa post-2015 (2016/2526(RSP))
P8_TA(2016)0042B8-0150/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune, adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale a ONU privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele finale rezultate, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite, Beijing +5 (2000), Beijing +10 (2005), Beijing +15 (2010) și Beijing +20 (2015),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 februarie 1996 intitulată „Integrarea egalității de șanse pentru femei și bărbați în toate politicile și activitățile comunitare” (COM(1996)0067), în care Comisia s-a angajat să „promoveze egalitatea între femei și bărbați în toate activitățile sale și politicile la toate nivelurile”, stabilind efectiv principiul integrării dimensiunii de gen,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul Uniunii Europene în martie 2011,

–  având în vedere raportul de cercetare al Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulat „Evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe din strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015”

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: o cartă a femeii” (COM(2010)0078),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(1),

–  având în vedere analiza consultării publice dedicate „Egalității între femei și bărbați în UE”, publicată în octombrie 2015,

–  având în vedere noua foaie de parcurs intitulată „Un nou început pentru a rezolva problemele vizând echilibrul dintre viața profesională și viața de familie pentru familiile care muncesc”, un pachet de propuneri legislative și nelegislative, publicat de Comisie în august 2015,

–  având în vedere concluziile reuniunii din 26 noiembrie 2015 a Comitetului consultativ pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din cadrul Comisiei Europene,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2015 intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului pentru ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori (EPSCO), din 7 decembrie 2015, în special punctul 35,

–  având în vedere Declarația din 7 decembrie 2015 a trioului de președinții UE privind egalitatea de gen, semnată de Țările de Jos, Slovacia și Malta,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la noua Strategie pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen în Europa post-2015 (O-000006/2016 - B8-0103/2016),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât egalitatea de gen este o valoare fundamentală a UE, recunoscută în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pe care UE s-a angajat să o integreze în toate activitățile sale și întrucât egalitatea de gen este, ca obiectiv strategic, esențială pentru realizarea obiectivelor generale vizând creșterea economică, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, din Strategia Europa 2020;

B.  întrucât dreptul la tratament egal reprezintă un drept fundamental care este recunoscut în tratatele Uniunii Europene și care stă la baza societății europene și întrucât acest drept este crucial în dezvoltarea viitoare a acestei societăți și ar trebui aplicat în legislație, în practică, în jurisprudență și în viața cotidiană;

C.  întrucât, în trecut, UE a adoptat o serie de măsuri importante pentru a consolida drepturile femeilor și egalitatea de gen, dar întrucât la nivelul UE în ultimul deceniu s-a înregistrat o încetinire a ritmului acțiunilor politice și reformelor pentru egalitatea de gen; întrucât strategia anterioară a Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 nu a fost suficient de cuprinzătoare pentru a contribui la egalitatea de gen la nivel european și internațional, iar obiectivele planificate nu au fost realizate în practică; întrucât o nouă strategie pentru perioada de după 2015 va trebui să ofere un impuls nou și să conțină măsuri concrete pentru a consolida drepturile femeilor și pentru a promova egalitatea de gen;

D.  întrucât evaluarea strategiei pentru 2010-2015 și a pozițiilor părților interesate, prezentată în raportul de cercetare al Comisiei intitulat „Evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe ale Strategiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015”, subliniază necesitatea de a consolida mai mult abordarea strategică adoptată în 2010;

E.  întrucât, în rezoluția sa din 9 iunie 2015, Parlamentul a cerut clar o nouă strategie post-2015 pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor; întrucât, în urma consultării publice, 90 % dintre respondenți s-au declarat în favoarea elaborării unei strategii noi;

F.  întrucât, în concluziile Consiliului EPSCO din 7 decembrie 2015 (punctul 35), Comisia este invitată să adopte o nouă strategie pentru egalitatea post-2015, sub forma unei comunicări; întrucât, în declarația din 7 decembrie 2015, trioul de președinții UE s-a angajat să transmită Consiliului EPSCO proiectul de concluzii ale Consiliului privind Strategia UE pentru egalitatea de gen post-2015,

1.  reamintește că, prin articolul 2 din TUE și prin Carta drepturilor fundamentale, Comisia este obligată să adopte măsuri în favoarea egalității de gen;

2.  observă că, în trecut, Comisia și-a exprimat clar sprijinul pentru o comunicare clară, transparentă, legitimă și publică privind Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați, care a fost susținută de toate instituțiile UE la cel mai înalt nivel politic;

3.  consideră regretabil că programul de lucru al Comisiei pentru 2016, publicat în noiembrie 2015, nu a făcut nicio mențiune specifică la strategia UE pentru egalitatea de gen post-2015; deplânge faptul că, la 3 decembrie 2015, Comisia nu a publicat decât un document de lucru al serviciilor sale intitulat „Angajament strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”, ceea ce reprezintă nu numai un document intern mai puțin important decât o comunicare, dar și o reducere a perioadei sale de acțiune;

4.  salută publicarea de către Comisie a foii sale de parcurs intitulate „Un nou început pentru a rezolva problemele vizând echilibrul dintre viața profesională și viața de familie pentru familiile care muncesc”, un pachet de propuneri legislative și nelegislative, publicat de Comisie în august 2015;

5.  invită statele membre să își asume pe deplin responsabilitatea de a îmbunătăți punerea în aplicare a principiilor egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați la nivel național;

6.  deplânge faptul că, la 7 decembrie 2015, Consiliul EPSCO nu a putut conveni asupra unei poziții oficiale privind diferite chestiuni în favoarea egalității de gen, printre care „Directiva privind femeile în consiliile de administrație”, îndelung așteptată de Parlament;

7.  salută abordarea Comisiei, reflectată în documentul de lucru menționat anterior privind angajamentul strategic pentru egalitatea de gen, dar deplânge absența obiectivelor de referință concrete și a unui buget alocat, elemente fără de care progresele înregistrate la nivelul obiectivelor specifice și al indicatorilor nu sunt posibile și nici măsurabile;

8.  invită Comisia să își reanalizeze decizia și să adopte o comunicare privind o nouă Strategie pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor 2016-2020, care să abordeze aspectele legate de egalitatea de gen și care să fie în concordanță cu agenda internațională, și anume cu documentul final al Conferinței Beijing+ 20 din 2015 și cu noul cadru pentru „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE (2016-2020)”(Gender Equality and Women’s Empowerment: Transforming the lives of Girls and Women through EU External Relations);

9.  invită Comisia să coopereze cu Parlamentul și Consiliul și cere un summit al UE pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, pentru a identifica progresele făcute și pentru a reînnoi angajamentele în cadrul viitorului Consiliul EPSCO din martie 2016;

10.  reamintește că punerea în aplicare a legislației și a instrumentelor de politică ale UE trebuie să respecte principiile subsidiarității și „valorii adăugate”, că nu întotdeauna este nevoie de norme uniforme pentru o funcționare practică și competitivă a pieței interne și că Comisia trebuie să țină seama de sarcina administrativă rezultată în urma propunerilor sale legislative, precum și de diferitele contexte și practici culturale din statele membre;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0218.

Notă juridică